Studenti Curs Embriogeneza 2008

  • Uploaded by: Claudia Iuliana
  • 0
  • 0
  • May 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Studenti Curs Embriogeneza 2008 as PDF for free.

More details

  • Words: 2,337
  • Pages: 38
1/43

I. Embriogeneza aparatului genital feminin

II. Gametogeneza

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

2/ 43

I. Embriogeneza aparatului genital feminin

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital. Organizare.

• Aparatul reproductiv feminin este alcătuit din: 1. Gonade - Ovare. Gametogeneză. Funcţie hormonală. 2. Tractul reproductiv (tube uterine, uter, vagin). Sistem de ducturi şi glande asociate. Depozitare tranzitorie şi transport gameţi, nidare, dezv. sarcină. 3. Organe genitale externe + gl. anexe. Reprezintă structurile reproductive vizibile.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

3/43

Embriogeneza aparatului genital – Origine.

4/43

Origine embriologică • Ovarele au origine diferită de cea a uterului, trompelor şi vaginului.

• Trompele uterine, Uterul şi cele 2/3 superioare ale Vaginului se formează din Canalele lui Müller.

• Vaginul 1/3 inferioară şi Vestibulul Vaginal se formează din Sinusul Urogenital.

• Clitorisul, Labiile mici şi mari au origine diferită de cea a 1/3 inferioare a vaginului din Tuberculul genital. • Glandele mamare au origine din crestele embrionare cutanate axilo-inghinale.  

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital – Ovarul.

5/43

Ovarul: - se dezvoltă embriologic - separat de tractul genital - din mezoderm şi endoderm [celulele germinale (gonocite)], - În S5 pe faţa mediană a mezonefrosului celulele celomice şi celulele mezenchimale proliferează => crestele gonadale, - din endodermul din regiunea veziculei viteline spre crestele gonadale migrează gonocitele primordiale => epiteliul celomic devine germinativ. - din celomul germinativ ce acoperă viitoarea gonadă pătrund în mezenchim celule sub formă de cordoane sexuale. Proces în 2 etape: - I-a generaţie de cordoane sexuale situate medular – degenerează, - a II-a generaţie de cordoane sexuale, cu localizare corticală. În S 18-20 se fragmentează => foliculi ovarieni primordiali alcătuiţi din 1 ovogonie (celulă germinală 46 cromozomi) + celule foliculare (din celom). -> Apoi  

ovarul migrează din reg. lombară spre pelvis.  

Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital – Ovarul.

6/43

În S a 5-a pe fata mediana a mezonefrosului celulele celomice si mezenchimale prolifereaza => creste gonadale. Acestea sunt situate de o parte si cealalta a mezenterului.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital – Ovarul.

7/43

1. Creasta gonadală este situată pe mezonefros. 2. Gonadele se dezvoltă din mezoderm (S5 - crestele gonadale) si endodermul veziculei viteline (celule germinale primordiale). Celulele germinale migrează dinspre vezicula vitelină şi pătrund în crestele genitale până la nivelul celomului => Celom germinativ.

1  

2  

Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital – Ovarul.

8/43

Cordoane sexuale – generaţia I şi II Din celomul germinativ ce acoperă gonada primitivă migrează celule germinale în mezenchim sub formă de cordoane sexuale (I-a si a II-a generatie). La acest moment gonada este indiferentă. În lipsa cromozomului Y caracterele ovariene definitive apar în S12-S16.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital - Gonadele

9/43

La sexul feminin prima generaţie de cordoane sexuale (medulare) degenerează -> rete ovaris din hilul ovarian. Ca urmare gonada se separă de mezonefros iar gonada învelită de seroasă (epiteliul celomic) migrează spre pelvis. Din cordoanele corticale -> foliculi ovarieni.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

10/43

Embriogeneza aparatului genital - Gonadele

Din cordoanele sexuale corticale -> foliculii ovarieni Foliculii - alcătuiţi din 1 ovocit de ord. I şi celule granuloase (orig. celomice) si tecale (orig. mezenchimală). Foliculii proliferează – Nr. Maxim S20 (4 Milioane) -> 300 mii la 7 ani. Folicul secundar

Folicul terţiar

Folicul primar Folicul de Graaf

Pedicul vascular

Corp albicans Corticală Corp luteal matur Corp haemoragic (Folicul postovulator)

Coagul Corp luteal (Stadiu precoce)

 

  Secţia Reproducere Umană Asistată - Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital – Tractul genital.

