Proiect

In anul 2016, au fost produse in Uniunea Europeana 39 miliarde litri de bere care contin alcool, cu 400 milioane de litri mai mult decat in 2015, conform unei analize effectuate de Eurostat. Astfel, producția de bere europeană a avut echivalentul a 76 de litri per locuitor. Mai mult, aproape 900 de milioane de litri (2%) având mai puțin de 0,5% alcool sau fără alcool, au fost produse în 2016, în Uniunea Europeană .

Germania, producător de bere de top Două treimi din cantitatea de bere cu alcool produsă în Uniunea Europeană a fost adusă din 6 state membre. Cu o producție de 8,3 miliarde de litri (sau 21% din totalitatea producției de bere din Uniunea Europeană), Germania a fost producătorul de top în 2016. Cu alte cuvinte, aproximativ 1 din 5 beri produse în Uniunea Europeană, care conține alcool, este originară din Germania, urmată de Marea Britanie (5,1 miliarde de litri produși sau 13%), Polonia (4 miliarde de litri sau 10%), Spania (3,7 miliarde de litri sau 9%), Olanda (2,6 miliarde de litri sau 7%) și Belgia (2,3 miliarde sau 6%).

Olanda, exportator de top Olanda a exportat în 2016 1,9 miliarde de litri de bere care conține alcool. Acest lucru a făcut-o să devină cel mai mare exportator dintre statele membre ale Uniunii Europene, în fața Germaniei (1,7 miliarde de litri), Belgiei (1,5 miliarde de litri), Franței (0,7 miliarde de litri) și Marii Britanii (0,6 miliarde de litri. Statele Unite au fost de departe principala destinație pentru exportul de bere pentru țările din afara Uniunii Europene (1,1 miliarde de litri de bere conținând alcool a fost exportat în 2016 sau 34% din totalul exporturilor de bere din afara Uniunii Europene), urmată de China (525 milioane de litri (16%), Canada (202 milioane de litri, 6%), Korea (117 milioane de litri , 4%), Elveția (113 milioane de litri, 3%) și Taiwan (101 miloane de litri, 3%).

Berea mexicană în topul importatorilor din afara Uniunii Europene . Piața internă de bere cu alcool care nu este produsă în Uniunea Europeană este secundară. Totuși, când se importă din țările din afara Uniunii Europene, statele membre favorizează berea mexicană (179,5 milioane de litri sau aproape jumătate din totalul importurilor din afara Uniunii Europene în 2016), urmată de berea sârbească (46,9 milioane de litri, 13%), berea americană (36,5 milioane de litri, 10%), berea belarusă (20,6 milioane de litri, 6%), berea chinezească (16,4 milioane de litri, 4%) și berea rusească (11,6 milioane de litri, 3 %).

Piaţa de bere din România Piaţa de bere din România , din punct de vedere al producţiei dar şi al consumului, în 2016. Astfel, anul trecut, volumul pieţei din România s-a menţinut la acelaşi nivel cu cel din 2015, la o valoare de 15,8 milioane de hectolitri, în contextul în care si piaţa de profil europeană are aceeaşi tendinţă de stabilitate. A rămas constantă Consumul de 80 de litri de bere pe cap de locuitor s-a menţinut şi el constant, plasând piaţa din România pe locul 7 în Europa la consum. Mai mult decat atat, daca in urma cu 13 ani, in Romania existau intre 50 si 60 de producatori de bere, in prezent mai sunt in jur de cinci. Lipsa presiunii fiscale şi predictibilitatea fiscală de care sectorul berii a beneficiat pe parcursul anului trecut a permis ca piaţa berii – una extrem de concurenţială – să evolueze în mod natural şi să contribuie la economia naţională. Producția de bere rămâne unul dintre factorii importanți în generarea creșterii economice la nivelul întregii țări, în special datorită caracterului său național: peste 97% din berea consumată în România este produsă local, iar peste 70% din materiile prime agricole folosite pentru producerea berii provin chiar din România

