Infernul Rosu(9) Fl.badican

INFERNUL RO U - VOL. I DRAGOSTE I R ZBOI Ghi eft fatal (9) de Florin B dican | Februarie 27, 2009 INFERNUL RO U - VOL. I DRAGOSTE I R ZBOI GHI EFT FATAL 2 Al turi de strachina în care se aflau câteva buc ele de orici, gazda mai puse o sticl d-o jum tate i dou oiuri pentru uic ; Urându-le poft bun , gospodina ie i afar ; tefan î i privea sora cu ochi de îndr gostit, dar cum din partea frumoasei domni oare, nu ob inea nici-un fel de avans, hot rî s apeleze la uic ; Dintr-un asemenea motiv el umplu dou oiuri dup care îmbufnat, ordon poate mai abitir ca-n armat : -S bem surioar ; Doar a a mai c p t m curaju care ne trebuie. -Da, dar nu beau doar pentru iluzia care- i d senza ia de curaj. -Nu în eleg; Nu bei cu mine sau nu bei deloc, întreb fiul argatului, dup care furios, d du pe gât un oi plin cu uic b trân i tare? -M frate-miu, r spunse frumoasa domni oar c-o alt întrebare, când o s spui ce ai pe suflet? Acum de ce dracu e ti a a de c tr nit? -P i cum dracu s nu fiu c tr nit? Ieri dup prânz tata m tras doparte i-mi ordon s mi iau gându d la tine; Acuma pricepu i? - i cum m

tefane, chiar a a i-a spus tat l t u adev rat?

-Da Ioan , dar de ce dracu s -mi interzic ? Tu ce p rere ai? -Asta doar tat l t u poate s

tie; De ce nu l-ai întrebat pe el?

-S tii c l-am întrebat, dar tata m-a privit încruntat i nu mi-a r spuns nimic; Uite m Ioan , eu taman pentru asta te caut înnebunit. -M tefane, r spunse domni oara în timp ce încerca s ocoleasc r spunsul care cu siguran ar fi curmat multe nenorociri viitoare, eu cred c tu e ti doar gelos pe locotenentul Mihai Marghiloman. -Auzi Ioan , raport gradatul care nu în elegea nici m car cuvinte de prim necesitate, eu sunt numa caporal i nu gelos ca locotenent Mihai Marghiloman; Acuma pricepi d ce am n caz p un ofi r ca sta?

-Bine tefane, dar când te-au f cut caporal, de ce Dumnezeu nu i-ai scris iubitei din satul Vla ca? Cine tie fr iore, poate te-ar fi a teptat i în ultima instan , poate nu s-ar fi m ritat c-un legionar nenorocit. -Nu sunt eu d tept ca locotenentu Mihai, dar cred c numa o muere venetic i-a vândut minciuni gogonate; În fine, mie nu-mi pas . -Iart -m c te întreb, dar ie de cine Dumnezeu î i mai pas ? -M Ioan , mie doar d tine-mi pas -P i i eu te plac m

i z u c nu te mint de loc.

tefan; Doar e ti fratele meu bun i iubitor.

-Am în eles Ioan ; Tu-l placi p locotenentul Marghiloman, numai pentru c -i fiu d boier i este mult mai bogat d cât mine; A a-i? -Fr ioare, întreb i nu f r motiv frumoasa domni oar , de ce nu vrei s m în elegi? Nam i eu dreptu s iubesc pe cine-mi place? -Da Ioan , dar de ce numai boga ii are drepturi i gagici, în timp ce s racii n-are mai nimic? Ia spune domni oar , tii d ce? -Da m b iatule, dar pentru ce- i dore ti trebuie s lup i b rb te te; Nu s cer e ti ca un milog necalificat, într-un col de strad murdar . -Ioan , s tii c-o s lupt chiar dac-o s am daface cu fiul boierului; Nu te sup ra p mine, dar tu d ce e ti a a d chioar i nu- dai sama c de fapt ofi rul vrea s te reguleze doar pân când pleac la unitate? - tefane, ripost domni oara ridicându-se în picioare, dac e ti atât de beat i nu mai tii ce vorbe ti, cred c-ar fi mai bine s te duci la tat l care doar pe tine te recunoa te i s nu m mai jigne ti; Tu în elegi m frate idiot, sau poate vrei s-o chem pe tanti Filofteia Pi igoi? -F muere proast , ordon caporalul care deamu s rea ca ars de pe scaun, dac p mine nu m vrei, nici p locotenent n-o s -l ai. -M

tefane, tu nu e ti în toate min ile? De ce m amenin i?

