Ecocardiografie - Curs 1

Ecocardiografie curs 1

  

Notiuni de fizica ultrasunetelor Ecocardiografie bidimensionala - sectiuni standard Examen ecocardiografic normal

  

Notiuni de fizica ultrasunetelor Ecocardiografie bidimensionala - sectiuni standard Examen ecocardiografic normal

ULTRASUNETELE (US) Sunetele = vibraţii mecanice într-un mediu fizic Sunetele cu o frecventa intre 20 Hz – 20 kHz – pot fi perceputa de urechea umana Ultrasunetele = sunete cu frecvenţă >20.000 Hz Efect piezoelectric = transformare de energie mecanică în energie electrică şi invers - cristale piezoelectrice - supuse unor variaţii ale potenţialului lor electric, sunt deformate mecanic şi produc vibraţii (US) care se propagă în mediu

ULTRASUNETELE (US)    

Lungime de undă (λ ) - mm Frecvenţă (Hz) Amplitudine (dB) Viteză de propagare – depinde de mediu – sange 1540 m/s

ULTRASUNETELE (US) 

Distanta de propagare in tesuturi depinde de lungimea de unda (cu cat λ este mai mare cu atat distanta de penetrare in tesuturi este mai mare) λ (mm) = 1.54/f (MHz)



Frecventa transductorului mica - penetrarea in tesuturi a fasciculului de ultrasunete este mai mare – profunzime

ULTRASUNETELE (US) Rezoluţia = distanţa cea mai mică dintre 2 puncte, la care cele 2 puncte pot fi distinse separat 

axială = capacitatea de a distinge 2 puncte aflate de-a lungul axului fasciculului 



cu cât F ↑ cu atât rezoluţia ↑

laterală = capacitatea de a distinge 2 puncte aflate de o parte şi de alta a fasciculului 

cu cât diametrul fascicolulului ↓ cu atât rezoluţia↑

ULTRASUNETELE (US) Rezolutia spatiala a imaginii – depinde de λ (lungimea de unda) 

Cu cat lungimea de unda este mai mica – rezolutia spatiala este mai mare 

Compromis intre rezolutia spatiala a imaginii obtinute (calitatea imaginii) – rezolutie mare la λ mica (frecventa mare) si adancime – penetrarea in tesuturi mare la λ mare (frecventa mica)

ULTRASUNETELE (US) 

Ecocardiografia transtoracica la adulti - de obicei sonde cu frecventa 2 – 2.5 MHz



Se recomanda folosirea sondei cu cea mai mare frecventa care permite o penetrare adecvata a structurilor care trebuie examinate



Frecventa crescuta – penetrare redusa a fasciculului de US ; rezolutie crescuta a imaginii obtinute Copii, pacienti slabi – frecventa inalta – 3 – 3.5 MHz Obezi, perete toracic gros – frecvente mici – 1.8 – 2 MHz

 

ULTRASUNETELE (US)

ULTRASUNETELE (US)

-

Imaginea se formeaza ca urmare a fenomenului de reflexie a fasciculului de US

-

Diferenţa în impedanţa acustică (Z) a celor 2 medii

-

Interactiunea cu tesuturile: atenuare, refractie, scattering

-

Unghiul de incidenţă

  

Notiuni de fizica ultrasunetelor Ecocardiografie bidimensionala - sectiuni standard Examen ecocardiografic normal

Sectiuni standard 

Principii generale 

Cordul – structura in trei dimensiuni!



Cunoasterea detaliata a anatomiei



Sectiunile obtinute prin eco 2D – “felii” subtiri – este necesara vizualizarea in spatiu, recompunerea imaginii mental, practica, antrenament…



Cea mai buna imagine in eco 2D se obtine cand fasciculul de US este perpendicular pe structura de examinat

Sectiuni standard

Parasternal drept

Suprasternal Parasternal

Apical Subcostal

Sectiunea parasternala ax lung 

Spatiul 3, 4, 5 parasternal stang, markerul sondei catre clavicula dreapta a pacientului

Sectiunea parasternala ax lung  

Atriul stang – se poate masura diametrul anteroposterior, se vizualizeaza continutul cavitatii Valva mitrala – morfologie, cuspe, deschidere, inchidere, cordaje, mm papilari

Sectiunea parasternala ax lung



VS – SIV anterior si perete posterior – 2/3 bazale, tractul de ejectie VS Valva aortica – 2 cuspe din trei – cea anterioara este intotdeauna cuspa dreapta, cea posterioara este cuspa noncoronariana/stanga Aorta ascendenta



Ventriculul drept – perete anterior





Sectiunea parasternala ax scurt 

Rotire cu 90 grade in sens orar fata de pozitia sondei din parasternal ax lung, perpendicular    

La nivelul vaselor mari La nivelul valvei mitrale La nivelul muschilor papilari La nivelul apexului

Sectiunea parasternala ax scurt la nivelul vaselor mari

Sectiunea parasternala ax scurt la nivelul vaselor mari 

Valva aortica – numar cuspe, morfologie, deschidere/inchidere, aria orificiului aortic in sistola si diastola



Originea ACD si TCS

Sectiunea parasternala ax scurt la nivelul vaselor mari 

Atriul stang si atriul drept – dimensiunea medio-laterala, continut



Sept interatrial – integritate



Valva tricuspida – cuspele septala si anterioara, morfologie, inchidere/deschidere



Tract de ejectie VD – dimensiuni, morfologie



Valva pulmonara – morfologie cuspe, deschidere/inchidere,



Artera pulmonara – trunchi, ramuri

Sectiunea parasternala ax scurt la nivelul valvei mitrale -Valva mitrala – morfologie, deschidere, inchidere, aria orificiului mitral – se masoara in protodiastola, sectiune utila pentru vizualizarea prolapsului de valva mitrala

