Vârstele Unei Vechi Ctitorii Cantacuzine

Vârstele unei vechi ctitorii Cantacuzine de Nicolae Dasc lu | Mai 12, 2008

Din pomelnice i din alte documente vechi rezult c primul ctitor al bisericii cunoscut ast zi cu numele Talpalari a fost marele vistiernic Iordache Cantacuzino, fiul lui Andronic din ara Românesc i intemeietorul ramurii moldovene a Cantacuzinilor. Cumnat cu domnitorul Vasile Lupu i sfetnic apropiat al ctitorului M n stirii “Sf. Trei Ierarhi” din Ia i, Iordache vistiernicul înal pe la 1640 ctitoria sa cu hramul “Na terea Maicii Domnului” la marginea de nord a ora ului, pe creasta dealului de unde cobora pe atunci “mahalaua calicilor” sau a “mi eilor”. A adar, 0 ctitorie pentru mângâierea sufleteasc a unor oameni nevoia i.

Mai târziu, în veacul al XVIII-lea, se vor a eza pe aceste locuri me terii t lp lari, cu atelierele lor de dubit pieile i de confec ionat înc l minte. Breasla lor va da i numele cel mai popular al sfântului loca , Biserica Talpalri sau Talpalari. Pe la 1742, paroh al bisericii era preotul Antonie, staroste al breslei t lp larilor Ioan Papajemna. Pân în a doua jum tate a secolului al XIX-lea s-a p strat în biseric o lumânare de breasl .

Un document din 1785 semnat Alexandru-Vod Mavrocordat atest c atât biserica Talpalari, cât i slujitorii ei beneficiau din vechime de anumite danii i privilegii, pe care, reînoindu-le la 6 august 1792, Alexandru Moruzzi le spore te. Acestea sunt confirmate de Mihai u u la 1793, de Scarlat-Vod Calimah la 1813 i de Mihai-Vod u u la 30 iulie 1820. Al turi de familia Cantacuzino, care va purta de grij bisericii vreme de 220 de ani, printre ctitori, sprijinitori i binef c tori se num r alte familii vestite: Beldiman, Scor escu, Cazimir, Hermeziu, Burghelea, Gane, Carp, Botezatu, Bosiasa. Banul Atanasie Gosan las mo tenire sfintei biserici, prin Diata sa din 6 aprilie 1828, întreaga

mo ie M dârje ti din inutul Cârlig turii cu satul Cudre ti (692 ha), precum i 5,25 ha la Bucium, cu case, vie i livad .

La 19 iulie 1827, un foc mare «început la casele sp tarului Ilie Zm u i arzând Uli a mare toat , Mitropolia, Trisfetitele, Curtea gospod, Podul vechi, Târgul de jos, Heresteaua i Sfântul Constantin pân peste Bahlui, au ars i biserica T lp lari, distrugându-o pân la goliciunea zidurilor». Aceast însemnare de pe un Triod din patrimoniul bisericii au fost publicat de Nicolae Iorga în Inscrip ii, vol. II. pag. 188. Un urma din familia primilor ctitori, marele vornic Dimitrie Cantacuzino-Pa canu, v zând trista ruinare a bisericii lâng zidurile c reia î i dormeau somnul de veci înainta ii s i, reface din temelii sfântul loca , «f cându-i din nou bol ile i catapeteasma, m rindu-i ferestrele i înfrumuse ându-le cu cele din l untru i cele din afar podoabe». Un mare purt tor de grij pentru biseric a fost, în acea perioad , mitropolitul Veniamin Costachi, el însu i descendent din neamul Cantacuzinilor.

