Cardiomiopatiile
Definitie “Afectiune a miocardului asociata cu alterarea structurala si functionala a muschiului cardiac in absenta cardiopatiei ischemice, a hipertensiunii arteriale, a valvulopatiilor sau bolilor cardiace congenitale care sa explice afectarea miocardica.”
Clasificare
CMP Familiale: afecteaza mai multi membri ai unei familii • CMP non-familiale: afecteaza un singur membru al unei familii – idiopatice/ dobandite (in cadrul altor afectiuni) •
Cardiomiopatia Dilatativa Idiopatica
CMD - Definitie
Sindrom caracterizat prin dilatare si disfunctie sistolica ventriculara stanga Dilatarea si disfunctia ventriculului drept pot fi prezente dar nu sunt obligatorii pentru diagnostic
In absenta unor conditii anormale de umplere VS (HTA, valvulopatii) sau a cardiopatiei ischemice cu disfunctie contractila VS secundara !
Incidenta 5-8 cazuri / 100.000 locuitori / an De 3X mai frecvent la afro-americani si la sexul masculin decat la caucazieni si respectiv sexul feminin CMD simptomatica – 10 - 50% mortalitate la 1 an Rata anuala a mortalitatii 11-13% 25% din pacientii cu CMD cu debut recent se pot ameliora spontan
Cardiomiopatia dilatativa idiopatica Supravietuirea observata in cadrul unui lot de 104 pacienti
Years Am J Cardiol 1981; 47:525
CMD – Anatomie patologica Dilatarea celor 4 camere cardiace • Ventriculi > atrii • Trombi intracavitari •
Histologie • Arii de fibroza interstitiala si perivasculara • Miocite hipertrofice / atrofiate
Nu exista markeri imunologici, histochimici, morfologici, ultrastructurali sau microbiologici specifici ! •
CMD – Etiologie 1. Genetica si familiala Proteine ale sarcomerului:
Lanturi grele de ß miozina Lanturi usoare de miozina Lanturi reglatoare de miozina Actina Troponina T Troponina I Alfa-tropomiozina Proteina C care leaga miozina
Banda Z Proteine citoscheletale: Distrofina Desmina Metavinculina
Membrana nucleara: Laminina Emerina
2. Virala/Citotoxica
3. Imunologica
Tablou clinic Debut simptomatic la subiecti de varsta medie (B>F) Simptomele apar de obicei progresiv Dialatarea ventriculara precede uneori aparitia simptomelor Debut acut dupa un episod infectios viral
Simptome si semne de IC Simptome de insuficienta cardiaca: congestie pulmonara dispnee (repaus, efort, nocturna), ortopnee congestie sistemica greata, dureri abdominale, nicturie debit cardiac scazut fatigabilitate, slabiciune musculara
Examen fizic Semne de insuficienta cardiaca • hipotensiune, tahicardie, tahipnee, turgescenta jugulara • hepatomegalie pulsatila • edeme periferice • ascita • embolii sistemice AMC crescute in sens transversal • Impuls apical deplasat lateral • Zg3, Zg4 • Zg 2 dedublat (HTP) • Suflu sistolic de regurgitare mitrala/tricuspidiana •
Examinari de laborator
• • • • •
ECG Rx cardio-pulmonara Holter ECG (ameteala, palpitatii, sincope) Ecocardiografie Cateterism cardiac
Factori cu rol prognostic in CMD Clinici
Neinvazivi
Invazivi
Clasa NYHA III/IV
FE scazuta
Presiuni de umplere
Varsta avansata
Dilatare VS marcata
Cons. O2 ↓ la efort
Masa VS ↓
(<10-12ml/kg/min) TCIV importante Aritmii ventriculare
RM > moderata Disfunctie diastolica
complexe Semne de stimulare
Rezerva contractila scazuta
simpatica excesiva Galop protodiastolic
Dilatare sau disfunctie de VD
Managementul CMD Limitarea activitatii in functie de statusul functional Restrictie sodata 2-g Na+ (5g NaCl) Restriction de fluide in caz de hiponatremii severe Tratament medicamentos: Betablocante ACE inhibitori Diuretice de ansa Spironolactona Combinatii de hidralazina / nitrati Digoxin Anticoagulant (FE< 30%, trombi intracavitari, istoric de tromboembolism periferic, Fia) dopamina, dobutamina si/sau inhibitori de fosfodiesteraza iv
Managementul CMD Tratament imunosupresiv •Resincronizare •Tratament chirurgical (valva mitrala, remodelare VS) •Dispozitive de asistare ventriculara •Transplant cardiac •
Indicatii clinice ale biopsiei endomiocardice 1.
2.
