Proiect Didactic_dănilă_andreea.docx

PROFESOR: Andreea Dănilă DATA: 4 decembrie 2018 CLASA: a X-a B DISCIPLINA: Psihologie ARIA CURRICULARĂ: Om si societate UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Procesele psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii SUBIECTUL LECȚIEI: Imaginația; Caracterizarea procesul imaginativ; Procedee ale imaginației. TIPUL DE LECȚIE: lecție de transmitere și însușire de noi cunoștințe. OBIECTIV FUNDAMENTAL: Dobândirea cunoştinţelor fundamentale referitoare la procesul cognitiv superior: Imaginația. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O1. să definească procesul imaginativ; O2. să sintetizeze caracteristicile procesului imaginativ; O3. să identifice procedeele imaginației;

RESURSE METODOLOGICE ȘI ORGANIZATORICE: STRATEGIA DIDACTICĂ: inductiv-deductivă; a) Metode și procedee didactice:  Conversația;  Brainstorming;  Expunerea;  Explicația;  Problematizarea; b) Mijloace didactice: scheme grafice, test grila, fișe de lucru, fișe de reflecție, tablă, coli flipchart, planșe didactice; c) Forma de organizare a activității: o frontală o individuală o pe grupe RESURSE TEMPORALE: 50 min. RESURSE SPAȚIALE: sala de clasă; RESURSE UMANE: 29 de elevi; RESURSE BIBLIOGRAFICE:  Cosmovici, A., Psihologie generală, Ed. Polirom, Iaşi, 1996;  Lupșa, E., Bratu, V., 2005, Psihologie, Manual pentru clasa a X-a, Ed. Corvin, Deva;  Modrea, M. , Psihologia în întrebări și răspunsuri, Ed. Aliter, 1997.

 Stănculescu E. Psihologia educației, de la teorie la practică, Editura Universitară, București, 2013;  Zlate, M. (coord.), 2005, Psihologie, Manual pentru clasa a X-a, Aramis Print, București;  Zlate, M., Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iaşi 1999;

Nr. crt.

1)

ETAPELE LECȚIEI

Moment organizatoric;

CONȚINUT ȘTIINȚIFIC

Ob.

Metode și Procedee

2)

a ) Verificarea conținuturilor anterior învățate;

Mij. de înv.

Asigurarea climatului necesar desfășurării activității instructiv-educative în condiții optime: aerisirea sălii, pregătirea materialelor necesare.

Verificarea conținuturilor anterioare:

STRATEGIA DIDACTICĂ

Propun să facem o scurtă recapitulare despre ceea ce voi ați învățat, cu privire la procesul cognitiv superior – memoria. Elevii vor primi o fișă cu un test grilă de 10 întrebări. (Anexa 1). Aceștia au la dispoziție 10 minute pentru a răspunde la întrebări.

-

Test grilă

EVALUAREA

Moduri de org. F R O N T A L Ă

I N D I V I D U A L Ă

Capacitatea elevilor de a se pregăti pentru lecție;

Observarea sistematică a comportamentului elevilor;

3)

Prezentarea, explicarea și valorizarea conținutului nou: a) Introducere în tema nouă;

- Voi propune elevilor să alcătuiască o poveste, cu scopul de a-i pregăti asupra conținuturilor informaționale ce urmează să fie dezbătute pe parcursul orei. Se vor acorda zece minute pentru compunerea poveștilor.

C O N V E R S A Ț I A

F R O N T A L Ă

- Se vor alege cinci cuvinte cum ar fi: munte, cort, cer, urs, schi. Cu ajutorul acestor cuvinte elevii împarțiți in grupe vor alcătui o poveste scurtă și îi vor da un titlu. La sfârșit vor compara rezultatul. - Astăzi vom continua explorarea procesului cognitiv

b) anunțarea temei și a obiectivelor;

superior – imaginația; Tablă

- Pe parcursul lecției vom reuși să răspundem la mai multe

Cretă

întrebări legate de acest nou proces psihic:

Schemă grafică

1) Ce înțelegem prin Imaginație? 2) Care sunt caracteristicile principale principale ale procesului imaginativ? 3) Care sunt procedeele pe care le utilizează imaginația?