11/43

Tractul genital feminin: trompe, uter, 2/3 superioare ale vaginului. Se dezvoltă din canalele lui Müller ce se găsesc la extremitatea cranială poziţionate lateral iar la cea caudală medial de canalele lui Wolff (încrucişare). Acestea apar ca şi invaginaţii pe suprafaţa embrionului în S 5-7-a. Sunt alcătuite din 3 porţiuni: 1 - cranială (verticală) – formează ostiul tubar şi trompele uterine – se deschide în peritoneu; 2 - mijlocie (orizontală) – încrucişează ductele Wolf; 3 - caudală (verticală) – fuzionează în S 8-a, într-un canal unic (utero-vaginal) la care septul median se resoarbe până în L III-a. => uter + 2/3 superioare ale vaginului. Se deschide în sinusul uro-genital. - canalul utero-vaginal se deschide în porţiunea anterioară a cloacei (în sinusul uro-genital). Din celom => epiteliul tubar, endometru, endocervix.  

- în L 4-a apare schiţa istmului uterin.  

Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital - Tractul genital. Tractul genital feminin La embrion în stadiul indiferent există două ducte importante în acest stadiu evolutiv: - ductul Müller mai important la sexul feminin, - ductul Wolff mai important la sexul masculin. -Funcţie de sexul genetic şi gonadic tractul genital se feminizează sau masculinizează (acţiunea factorilor hormonali).  

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

12/43

Embriogeneza aparatului genital - Tractul genital.

13/43

Tractul genital feminin: canalele Wolff degenerează şi cele Muller se dezvoltă.

Müller

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital - Tractul genital. Tractul genital feminin: Reminiscenţe ale canalelor Wolff.

Reminiscenţe: canale Wolff: ­ Epoophoron, ­ Paroophoron, ­ Ductul Gardner.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

14/43

15/43

Embriogeneza aparatului genital - Tractul genital. Tractul genital feminin: embrion 11 săptămâni,

1 – trompe 2 – uter 3 ­ ovar 1

3 2

1

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital - Tractul genital.

16/43

Tractul genital feminin - Luna a IV-a. - Formarea istmului şi colului uterin (S-17), - Joncţiunea utero-tubară (S-20) – dispoziţie fibre musculare.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital: 1/3 inferioară vagin şi vestibul 17/43 Cloaca - formaţiunea primară în care se deschid tractul digestiv şi urogenital. Cloaca - se separă prin pintenul perineal (sept uro-rectal) ce coboară având acolate canalele lui Muller si Wolff în: - sinusul uro-genital (anterior), - si rect (posterior). Sinusul uro-genital se separă în 2 porţiuni: - anterioară: vezica, uretra şi vestibulul vaginal - posterioară: partea inferioară a vaginului. Aceasta se deschide la exterior prin resorbţia membranei cloacale. Lipsa resorbţiei => Imperforare himenală.  

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital: 1/3 inferior vagin şi vestibul

18/43

Sinusul uro-genital Sinusul uro-genital se separă printr-un sept vertical şi transversal în: - porţiunea anterioară - formează vezica, uretra şi vestibulul vaginal. - porţiunea posterioară - formează 1/3 inferioară a vaginului în care se deschide canalul utero-vaginal. Vaginul se deschide la exterior datorită resorbţiei membranei cloacale. Vaginul are origine dublă: - 2/3 superioare din canalele lui Müller. - 1/3 inferioare din sinusul uro-genital.  

