Recenzie Războiul Cuvintelor.docx

Războiul cuvintelor

Cartea “Războiul cuvintelor - manipularea mediatică de la Iugoslavia la Ucraina” de Raico Cornea dedicată tuturor jurnaliştilor pentru care adevărul e sfânt, tratează mediatizarea evenimentelor, asemănări şi diferenţe în modul de abordare jurnalistică al celor două conflicte. Autorul constată în primul rând că în conflictul din Ucraina, care nu a izbucnit inopinant, nu este vorba de o confruntare ideologică, ci de una de geopolitică regională. Dacă se analizează mediatizarea celor două conflicte, cel din Iugoslavia şi cel din Ucraina, una din concluzii poate fi şi cea potrivit căreia există o serie de asemănări privind elementele evoluţiei mediatizării celor două războaie. Fără a intra în analize profunde, autorul tratează în stil pur gazetăresc diferite aspecte ale mediatizării celor două conflicte. Volumul este conceput ca o serie de capitole independente, dar în acelaşi timp părţi ale unui întreg menit a arătat cititorului „Cum se crează curentul predominant al opiniei publice”, ce înseamnă „A scrie contra vântului” şi ce presupune „Adevărul selectiv” sau „Cosmetizarea informaţilor” ori „Cum o semi-minciună devine semi-adevăr”. Bazată pe simplificarea excesivă şi uneori chiar iresponsabilă, mass-media transformă rapid părţile beligerante în „Băieţi buni şi băieţi răi” afirmă autorul volumului şi descrie succint situaţia şi poziţionarea mass-media din Balcani în situaţii de conflict armat. În capitolul „Ianukovici, Ceauşescu şi Sadam” sunt descrise elementele esenţiale ale mediatizării celor trei dictatori, iar în „Cum poţi muri de mai multe ori?” sunt tratate dezinformările mediatice privind moartea celor trei foşti şefi de stat fiind adăugat şi cazul fostului lider libian Muammar al-Gaddafi. Următorul capitol „Miloşevici, Putin şi Hitler” continuă succinta analiză comparativă a evoluţiei mediatizării acestor trei lideri de către mass-media. Pornind de la ideea că războiul din Vietnam a fost un radio-război, cele din Irak şi Afganistan TV-războaie, conflictul din Iugoslavia şi cel din Ucraina se pot cataloga drept internet-războaie. Capitolul „Războiul crucilor” tratează folosirea religiei în scopuri propagandei de război şi radiografiază complicata situaţie confesională din Ucraina, care se aseamănă cu cea din fosta Iugoslavie. Exploatarea mediatică a copiilor este abordată sub titlul „Copii războinici”.

Prin identificarea fazelor şi evoluţia mediatizării doborării zborului MH-17 deasupra Ucrainei, autorul volumului se întreabă dacă nu cumva acest episod tragic a reprezentat pentru conflictul din Ucraina ceea ce a însemnat cazul masacrului din piaţa „Markale” din Sarajevo, adică declanşatorul unor operaţiuni militare şi sancţiuni, înainte de a se stabili cu certitudine cine sunt vinovaţii. În partea finală a volumului sunt prezentate aspecte legate de OSCE şi rezultatele controversate ale misiunilor acestei organizaţii în Kosovo şi Ucraina. Rolul şi „derapajele” din activitatea societăţii civile şi a organizaţiilor neguvernamentale sunt abordate în capitolul „Societatea civilă şi ONG-urile”. În continuare accentul este pus pe cunoscuta şi controversata organizaţie „Otpor” despre care se spune că „este cel mai de succes produs sârbesc exportat în ultimele decenii”. Autorul volumului prezintă apoi evoluţia organizaţiei „Medici fără frontiere” şi cariera mediatică a lui Bernard Kouchner care prin greşelile sale şi implicarea sa politică a devalorizat munca a mii de medici şi a pătat renumele organizaţiei printre fondatorii căreia se află. Penultimul capitol tratează subiectul „Casa galbenă”, adică traficul ilegal de organe şi articolele de media referitoare la acest subiect, precum şi un posibil paralelismul între Kosovo şi Ucraina. În ultimul capitol al volumului „Este Crimeea un nou Kosovo?” autorul notează păreri pro şi contra acestei comparaţii.