Rânduieli Perene M.salajean

  • Uploaded by: Eugen Ionut
  • 0
  • 0
  • December 2019
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Rânduieli Perene M.salajean as PDF for free.

More details

  • Words: 1,366
  • Pages: 4
RÂNDUIELI PERENE de Mihaela S l jan | Decembrie 19, 2008 Obiceiurile S rb torilor de iarn se incadreaza în ceea ce folclori tii numesc «obiceiuri calendaristice» i premerg inceputul noului an, desfa urându-se pe parcursul a 12 zile, cuprinzând Cr ciunul, Anul Nou i Boboteaza. Acestea sunt variate i reprezentative pentru diverse zone geografice, marcând un moment festiv, tr it intens în plan afectiv prin purificarea spiritual , dar i în plan social, prin dezvoltarea unor noi forme de rela ionare interumana. Obiceiurile tradi ionale sunt fenomene folclorice, care de-a lungul timpului, au dobândit complexitate.Cadrul de referin a pentru ca aceste obiceiuri s existe i s se perpetueze, îl constituie structura sociala a comunit ii folclorice i neamul. Comunitatea folclorica tradi ional este limitat la sat sau la zona mai apropiat i se constituie pe baza rela iilor de înrudire pe linii de consanguinitate, afinitate, n ie. Acestea determin într-o comunitate tradi ional , apari ia rela iilor interpersonale i implicit, manifest ri folclorice i de literatur oral . Neamul cu toate încreng turile lui, reprezint baza de organizare a satelor noastre vechi, fiind structura social fundamental a comunita ilor folclorice tradi ionale. Astfel, obiceiurile trad ionale i, cu predilec ie, cele calendaristice implica rela ia dintre individ i comunitate, dintre individ i individ i, nu în ultimul rând, dintre om si natur , om i divinitate. Ele apar din dorin a vital a individului de a re-stabili un echilibru universal, de a- i g si identitatea în microcosmos, dar i în macrocosmos. Jude ul S laj, vatr de folclor arhetipal , p streaz înc rânduieli ce nu sunt alterate de intruziunea brutal a contingentului contemporan. Astfel, obiceiul specific pentru Ajunul Craciunului (24 decembrie) este colindatul. Termenul de “corind tori” este un regionalism specific zonei noastre i subîn elege grupul de b rba i care corind pe la casele fetelor, apoi le «dan eaz », primesc «daruri» (colaci, cocu i) de la gospodine i merg mai departe. Con inutul colindelor este laic i divers, dominând temele vân torii, cele pastorale i agricole. Astfel, o variant local a Corinzii feciorului are la baz motivul vân torii cerbului mitic: «M rs-o junii la vânare Florile dalbe (refren) Prin p durea cu fiare T t vânar cât vânar T t vânar zi de var Nimica nu- i c p tar Când fu colea de cu sar Mândr fiar - i c p tar Un cerbu cam surior Sub cel deal de c rtinior i la coarne-i mugurelu

i la p r despic elu.» ( Corinda feciorului) Dac motivul vân rii cerbului este legat de idealul b rb tesc, al for ei i al îndemân rii, motivul fetei din Corinda fetii ilustreaz idealul feminin al comunit ii s te ti pentru care fecioara a însemnat puritate, h rnicie, frumuse e: «Asta-i fata gazdii Ruminioar , cu ochi negri Dimineata s-o sculat i pe cap s-o piept nat Cofa-n brâu o apucat La fântân -o alergat Încetu-ncetu în cela f getu Unde curge apa-ncetu.» Al turi de acestea, exista însa o serie de colinde cu tematic profund religioas , sursele acestora fiind Biblia, Vie ile sfin ilor, apocrifele, i pseudoapocrifele: « Cre tinilor, noi ast zi Un praznic mare avem, Ca s -l putem cunoaste Veni i la Viflaim! C a n scut în lume Pe-acel ce-l a teptam Maria, Maica Sfânt , Veni i ca s -l vedem! Pe paie intreite Iisus este str in S -I ducem i noi daruri Veni i la Viflaim! S mergem cu p storii i s Îl preamarim C ci pentru noi El s-a n scut, Veni i la Viflaim! Cre tinilor, noi ast zi Degrab s-alergam Spre-a noastr mântuire Veni i la Viflaim! » (Cre tinilor, noi ast zi). În prima categorie, elementul religios este înserat doar sporadic, colindele fiind produsul crea iei populare tradi ionale care reflect o viziune asupra lumii (weltanschauung). În schimb, cele cu tematica religioas au fost create de dieci i c lugari, în încercarea acestora de a da noi conota ii moral-cre tine conceptului religios i de a transmite inv minte religioase, opuse unor credin e mistice, precre tine. Colindatul este urmat de ora ii sau «mul mituri» care, prin con inutul lor, bine dispun i marcheaz sfar itul unei perioade de post aspru i auster:

«P s rica câmpului Cânt -n cornu’ plugului T t cant i ciripe te i la gazd mul me te: S plate ti colinda noastr De nu t t , jum tate, S - i fie de s n tate.» (P s rica câmpului). „Banda fl c ilor”, alc tuit din 15-20 de feciori i b rba i, colind întreg satul înso it fiind de un zical u, care era un fluiera , violonist sau taragotist. Ace tia colind de obicei, în cas , plasându-se în jurul mesei, împ r i i în 2-3 grupe, fiecare grup preluând colinda de la cea precedent . Sfâr itul colindatului este marcat printr-o petrecere numit „vergelul” care se desfa oar într-un loc stabilit de ceata de feciori. Obiceiul „cocu atului” începe în diminea a zilei de 25 decembrie, când copiii satului-fete i b ie i- intr în casele oamenilor, urându-le bel ug i voie-buna i primesc în schimb „cocu i”. Exist supersti ia c , dac în cas î i intr primul un b iat, noul an va fi cu noroc. Un alt obicei este umblatul cu „ urca” i se practic din 25 decembrie i pân la Anul Nou. urca are un „clon de lemn” pe care se fixeaz , peste o piele de iepure cu urechile întregi, coarne de ap sau de c prior, de gât i se atârn zurg l i, m rgele, panglici, iar corpul este acoperit cu o cuvertur de lân de culoare ro ie. urca este înso it de un fluiera , pe a c rui melodie joac ca iva fl c i imbr ca i cu „bonde”. În alte sate, în noaptea Anului Nou se umbl cu „buhaiul”, care imit mugetul taurului, prin tragerea repetat a unor fire ude din coad de cal printr-o gaur t iat , într-o piele de capr care acoper fundul unui toc. Tot în seara Anului Nou, cete de feciori se urc pe un deal, în imediata apropiere a satului i spun strig turi prin care „se confeseaz ” sau dezv luie diferite indiscre ii despre al i feciori sau alte fete din sat. Strig turile, improvizate pe loc, sunt hazlii, ironice, satirice, simbolizând dorin a de purificare i reînnoire. Nu lipsesc, de asemenea, în unele zone, practicile legate de ghicit sau de influen are a destinului. Dac fl c ii sunt i în aceast perioad extrem de implica i în plan social, fetele incearc s compenseze inactivismul lor, activând practici premaritale cu conota ii erotice. Astfel, în seara Anului Nou sau, în alte zone, în Ajunul Bobotezei, fetele nem ritate puneau jum ri pe spat sau coceau i mâncau turta s rat , pentru a- i influen a sau ghici viitorul. Perioada de 12 zile se încheie la Boboteaza, în ajunul c reia, copiii din sat umbl , strigând „chiraleisa” sau „ uraleisa”: „Chiraleisa, leisa! Popa cu feisa Preoteasa cu colacu

Diacu’ cu sacu S -l prind pe dracu!” Ei scutur din clopote i t l ngi pe la casele oamenilor - începând cu casa preotului satului - pentru a alunga spiritele negative i pentru a proteja culturile viitoare. Dup ce înconjurau casa i gr dina, li se arunc de c tre gazde nuci, poame uscate i, mai nou, bani. Dupa cum se poate observa, S rb torile de iarna prilejuiesc evocarea i reactualizarea unor obiceiuri ancestrale, care depoziteaz i oglindesc psihologia, preocup rile, temperamentul i, nu in ultimul rând, zestrea noastr cultural . Aceste rânduieli constituie un moment de ancorare într-un trecut arhaic, din care ne tragem sevele, iar prin intermediul lor re-stabilim o leg tur mistico-religioas cu divinitatea. Activarea obiceiurilor opre te parc vremea în loc i împac , prin modul lor de manifestare, spirite magico-religioase. Prin urmare indeplinirea acestora atât in vremea veche, cât i în prezent constituie obliga ia moral , etnic , social a insului arhaic, dar i a celui contemporan i dovada piet ii sale.

Related Documents


More Documents from "Newton de Lucena Costa"

December 2019 25
December 2019 25
December 2019 29
Infernul Rosu Fl.badican
December 2019 30