Gândirea.docx

  • Uploaded by: Alina
  • 0
  • 0
  • May 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Gândirea.docx as PDF for free.

More details

  • Words: 1,870
  • Pages: 4
RECENZIA UNUI ARTICOL Titlul: Happiness and Reminiscing: The Role of Time Perspective, Affect, and Mode of Thinking Autori: Fritz Strack, Norbert Schwarz and Elisabeth Gschneidinger Publicație: Journal of Personality and Social Psychology 1985, Vol. 49, No. 6, 1460-1469 Adresa web: https://jshellman-reminiscence.wiki.uml.edu/file/view/reminiscing.pdf

Introducere În 3 experimente, cercetătorii au încercat sa demonstreze faptul că întreaga existență ne este guvernată de modul în care ne gândim la trecut, prezent sau viitor. În mod specific, calitatea hedonică a evenimentelor de viață actuală a influențat judecățile subiecților privind bunăstarea în aceeași direcție. Calitatea hedonică a evenimentelor trecute, totuși, a avut un impact congruent asupra judecăților de bunăstare doar atunci când gândirea despre ele a provocat afecțiuni în prezent, dar altfel a avut un efect de contrast asupra acestor judecăți. Au fost găsiți doi factori care determina dacă gândirea despre trecutul elicit afectează: dacă subiecții descriu evenimentele în mod viu și în detaliu sau le menționează doar pe scurt și dacă subiecții descriu modul în care s-au produs evenimentele, mai degrabă decât de ce au apărut. Sunt discutate posibile mecanisme de mediere și implicații ale acestor rezultate. Când procesul de gândire cu privire la evenimentele trecute provoacă efecte, totuși, judecățile lor vor fi influențate de afecțiunea pe care o întâmpină ca urmare a gândirii la evenimente și astfel evenimentele pot avea o influență concomitentă asupra judecăților, în ciuda distanței lor temporale . Primele două studii oferă teste directe ale ipotezelor, al treilea experiment oferă dovezi suplimentare că modul în care subiecții se gândesc la evenimentele din viața trecută determină cât de mult ele afectează și, prin urmare, dacă au o influență pozitivă sau negativă asupra satisfacției de viață. Experimentul 1 a fost realizat pentru a testa așteptarea că gândirea evenimentelor actuale va avea o influență pozitivă asupra judecăților de bunăstare, în timp ce gândirea evenimentelor trecute va duce la un efect de contrast. Persoanele care se gândesc la evenimentele actuale ar trebui să raporteze o bunăstare mai bună atunci când evenimentul este pozitiv, mai degrabă decât negativ, în timp ce subiecții care se gândesc la evenimentele trecute sunt de așteptat să raporteze o bunăstare mai bună atunci când evenimentul este negativ, mai degrabă decât pozitiv. Experimentul 1 Metodă 51 de studenți de la o școală profesională pentru traducători și interpreți s-au oferit voluntari (fără plată) pentru a ajuta experimentatorul să "construiască un chestionar". Vârsta lor medie a fost de 20,8 ani. Studiul a fost realizat în grupuri de la 1 la 5 participanți; în marea majoritate a sesiunilor, au participat cel mult 3 subiecți. Subiecții au fost repartizați la întâmplare în condițiile experimentale.