La 16 iunie 1835 se s vâr ea în biseric Sf. Liturghie i slujba aghiasmei mici pentru binecuvântarea Academiei Mih ilene, situat în imediata apropiere. De altfel, biserica Talpalari va servi drept paraclis pentru noua coal , trecerea f cându-se printr-o poart deschis în zidul de piatr ce le desp r ea. La 26 octombrie 1860, dup slujba de Te Deum, de la Talpalari se pleac în procesiune spre cl direa unde se infiin a prima Universitate modern din România. La 1884, când biserica era cu totul în ruin , s-au f cut repara ii capitale din venituri proprii. S-a reparat întreaga zid rie, s-au pictat pere ii i bol ile în ulei de c tre N. Roteanu, s-a poleit catapeteasma, s-au ref cut cafasul, u ile i ferestrele. Tot atunci s-a construit din nou clopotni a i s-au ad ugat dou pavilioane lipite de fa a sudic : unul la intrarea în pridvor, cel l lt cu acces la altar, deasupra criptei unde se afl osemintele unor ctitori i binef c tori ai bisericii: Arhiereul Filaret Beldiman Apamias, frunta ul unionis Mihalache Cantacuzino Pa canu s.a. Periodic în secolul XX, s-au f cut alte lucr ri de restaurare, repara ii i înfrumuse are.

Planul bisericii respect forma de cruce, cu turnul clopotni ei deasupra exonartexului. Absida estic i cele dou abside laterale sunt semicirculare în interior, iar în exterior poligonale. Altarul, cu bolta semicalot , are o fereastr pe axul estic. Printr-o u de fier se intr în ve mântar. În naos cupola este semisferic , sprijinit pe cele 4 arcade semicirculare, f r triunghiuri sferice, str b tute în centru de o mic cupol . În nartex, biserica are o boltire en berceaux, sprijinit pe pere ii laterali i vestici i pe arcada ce o desparte de naos. Aceast boltire este str b tut de o cupol semicircular , pu in adânc . Desp r irea dintre nav i nartex este marcat numai prin arcada semicircular înalt i prin artificii picturale în form de pila tri. O u median , cu partea de sus semicircular , face ie irea în exonartex, deasupra c ruia se afl clopotni a.

Pictura în stil neorenascentist, realizat în 1886, cuprinde câteva tablouri de mari dimensiuni, remarcându-se scenele din pronaos: «Drumul Calvarului» (pe latura nordic ) i «Iisus judecat în fa a lui Pilat» (peretele de sud). Catapeteasma din lemn, lucrat în stil baroc, este foarte frumoas , fiind asem n toare cu cea de la Sucevi a; are colonade albe, ornamentate cu sculpturi de lemn aurit. U ile diacone ti sunt a ezate în unghi, iar aranjamentul icoanelor este cel clasic. Zid ria exterioar a sfântului loca este împodobit în stilul barocului constantinopolitan, asemenea altor biserici ie ene: Mitropolia veche, Sf. Teodori, Curelari. Ni e trilobate i rombice se în iruie de jur-împrejurul edificiului, pe trei registre de dimensiuni diferite, de la soclu i pân aproape de strea in . Turla bisericii are paramentul în armonie cu fa adele.

Dac secolul al XIX-lea a fost perioada de str lucire a Talpalarilor, când dobândise i renumele de «biseric a coalelor», a doua jum tate a veacului XX a fost una de umilin i r stignire: deposedat de averi, ctitoria Cantacuzine tilor va fi agresat fizic de construc iile noi din epoca socialist , fiind la un pas de a urma soarta Academiei Mih ilene, demolat în 1964. De altfel, dup 1953

biserica are i un al doilea hram, Sf. Ilie, în amintirea bisericii filiale de pe strada V. Alecsandri nr. 9, ctitoria lui Iona cu Gheanghea de la 1620, demolat pentru a se construi blocuri cu locuin e.

Dup 1990 s-au început lucr ri de restaurare, îns puterea financiar a parohiei este mult sub cerin ele unui monument istoric, înscris în lista Ministerului Culturii i Cultelor cu nr. 24 B 406. S-a ref cut împrejmuirea bisericii, s-au efectuat lucr ri de repara ii curente, s-a reparat cripta i s-a a ezat deasupra intr rii acesteia un mozaic bizantin reprezentând Învierea Domnului. Enoria ii entuzia ti sper c vor putea reda frumuse ea de odinioar a sfântului loca , cu eforturile lor i cu sus inerea unor prieteni i binef c tori pe care Dumnezeu îi va îndrepta c tre biserica Maicii Domnului de la Talpalari. Iasi - Talpalari Church Topice: Descrieri | Edit |