Proiect Antreprenoriat.docx

Oportunitatile de dezvoltare a antreprenoriatului Velicu Elena Nicoleta, Haralambie Ionut, student ZI Coordonatori: Prof. Univ. dr. Constanța Aurelia Chițiba Lect. Univ. dr. Andreea Monica Nae Predonu

Rezumat: Cuvinte cheie: antreprenor, intreprinzator, oportunitate, dezvoltare, crestere Introducere „Economia românească este precum un măr: apetisant pe dinafară, însă gaunos şi cu un gust fad. Stăm bine la capitolul creştere economică, însă dincolo de statisticile de pe hârtie, să faci afaceri în România reprezintă o provocare plină de tot mai multe obstacole” Antreprenoriatul a început să primească atenţie odată cu problemele aduse de criza economico-financiară globală, iar antreprenorii au devenit „eroii” capabili să ofere un impuls economiilor fragile, acestia jucand un rol vital în orice economie sănătoasă. În ultimii ani, mai ales în contextul economic dificil, rolul lor a devenit din ce în ce mai vizibil şi mai evident pentru autorităţi şi publicul larg din România şi din lume: antreprenorii creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în criza economică şi care fac investiţii inclusiv în recesiune.

Analiza antreprenoriatului romanesc Un studiu realizat recent de către UEFISCDI arată că antreprenoriatul românesc este foarte slab dezvoltat, dar are un potențial mare de coagulare și dinamizare. Acesta a măsurat performanța ecosistemului folosind cinci piloni: inspirație în deschiderea unei afaceri, experiență profesională înaintea deschiderii unei afaceri, mentorat, consultanță și investiții. Rezultatul obținut a fost 4,5 pe o scală de la 1 la 10 și arată că antreprenoriatul este încă slab dezvoltat și că antreprenorul reprezentativ este cel care se formează mai degrabă singur și în mai mică măsură ecosistemul antreprenorial românesc formează, sprijină și inspiră antreprenori. Educația financiară și de management, element cheie pentru formarea unei resurse umane pregătite pentru antreprenoriat, este, potrivit rezultatelor studiului, o altă mare deficiență a ecosistemului nostru antreprenorial. Studiul mai arată că, pentru a avea un ecosistem funcțional, este nevoie de măsuri care să sprijine afacerile deja începute și care să încurajeze dezvoltarea și scalabilitatea. Preferinţa pentru antreprenoriat poate fi explicată de nivelul redus al salariilor din România, context în care oamenii au venituri potenţiale mai mari plecând la drum pe cont propriu. Cu toate acestea, jumătate dintre respondenţii români afirmă că nu au resursele financiare pentru a pleca la drum pe cont propriu, mai mult decât dublu faţă de Uniunea Europeană, unde 21% din

respondenţi spun că lipsa banilor este motivul pentru care nu îşi dezvoltă propriile afaceri. Ocupăm penultimul loc la nivel european din punct de vedere al sustenabilităţii iniţiativelor antreprenoriale: mai bine de jumătate din companiile nou înfiinţate sau de tip start-up nu reuşesc să supravieţuiască perioadei critice de 42 de luni (acestea se închid sau îşi suspendă activitatea).

Educarea, formarea si dezvoltarea antreprenoriatului Antreprenorii pot fi un motor al creşterii economice şi sunt o sursă-cheie de locuri de muncă. În Uniunea Europeană, antreprenorii au generat în 2017 67% din toate locurile de muncă. În China, antreprenorii au creat 75% din locurile de muncă în aceeaşi perioadă. În Statele Unite, start-up-urile şi firmele existente de mai puţin de 5 ani reprezintă aproape toată creşterea netă de locuri de muncă din ultimii 30 de ani. Cand ne referim la educaţia antreprenorială trebuie să avem în vedere nu doar educaţia formală, foarte importantă de altfel – administrarea afacerilor, marketing, vânzări, resurse umane, comunicare şi PR, finanţe – dar şi intrarea în contact cu modele antreprenoriale. De aceea, educaţia antreprenorială este diferită față de educaţia tradiţională academică şi presupune sădirea unor aspiraţii şi atitudini unice antreprenorilor şi care nu se pot dezvolta decât prin contactul cu poveştile antreprenoriale de succes şi prin contactul cu antreprenori care au reuşit. Cadrul de dezvoltare a antreprenoriatului: cei cinci piloni care facilitează antreprenoriatul