Sectiunea parasternala ax scurt la nivelul valvei mitrale -VS – segmentele bazale ale septului anterior, posterior, perete inferior, perete lateral, perete anterior – pentru evaluarea contractilitatii -SIV – integritate, contractilitate -VD – dimensiuni

Sectiunea parasternala ax scurt la nivelul muschilor papilari -VS – contractilitate in segmentele medii, dimensiuni ale cavitatii, mod M ghidat 2D pentru dimensiuni VS -Muschi papilari – medial si lateral -VD

Sectiunea parasternala ax scurt la nivelul apexului - contractilitate, continut apex VS

Sectiuni suplimentare 

Sectiune ax lung pentru tractul de intrare V

VD VTA VTP AD

Sectiuni suplimentare 

Sectiune de ax lung pentru tractul de iesire VD

VD

AP

Sectiunea apicala 4 camere 

Pacientul in semidecubit lateral stang, transductorul se plaseaza cat mai posterior in general in spatiul 5 ic stg pe linia axilara anterioara

Sectiunea apicala 4 camere   

venele pulmonare (de obicei ambele vene pulmonare superioare) atriul stâng, atriul drept: dimensiune medio-laterală şi superoinferioară, arie planimetric, conţinut valva mitrală, tricuspidiana: dimensiune inel, morfologia valvelor, deschidere, închidere (apoziţie, coaptare), aparat subvalvular

Sectiunea apicala 4 camere 

ventriculul stâng: contractilitatea SIV posterior, perete lateral şi apex; dimensiuni cavitare, evaluare funcţie sistolică globală: volume VS, fracţie de ejecţie (vizual, Simpson),

Sectiunea apicala 4 camere 

   

ventriculul stâng: contractilitatea SIV posterior, perete lateral şi apex; dimensiuni cavitare, evaluare funcţie sistolică globală: volume VS, fracţie de ejecţie (vizual, Simpson), ventriculul drept: dimensiuni cavitare, funcţie sistolică globală SIV, SIA: integritate, mişcare aorta descendentă toracică (se poate vizualiza lateral de atriul stâng) sinusul coronar (Atenţie! poate preta la confuzii cu DSA ostium primum sau cor triatriatum)

Sectiunea apicala 5 camere  



Angulare anterioara a transductorului Fata de sectiunea anterioara se vizualizeaza in plus valva aortica, tractul de ejectie VS Utila pentru masurarea velocitatii maxime a fluxului in tractul de ejectie VS si in aorta

VD

VS Ao

AD

AS

Sectiunea apicala 2 camere 

Fata de apical 4 camere – rotirea transductorului in sens antiorar cu 45-60 de grade

Sectiunea apicala 2 camere 

atriul stâng: conţinut; urechiuşa stângă



valva mitrală: morfologia cuspelor, închidere, deschidere, evaluarea Doppler color şi pulsat a fluxului transmitral pentru aprecierea eventualei stenoze/regurgitări şi a funcţiei diastolice VS



ventriculul stâng: peretele anterior şi inferior; funcţie sistolică globală (evaluare complementară cu cea din secţiunea apical 4 camere pentru o calculare corectă a FEVS prin Simpson biplan).



sinusul coronar



aorta descendentă toracică: dimensiuni, structură pereţi

Sectiunea apicala 3 camere 

Fata de apical 2 camere – rotirea transductorului in sens antiorar cu inca 45-60 de grade

VS Ao AS

Sectiunea apicala 3 camere 



Permite vizualizarea acelorasi structuri ca in parasternal ax lung In plus – se vede si apexul VS

In apical 4, 3, 2 camere se vad toate segmentele miocardice VS permitand evaluarea completa a contractilitatii 

VS Ao AS

Sectiunea subcostala 4 camere 

Decubit dorsal, genunchi in flexie, sonda se plaseaza sub apendicele xifoid pe linia mediana, eventual usor catre dreaptapacientului, fasciculul de US orientat catre umarul stang al pacientului

Sectiunea subcostala 4 camere 

aceleaşi structuri ca din secţiunea apicală 4 camere,



se vizualizeaza mai bine SIV si SIA – fasciculul de US perpendicular pe septuri



alternativă la secţiunea apicală 4 camere, când aceasta este inutilizabilă, pentru evaluarea dimensiunilor cavitare, a cineticii segmentare şi globale, etc.



foarte utilă la pacienţi cu emfizem pulmonar care nu au fereastră parasternala/apicala bună şi este obligatorie în evaluarea pacienţilor cu boli cardiace congenitale

Sectiunea subcostala ax scurt  

Rotire cu 90 de grade a transductorului antiorar Aceleasi structuri ca din parasternal ax scurt dar din alt unghi

Sectiunea subcostala ax lung prin vena cava inferioara 

Se vizualizeaza atriul drept si varsarea VCI (dimensiuni, modificare a calibrului in inspir)

Sectiunea suprasternala paralela cu aorta 

Cu pacientul în decubit dorsal şi gâtul în hiperextensie, se plasează sonda în incizura suprasternală, cu angularea ei către inferior şi anterior astfel încât să fie aproape paralelă cu traheea ACCStg TB

ASclStg

AoA

AoD APDr

Sectiunea suprasternala paralela cu aorta 

aorta ascendentă, crosa aortică, aorta descendentă (dimensiuni, structură pereţi, evaluarea fluxului prin Doppler color sau spectral) şi ramurile lor: trunchi brahiocefalic, carotida comună stângă, subclavia stângă



artera pulmonară dreaptă (dimensiuni, conţinut)