Piaţa de bere din România, în 2016, în cifre:         

15,8 milioane de hectolitri în volum consumul anual de bere in Romania a fost de 80 de litri pe cap de locuitor, acelaşi cu cel din 2015 România – locul 7 în Europa la consum pe cap de locuitor industria berii generează peste 500 de milioane de euro anual la bugetul de stat, direct și prin activități conexe 0% evaziune fiscală din punct de vedere al ambalajului, peste 57% din berea produsa este la pet 97% din totalul de bere se produce in România, doar 3% e import 70% dintre ingredientele folosite la producerea berii provin din agricultura României industria berii generează 85.000 de locuri de muncă direct şi indirect peste 860 de milioane de euro valoare adaugată valoarea investițiilor în 2016 s-a ridicat la 69,7 milioane euro, în creștere cu 14.2 milioane euro față de 2015

Tiparul consumului pe piata nationala difera fata de media la nivelul Uniunii Europene, unde raportul horeca/retail este de 37%/63% (volumic). In Romania, raportul on trade/off trade este de 25%/75% (volumic). Raportul volumic intre canalele on trade/off trade difera de cel valoric, astfel ca, daca din punct de vedere al cantitatii de hl comercializati, acest raport este de cca. 25%/75%, raportul valoric este mai mic, de cca.33%/67%, ceea ce indica si potentialul acestei piete, din punct de vedere al profitabilitatii. Ø De asemenea, Romania are unul dintre cele mai mici niveluri de pret, atat in canalul horeca, cat si in canalul retail. Ø Piata comercializarii berii on trade este o piata concentrata, indicele CR2 avand o valoare de cca.81%, iar indicele Herfindahl – Hirschmann avand o valoare de 3500, ambele valori fiind caracteristice pietelor cu un grad mare de concentrare. De asemenea, primii 4 concurenti insumeaza cca.97% din volumele comercializate pe aceasta piata. Cei mai puternici concurenti pe aceasta piata sunt Ursus si Heieneken, cu cote de piata 35%, de cca. 45%. Producatorii care acopera impreuna peste 85% din piata (Ursus, Heineken URBB si Bergenbier) au incheiat cu partenerii din canalul horeca anumite acorduri specifice. In principal, aceste contracte pot fi clasificate in : - contracte privind prestarea anumitor servicii de promovare in beneficiul produselor producatorilor; - contracte prin care se dau spre folosinta gratuita unitatilor horeca echipamente privind comercializarea berii draft.

Desi acordurile in cauza sunt acorduri verticale, potentialele efecte negative ale clauzelor restrictive continute se rasfrang nu atat asupra concurentei intra-marca, cat asupra concurentei intre marci, prin reducerea optiunilor consumatorilor la punctul de vanzare.

Piata produsului:

Piata relevanta a produsului este definita ca fiind piata productiei si a comercializarii berii, in mod distinct fata de alte bauturi, practica sustinuta si de jurisprudenta CE21. Pentru simplitatea exprimarii, aceasta piata se va denumi in mod generic piata berii. O delimitare a pietei berii se poate face in functie de modul in care aceasta este consumata. Astfel, se poate identifica o piata a berii consumata la locul cumpararii, adica o piata a berii comercializata prin sectorul horeca22 (sectorul on-trade), dar si o piata a berii consumata acasa sau in diverse locuri, altele decat punctul de vanzare, adica o piata a berii comercializata prin sectorul retail (sectorul off-trade). O alta distinctie intre diferitele produse de pe piata berii se poate face grupandu-le in diferite segmente23: super premium, premium, mediu (mainstream), economic (berea ieftina). Criteriile in functie de care se poate face o delimitare a pietei in aceste segmente sunt diverse si eterogene, fiecare in parte putand fi considerat ca factor distinctiv intre diferitele produse de bere, si anume: pretul, aria de distributie (national sau local/regional), publicitatea, ambalajul, imaginea de marca a unui produs, asa cum este perceputa de consumatori. In general, berea importata este considerata ca fiind o bere premium, indiferent de pozitionarea ei pe piata de unde provine. Din punctul de vedere al producatorilor, criteriul principal avut in vedere este posibilitatea de a spori vanzarile si venitul, prin pozitionarea unei marci intr-o anumita categorie, in functie de perceptia subiectiva a consumatorilor la momentul respectiv. Din acest motiv, exista fluctuatii in ceea ce priveste incadrarea marcilor in diverse categorii.