Expunerea de la o vârstă cât mai mică, de la grădiniţă chiar, la poveştile antreprenorilor, şi nu la o prezentare teoretică a antreprenoriatului, îi poate ajuta pe copii să dezvolte atitudini pragmatice şi valori importante pentru a deveni întreprinzători mai târziu. Multe şcoli din țări cu spirit antreprenorial dezvoltat invită antreprenori din comunitatea respectivă şi organizează competiţii şi jocuri cu temă antreprenorială, pentru ca elevii să poată înţelege ce înseamnă să conducă propria afacere. Iar, de cele mai multe ori, elevii reacţionează foarte bine la acest gen de exerciţiu pentru că are o orientare practică, prin comparaţie cu alte abordări academice tradiţionale. Dacă ne referim la educaţia secundară (gimnazială şi liceală), antreprenorii din Uniunea Europeană apreciază în proporţie de 33% că aceasta s-a îmbunătăţit în ultimii trei an Stimularea antreprenoriatului este unul dintre cele patru obiective pe termen lung ale strategiei pentru educaţie de la nivelul Uniunii Europene, “Education and Training 2020”. Studiile efectuate la nivelul Uniuni Europene arată că expunerea cât mai devreme a elevilor la ce înseamnă antreprenoriatul şi a avea o firmă poate avea un impact major. 15-20% dintre elevii care participă într-un program de tipul “gestionează o mini-companie” în timpul educaţiei secundare ajung să îşi deschidă o afacere mai târziu. In România, materia Educaţie antreprenorială conţine predarea elementelor importante ale spiritului întreprinzător, cum îţi poţi alege parcursul profesional şi cariera, care sunt calităţile şi competenţele antreprenorului de succes, analiza oportunităţilor de piaţă, evaluarea afacerii şi etica în afaceri, noţiuni despre planul de afaceri şi riscul în afaceri. Lipsa unei conexiuni dintre şcoală şi mediul de afaceri este principala problemă a educaţiei antreprenoriale din România, iar soluţionarea acesteia stă la baza îmbunătăţirii nivelului redus de sustenabilitate al companiilor nou înfiinţate. Un element foarte important pentru antreprenorii cu start-up-uri sunt întâlnirile informale în cadrul cluburilor de antreprenori sau reţelelor de antreprenori, unde au acces la informaţie specializată atunci când au cea mai mare nevoie de ea. Incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri ar trebui să ofere şi ele, în pachetul de servicii, know-how şi mentorat. Multe incubatoare şi acceleratoare de business în România, din păcate, funcţionează ca afaceri de real-estate, adică avem nişte spaţii şi încercăm să le valorificăm oferind posibile avantaje pentru antreprenorii aflați la început de drum. Dar nu este suficient. Un incubator sau un accelerator trebuie să ofere şi elemente de networking, finanţare, mentorat şi educaţie antreprenorială.

Reglementare, impozitare si acces finantare La nivelul ţărilor G20, 56% dintre oamenii de afaceri consideră că scăderea impozitului pe profit, mai ales asupra afacerilor mici şi simplificarea reglementărilor şi a fiscalizării, ar juca un rol vital în creşterea atractivităţii antreprenoriatului. La fel cum la finanţare trebuie să se ţină cont de stadiul de dezvoltare în care se află compania, reglementatorii trebuie să aibă în vedere dacă întreprinderea este la început de drum, în creştere rapidă sau în faza de expansiune. Reglementatorii pot sprijini companiile mature prin introducerea de deduceri de la plata impozitului pe profit. Pentru companiile mici însă, o astfel de măsură nu ar avea efect, deoarece nu au încă profit. Pentru acestea ar fi mai eficiente ca pârghii de susţinere scăderea taxelor indirecte, precum cele pe proprietate şi cele pe salarii. Start-up-urile, mai ales cele din sectoare inovative, precum tehnologia, investesc în oameni, echipamente şi cercetare. Pentru a le susţine efortul, mai multe ţări oferă deduceri fiscale pentru C&D şi reduceri fiscale pentru costurile asociate cu dezvoltarea produselor. Unele ţări chiar acordă acestor companii posibilitatea de a trata cheltuielile de capital ca şi cheltuieli imediate, în loc de a le amortiza pe o perioadă de timp Un alt obstacol pentru antreprenori în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România, este incertitudinea fiscală, nivelul fiscalizării şi birocraţia au obţinut un punctaj 43% in urma studiului efectuat de EY G20 Entrepreneurship.