- âitoare de boier, asta-i doar un mizilic, raport caporalul Badea tefan, dup care plecând, o l s prad unui noian de gânduri amare. Din fericire, firul celor mai tulbur toare gânduri, avea s fie întrerupt de tanti Filoftea; Intrând în cas , b trâna întreb i nu f r motiv:

-Ioan maic , ce Doamne iart -m l-o fi apucat pe b iatul care fugi ca dân pu c ? i-a cerut ceva i tu nu avus i d unde s -i dai? -M tanti Filoftea, b iatul vroia s

tie, dac -l iubesc sau nu.

- i tu ce ia-i r spuns Ionico? Hai spune-mi i nu te mai codi. -Ce s -i spun tanti Filoftea? Doar n-o s m iubesc c-un frate. -Chiar a a Ioan ; Dar ce mare ad v r, gr ita-i într-o zi ca asta! -Acum chiar c nu te în eleg tanti Filoftea; De ce Dumnezeu îmi ascunzi un adev r pe care to i oamenii din sat, îl tiu de atâta vreme? -Eu nu- i ascund nimica Ionico, dar este bine s

tii cine e ti.

- tiu tanti Filoftea; Mi-a spus boier Marghiloman, dar cum pe p rin i nu-i po i alege, încerc s fiu ce-am fost i pân acum; P i nu? -Bine, dar b iatul care taman fugi d tine, nu tie chiar nimic? -Eu nu tiu ce tie i ce nu tie; tiu doar c refuzându-i un r spuns direct i f r menajamente, cred c-am comis o gre eal de neiertat. Cele dou femei mai discutar o vreme lâng cuptorul unde se coceau cozonacii ie i i din forme; Mul umindu-ne cu mireasma specific s rb torilor pe care cre tinii, de la vl dic pân la opinc , le respectau cu sfin enie i c-o imens bucurie, s privim doar spre viitor. ***** Cu mintea r v it de refuzul domni oarei care deamu se l sa prins în mrejele tân rului boier, caporalul Badea tefan o apuc pe drumul care ducea spre conac; Privirea tot mai înce o at de aburii b trânei g lbioare, dar i de albul z pezii, îl leg nau pe pârtia înghe at , obligându-l s oscileze în jurul axului vertical. Cu gândul la fetele pierdute, caporal Badea tefan alunec pe ghia a timpului i frem tând de o furie neputincioas , r mase în tran eul sor ii; Din fericire sau poate din nefericire, fiul argatului Badea Vasile, era g sit de câ iva cheflii care tocmai ie iser din cârciuma ovreului Fichman; Fiind ni te rani s ritori, îl ridicar la o vertical aproximativ i cum se aflau la doar câ iva pa i de cârcium , l-au predat jidanului; Dup ce-l a ez frumu el pe un scaun, ovreul unde nu întreb c-o fals îngrijorare: -Dar ce p â i m b iatule? Tu e ti bolnav, sau b u i prea mult?

