Infernul Rosu(7)-florin Badican

INFERNUL RO U - volumul I DRAGOSTE I R ZBOI - Oameni i lupi (7). de Florin B dican | Februarie 12, 2009 INFERNUL RO U - VOL. I DRAGOSTE I R ZBOI OAMENI I LUPI 2 Cum spurc ciunile înc se mai temeau de foc ciobanul intr în staul; În timp ce încerca s închid u a de scândur , o mioar ce p rea s fie mai proast decât media turmei, ie i afar ; Dând s prind oaia lipsit de minte mo Lucu nu v zu cum pe u a r mas deschis intr un lup ce p rea s tie rostul într-o turm de oi proaste; V zând a a îndr zneal b trânul se repezi spre lupul cel obraznic; În speran a c fiara se va speria i va pleca ciobanul începu s agite lampa; Cum u a r m sese deschis al i câ iva lupi intrar în staul i mursicar la întâmplare mul ime de oi; Dându- i seama c arma nu-i mai folosea la mare lucru, ciobanul apuc o furc i o-nfipse-n lupul care tocmai mursicase o mioar ; Încercând s mai loveasc odat , ciobanul se împiedic i c zu; Lovindu-se de ceva tare, sticla l mpii s-a spart i flac ra pâlpâind aprinse paiele; V zând focul devastatzor, în cele din urm ciobanul reu i s se ridice, dar încercând s -l sting nu f cu decât s -l a â e i mai tare; Dându- i seama c-ar putea s ard de viu, mo Lucu încerc s se strecoare printre oile care speriate pân peste m sur , se-mbulzeau spre u a cuprins fl c ri; Din p cate îns , i arii îi luase foc; B trânul care la via a lui îndurase i v zuse odioasa moarte, abia dac mai apuc s spun : Dumnezeule mare, iart -m pentru tot ce am p c tuit! ***** Era trecut de ora opt când, un b rbat care dup vorb i port p -rea s fie un muntean venit cu treab la conacu boierului Marghiloman, se opri locului; Judecând dup îndârjirea cu care insista s i se deschid poarta, munteanul care tocmai se oprise p rea s fie tare gr bit. -Care dracu e ti acolo, întreb paznicul în timp ce furios cobora din foi orul de paz ? Ce p â i m omule, d ce ba i ca nebunu? -D chide poarta Vizigotule i vedem noi care-i mai nebun. -Tu e ti b Nae? Ia spune m Parpal , ce dracu te-a apucat? -M pu , tu d când stai coco at nu mai cuno ti p nimeni? -Bine m , dar tu ce dracu vrei? Te chem cona u la conac?

-Poate c m-ar chema la ordin, dar cum eu nu sunt sluga boierului, îmi v d de treaba mea; Acuma pricepu i de ce nu m chiam ? -Atunci d ce dracu ba i la poarta boierului? Ai ceva treab ? -B Vizigotule, tot tu m -ntrebi? P i ce paznic e ti b U ? Dac nu v zu i pr p du daznoapte, boieru va crede c dormi în front. - i tu m mai fierbi mult cu vr jala? B Nae, ce dracu nebuneal te prins taman când la conac veni o droaie d m rimi boiere ti? -Ia mai d -le încolo de m rimi! C când boieru Marghiloman o s afle c -i ars stâna iar tu dormi i ca un bou b l at lâng iezlea plin cu coceni, s tii c-o s dai d dracu; Acuma pricepu i? -B Nae, eu cred c tu m nânci rahat cu lingura d lemn. -Iar eu cred c mai d grab tu e ti l care b u uic de tot rahatu, altfel n-ai fi dormit bu tean o noapte întreag ; Pricepi Vizigotule? Speriat, paznicul urc în foi or; B tu cu putere într-un clopot i d du alarma în tot conacu; Dup o vreme, câ iva slujitori care deacum erau condu i de argatul Badea Vasile, ie eau c l ri pe poarta conacului; Erau înarma i cu bâte i cu arme de vân toare; Din cauza z pezii care troienise drumul ce ducea la stâna din marginea satului, slujitorii boierului Marghiloman ajunser cu mare greutate la locul dezastrului; În cele din urm se oprir locului i mai s nu- i cread ochilor care de mult vreme nu mai v zuser un asemenea co mar; Peste tot numai cenu , scrum i-o mul ime de oi care muriser -n col ii lupilor fl mânzi; Gra ie întâmpl rii câteva oi mai norocoase înotau prin z pada r scolit ; La margine de l st ri , slujitorul care încerca s scoat un berbecu afundat în z pad v zu r m i ele unui cal, iar lâng el câteva h lci de carne i oase; Privind mai atent slujitorul z ri capul unui om; În fa a unui asemenea carnagiu bietul cre tin p rea s amu easc ; Nu tia ce s mai spun i nici ce s mai fac ; În cele din urm începu s strige dup ajutor, dar r mase pironit în locul de co mar; Auzind stig tul care venea din margine de l st ri , argatul Badea Vasile d du pinteni calului i cu mare greutate ajunse la doi pa i de slujitorul care privindu-l disperat, p rea s pozeze într-o veritabil stan de piatr . - i acu d ce pizda m tii urli ca nebunu, întreb argatul în timp ce cu privirea m tura câmpul de lupt ? Ce dracu te-a mai apucat? -P i bine dom Bade, r spunse slujitorul luându-se cu mâinile de capul rotund, matale nu vezi ce nenorocire i ce multe mort ciuni? -Dom Bade, întreb sc p rând de mânie un alt slujitor, cine dracu puse foc? Mie mi s pare c la stân fuse mâna unui cremenal.

