Adopția și dezvoltarea cognitivă
Dezvoltarea cognitivă a copiilor adoptați este mai avansată comparativ cu cea a copiilor care rămân în îngrijire instituțională sau în familia de naștere? Copiii adoptați prezintă o dezvoltare cognitivă mai puțin avansată comparativ cu frații sau colegii lor actuali, care nu sunt admiși în mediul înconjurător? Câteva studii indică faptul că mulți copii adoptați manifestă probleme de comportament externalizat și internalizat într-o măsură mai mare decât cele ale colegilor lor de mediu. Aceste probleme socio-emoționale, totuși, par a fi prezente într-un subgrup relativ mic de copii adoptați, în timp ce marea majoritate funcționează. Problema centrală a acestei revizuiri meta-analitice este dacă problemele copiilor adoptați sunt unice pentru domeniul socio-emoțional sau pot fi găsite și în domeniul dezvoltării cognitive. În seria actuală de meta-analize sunt cercetate studii care au comparat copiii adoptați cu colegii și frații lor cu privire la măsurile de funcționare cognitivă, așa cum sunt definite de IQ și performanța școlară. Mulți copii adoptați au experimentat unele greutăți în primii ani de viață, inclusiv malnutriția, neglijența și / sau maltratarea în familia lor de origine sau în mediul instituțional de la care au fost adoptați. Așadar, ne putem aștepta ca dezvoltarea lor cognitivă să fie în pericol. Studiile au arătat că orfelinatele oferă mai puține oportunități copiilor mici să dobândească sau să practice noi abilități decât mediile de acasă, ceea ce duce la deficite în funcționarea socială și cognitivă. Există și o diferență genetică ce apare în IQ-ul copiilor adoptați, nefiind, în totalitate, mediul precar socio-emoțional vinovat de greutatea cu care se întâmpină în mediul școlar. Studiu prezent arată, în primul rând, că pentru mulți copii adoptați, adopția implică o schimbare a mediului înconjurător, iar acest schimb poate fi o intervenție eficientă care îmbunătățește dezvoltarea cognitivă a acestora. Într-un mediu cognitiv mai bogat și mai sigur din punct de vedere emoțional, în medie, copiii adoptați se pot recupera și se pot întoarce aproape pe o cale normală. Discrepanța dintre dezvoltarea copiilor adoptați în ceea ce privește IQ și realizarea lor școlară indică un decalaj similar cu problemele socio-emoționale prezentate de o minoritate de copii adoptați.