Tipuri de bere: În funcție de temperatura de fermentație, berea poate fi împărțită în două categorii: de joasă sau înaltă fermentație. În cele două categorii intră mai multe varietăți de bere, în funcție locul de origine sau de metoda de procesare. 

Bere de fermentație joasă sau Lager

Berile de fermentație joasă sunt obținute prin fermentarea drojdiei în două etape: mai întâi, timp de 7 – 10 zile, la o temperatură între 5 și 13 grade, mai apoi al o temperatură de 0 – 2 grade. Această categorie de bere include multe varietăți, de la cele mai răspândite, deschise la culoare, blonde, la cele brune sau chiar negre.

Printre cele mai cunoscute se numără: 

Pilsner Lager

Foarte populară, cu aproximativ 4 % alcool. Este o bere “blondă”, cu reflexe aurii, de la malțul deschis la culoare. Are o aromă discretă cu note de hamei. Compoziția și spuma sunt mai ușoare decât în cazul celorlalte tipuri de bere. Se recomandă să se servească la o temperatură de 5 grade. 

Special Lager

Are o concentrație alcoolică de aproximativ 5 % alcool și culoare aurie cu accente de chihlimbar. Gustul este bogat, de malț si hamei nobil. Se recomandă să fie consumată la o temperatură de 5 grade. 

Extra Lager

Conținutul de alcool variază între 6 și 7%. Are o aromă intensă, cu o culoare aurie cu accente de cupru datorate malțului prăjit. Spuma este cremoasă, iar gustul este intens și puțin amărui, aroma persistând în gură după servire. Se servește la o temperatură de 5 grade. 

Bock și Black

Este o bere neagră, cu accente brune, cu o concentrație alcoolică de 5 %. Are o aromă puternică și amăruie, cu o spumă cremoasă. Se servește la o temperatură între 5 și 8 grade. 

Berea Ale, de fermentație înaltă

Fermentația durează de la 3 la 6 zile, la o temperatură între 14 și 25 grade. Fermentarea înaltă permite obținerea unor beri cu un gust mai complex, arome fructate și în general sunt mai cremoase.

Tipuri de bere de fermentație înaltă 

Ale

Au o concentrație alcoolică între 5 și 6 % și culori de la auriu pal, la cupru sau chiar roșu. Berea are o aromă complexă de drojdie și fructe fermentate. Se servește la o temperatură de 6 grade. 

Abbey

Concentrația alcoolică este de 6,5 %, culoarea este ușor brună, iar gustul intens aduce a fructe cum sunt banana sau mărul. Se servește la o temperatură de 6 grade. 

Black stout

Este așa-numita bere brună, de culoare închisă și gust intens, cu aromă de cafea. Se poate servi la temperaturi între 8 și 10 grade. Alte tipuri de bere: 

Berea din grâu

Are o concentrație alcoolică începând cu 6 %. Este o bere ”blondă”, iar de cele mai multe ori are un aspect tulbure pentru că se găsește preponderent în varianta nefiltrată. Are o puternică aromă de cereale și se servește la o temperatură de 6 grade. 

Berea fără alcool

Este o bere de fermentare joasă și poate fi obținută prin două metode: fie prin oprirea fermentației, fie prin îndepărtatea alcoolului. Este o bere de culoare aurie și se servește la o temperatură de 5 grade. 