Elevii vor compune povești scurte pe care le vor citi.

- Voi propune elevilor să genereze cât mai multe sinonime pentru cuvântul imaginație.

c) Dirijarea învățării propriu-zise

- Ce înseamnă a imagina? Definim imaginația ca proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini și proiecte noi, pe baza O1

O2

combinării și transformării experienței. - În continuare vom încerca să distingem câteva caracteristici ale imaginației: 1) Proces cognitiv complex specific numai omului. 2) Permite elaborarea mintală a planului de desfășurare a unei activități.

C O N V E R S A Ț I A E X P L I C A Ț I A

-

F R O N T A L Ă

Implicarea activă în lecție;

Coerența răspunsurilor;

3) Lărgește câmpul cunoașterii umane. 4) Face legătura dintre trecut, prezent și viitor. 5) Apare pe o anumită treaptă a dezvoltării umane, adică după ce au apărut alte procese și funcții psihice care-i pregătesc

desfășurarea:

dezvoltarea

reprezentărilor,

achiziția limbajului, evoluția inteligenței, îmbogățirea experienței de viață. 6) Interacționează permanent cu toate procesele psihice și mai ales cu memoria, gândirea și limbajul. - cu ajutorul gândirii și a inteligenței, imaginația participă la elaborarea ipotezelor, la găsirea unor strategii și

C O N V E R S A Ț I A

F R O N T A L Ă

Gradul de receptivitate la prezentarea noilor informații;

Implicarea în lecție;

E X P U N E R E A

procedee practice de rezolvare a problemelor. - limbajul joacă un rol important pentru că fără cuvinte nu ne putem face cunoscute ideile, reprezentările, vehicularea și punerea lor în cele mai variate relații. - memoria: dacă un elev vizitează un muzeu când urmează lecția de istorie și va descrie cu succes un exponat văzut în muzeu, ceilalți vor reuși să construiască o imagine mintală a exponatului respectiv, astfel va rezulta un proces C O N V E R S A Ț I A

imaginativ complex. Acum urmează să discutăm despre procedeele imaginației și să dăm exemple pentru fiecare dintre ele. În primul rând trebuie să vedem ce înțelegem prin procedeu.

Definim procedeu imaginativ ca un mod de operare mintală presupunând o succesiune mai mult sau mai puțin P R

riguroasă de compuneri, descompuneri și recompuneri, de O B integrări și dezintegrări, care duc la rezultate variabile L cantitativ și calitativ. Cele mai cunoscute și mai des folosite procedee ale O3

imaginației sunt: - Aglutinarea : Constă dintr-o nouă organizare a unor părți ușor de identificat și care au aparținut unor lucruri, ființe,

E M A T I Z A R E A

F R O N T A L Ă

Observarea Sistematică a comportamentu-lui elevilor;

Ascultarea activă; Exprimarea coerentă a propriilor păreri în legătură cu informațiile expuse;

Corectitudinea răspunsurilor; Pertinența observațiilor;

fenomene. - Amplificarea sau diminuarea: Se referă la modificarea dimensiunilor unei structuri inițiale, obținându-se efecte noi. - Multiplicarea sau omisiunea: Se referă la modificarea numărului elementelor, păstrându-se identitatea lor. - Diviziunea și rearanjarea: Diviziunea constă în găsirea unor noi criterii de diferențiere a componentelor unor obiecte

existente,

selectarea

unora

dintre

ele

și

transformarea lor în produse noi; Iar rearanjarea presupune păstrarea elementelor unei structuri cunoscute, dar dispunerea lor într-o altă poziție. - Substituirea: Constă în înlocuirea într-o structură existentă a unui element sau a unei funcții cu ceva nou. - Modificarea: Presupune păstrarea neschimbată a unor componente și funcții ale obiectelor cunoscute și modificarea altora. - Schematizarea: Constă în selecția numai a unor însușiri și omitirea cu bună știință a altora pentru a servi mai bine activității omului. - Analogia: Presupune relevarea însușirilor comune a două obiecte sau fenomene și a celor cunoscute numai la unul din obiecte. Apoi, pe baza însușirilor comune, se pot trage concluzii referitoare și la prezența celorlalte însușiri