Accesul la finanţare este un factor determinant important pentru activitatea antreprenorială din orice ţară. Pe măsură ce companiile antreprenoriale cresc şi se dezvoltă, sursele

de finanţare pe care se pot baza sunt diferite. De aceea, este esenţial pentru autorităţile publice să creeze mecanisme şi instituţii care să susţină antreprenorii în obţinerea de capital de care au nevoie în funcţie de stadiul de creştere în care se află fiecare companie. Programul Start Up Nation aparut in anul 2017 si care continua si in 2018 vine in sprijinul firmelor noi infiintate prin finantarea nerambursabila pana la 44.000 euro. Programul permite achizitiile de echipamente tehnologice,IT,mobilier, autoturisme si autovehicule comerciale,realizarea, plata angajatilor,plata utilitatilor unde societatea isi desfasoara activitatea. Analiza antreprenoriatul in Europa Statele incluse în această analiză sunt următoarele: Marea Britanie, Germania şi Franţa, pentru că sunt state cu un mediu de afaceri primitor şi economii puternice, Spania, datorită comunităţii importante de români care se află acolo, si Bulgaria, unde deja un mare număr de români şi-au deschis firme. Conform raportului „Enterprise and Innovation“ al companiei Makwana Consulting Ltd. , in jur de 10-11.000 de firme româneşti isi desfasoara activitatea in Regatul Unit, Apetitul crescut al antreprenorilor pentru Marea Britanie vine simultan cu faptul că în 2014 Londra a ocupat pentru prima dată locul întâi în clasamentul celor mai bune oraşe pentru afaceri la nivel mondial realizat de compania de audit şi consultanţă fiscală PricewaterhouseCoopers, depăşind la mare distanţă Singapore şi New York Birocraţia redusă, interesul crescut al finanţatorilor şi piaţa de desfacere fără graniţe au pus Londra pe prima listă de opţiuni şi pentru afacerile româneşti care vor să se extindă în afara graniţelor. Firmele de construcţii si imobiliare ocupă primul loc în domeniile de activitate preferate de antreprenorii români de la Londra, urmate de domeniul IT si manufactura. Procedura pentru deschiderea unei firme în Regatul Unit durează 12 zile, iar costurile legale sunt de 65 de lire sterline. Un aspect inedit este că tot procesul poate fi desfăşurat online. Impozitul pe profit este de 19% – pentru anul 2018, iar pentrul anul 2019 se preconizează un impozit de 18%. TVA este de 20% – Rata standard TVA pentru majoritatea bunurilor și serviciilor în Marea Britanie. În Franţa, lucrurile merg mai repede. Durează mai puţin de o săptămână să intraţi în posesia actelor, iar statul francez a redus capitalul minim, cu mai bine de zece ani în urmă, la doar un euro. Incepand din data de 1 Ianuarie 2009, statul francez a creat o noua procedura de dezvoltare a unei noi afaceri, Auto-Entrenreneur. Acest nou sistem economic a fost adoptat de Franta, pentru a putea moderniza economia tarii si pentru a putea oferi noilor antreprenori posibilitatea de a-si incerca o noua idee de afaceri intr-un mod mult mai usor. Prin inceperea unei activitati ca Auto Entrepreneur, se reduc foarte multe proceduri birocratice tot ce trebuie facut este depunerea unei simple cererei online si sa asteptati confirmarea din partea lor. Ca Auto Entrepreneur, va trebui sa platiti un impozit pe venit de 13% pentru activitati comerciale, 20.5% pentru activitati liberale si 23% pentru activitati de servicii. Declaratia de impozit poate fi depusa lunar sau trimestrial. Nu se percepe TVA pentru facturare sau alte taxe specifice companiilor. Germania este unul dintre statele cu o metodologie complicată atunci când vine vorba de deschiderea unei afaceri. Durata este de minim 15 zile, iar numărul de etape de asemenea ridicat - nouă. Acesta este şi motivul pentru care Banca Mondială şi IFC au poziţionat Germania pe locul 111 în clasamentul Doing Business 2015, în secţiunea destinată startului în antreprenoriat. Pentru o firmă în Germania, antreprenorii trebuie să scoată din buzunar sume cuprinse între 2.000 şi 25.000 de euro.