Z rindu- i fiul prin cea a fumului de igar ieftin i urât mirositoare, argatul Badea Vasile veni lâng fiul care deacum se cl tina în b taia vântului nazist; Furios peste m sur , argatul întreb prinzându-l de mân : -Ce s-a întâmplat tefane? Doar nu te b tu i cu niscaiva igani? -Docamdat m b tui cu z pada i cu ghia a dafar , raport caporalul scrâ nind din din i, dar mâine cred c tiu cu cine s m bat. -Nu te sup ra dom Bade, întreb un s tean care trecuse de multi or grani a primului oi, dar b iatul este în armata militar româneasc ? -Cum dracu s nu fie? P i nu asta-i mândria oric rui b rbat? -Domnu Badea, poate c-ar trebui s-o d m dracu d mândrie. -P i dac i mândria s duce dracu, atuncea ranu cu ce mai r mâne b vere? Cu doi boi i c-o nevast care-l în al mai tot timpu? -Cu via a r mîne dom Bade; Nu cred c - spun cine tie ce noutate, dar mai mult ca sigur, românii va porni r zboiu în contra ru ilor. -Da vere, întreb argatul care de la o vreme se temea pentru soarta fiului s u, dar d unde dracu tii tu, c-o s fie r zboi taman cu ru ii? -Las -l b Vasile în pace; sta ce viseaz noaptea, tr nc ne te ziua, intr în vorb un ran bine ap iguit i poate mai pu in tem tor. -Vasile, strig nervos Ursu lu Novac, p i ce dracu faci omule? Nu mai vii odat ? S r ce te oiu i ap i s trez te b trân g bioar . Strig tul ranului avu daru s -l trezeasc întrucâtva din ame eala datorat r spândacilor; Î i lu fiul de bra i împreun ocolir mesele pe care era etalat mizeria ranilor care g seau în cârcium , un ultim refugiu; Se oprir lâng tejgheaua negustorului; De cum îi v zu, ovreul care deacum p rea animat de acela i zâmbet negustoresc, întreb pu in mirat: -Ia spune-mi dom Bade, v mai trebuie te ceva bun i tare? -Acu a nu, dar va trebui s a tept pân mai târziu, ordon argatul Badea Vasile, dup care luându- i fiul de bra , ie ir din cârciuma plin de fum, de mizerie r neasc i de vorbe din cele mai de arte. Nici n-apuc bine s închid u a când, în spate auzi ip tul unui ran i alte câteva înjur turi; L sându-l pe b iat s se bucure de binefacerea frigului, argatul Badea Vasile

reveni în cârciuma unde âvnosu încerca s -l fac albie de porci, tocmai pe ovreul Fichman. -Oameni buni, insist ranul pus pe ar ag, uite ici a, eu atâta b ui; Adic jumatea asta d uic , numa c jâdanu sta-mpu ât, acu a încearc s m p c leasc ; Asta numa pentru c a a e neamu lui al dracu. Argatul care vedea-n âvnos pe veneticul care venise-n sat la doar câteva luni dup r zboi, se adres jidanului care deacum privea-n gol: -Dom Fichman, c cum nu prea e bine s-o lu m cu sup rare taman dân ajunul Cr ciunului, eu zic s -i mai face înc-odat socoteala. -Las de la mine dom Bade, r spunse ovreul încercând s aplaneze un conflict care nu putea s -i aduc cine tie ce mare ghi eft, dar s -mi pl teasc doar atâta cât zâce c-a b ut; Este bine a a dom Bade? -Auzi b âvnosule, admonest argatul ce avea tot interesu s ia ap rarea ovreului, scoate mai repede paraua i pl te te doar atâta cât b u i; Tu auzâ i ce- i spus i, sau poate vrei s -l vezi p dracu? -Da ce b Vasâle, se o râ âvnosu mai ceva decât un coco înfuriat, dac eu nu vreau s plec, m obligi tu s plec dân cârcium ? -Tu n-auzi b ugulanu dracu, amenin argatul care pentru a fi cât mai conving tor cu putin , se apropie de ranul acela recalcitrant? -Bine m Vasile, taman tu faci p-al dracu cu mine? Taman tu care tii bine ce-i f cu i lu bietu înv tor Predoiu? Acu a ce mai zici…, V zând reac ia ranilor care i începuser s - i dea coate, argatul Badea d du s plece, dar încercând s g seasc o cale de mijloc, se opri locului; P strându- i cu greu echilibrul i a a mai mult decât precar, âvnosul strig din barca ce plute te pe apa care-i venea la moar : -M Vasile, p i nu e ti tu craiu care-i f cu felu bietei Anica? Altfel cum crezi c r mânea bor oas , o muere cuminte i neregulat ? -B dobitocule, dac nu pleci imediat dacilea, s tii c te ia mama dracu, amenin argatul care pentru a fi cât mai conving tor, îl împinse cu brutalitate pe îndividul care f r nici-un motiv, deacum îi sta în cale. Fiind beat cri , âvnosu se împiedic de mas i c zu pe podea; Doi s teni mai milo i îl ridicar cu greu i-l a ezar pe un scaun lâng perete; Unul dintre rani, încercând s -i men in echilibrul i a a destul de precar, se adres argatului Badea, pe un ton v dit împ ciuitor:

-Iart -l m Vasile, acum este beat i nu tie ce dracu zice; Uite jupân Fichman, mai spuse împ ciuitorul ran, i-a d la mine câ iva b nu i i las -l s se duc în pustii; Ce zici jupâne, nu-i mai bine a a? Când mai to i credeau c -n sfâr it âvnosu era mul umit de dreptatea care i se f cuse, nefericitul om se ridic cu mare greutate de pe scaun i cl tinându-se în b taia vântului de iarn , amenin profetic: -B Vasâle, tu o s dai socoteal în fa a lu Dumnez u pentru ce f cu i în casa înv torului Predoiu, iar p tine m jâdan împu ât, or s te judece verzii; D prea multe ori ne-ai p c lit i ne-ai în elat. Atât reu i s blesteme cu glasu-i hodorogit, dup care ame it de atâta b utur , se pr bu i pe podeaua murdar ; V zându- i d-ale lor, con ranii îl l sar s se b l ceasc în noroiul ce p rea s inunde milioane de suflete; Când la ordinul argatului Badea, ovreul Fichman se preg tea s închid cârciuma, doi rani mai treji îl ridicar pe âvnosu; Dansând pe z pada înghe at , ei încercar s treac prin noaptea anului de cump n ; Asemenea ranilor, argatul Badea Vasile i ame itul caporal, se str duiau din r sputeri s in ritmul dansului macabru; În cele din urm , ei reu ir s ajung la conacul boierului Marghiloman; De cum îi v zu oprindu-se în prag, fiica boierului Vl sceanu junior, îi i lu la rost: -Bine m Vasâle, unde Doamne iart -m umblar creanga pân la ora asta? Tu tii m cât este ceasu i câ i oameni întrebar d tine pânacu- a? D ce dracu m omule, d ce m faci mereu d râsu lumii? -F muere, insist argatul în încercarea de-a vorbi cât mai încet, ia mai taci dracu dân gur ; P i tu nu vezi c dacu a spui numa prostii? -Da m Vasâle, raport Aneta f r s ia-n seam rug mintea so ului, dar aci nu ne aude nici dracu; M tefane mam , tu ce dracu mai p â i? Chiar nu mai po i sta în picioare de caporal, sau ce f cu i? -Las b iatu în pace i mai taci dracu dân gur ; B u i el câteva oiuri, ordon argatul care zadarnic încerca s - i st pâneasc nervii. -Mam , raport împleticindu-se caporalul Badea tefan, am b ut cu tata uic b trân ; C ce, la anu beau doar gloan e i sânge. -P i cum dracu s bei gloan e i sânge, întreb abia st pânindu-se biata femeie? tefane, cum s - i pierzi min ile din doar câteva oiuri? -Tat , tu vezi ce-mi zice mama? Alt dat când spunea bazaconii, îi d deai peste bot; Mai tii cum îi curgea sângele dân nas i dân gur ? -Vasile b iatule, tu vezi ce înv

fitu tefan, d la unu ca tine?