-Dracu tie b Mogâldane; Acu s-ar putea s fie vorba i d-o mân cremenal , dar ia spune: Câ i ciobani era la stâna boierului? -P i dom Bade, dup câte tiu era mo Lucu p care nu s poate s -l fi uitat i un b ie andru din neamu lu Firfiric S r ntocu. -Cu atâ a lupi doar un mo b trân i un pu tan ne în rcat? -Acu a cine-i d vin ? Poate opârlanii care face d caraul . -B Mogâldane i voi tilal i, ordon scârmându-se în nas fostul sergent, aduna i ce mai r mas din oameni i oi; B Ilie, tu dai fuga la conac i aduci cât mai repede câteva s nii; Acum a i în eles? -Am în eles dom Bade, dar cred c cel mai bine ar fi s treci p la jandar i s -i raportezi d spre criminalii care- i f cur d cap. -Cui m ta în cur s raportez b Mogâldane? Tu crezi c un jandar d ar va putea s prinz lupi legeonari? -Eu zâc s încerca dom Bade; Nu s tie niciodat d unde sare un iepure mai norocos, îndr zni Mogâldan s - i dea cu p rerea. -B ugulane, tu crezi c eu nu tiu ce am d f cut? Acuma c ta tot ce mai r mas din mor i i dup ce le pune în dou gr m joare separate, vede i câte oi sc par nemursicate; Apoi, le duce la conac. -Am în eles domnu Bade, raport cam peste rând un alt slujitor, numai c fiin e mai proaste d cât oili eu n-am v zu pân acu ica. -Ce vorbe ti m P l ghie, întreb ironic fostul sergent? P i dac diminea te uitai în oglinda m tii, nu vedeai una i mai proast ? -A a i-am spus i eu dom Bade, încerc Mogâldan s in isonul fostului argat, numai c bolândul sta crede doar ce-i spune popa. -B ugulanilor, ordon încruntat argatul, acu face ce v-am ordonat eu i nu v mai împunge ca ni te boi pentru o vac stearp . Atât mai ordon fostul sergent dup care se-ndrept spre conac; Gândind la lupii legiunii argatul ajunse în dreptul por ii pe care cândva intrase înso it de înv torul Predoiu; F r s vrea trase de frâu i opri calul la doi pa i de poarta dincolo de care g sise un gram de fericire; În curte deslu i luptându-se cu n me ii silueta unei femei; De cum îl v zu, domni oara se propti în lopata de lemn dup care întreb : -Bun ziua domnule Badea! I-a i g sit pe ciobanii boierului?

-Am g sit doar câ iva mor i; Tu n-ai d un s fascinat, dar p ciobani îi mâncar lupii.