C O N V E R S A Ț I A

P L A N Ș E D I D A C T I C E

Observarea Sistematică a comportamentului elevilor;

ale celui de-al doilea obiect, care nu pot fi cunoscute direct. - Empatia: Traspunere imaginară în plan perceptiv , intelectiv, afectiv în altceva, acest altceva putând fi o altă persoană, un obiect, un femomen etc., facilitând descoperirea de noi aspecte și înțelesuri. I N D I V I D U A L Ă

Pentru a parcurge cele expuse elevii vor primi drept sarcină de lucru să citească și să dea exemple de procedee pe care le știu din experiența lor personală (Anexa 2).

Sunt reluate ideile de bază prezentate în lecție.

d) Fixarea

Fiecare echipă va fi rugată să răspundă la câte o întrebare aleasă (Anexa 3).

P E G R U P E

Se va realiza printr-un exercițiu rezumativ (reflecție) –

4)

Feed-back-ul

I N D I V I D U A L Ă

unde elevii vor încerca să contureze în câteva rânduri ce au învățat ei în urma celor discutate/dezbătute în cadrul lecției: Imaginația; Caracterizarea procesul imaginativ; Procedee ale imaginației.

5)

Evaluarea

Analizarea lecției desfășurate și aprecierea gradului de realizare a obiectivelor propuse. Formularea observațiilor referitoare la participarea în activitatea pe echipe: calitatea răspunsurilor, gradul de implicare voluntară în lecție, modul de colaborare, coordonarea atentă în sarcinile de lucru propuse.

6)

Încheierea lecției

Elevii vor avea pentru întâlnirea următoare, o temă de reflecție: Parabola camionului înțepenit sau fixitatea în gândire – inamicul găsirii unor soluții ingenioase (Anexa 4).

C O N V E R S A Ț I A

C O N V E R S A Ț I A

F R O N T A L Ă

-

-

F R O N T A L Ă

Aprecieri generale;

Anexa 1 Data: Nume și prenume: Clasa: Test – Memoria 1.Care enunț este fals: a) Memoria este o capacitate psihică indispensabilă. b) Memoria asigură continuitatea vieții psihice. c) Memoria este cel mai important proces senzorial. d) Memoria interacționează cu toate celelalte fenomene psihice. 2. Care este prima fază a memoriei?

a) fixarea; b) păstrarea; c) engramarea. 3. Memoria invonluntară este dependentă mai ales de:

a) caracteristicile subiectului; b) particularitățile mai deosebite ale stimulilor care se impun.

4. Memoria este un proces:

a) selectiv; b) durabil; c) activ; d) pasiv. 5. Alegeți varianta falsă: „ Memoria intenționată intră în funcțiune mai ales atunci când avem de împlinit activități:.”

a) dificile; b) interesante; c) monotone. 6. Memoria mecanică este implicată în învățarea.... a) formală; b) cognitivă; c) inteligibilă. 7. Reactualizare este un proces activ în cursul căruia se pot produce diverse fenomene, ca: a) reducerea familiarului la nefamiliar; b) reducerea a ceea ce este ambiguu la ceea ce este structurat; c) implicarea trăsăturilor intelectuale de personalitate.

8. Completați enunțul următoarei legi, alegând variantele potrivite: „ Dacă volumul materialului crește în progresie.................. timpul de memorare crește în progresie................... . a) ascendentă; b) aritmetică; c) descendentă; d) geometrică. 9. Completați următoarea lege: „ Începutul și sfârșitul unei serii de date se rețin mai ............... decât mijlocul ei.” a) bine; b) puțin bine. 10. Este adevărată fraza următoare: „ Uitarea este un fenomen normal, natural dar ne-necesar.”

a) da; b) nu.