Berea de fermentație spontană

Contrar fermentației înalte și joase, acest tip nu necesită adaos de drojdie pentru că mustul este doar expus la aer. Are puțin acid și mai puțină spumă.

Marcile de bere preferate de romani:

1. Ursus Breweries Risco Star Index: 8.6

Breweries este unul dintre cei mai mari producatori de bere din Romania, el detinand trei fabrici in Brasov, Buzau si Timisoara si o mini-facilitate de productie in Cluj. Actualmente, compania apartine grupului japonez Asahi, care a preluat afacerile detinute de SABMiller in Europa Centrala si de Est. Produsele cele mai renumite ale acestui producator de bere sunt: Ursus, Timisoreana, Ciucas, Stejar, Azuga, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Redd's si Pilsner Urquell.

2. Heineken

Romania

Risco Star Index 9.0

Heineken a fost produsa pentru prima data de Gerard Adriaan Heineken cand, pe 15 februarie 1864, a cumparat fabrica de bere De Hooiberg din Olanda. Compania a intrat pe piata din Romania in anul 1998, sub numele de Brau Union, care in 2007 si-a schimbat denumirea in Heineken. Compania are fabrici de bere la Miercurea Ciuc, Hateg, Constanta, Craiova si Targu Mures. Portofoliul de produse cu care brandul a facut istorie este compus din: Heineken, Zipfer, Edelweiss, Gösser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau, Bucegi, Gambrinus, Harghita si Hategana.

3.

Bergenbier S.A.

Risco Star Index 7.6

Recunoscut ca fiind sponsorul oficial al echipei nationale de fotbal a Romaniei, Bergenbier S.A, parte a grupului Molson Coors este al treilea producator de bere la nivel mondial. De asemenea, brandul este unul dintre cele mai puternice marci romanesti de bere si detine cel mai popular si longeviv slogan din istoria publicitatii romanesti: “Prietenii stiu de ce”. Producatorul a intrat pe piata locala in 1994 si detine o fabrica de bere la Ploiesti. Produsele cu care brand-ul a facut istorie sunt: Bergenbier, Staropramen, Stella Artois, Beck's, Löwenbräu, Noroc, Leffe si Hoegaarden.

4. Romanian Breweries Bereprod Risco Star Index 8.2

Romanian Breweries Bereprod este o companie producatoare de bere din Romania, ce apartine grupului danez Carlsberg Breweries. Compania detine in portofoliul sau marcile: Tuborg, Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew, Holsten, Carlsberg, Skol, Guinness si Kilkenny, dar si bauturile racoritoare Orangina si Granini. Mai mult decat atat, grupul Carlsberg sponzorizeaza UEFA Europa League si clubul F.C Liverpool

5. Martens Risco Star Index 7.0

Fabrica de bere din Galati a fost fondata in anul 1978, iar timp de doua decenii a fost inregistrata sub marca SC Malt Bere SA. In anul 1998 Martens Brouwerij a preluat pachetul majoritar de actiuni al fabricii, societatea devenind astfel Martens SA Galati. Portofoliul de produse al companiei este compus din doua mari categorii: bere tip “lager”, berea obisnuita pe care o cunosc toti consumatorii si berile “speciale”. Cele mai importante nume de bere “lager” din portofoliul companiei sunt: Anker, Senior Premium, Postavaru, Cozia, Negoiu, Steiner si Soveja. Mult mai interesant este segmentul berilor “speciale”, deoarece cuprinde mix-uri de bere alba belgiana cu diferite combinatii de sucuri din fructe.

Concluzii si tendinte 2017: Potrivit Asociatiei Berarii Romaniei se pare ca romanii inca prefera berea la pet, cu toate ca nu are acelasi gust ca cea de la doza sau draft, si asta din cauza cantitatii mari de produs vandut la un pret avantajos. De asemenea, piata berii din Romania a crescut cu 7%, depasind astfel 2 miliarde euro, desi cantitatea de bere consumata de romani a stagnat.