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital: 1/3 inferior vagin şi vestibul

19/43

Organele genitale externe se formează în jurul cloacăi. Septul uro-rectal coboară şi împarte cloaca în sinusul uro-genital şi rect/anus.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital: 1/3 inferior vagin şi vestibul

20/43

• Atunci când atinge membrana cloacală - Septul uro-rectal împarte cloaca în sinusul- uro-genital şi regiunea anorectală. • Membranele anală şi uro-genitală încep să se resoarbă. • Canalul utero-vaginal se deschide în sinusul uro-genital -> comunicare.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital: Organe genitale externe. 21/43 Dezvoltarea organelor genitale externe şi a glandelor anexe Organele genitale externe se dezvoltă din -Tuberculul genital – clitorisul. - Pliurile urogenitale (Repliurile genitale) – labiile mici. - Tuberculii labio-scrotali (Bureletul genital) – labiile mari. Glandele anexe se dezvoltă din: - Epiteliul sinusului uro-genital - glandele Skene. - Mugurii epiteliali ai peretelui vestibulului vaginal – glandele Bartholin.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital: Organe genitale externe. Dezvoltare: - tuberculul genital – clitoris - pliurile urogenitale (repliuri genitale) – labiile mici - tuberculii labio-scrotali (bureletul genital) – labiile mari Glande anexe: - glande Skene. - glande Bartholin.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

22/43

Embriogeneza aparatului genital: Organe genitale externe. 23/43 Dezvoltarea organele genitale externe feminine: - pliurile ureterale devin labiile mici - tuberculii labio-scrotali devin labiile mari.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital: Diferenţierea sexuală.

25/43

Sexul genetic: XX sau XY Stabilit la momentul concepţiei de către cromozomul sexual al spermatozoidului. Sexul genetic determină diferenţierea sexului gonadal.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital: Diferenţierea sexuală.

26/43

Sexualizarea gonadelor Faza precoce sau faza indiferentă a dezvoltării sexuale. - La 6 săptămâni gonadele şi tractul reproductiv se găsesc într-un status indiferent putându-se dezvolta spre oricare dintre sexe. - Dezvoltarea divergentă începe în jurul săptămânii a 7-a datorită cromozomului Y. Fără cromozomul Y există tendinţă nativă spre dezvoltare ovariană. - La 7 săptămâni apare morfogeneza testiculară iar cea ovariană la 12 săptămâni.  

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital masculin: Diferenţierea sexuală.

27/43

Sexul gonadal - Diferenţierea testiculară. Sexualizare - organe genitale interne.

XY

1. În prezenţa cromozomului Y, din gonada indiferentă se dezvoltă

gonada masculină (testicul) - săptămâna 6/7 a gestaţiei. Genele pentru masculinizare au fost descoperite în 1990 -şi se găsesc pe regiunea determinantă a sexului de pe cromozomul Y [Sexdetermining region of the Y chromosome (SRY)]. 2. Din S8 - gonada masculină secretă testosteron (celulele Leydig sub acţiunea hCG) şi factorul anti-Müllerian (celule Sertoli). 3. În prezenţa testosteronului şi factorului anti-Müllerian sistemul reproductiv masculin (canalele Wolff) se dezvoltă şi cel feminin (canalele Müller) involuează. 4. Gonada masculină migrează spre scrot. Spermatogeneza necesită temperaturi mai joase.  

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital feminin: Diferenţierea sexuală.

28/43

XX Sexul gonadal - Diferenţierea ovariană. Sexualizarea - organe genitale interne: 1. În absenţa testosteronului şi a factorului anti-Müllerian tractul reproductiv feminin (canalele Müller) se dezvoltă fără alte intervenţii iar cel masculin (canalele Wolf) regresează. 2. Ovarele se dezvoltă în absenţa cromozomului Y. 3. Ovarele nu produc estrogeni până la pubertate.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital: Diferenţierea sexuală. Diferenţierea organelor genitale externe: La S 8 sunt identice.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

29/43

Embriogeneza aparatului genital: Diferenţierea sexuală.

30/43

Embrion 8 (stânga) respectiv 10 (dreapta) săptămâni. Organele genitale externe nu sunt vizibile în imaginea din stânga datorită extremităţi caudale a embrionului. Trebuie să treacă timp pentru aparţia diferenţelor fenotipice.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Embriogeneza aparatului genital: Diferenţierea sexuală. Diferenţierea organelor genitale externe

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

31/43

32/43

Gametogeneza

Gametogeneza: Spermatogeneza, Ovogeneza

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

33/43

Gametogeneza Mitoza şi meioza

Mitoza - păstrează numărul diploid de cromozomi (46) la următoarea generaţie de celule. Meioza este reducţională şi înjumătaţeşte numărul de cromozomi la noua generaţie de celule. Set haploid de cromozomi (23). Gameţii (spermatozoid şi ovul) deţin 23 de cromozomi. Prin fuzionare rezultă zigotul cu 46 de cromozomi.