Anexa 2 AGLUTINAREA: Constă dintr-o nouă organizare a unor părți ușor de identificat și care au aparținut unor lucruri, ființe, fenomene. Exemple: sirenă, centaur, sfinx, hidroavionul, radiocasetofonul, ETC.

AMPLIFICAREA SAU DIMINUAREA: Se referă la modificarea dimensiunilor unei structuri inițiale, obținându-se efecte noi. Exemple: Setilă, Flămânzilă, Uriașul, Cei 7 Pitici, Degețica, caricaturile, extratereștri, minitelevizorul, minicalculatorul. Hiperbola ca mijloc artistic literar este o formă de amplificare. Litota ca mijloc literar artistic este diminuarea.

MULTIPLICAREA SAU OMISIUNEA: Se referă la modificarea numărului elementelor, păstrându-se identitatea lor. Exemple: Coloana Infinitului, Masa Tăcerii, balaurul cu șapte capete, Ciclopul.

DIVIZIUNEA ȘI REARANJAREA: Diviziunea constă în găsirea unor noi criterii de diferențiere a componentelor unor obiecte existente, selectarea unora dintre ele și transformarea lor în produse noi; Iar rearanjarea presupune păstrarea elementelor unei structuri cunoscute, dar dispunerea lor într-o altă poziție. Exemple: brațul mecanic. Exemple: autoturisme cu motor în față sau în spate.

SUBSTITUIREA: Constă în înlocuirea într-o structură existentă a unui element sau a unei funcții cu ceva nou. Exemple: trenul cu pernă magnetică, hidroglisorul, sustituirea personajelor în artă.

MODIFICAREA: Presupune păstrarea neschimbată a unor componente și funcții ale obiectelor cunoscute și modificarea altora. Exemple: laleaua neagră.

SCHEMATIZAREA: Constă în selecția numai a unor însușiri și omitirea cu bună știință a altora pentru a servi mai bine activității omului. Exemple: schița robot a unei persoane, schița unui traseu într-un oraș, desenul schematic al structurii unei plante, sigla, formule chimice.

ANALOGIA: Presupune relevarea însușirilor comune a două obiecte sau fenomene și a celor cunoscute numai la unul din obiecte. Apoi, pe baza însușirilor comune, se pot trage concluzii referitoare și la prezența celorlalte însușiri ale celui de-al doilea obiect, care nu pot fi cunoscute direct. Exemple: modelul cosmic al atomului, primele automobile semănau mult cu o trăsură fără cai, construirea mașinilor inteligente.

EMPATIA: Traspunere imaginară în plan perceptiv , intelectiv, afectiv în altceva, acest altceva putând fi o altă persoană, un obiect, un femomen etc., facilitând descoperirea de noi aspecte și înțelesuri. Exemple: profesorul empatizeză cu elevii, părinții cu copiii.

Anexa 3 Echipa 1: Ce efect are televiziunea asupra imaginației? Echipa 2: Cum vă imaginați lumea, destinul, pe sine și pe ceilalți? Echipa 3: Imaginația este o simplă copie a realității? Echipa 4: Cum ar fi viața fără imaginație? Echipa 5: Cum ar arăta parcursul traseului vostru în carieră (traseul profesional)? Echipa 6: Au animalele imaginație?

Anexa 4 „Parabola camionului înțepenit”: fixitatea în gândire – inamicul găsirii unor soluții ingenioase. „Un camion rămăsese blocat sub un pod, datorită înălțimii sale. Numeroși oameni au venit în ajutorul șoferului, propunând soluții tipice: accelerarea camionului la maxim, folosirea unor dispozitive pentru a-l forța să înainteze sau descărcarea mărfii. Aceasta din urmă a fost cea mai nefericită idee, întrucât greutatea s-a diminuat, ceea ce a dus la înălțarea camionului (fiind mai ușor). În mijlocul frământărilor, a apărut un băiețel, care a observat că osiile camionului se aflau la o distanță foarte mare de asfalt ți le-a dat ideea să scoată puțin aer din anvelope. Astfel camionul a putut să iasă de sub pod.” Cui i se datorează imposibilitatea găsirii unei soluții de către adulți?