-Înv p dracu s te ia, înjur argatul st pânindu-se cu greu; A-u ia-l dacilea i culc -l mai repede în patul din tind ; M-ai în eles? -Te-am în eles, dar tu ce dracu faci m omule? Nu intri în cas ? -Mai am ceva treab în sat; Tu culc -te i taci dracu dân gur . -Da m Vasâle, dar la ora asta? P i mâine n-ai d stul vreme? -F muere proast , doar nu vrei s afle tot conacu; P i tu nu tii c fieru trebuie b tut doar cât e cald, raport fostul sergent, dup care f când stânga împrejur, încerc s se fac nev zut printre troiene i n me i? Ovreul Fichman înc mai treb luia în spatele tejghelei când, argatul Badea Vasile se strecur cu mult fereal , pe u a care nu întâmpl tor r m sese întredeschis pentru clien ii cu oarece interes financiar. -Intra i mai repede dom Bade; La ora asta suntem doar noi doi. -Cum vezi jupâne, eu m-am inut de cuvânt i am venit singur. -P i cum s nu-l v d i taman p omul d toat isprava? -Da jupâne, dar în sat mai sunt i al i oameni cums cade; Acu dac tot r m s r m singuri, po i s -mi spui i mie d ce m chema i? -Putem noi multe dom Bade, dar ia spune-mi: N-ar mai merge un oi din b trâna g lbioar , întreb negustorul i nu f r oarece motiv? -Nu mai merge jupâne, am b ut destul; Ap i nu te sup ra matale, se justific argatul, dar în afaceri nu prea este bine s fii beat cri . -Dar nici prea treaz nu trebuie s fie clientul care vrea s fac un ghi eft bun; S âi minte domnu Bade i s nu s ri calu niciodat . -Aci cam ai dreptate dom Fichman, r spunse într-o not v dit m gulitoare argatul Badea, dar nu vrei s trecem la oile noastre? -Dar când n-am avut dreptate dom Bade, se l ud negustorul i nu f r motiv? Hai i spune, doar m cuno ti de atâta amar de vreme. -Da dom Fichman, raport argatul tiind bine la ce se înham , dar ai tiut mai bine ca nimeni altu, s faci parale pân i din dreptate. -Multe-am tiut eu s fac dom Bade, raport ovreul cu oarece p rere de r u, numai c ce a a mare folos, dân toate câte-am f ptuit?

-Iart -m jupân Fichman, dar uite c nu mai pricep nimic. -La omul atât de luminat, asta chiar c nu se poate; Vezi i mata ce se petrece în lume i vei în elege de ce ast zi, sunt atât de îngrijorat. - i de ce dracu v înfrico a , întreb argatul privind pu in mirat? În România fa de Germania lui Hitler, evreii înc n-au fost jefui i. -A a-i dom Bade! Într-un fel asta-i bine, r spunse ovreul care deliberat l sa s i se citeasc nelini tea i îngrijorarea, dar poate fi i r u. -Da jupân Fichman, r spunse argatul care încurcat, nu mai în elegea meteahna negustorului, dar la români, ori e alb ori e neagr . -Ai dreptate, numai c de la o vreme albul a cam disp rut, r spunse jidanul, în timp ce scotea dintr-un sertar ascuns privirilor indiscrete, un plic pe care c-o mân tremurând , îl înmân argatului Badea Vasile. -Bine jupâne, întreb argatul care nu-n elegea mai nimic din planul pus la cale de vicleanul evreu, dar plicul unde trebuie s -l trimit? -Dom Bade, ia aminte la ce- i spun; Acest plic r mâne la dumneata pân când te voi c uta eu; În cazul în care n-o s pot veni, îl deschide i cu mare fereal i cite ti scrisoarea cu mult aten ie; Acum ai în eles? -Am în eles ce vrei dom Fichman, dar dintr-o afacere atât de riscant , eu cu ce ghi eft m procopsesc, întreb v dit interesat argatul, în timp ce ascundea plicul t initelor averi, întrun buzunar al sumanului? -Dom Bade, dac respec i condi ia pus de mine, în final vei avea un ghi eft de dou zeci la sut , dântr-un capital care nu-i d loc m runt. -Toate-s bune i frumoase dom Fichman, numai c vezi matale… -P i ce s v d dom Bade, întreb ovreul, în timp ce privea spre u , c-o team pe care deacum nu i-o mai putea ascunde? -P i cum bine tii jupâne, eu nu mai stau de mult vreme-n satu sta; Cum cartea po tal nu este prea sigur , cat -m în satu Vla ca. -Nu- face griji dom Bade; Am s v d atunci, unde stai ascuns. -Pe toate le ticluir dom Fichman, raport argatul care mul umit, f cu stânga împrejur i plec spre conacul unde toate micile necazuri, p leau în fa a ghi eftului care nu peste mult vreme, trebuia s -i schimbe via a de slug la boierii care v zându- i d-ale lor, nu-l b gau în seam .