Firmele in Germania sunt in mod normal impozitate la doua nivele. Guvernul federal impoziteaza cu 15% marile companii( societatile pe actiuni si S.R.L.-urile puternice, iar municipalitatile locale aplica taxe locale si comerciale.Pentru cetatenii care desfasoara operatiune comerciale in mod independent exista o scutiri de taxa pana la un venit de 24.500,00 Euro. TVAul este este de 19%. O taxa de 7% este aplicata pentru bunuri si produse ce se comercializeaza in baza folosintei lor de zi cu zi, precum alimente, ziare si transport public. Bulgaria este cunoscută pentru măsurile adoptate în ultimii ani pentru atragerea a cât mai multe investiţii străine. Rezultatul a fost că foarte mulţi români au decis fie să îşi mute afacerea la sud de Dunăre, fie să închidă companiile de la noi şi să deschidă altele acolo. Costul pentru o societate este destul de mic, în jur de 250 de lei, Procedura de înfiinţare a unei firme în Bulgaria este asemănătoare cu cea din România, există însă ceva diferenţe. Capitalul social minim în România este de 200 de lei, iar în Bulgaria 2 leva, în jur de 1 euro. Taxele şi impozitele sunt mai mici în Bulgaria; impozitul pe profit este de 10% iar cel pe dividente 5%, faţă de România unde este de 16%. Mai mult, impozitul în Bulgaria se plăteşte anual şi nu trimestrial ca la noi.” Aceşti factori, a convins numeroşi antreprenori în ultimii ani să-şi mute afacerile în Bulgaria. Deschiderea unui business în Spania presupune costuri mult mai mari decât în celelalte cazuri analizate. Capitalul minim de pornire este de 3.000 de euro, iar taxele legale percepute se ridică la peste 1.000 de euro. Spania redus in anul 2016 impozitele pentru companii şi populaţie pentru a susţine recuperarea economiei si pentru a stimula investitiile Rata de impozitare pentru companii este în prezent de 25%, pentru persoanele care câştigă peste 300.000 de euro pe an, impozitul este de 45%. De asemenea, cei care obţin mai puţin de 12.450 de euro pe an platesc un impozit de 19%. Concluzii Cadrul legislativ trebuie îmbunătăţit pentru a permite universităţilor să angajeze antreprenori care să predea şi să împărtăşească din propriile experienţe, inspirând astfel noi iniţiative antreprenoriale. • Studiile care sunt susţinute în România despre antreprenoriat nu doar că nu sunt prezentate de oameni cu experienţă antreprenorială, dar au la bază manuale care pleacă de la studii de caz străine, neadaptate realităţilor româneşti. • Una din problemele cu cel mai mare cost de oportunitate este birocraţia sufocantă din administraţie. Fie că este vorba de administraţia financiară, de instituţiile care administrează banii europeni sau orice altă instituţie a statului român cu care antreprenorul ia contact, birocraţia trebuie redusă drastic. • În acelaşi timp, nu e suficientă simplificarea procedurilor şi reglementărilor, ca şi micşorarea numărului de taxe, impozite şi declaraţii necesare, ci şi profesionalizarea urgentă a funcţionarilor publici, care va conduce la o atitudine mult mai corectă faţă de contribuabil. • Extrem de importantă este predictibilitatea mediului fiscal. Această predictibilitate va conduce la o bugetare mai bună şi la construirea de strategii adecvate, cu perspectivă lungă. • Povara fiscală trebuie micşorată, mai ales asupra muncii şi asupra start-up-urilor. • De asemenea, legea insolvenţei nu conduce la un mediu de afaceri sănătos, favorizând frauda şi practicile incorecte de intrare în insolvenţă. • Înainte de schimbarea mediului de reglementare şi fiscal, decidenţii ar trebui să se consulte cu oamenii de afaceri; iar punctele lor de vedere să fie luate în considerare iar contabilitatea pentru firmele mici trebuie simplificată

• Simplificarea drastică a accesării fondurilor nerambursabile si reducerea timpului de analiză şi aprobare a acestor fonduri. • Fondurile europene care îşi propun să ajute la dezvoltarea antreprenoriatului şi a competitivităţii în România sunt, de obicei, administrate de funcţionari care nu înţeleg lumea business-ului; sunt nepregătiţi şi au o mentalitate care nu e pozitivă iniţiativei private şi antreprenorului.

Bibliografie:  EY Antreprenorii vorbesc şi EY G20 Entrepreneurship Barometer 2013  P.A. Gompers et al, “Performance Persistence in Entrepreneurship and Venture Capital”, Journal of Finance Economics, Vol 96 No 1, 2010  Comisia Europeană, Effects and Impact of entrepreneurship programmes in higher education, EU Publication Office, 2014  Flash Eurobarometer, 2017  Global Entrepreneurship Monitor  www.businessmagazin.ro  www.capital.ro  www.doingbusiness.org