La începutul fiecărei sesiuni experimentale, subiecții au fost informați că Departamentul de Psihologie a încercat să elaboreze un chestionar pentru a evalua viața într-o manieră sistematică și fiabilă și că pentru a construi acest chestionar a fost necesar să se colecteze un eșantion mare de viață pozitivă și negativă, evenimente din care să aleagă materialele potrivite. Subiecții au fost rugați să ajute în două moduri: în primul rând, prin descrierea unui eveniment de viață pe care l-au experimentat și, în al doilea rând, prin a răspunde la câteva întrebări generale despre viața lor utilizând scale de răspuns diferite, astfel încât să putem determina cele mai potrivite scale utilizate în chestionarul final. În funcție de condițiile experimentale, subiecții au fost rugați să se gândească fie la viața lor prezentă, fie la viața lor trecută, și apoi să scrie trei evenimente care erau fie deosebit de pozitive și plăcute, fie erau deosebit de negative și neplăcute. Aceste descrieri detaliate au fost date în chestionar, iar experimentatorul a fost orb la condițiile experimentale. S-a subliniat că o scurtă descriere a fiecărui eveniment ar fi suficientă și că doar o treime dintr-o pagină de dimensiune legală a fost furnizată pentru fiecare eveniment. După ce subiecții au îndeplinit această sarcină, ei au fost rugați să ajute la cea de-a doua sarcină, și anume, să selecteze scala corespunzătoare de răspuns pentru elementele din chestionarul final. Sub acest pretext, subiecții au fost rugați să răspundă la întrebările care au fost asociate cu diferite scale de răspuns. În primul rând, ei și-au evaluat fericirea pe o scală de răspuns formată din 11 categorii numerotate, cu puncte finale etichetate: nefericit și fericit. Apoi, ei și-au evaluat satisfacția vieții de-a lungul unei scări: de 11 categorii, fără numere, cu puncte finale etichetate: nesatisfăcut și satisfăcut. În cele din urmă, au evaluat modul în care s-au simțit în acest moment pe o scară de 7 puncte, variind de la rău (-3) la bun (3). " Rezultate Principalele variabile dependente au fost evaluările subiecților privind fericirea și satisfacția, precum și starea lor de spirit. Deoarece primele două evaluări au fost întotdeauna foarte corelate, ele au fost combinate într-un indice de bunăstare subiectivă. Deși calitatea evenimentelor reamintite pare să aibă un efect mai mare atunci când evenimentele au fost prezente mai degrabă decât evenimentele trecute, nici efectul principal al calității evenimentului, nici interacțiunea cu perspectiva de timp nu au fost semnificative. Aceste efecte sunt în mod clar dependente de momentul producerii evenimentelor. Participanții care și-au amintit evenimentele actuale s-au descris ca fiind mai fericiți și mai mulțumiți de viața lor în ansamblu dacă evenimentele amintite erau pozitive sau negative. Când subiecții au rechemat evenimentele trecute, totuși, acest model a fost inversat. Ei s-au evaluat mai puțin fericiți și satisfăcuți atunci când evenimentele rechemate au fost pozitive decât atunci când au fost negative. Discuții Rezultatele demonstrează clar că atunci când rechemarea subiecților de evenimentele de viață nu are o influență prea mare asupra emotiilor pe care le întâmpină, efectul acestor evenimente asupra judecăților de bunăstare este o funcție a informațiilor pe care le furnizează care sunt relevante pentru aceste judecăți. Calitatea evaluativă a evenimentelor actuale, care sunt relevante pentru bunăstare, are un efect pozitiv asupra judecăților. Cu toate acestea, evenimentele trecute par să fie folosite ca standard de comparație în judecarea calității vieții cuiva în prezent, producând efecte de contrast asupra judecăților de bine fiind similare cu cele raportate de Dermer și Colab. (1979). În literatură, sa constatat că contrastul este o funcție a distanței dintre doi stimuli asupra dimensiunii judecății (de exemplu, Herr, Sherman, & Fazio, 1983). Rezultatele prezente sugerează că distanța temporală dintre două evenimente poate avea același efect. Astfel, cunoașterea condițiilor obiective ale vieții în sine nu este suficientă