În timp ce mai mul umit ca niciodat , argatul Badea Vasile c ta de drum spre conac, din bezna timpului de trist amintire, î i f cur apari ia verzii satului Domneasca; Proteja i de întuneric i încuraja i de sarsail , P l ngeanu i Arapalea se furi ar pân la u a pr v liei în care b tur cu îndr zneala oferit de marea legiune; Crezând c argatul care nu plecase de prea mult vreme, mai dorea oarece l muriri, jidan Fichman comise o grav impruden i deschise u a la un ceas nu tocmai potrivit; Cu armele preg tite de tragere, cei doi verzi n v lir -n pr v lia imprudentului jidan i cum înc se mai temeau, închiser u a i-o blocar c-un scaun. -Voi ce mai vre m , întreb ovreul, retr gându-se câ iva pa i? -M jidan împu it, amenin Arapalea, în timp ce îndrepta pistolul spre negustorul care mai speriat ca niciodat , încerca s g seasc o porti de sc pare, tu înc nu tii ce vrem d la tine? Spune m bou dracu! -M oameni buni, eu tot nu în eleg ce Dumneze ave i cu mine. -B dobitocule, tu o ca i cu lum narea; Ia spune, întreb legionarul, în timp ce amenin a cu pistolul preg tit pentru tragere, vinzi ori ba? Cum dom Fichman înc ezita s r spund la întrebarea legionarului, Arapalea pierde i bruma de r bdare care-i asigura fie i un precar echilibru mintal i pe un ton amenin tor, raport nervos camaradului: - fule, poate c-ar fi bine s termin m cu jâdanu sta împu ât; Fiind s rb toare, cine tie ce be âvan mai vrea s intre în cârcium . -Gura m bou dracu, ordon autoritar P l ngeanu, dup care prinzându-l pe ovreu de guler, întreb cu hot rârea criminalului care deacum era dispus s mearg pân la cap t: B jâdane, îmi vinzi pr v lia? R spunde m boule, doar n-ai de gând s mori ca tot neamu t u prost. -Am vândut-o, r spunse tremurând ca varga, ovreul Fichman. -P i bine m jâdan nenorocit, întreb pe un ton i mai agresiv legionar P l ngeanu, cui pa tele m ti o vându i, chiar a a d repede? -Am vândut-o oameni buni, r spunse hot rât ovreul Fichman. Executând un ordin, P l ngeanu trase dou focuri de pistol; Ovreul care nici m car în ceasul al doisprezecelea n-a în eles c ghi eftul în situa ii critice putea s -i fie fatal, se pr v li la podea; Din nefericire, un asemenea pre l-au pl tit milioane de evrei; Vreme de aproape cinci ani, fiind ar i de vii în cuptoarele naziste. Cele ase milioane de cadavre, sunt doar cot parte din tributul pe care evreii l-au pl tit cu vârf i îndesat, doar pentru nelegiuirea da-l fi r stignit la anul treizeci i trei, pe

Mântuitorul Hristos? La aceast întrebare, doar bunul Dumnezeu poate s dea cuvenitul r spuns. ***** În diminea a zilei urm toare, colind torii se oprir în fa a pr v liei i dup un mai vechi obicei, n v lir pe u a r mas deschis ; Mare le fu îns mirarea, v zându-l pe ovreul care sta f r suflare într-o balt de sânge; Speria i, copiii satului Domneasca se împr tiat care încotro, l sându-l pe jidan s pl teasc pentru cine tie cât vreme, pre ul ghi eftului i patima de-a scoate bani, pân i din piatr seac . Topice: Romane |