Stenoza Aortica Pentru Studenti 2009

Stenoza aortica Evaluare clinica si paraclinica

Anatomia valvei aortice

• 3 valvule semilunare (stanga, dreapta si non-coronara) care se insera la nivelul extremitatii proximale a radacinii aortei, formand impreuna cu sinusul Valsalva corespondent o cavitate emisferica in diastola • Inelul aortic – este constituit din marginea fibroasa de insertie a cuspelor (nefiind dupa unii autori o structura distincta)

Stenoza aortica - definitie • Obstacol la golirea ventriculului stang - valvular, subvalvular sau supravalvular - de etiologie diferita, cu multiple consecinte anatomice si hemodinamice.

Stenoza aortica valvulara

• Cauza cea mai frecventa de stenoză aortica

Epidemiologie • Cea mai frecventa valvulopatie izolata, nativa, a cordului stang

Iung et al. A prospective survey of patients with valvular heart disease in Europe: The Euro Heart Survey on Valvular Heart Disease. European Heart Journal (2003) 24, 1231–1243

Etiologie

Iung et al. A prospective survey of patients with valvular heart disease in Europe: The Euro Heart Survey on Valvular Heart Disease. European Heart Journal (2003) 24, 1231–1243

SA calcifica

SA reumatismala

SA pe valva bicuspida

Patogeneza Stenoza aortica calcifica • Initial considerata consecinta stresului mecanic normal exercitat de-a lungul anilor de fluxul sanguin asupra valvei valve ingrosate, rigide, calcificate, cu deschidere limitata, fara fuziune comisurala • Studii recente au demonstrat insa ca evolutia spre calcificare valvulara se face trecand printr-un stadiu precoce dominat de modificari inflamatorii si proliferative similare celor implicate in ateroscleroza scleroza valvulara aortica (ingrosare neregulata a cuspelor aortice fara obstructie semnificativa)

Patogeneza Stenoza aortica reumatismala - adeziuni si fuziuni comisurale si ale cuspelor - vascularizatia cuspelor - retractia si ingrosarea marginii libere a cuspelor - noduli calcifici atat la nivelul marginii libere cat si al panzei valvulare

Stenoza aortica congenitala -Bicuspidia aortica – cauza cea mai frecventa de stenoza aortica congenitala la adult -Valva aortica unicuspida – se intalneste ca forma de stenoza aortica la copii sub 1 an

- Se poate asocia cu alte leziuni cardiace: coarctatie de aorta (Sd. Turner), persistenta de canal arterial, transpozitie de vase mari, ventricul stang hipoplazic

Fiziopatologie Determinantii gradientului de presiune: • Severitatea stenozei • Fluxul transvalvular • Forta de contractie a ventriculului stang • Rezistenta valvulara • Rezistenta periferica

• Ca rezultat al obstructiei la golire ventriculul stang se va contracta mai puternic pentru a dezvolta o presiune mai mare pe o durata mai lunga 220-330mmHg • Se realizeaza astfel un gradient de presiune intre ventriculul stang cu presiune mare si aorta cu presiune mai mica

Fiziopatologie • Remodelare VS – hipertrofie concentrica – maladaptativa la

cresterea

stresului parietal

dilatare tardiv

• Ischemie miocardica • Modificari structurale – fibroza intersitiala Disfunctie diastolica VS - precoce

Disfunctie sistolica VS - tardiv

• Umplere protodiastolica incetinita

• “Afterload mismatch” reversibil

• Accentuarea umplerii telediastolice produsa de contractia atriala • Dilatare atriala stanga • Fibrilatia atriala deteriorare hemodinamica rapida

• Scaderea contractilitatii miocardice intrinseci - ireversibila

Tablou clinic Simptome: • Dispnee initial de efort, ulterior dispnee paroxistica nocturna si ortopnee – cresterea presiunii telediastolice in ventriculul stang si retrograd in venele pulmonare • Angina pectorala de efort - dezechilibru intre cererea si oferta de oxigen ± leziuni coronariene • Sincopa la efort – tulburari de ritm tranzitorii; vasodilatatie periferica excesiva; insuficienta ventriculara stanga tranzitorie Moartea subita poate aparea la pacientii cu stenoza aortica stransa in legatura cu efortul