pentru a prezice bunăstarea subiectivă. Impactul unui eveniment este o funcție atât a calității hedonice a evenimentului, cât și a distanței sale temporale. Deși efectele manipulărilor experimentale asupra evaluării stării de spirit a subiecților nu au fost semnificative, ar fi trebuit să se constate că gândirea evenimentelor prezente, spre deosebire de gândirea celor din trecut, părea să aibă o anumită influență moderată asupra dispoziției subiecților Experimentul 2 Povestea de ansamblu a fost, în esență, aceeași ca și în primul experiment. Rezultate Nouă subiecți nu au urmat instrucțiunile în modul dorit. Patru subiecți din condițiile de rechemare în stare proastă au detaliat despre experiențele lor anterioare și au folosit mai mult spațiu decât li sa oferit prin continuarea descrierilor lor pe pagina din spate. Patru alți subiecți au descris atât evenimente pozitive, cât și negative. Un subiect aflat în condiții negative a descris evenimentul în termeni pozitivi și a comentat că acest eveniment a fost "cel mai bun lucru care i sa întâmplat". Acești 9 subiecți au fost excluși din analiza datelor. Subiectele „despre modul în care se simțeau în acest moment” sugerează că manipulările experimentale au influențat sentimentele subiecților în modul dorit, acest fapt ducând la o mică eroare. Discuție Aceste constatări sugerează că nu numai calitatea hedonică a evenimentelor din viața trecută a oamenilor determină judecățile indivizilor de bunăstare, ci și modul în care se gândesc la ele. Dacă un eveniment trecut este descris în câteva cuvinte și circumstanțele nu permit ca cineva să formuleze o reprezentare vie, este mult mai probabil să fie folosit ca un standard de comparație pentru judecata ulterioară. Cu toate acestea, descrierile care au determinat persoana să-și formeze o impresie vie au fost mult mai probabil să afecteze ratingurile de fericire și satisfacție în direcția calității lor hedonice. Constatarea că evaluările stării de spirit diferă în condițiile descrierii vii, dar nu și în condițiile descrierii palid, sugerează că un efect pozitiv sau negativ a fost mediatorul judecăților atunci când sa format o impresie vie. Experimentul 3 Rezultatele din Experimentul 3 sugerează că probabilitatea ca gândirea evenimentelor trecute să provoace efecte poate fi o funcție a modului în care este gândit în mod intenționat evenimentul. Relația dintre aceste două variabile a fost observată în principal de către psihologii clinici care au lucrat cu terapia sistematică de desensibilizare. Wolpe (1958), de exemplu, a presupus că reacțiile fiziologice la o situație îngrozitoare imaginată în mod virtual sunt identice cu reacțiile care apar atunci când obiectul de frică este prezentat. Dovezile experimentale (de exemplu, Lang, 1979; Roberts & Weerts, 1982) susțin această ipoteză. Șaizeci și patru de studenți au participat la experiment în cadrul aceleiași povestiri ca și în studiile anterioare. Experimentul a fost realizat în grupuri de până la 5 participanți care au fost repartizate aleatoriu în condiții. Variabilele centrale dependente au fost identice cu cele din experimentele anterioare. Rezultate Pentru a evalua efectul diferitelor instrucțiuni asupra modului lor de gândire, subiecții au fost întrebați, după experiment, cum au descoperit evenimentul. Mai precis, au fost instruiți să indice pe o scară de la gradul în care căutau cauze și motive (0) sau să-și imagineze cursul

evenimentului în mod concret și viu (9). Se constată că un eveniment pozitiv a raportat o dispoziție mai bună decât la subiecții care se gândiseră la un eveniment negativ Cu toate acestea, subiecții care au explicat de ce au apărut evenimentele s-au descris ca fiind mai puțin fericiți și satisfăcuți în prima condiție decât în cel din urmă. Analizele varianței (ANOVAS) cu modul de gândire (de ce și față de modul în care) și calitatea evenimentului (pozitiv vs. negativ) au condus la interacțiuni semnificative pentru evaluarea fericirii. Discuții generale Concluziile cercetării de față demonstrează că reminiscențele despre experiențele pozitive și negative pot influența sentimentul de fericire al oamenilor și modul în care ei gândesc. Rezultatele actuale arată, de asemenea, că natura acestei influențe depinde nu numai de calitatea hedonică a evenimentelor, ci și de momentul apariției evenimentelor și de modul în care acestea sunt gândite. Gândirea la evenimentele actuale are un impact pozitiv asupra bunăstării raportate de către indivizi, care nu este prea surprinzătoare, deoarece evenimentele actuale tind să fie reprezentative pentru situația actuală a vieții. Totuși, deoarece amintirea evenimentelor prezente a avut un efect (deși nesemnificativ) asupra stării de spirit a subiecților, posibilitatea unei influențe afective nu poate fi complet eliminată. Influența gândirii asupra trecutului este mai complexă, totuși, deoarece depinde de faptul dacă starea emoțională prezentă este afectată de aceste gânduri. Mai exact, dacă gândirea despre un eveniment trecut nu provoacă emoții, evenimentul poate deveni un standard de comparație împotriva căruia este evaluată situația actuală. Astfel, studiul prezent sugerează faptul că gândirea despre evenimentele din trecut poate nu numai să influențeze judecățile de sine, ci și alte judecăți relevante. Dacă gândirea despre o experiență trecută (pozitivă sau negativă) provoacă un efect poate fi la fel de importantă pentru interpretarea comportamentului unei alte persoane (vezi Kelly & Wyer, 1985) și, în general, pentru interpretarea evenimentelor sociale.

More Documents from "Alina"