 

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

38/43

Gametogeneza Spermatogeneza

Ovogeneza

Spermatogoniile –mitoze intrauterin, la naştere şi la pubertate. Pubertate ­> Spermatocit primar – 2n. Spermatocit secundar – 2n 2 cromatide. Spermatide –  n cu cromatide simple. Maturare. Ovogoniile – multiplicare S20 intrauterin. Incepe meioza intrauterin – Blocare în profaza I diviziuni meiotice ­> Ovocit ordinul I la nastere (4n). Pubertate. Crestere. Ovocit ordinul II (2n) eliberat la ovulaţie. Metafaza celei de a II­a diviziuni la fecundare ­> ovul (n).  

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

39/43

II Gametogeneza Diferenţe între Ovogeneză şi Spermatogeneză

• Dacă la sexul feminin numărul final al celulelor germinale se stabileşte prin migrare şi mitoză în timpul vieţii embrionare, la sexul masculin capacitatea mitotică a celulelor germinale se reia în primele 6 luni după naştere şi apoi la pubertate. • Momentul intrării în meioză este diferit la cele două sexe: – la XX meioza începe în stadiile precoce ale embriogenezei şi rămâne blocată în profază I diviziuni meiotice (dictyotene), – la XY meioza se realizează după pubertate. • Numărul de gameţi rezultaţi dintr-o celulă primordială este diferit la cele două sexe: – la XX rezultă un ovul (celulă sexuale - haploide) şi 3 globuli polari.  

– la XY rezultă 4 spermotozoizi (celule sexuale – haploide).  

Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

40/43

Embriogeneza aparatului genital feminin Gametogeneza – Ovogeneza. 7,0

• Săptămâna 8 colonizarea gonadelor primitive diviziunea mitotică a gonadocitelor.

6,0 5,0

Număr foliculi primordiali [Mil]

4,0

• Număr maxim de ovocite 6 - 7 Mil. (cca. 20. Săptămână fetală)

3,0 2,0

– la naştere cca. 450.000 – la pubertate cca. 300.000

1,0 0,6 0,3

• Ovulaţii per an cca. 13 – Nr. foliculi atretici per ovulaţie cca. 600-1000 – Ovulaţii totale cca. 400

9

5 10

Naştere VârstăFetală [luni]

• Vârsta medie a menopauzei = 51 Ani –Menopauză precoce < 40 Ani  

3 6

  Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

20 30

40

Vârstă [ani]

50

Fiziologia reproducerii – Gametogeneza - Meioza

41/43

Gametogeneza – Ovogeneza, Spermatogeneza Peak LH

Ovocit primar 46 cr bicromatidici

Ovulaţie – peak + 20h Fertilizare 2 Globul polar

1 Globul polar

Zygote

 (2n) Metafaza I

Intrauterin – blocaj în I Metafază

 

1. Diviziune meiotica

Metafaza II

2. Diviziune meiotica

Ovul (23 cr) Ovocit secundar 23 cr bicromatidici

După pubertate la fiecare ciclu menstrual  

Secţia Reproducere Umană Asistată - Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

42/43

Fiziologia reproducerii - Gametogeneza Gametogeneza – Maturarea foliculară Folicul secundar

Folicul terţiar

Folicul primar Folicul de Graaf

Pedicul vascular

Corp albicans Corticală Corp luteal matur Corp haemoragic (Folicul postovulator)

Coagul Corp luteal (Stadiu precoce)

 

  Secţia Reproducere Umană Asistată - Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Fiziologia reproducerii - Gametogeneza

43/43

Gametogeneza – Maturarea foliculară

Folicul primar

25 µm

Folicul preovulator

Folicul secundar 200 µm

160 µm

Folicul terţiar

500 µm

 

20 mm

  Secţia Reproducere Umană Asistată - Catedra de Obstetrică Ginecologie - UMF Victor Babeş Timişoara

Related Documents


More Documents from ""