Supravietuirea exprimata in procente

Tablou clinic – rolul prognostic al simptomelor 100 Debutul simptomelor

Stadiul asimptomatic 75

Chirurgie

50

Tt. conservativ Dispnee

25

Sincopa Angina

0

5

10

15 20 Timpul in ani

25

30

35

Modificat dupa Ross si Braunwald, Circulation 1968

Tablou clinic Examenul fizic Inspectie: • Turgescenta jugulara – insuficienta ventriculara dreapta (tardiv) • Pulsatii ample ale arterelor carotide – insuficienta aortica asociata • Pulsul carotidian – “parvus et tardus” in stenoza aortica stransa

AS

Tablou clinic Examenul regiunii precordiale Inspectie, percutie - normale Palpare: • Soc apexian intarziat si sustinut (hiperdinamic in prezenta regurgitarii aortice sau mitrale) • Uneori impuls presistolic (contractie atriala viguroasa) • Freamat sistolic la baza, in spatiul II intercostal stang si la dreapta sternului in stenozele medii si stranse • Freamat sistolic suprasternal si pe vasele gatului

Tablou clinic Examenul regiunii precordiale Auscultatie:

• Zg 1 normal – imediat dupa clicul sistolic de ejectie • Clicul sistolic – tonalitate inalta, se aude pe marginea stanga a sternului sp. II – III, este fix si dispare daca valvele au mobilitate mult redusa •Zg 2 diminuat sau absent (ex la copii unde e normal sau intarit) Dedublat paradoxal in stenozele stranse • Zg 3 – insuficienta ventriculara stanga • Suflu sistolic de ejectie, crescendodescrescendo, la baza cu iradiere pe carotide. Intensitatea e de obicei de grad III-IV dar poate fi si de grad V-VI.

Intensitatea suflului nu se coreleaza cu severitatea stenozei

Tablou clinic Suflul din stenoza aortica Se accentueaza in:

Scade in intensitate in:

• Clinostatism

• Ortostatism

• Squatting

• Faza de strain a manevrei Valsalva

• dupa inhalare de nitrit de amil

Daca functia ventriculara stanga incepe se altereaza suflul diminua in intensitate si poate chiar lipsi.

Evaluare paraclinica - ECG • Hipertrofie ventriculara stanga de tip “strain” – 85% din pacientii cu stenoza aortica stransa • Anomalie atriala stanga – 80% din pacientii cu SA stransa izolata • Bloc de ramura stanga • Bloc atrioventricular de diferite grade -5 % • Fibrilatie atriala – 10-15% din pacienti

Evaluare paraclinica – radiografia toracica

• ICT normal sau usor crescut, arc inferior stang alungit si rotunjit • ICT crescut – functie ventriculara stanga sever afectata, regurgitare aortica/mitrala asociata • Dilatarea poststenotica a aortei ascendente • Dilatare atriala stanga, circulatie pulmonara incarcata de tip venos

Evaluare paraclinica – ecocardiografia Examinarea cea mai utila pentru evaluarea si urmarirea pacientilor cu stenoza aortica. 1. Confirma prezenta stenozei aortice 2. Precizeaza localizarea (valvulara, subvalvulara sau supravalvulara) si ofera informatii etiologice 3. Ofera date privind severitatea leziunii 4. Permite evaluarea functiei ventriculare stangi 5. Deceleaza eventuale valvulopatii asociate 6. Permite evaluarea radacinii aortei si a aortei ascendente 7. In cazul pacientilor cu bicuspidie aortica permite identificarea unor posibile leziuni asociate (coarctatie de aorta, persistenta de canal arterial, etc)

Evaluare paraclinica – ecocardiografia

• Morfologia valvei • Mobilitatea valvei • Radacina aortei • Aorta ascendenta • Diametrul LVOT

Evaluare paraclinica – ecocardiografia

• Functia sistolica VS (dimensiunea cavitatii, fractia de scurtare) • Hipetrofia ventriculara stanga concentrica