tii m femeie, raport argatul privind-o

- i cum tat , mai întreb domni oara care for ându- i destinul ie i în drumul troienit, pe ciobani i-au mâncat lupii timpului? Întrebarea domni oarei Ioana Predoiu, c ci ea era femeiea din vocabularul bietului argat, nu avu cine tie ce efect asupra b rbatului care continua s stea mândru în aua calului; Om simplu i f r caracter, Badea Vasile nici m car în ceasul al doisprezecelea nu g si puterea i curajul de a recunoa te fata care f r s ezite, întreb nu f r motiv: -T ticule bun, fratele meu tefan de ce naiba nu te înso e te? -Curioas ca orice muere, dar eu nu tiu d spre cine vorbe ti, raport argatul dup care dând pinteni calului se îndrept spre conac. Fiu de ran, argatul Badea Vasile se n scuse i crescuse în satul Domneasca; Om simplu i prea pu in cultivat, el pierduse pân i educa ia pe care-o primise în familie; În schimb se procopsise c-un orgoliu care în cele din urm va avea urm ri din cele mai nefaste; Poate pu in mirat , dar deloc surprins , domni oara Ioana mai r mase câteva clipe, privind dup b rbatul care nici dup dou zeci de ani nu vroia s-o recunoasc ; S fie natura uman principalul vinovat, se mai întreb frumoasa domni oar dup care- i lu privirea de la un tat care fugea pân i de propriul s u copil? Dac -i a a, atunci de ce r utatea din oameni nu se vede în timp ce r ul din fiecare, mai devreme sau mai târziu iese la lumin , f când s p leasc i frumosul pe care orice om îl dobânde te prin na tere? Cu astfel de gânduri domni oara Ioana intr în curte i încerc s se bucure de albul pe care bunul Dumnezeu îl d duse din bel ug; În timp ce nepoata înv torului continua s se bucure de albul care acoperea ca un covor fermecat întregul inu , poate mai c tr nit ca niciodat argatul Badea se opri în fa a ranilor care aveau ceva de împ r it cu boierul Alexandru Marghiloman; Obi nuit cu g lceava ugulanilor care nu tiau decât s cear de poman , fostul argat desc lec în mare grab i prezentându-se în fa a boierului, raport cu oarece plec ciune: -Nici nu tiu cum s v spun cona ule, dar acu a e d r u. -Cum a a m Vasile? Cam cât de r u poate fi r ul omenesc? -Cona ule, omenesc, neomenesc, dar sc par doar câteva oi. -Ia mai d -le încolo de oi i mai bine spune-mi ce fac ciobanii? Ai vorbit cu oamenii? Au nevoie de îngrijiri ceva mai deosebite? -P i cu cin s vorbesc cona ule? Ciobanii era mor i cu to ii. - i cum ai stabilit identitatea? Bie ii oameni nu erau mutila i?

-Ce s mai utila cona ule? Mo Lucu ars d viu, iar b iatul d spre care auzâi c-ar fi dân neamu lu Firfiric , fuse mâncat d lupi. -Ia spune-mi argatule, insist boier Marghiloman, hot rât s afle adev rul adev rat, cine crezi c-a incendiat stâna din marginea satului? Doar n-o s cred c în plin iarn a tr znito sfântul Tescovineanu. -Cona ule, raport argatul care deamu încerca s -l trag mai deoparte pe boier, eu cred c numai mâna unui legeonar putea s …, -Fugi daci argatule, ripost nervos distinsul boier muntean; A a cum toat lumea tie, legionarii la care te gânde ti poate nu f r motiv, asasineaz de regul oameni de vaz i politicieni; Nicidecum doi ciobani care f cându- i datoria, primeau lunar o bun simbrie. -P i atunci cin s pue foc la stâna matale? Nu v fie cu sup rare cona ule, dar eu cred c numai o mân cremenal putea s dea foc. -Pân la urm ne vom l muri i vom vedea care este adev rata cauz ; Argatule, dincolo de moartea ciobanilor care m îndurereaz cel mai mult, cum i se pare satul Domneasca? Oamenii ce mai fac? -Ce s fac cona ule? Nu tiu, dar satu sta este mereu la fel. -Satu poate c este acela i, dar cu vremea oamenii se schimb . -Ap i de cona ule, matale-i cuno ti mai bine p timp, nu-i mai tiu p to i care r mas r -n sat.

ranii dacilea; Eu care plecai datâta

-C nu vrei s tii nimic despre oamenii satului este p catul t u, r spunse boierul Marghiloman pe tonul cel mai acuzator cu putin , dar se pare c tu ai uitat chiar i de propria ta fiic . Argatul d du s mai spun ceva, dar cum boierul f cuse stânga împrejur, p r sindu-l la vreme de r stri te, b rbatul care odinioar se l uda cu fapte de vitejie plec s - i întâlneasc familia de la care spera s se bucure de pu in îng duin ; Chiar dac nici în sânul familiei nu mai g sea prea mult în elegere, el încerca s înv luie durerea singur t ii c-o pelicul sub ire de aur i prin str lucirea ei s -i orbeasc pe curio ii cei mai curio i; Dar nu to i se las orbi i de str lucirea aurului s u, iar unii începuser s -l condamne; Dac ar fi fost vorba numai de fata care pretindea c -i este fiic mai treac mearg , dar iat c acum tocmai cel care-l aruncase în bra ele Anetei îi cerea socoteal ; În sinea lui recuno tea gre eala f cut în tinere e, dar cum putea s pozeze în fa a boierului Marghiloman? Ca un la care n-avea curajul i puterea de a recunoa te propria fiic ? Cu astfel de gânduri fostul argat Badea Vasile desc lec în fa c su ei în care tr ise i sperase mereu la mai bine; Îl întâmpin Aneta Badea; Nevasta care deacum privea-n z pada înghe at , întreb poate mai îngrijorat ca în multe alte d i:

-Cum îi Vasâle? E d r u, sau î i b tu careva joc d voi? -Este chiar foarte r u, dar tu ce dracu faci f muere; Acuma joci tontoroiu p z pad , sau poate c nu mai puteai d doru meu? -De Vasile, joc i eu ce-am înv at; Neavând tat înv -Bine f , dar acu taci dracu din gur

tor…,

i nu mai îndruga prostii.

-Dar c fitu tefan o place p fita Ioana tot prostie s chiam ? -Cu tefan voi sta d vorb chiar acu, r spunse argatul pe un ton r stit, dup care nervos, plec s - i caute fiul în parcul conacului. Pe caporalul pentru care ob inuse prelungirea permisiei contra unei unui ciubuc substan ial, îl g si b tându-se cu z pad ; Oprindu-se locului, argatul privea mirat printre pomii de un alb imaculat. -Domnule argat, întreb zâmbind domni oara Paulina Vl sceanu, dumneavoastr nu vre i s v angaja i într-un r zboi atât de alb? -Domni oar Paulina, raport zâmbind ademenitor locotenentul Mihai Marghiloman, eu nu cred c argatul tat lui meu are chef de r z-boiul în care obuzele de z pad se topesc într-o mân delicat . - i de ce nu domnule Mihai? Doar nu d în mintea copiilor. -P i dom locotenent, raport nervos fostul sergent, mie-mi ajunge r zboiul în care doi ani d zile luptai ca prostu, p frontu nem sc. -Fiecare cu r zboiul s u, raport locotenentul Mihai dup care zâmbind, mai trimise un bulg ra în direc ia domni oarei Paulina. -Da dom locotenent, dar r zboi po i s - i cumperi doar când e ti bogat; Cum noi suntem s raci, Aneta care-i c pitanul nostru ne bag la bul u dac nu ne prezent m cât mai urgent la raportul de prânz. - i ca s nu fii singur în bul ul so iei, i-al i pe caporal. -Bine tat , dar ce are mama cu mine? S-a întâmplat ceva r u? -Da m b iatule; S-a întâmplat ceva nepl cut, dar nu acuma. -Bine, dar când dracu s întâmpl dandanaua? Mai d mult? -Întradev r b iete, mai d mult; Tu nici m car nu te n scuse-i.

- i tu d ce dracu nu-mi spui i mie ce s-a întâmplat atuncea? -Ascult m b iete, încerc argatul s - i iscodeasc fiul, ie- c zu cu tronc vro fat din satu sta? Ia spune, doar nu-i ceva ru inos. -Da m tat , este o gagic mi to; tiu doar c-o chiam Ioana. -Ioana i mai cum o chiam p muerea care te z p ci d cap? -E o fat cu simbrie la conacu boierului, dar d ce m întrebi? -M b iatule, tu va trebui s - cam ei gându d la ea; Pricepi? -P i d ce m tat ? Muerea care îmi pl cu mie i s pare prea s r ntoac , raport mirat caporal Badea tefan, oprindu-se locului? -Ascult b iete, amenin tat l în timp ce- i prindea fiul de bra , dac nu- vezi d treab i te mai âi dup-o fustangioaic s rac , s tii c-am s te urc într-o sanie i te expediez la Vla ca; M tefane tat , tu ai în eles ordinul meu, sau unde mama dracu- i umbl mintea? C fiul argatului Badea Vasile n-a în eles nimic din tot ce ascun-dea întrebarea tat lui s u, este o chestiune cu implica ii sângeroase în desf urarea evenimentelor care vor marca viitorul apropiat; Toate a-ceste întâmpl ri, ca i multe alte momente cruciale din dramatica noastr istorie, le putem afla i mai cu seam le vom putea în elege, numai dac vom citi cu oarece aten ie paginile urm toare. Topice: Romane |