IC cu debut recent < 2 sapt asociata cu dilatare ventriculara si compromitere hemodinamica (I) IC cu debut intre 2 sapt si 3 luni asociata cu dilatare ventriculara si aritmii ventriculare nou aparute, BAV II, III si lipsa de raspuns la masurile terapeutice uzuale (I)
Cardiomiopatia hipertrofica (CMH)
Cardiomiopatia hipertrofica
Prevalenta 0.02 - 0.2% Ventricul stang hipertrofiat si nedilatat, in absenta altor cauze de HVS (disfunctie predominant diastolica) Cavitate VS mica, HVS asimetrica, miscarea sistolica anterioara a valvei mitrale (SAM)
Sept si perete anterolateral VS - frecvent
Perete posterobazal - rar
CMH - Histologie
Hipertrofie miocitara • Dezorganizare miocitara – “disarray” > 5% din miocard •
CMH - Fiziopatologie Sistola Gradient dinamic in tractul de golire al VS Diastola Alterarea umplerii diastolice, presiunii de umplere, dilatare atriala importanta Ischemie miocardica masei musculare, presiunilor de umplere, cons. O2 rezerva vasodilatorie, densitatea capilara Compresie sistolica a coronarelor intramurale
CMH Familiala Transmitere autosomal dominanta in 50% din cazuri
10 gene diferite ale prot. sarcomerice cu peste 150 de mutatii
Lantui grele de beta miozina •
Lanturi usoare de miozina •
Lanturile reglatoare ale miozinei •
•
Actina
•
Troponina T
•
Troponina I
•
Alfa-tropomiozina
Proteina C care leaga miozina •
CMH - Tablou clinic
Asimptomatic, descoperire ecocardiografica MS poate reprezenta prima manifestare Simptomatic – adulti 40-50 ani dispnee - 90% angina pectoris - 75% fatigbilitate, pre-sincopa, sincopa risc de MS la opii si adolescenti palpitatii, DPN, IC – rar efortul accentueaza simptomele
CMH - Examen fizic Impuls apical sustinut • Zg 4 (contractie atriala viguroasa) • Unda a proeminenta – puls venos jugular • Suflu sistolic aspru crescendo- descrescendo care incepe dupa Zg 1 si se ausculta intre apex si marginea stanga a sternului (nu iradiaza pe vasele gatului) •
Manevre care ↑ gradientul si suflul
Presarcina Postsarcina Valsalva (strain) Standing Postextrasistolic isoproterenol Digitala Nitrit de amil Nitroglicerina Efort Tachicardie Hipovolemie
Contractilitate ---- -- --
-- - -
Manevre care ↓ gradientul si suflul
Presarcina
Contractilitate
Postsarcina
Manevra Mueller
---
Valsalva (overshoot)
---
Squatting
---
-
Ridicarea pasiva a picioarelor --Fenilefrina
---
--
Beta-blocantele
--
Anestezia generala
--
--
Efortul izometric
---
--
CMH vs Stenoza Aortica
puls carotidian suflu
CMH Obstructie fixa “spike and dome” “parvus et tardus”
radiat pe carotide valsalva, standing squatting, handgrip passive leg elevation
tril sistolic sp IV ic stang sp II ic drept clic sistolic absent prezent
CMH - Laborator Rx, ECG, Holter ECG, SEF ECG normal – 15-25% • HVS • Corelatie slaba intre HVS pe ECG si la ecocardiografie • Unde T gigante negative – CMH apical (japonezi) •Q DII,III,aVF, V2-6 •
Aritmii supraventriculare – Fia Aritmii ventriculare TVNS, TV
CMH - Ecocardiografie VMA lunga proemina in TEVS
SIV si/sau PP > 15 mm → 60 mm
Istoria naturala
mortalitate anuala 3% in centrele tertiare, probabil 1% in general risc de MS mare la copii → 6%/an deterioare clinica lenta progresie spre CMD in 10-15% din cazuri
Factori de risc pentru MS
Majori Istoric de MS (FV) Istoric familial de MS TVS Istoric de sincope Magnitudinea HVS > 30 mm Raspuns TA anormal laefort TVNS (Holter)
Posibili FiA • Ischemia miocardica • Obstructie TEVS • Mutatii cu risc crescut • Sportul competitiv •
Recomandari pentru activitate competitionala
Evitarea sporturilor competiotionale indiferent daca exista sau nu gradient dinamic
CMH - Management Betablocante (Metoprolol) – prima linie efect inotrop si cronotrop negativ scad consumul miocardic de O2 amelioreaza umplerea diastolica reduc severitatea anginei si efectele negative ale obstructiei TEVS
Blocante de calciu (Verapamil, Diltiazem) – in caz de ineficienta sau intoleranta a medicatiei BB efect inotrop si cronotrop negativ amelioreaza umplerea diastolica Atentie: Efect vasodilatator impredictibil, precautie in CMHO!