VTI LVOT = 94 cm VTI Ao = 8 cm LVOT D = 1,9 cm AVA = πD2/4 *VTI LVOT VTI Ao

Aria valvei aortice = 0,24 cm² (prin ecuaţia de continuitate)

Evaluare paraclinica – ecocardiografia

Aria (cm2)

Vmax (m/s)

G mediu (mmHg)

1,5-2,5 0,9-1,5cm/m2

2-3

<25

SA 1-1,5 moderata 0,6-0,9cm/m2

3-4

25-40

>4

>40

SA usoara

SA stransa

<1 <0,6cm/m2

Carabello et al. ACC?AHA Guidelines for the Management of Patients With Valvular Heart Disease. JACC, 2006;3: e1-148

Evaluare paraclinica – ecocardiografia

Un gradient transvalvular scazut in prezenta unei functii ventriculare stangi reduse nu permite aprecierea corecta a severitatii leziunii valvulare

Evaluare paraclinica – Testul ECG de efort Contraindicat pacientilor cu stenoza aortica stransa simptomatica! Indicat in cazul pacientilor asimptomatici cu stenoza aortica stransa Se urmaresc: • Aparitia simptomelor • Raspunsul tensional la efort • Aritmiile ventriculare Modificarile de semnent ST si unda T nu au valoare prognostica dovedita

Evaluare paraclinica – Cateterismul cardiac Gradientul “peak to peak” e nefiziologic si subestimeaza gradientul maxim instantaneu

• Nu se indica de rutina pentru evaluarea severitatii stenozei aortice (risc crescut demonstrat de AVC) • Se recomanda atunci cand datele neinvazive sunt neconcludente sau discordante fata de datele clinice Guidelines on the management of valvular heart disease of the European Society of Cardiology. Eur Heart J, 2007;28: 230-268

Evaluare paraclinica – Coronarografia Recomandata anterior interventiei chirurgicale de inlocuire valvulara pacientilor cu: • Istoric de boala cardiaca ischemica • Suspiciune de ischemie miocardica (angina, teste neinvazive sugestive pentru ischemie) • Disfunctie sistolica de VS • Barbati peste 40 de ani si femei post menopauza • ≥ 1 FR cardiovascular Guidelines on the management of valvular heart disease of the European Society of Cardiology. Eur Heart J, 2007;28: 230-268

Evaluare paraclinica • Ecografia transesogagiana – planimetria valvei aortice, detalii morfologice valvulare aortice, morfologia valvei mitrale • Tomografia computerizata – cuantificarea calcificarilor valvulare, masurarea cu acuratete a aortei ascendente, evaluarea coronarelor la pacientii cu risc mic de BCI care urmeaza sa fie supusi chirurgiei valvaulare • Rezonanta magnetica – nu se recomanda de rutina; permite evaluarea functiei VS cand ecografia nu e disponibila • BNP- se coreleaza cu statusul simptomatic si prognosticul pre si postoperator – necesita studii mari

Predictori de progresie a SA la pacienti asimptomatici:

Clinici:

Ecocardiografici:

Test de efort:

•Varsta avansata

•Calcificarile valvulare

•Simptome

•FR cardiovascular •Vmax jet aortic

•Hipotensiune

•FEVS •Cresterea gradientului la efort Valva intens calcificata + cresterea velocitatii maxime a jetului aortic cu >0,3m/s/an 80% risc de deces sau inlocuire valvulara la 2 ani Guidelines on the management of valvular heart disease of the European Society of Cardiology. Eur Heart J, 2007;28: 230-268

Predictori de prognostic nefavorabil după înlocuirea valvulară pentru stenoză aortică • • • • • • • • • • • •

Vârsta avansată (>70 ani) Sexul feminin Chirurgia de urgenţă Boala coronariană ischemică Antecedentele de by-pass aorto-coronarian Hipertensiunea arterială Disfuncţia ventriculară stângă (FE<50%) Insuficienţa cardiacă Fibrilaţie atrială Repararea sau înlocuirea concomitentă a valvei mitrale Insuficienţa renală Hipertensiunea pulmonara

Modificat dupa Otto CM: Valvular Heart Disease. 2nd ed. Philadelphia. WB Saunders, 2004, p227.