CMH - Management Disopiramida – agent antiaritmic de clasa IA- alternativa la BB sau CCB •
inotrop negativ suprima aritmiile ventriculare utila in CMHO
•
Amiodarona, sotalol
Miotomie – miectomie (procedura Morrow) • Ablatia septala prin alcoolizare • Plicaturarea VMA •
•
DDD pacing
CMH vs cordul atletului CMH + + + + + +
Atlet Patern particular HVS Cavitatea VS <45 mm Cavitatea VS >55 mm Dilatarea AS Patern ECG bizar Anomalii umplere VS Sex F HVS cu deconditionarea Istoric familial de CMH
+ -
Circulation 1995; 91:1596
+
+
Cardiomiopatia restrictiva
Cardiomiopatia restrictiva Trasatura definitorie: disfunctia diastolica Pereti ventriculari rigizi Functie sistolica pastrata Asemanari cu pericardita constrictiva (potential tratabila)
Clasificare
Clasificare Idiopatica Miocardica 1. Noninfiltrativa
3. B. de stocare Hemocromatoza B. Fabry
Idiopatica
Stocarea glicogenului
Scleroderma
Endomiocardica
2. Infiltrativa
fibroza endomiocardica
Amiloid
Sd. Hipereozinofilic
Sarcoid
Sd. carcinoid
B. Gaucher
metastaze
B. Hurler
radiatii, antracicline
Tablou clinic Simptome de IC dreapta si stanga Puls venos jugular Curbe x si y proeminente Echo-Doppler pattern mitral anormal E ampla (umplere diastolica rapida) TDE scurt (presiune AS crescuta)
Pattern Constrictiv - Restrictiv “Square-Root Sign” sau “Dip-and-Plateau”
Cateterism cardiac
PTDVS > PTDVD (cu cel putin 5 mmHg) PAPs > 50 mmHg Platoul PTDVD < 1/3 dinPAPs
Imunofixarea Amiloidoză primară cu lanţuri uşoare λ de Ig G
Aspirat din grăsimea subcutanată abdominală – coloraţie Roşu de Congo- depozite de amiloid
Restrictie vs Constrictie Pericardita constrictiva istoric de TBC, traumatism, pericarditia, colagenoze Cardiomiopatia restrictiva amiloidoza, hemocromatoza Mixed Iradiere mediastinala, chirurgie cardiaca
Criterii de diagnostic diferenţial ecografic între pericardita constrictivă şi cardiomiopatia restrictivă
2D
Doppler mitral
Pericardita constrictivă
Cardiomiopatia restrictivă
- îngroşare pericardică, revărsat pericardic - dimensiuni normale de pereţi - deplasare abruptă a SIV
- dilatare biatrială - ventriculi de dimensiuni normale - hipertrofie de SIV, SIA - aspect neomogen al miocardului
- modificări respiratorii
- fără modificări respiratorii
Velocităţi inel mitral - >8 cm/s Doppler tisular (E’)
- <8 cm/s ( 3 cm/s )
PAPS
- > 50 mmHg ( 65 mmHg )
- < 50 mmHg
Tratament Nu exista terapie eficienta diuretice pt presiuni de umplere f mari vasodilatoare ? Blocantele de calciu pt ameliorarea compliantei diastolice digitala si alti agenti inotropi nu sunt indicati In cazul amiloidozei – agenti alchilanti
Displazia aritmogena de ventricul drept
Criteria Family History
Major
Minor
Familial disease confirmed at necropsy or Family history of premature sudden surgery death (<35 years) caused be suspected ARVD Family history of ARVD
ECG depolarization/conduction abnormalities
Epsilon waves or prolongation of the QRS Late potentials seen on signal averaged complex ( ≥ 110 msec) in the right ECG precordial leads ( V1 – V3)
Repolarization abnormalities
Inverted T waves in the right precordial leads in patients > 12 in the absence of right bundle branch block
Tissue characterization of walls
Fibrofatty replacement of myocardium on endomyocardial biopsy.
Global or regional dysfunction and structural alterations
Severe dilation and reduction of RV ejection fraction with minimal LV involvement
Mild global RV dilation or ejection fraction reduction with normal LV
Localized RV aneurysms
Mild segmental dilation of the RV
Severe segmental dilation of the RV
Regional RV hypokinesia
Arrhythmia
Left bundle branch lack type ventricular tachycardia (sustained and nonsustained) (ECG, Holter, exersise testing) Frequent ventricular extrasystoles (more than 1,000/24 h) (Holter).
High Risk Features in Patients with ARVD Younger patients Patients who present with recurrent syncope Patients with history of cardiac arrest or sustained VT Patients with clinical signs of RV failure Patients with LV involvement Patients with or having a family member with the high risk ARVD gene (ARVD2) Patients with an increase in QRS dispersion ≥ 40 msec (maximum measured QRS duration minus minimum measured QRS duration) Patients with Naxos disease
Noncompactarea VS