Duminica Dinaintea Botezului Domnului-i.carciuleanu

Duminica dinaintea Botezului Domnului de Ion Cârciuleanu | 4 Ianuarie 2009 Pericopa Sfintei Evanghelii de azi ne înf i eaz pe Sfântul Ioan Botez torul - cel mai mare profet n scut din femeie - predicând botezul poc in ei, preg tind calea Domnului, prin îndemnul s u, ce va r mâne peste veacuri, chemarea vie ii cre tine ti: “G ti i calea Domnului, drepte face i c r rile Lui”! În împrejurimile Iordanului, r sun glasul de chemare al aceluia ce s-a învrednicit a fi înainte Merg tor Fiului lui Dumnezeu: “Face i roduri vrednice de poc in ”. Mesia, Fiul lui Dumnezeu era a teptat de mii de ani. Popoarele, prin ce aveau ele mai bun i mai de valoare au încercat s preg teasc Calea Dumnezeului întrupat. Marii filozofi ai antichit ii, ca i profe ii Vechiului Testament, prin scrierile lor inspirate, au preg tit inimile, min ile i sufletele oamenilor pentru primirea demn , vrednic i s rb toreasc a Aceluia ce avea s aduc pe p mânt pace, bun în elegere i mântuirea între oameni. Glasul ultimului i celui mai mare prooroc - în ajunul marelui eveniment al coborârii printre noi a lui “Mesia” cel mult a teptat - a r sunat puternic, de la o margine la cealalt a lumii: : “G ti i calea Domnului, drepte face i c r rile Lui”! “Poc i i-v c s-a apropiat împ r ia cerurilor”. “Calea Domnului” este calea vie ii, este calea nou i vie (Evrei 10, 20), este “calea adev rului” (II Petru 2, 2), este “calea cea dreapt (II Petru 2, 15), este “calea drept ii” (II Petru 2, 21), este “calea p cii” (Luca 1 7-9), (Romani 3, 17), i a mântuirii (Fapte 16, 17). Calea mor ii, în schimb, este calea Satanei, a p catului (Ps. 1, 16), a minciunii, a strâmb t ii, a nedrept ii, a zavistiei, a r zboiului dintre fra i i a tuturor p catelor. Un ucenic al Apostolilor scrie: “Calea vie ii este aceasta: Întâi s iube ti pe Dumnezeu, care te-a creat; al doilea pe aproapele, ca pe tine însu i. Tot ce tu nu voie ti s i se întâmple, s nu faci nici tu altuia. Drumul mor ii îns este acesta: mai întâi de toate este r u i plin de blestem, omor, divor , stric ciune, desfrâu, furt, idolatrie, vr jitorie, otr vire, r utate, dezn dejde, l comie, vorbire de n at , invidie, obr znicie, seme ie, dorin de laud ”. Aceast cale din urm , a mor ii, a venit Sfântul Ioan Botez torul s o netezeasc i s o cur e de spinii i ghimpii f r delegilor, prin chemarea la poc in adev rat i sincer . Poc in a înseamn schimbarea fundamental a orient rii gândirii, sim irii i voin ei dinspre p cat înspre virtute. Înseamn negarea egoismului i acceptarea slujirii lui Dumnezeu i a oamenilor. C in a este cerin a f r de care nu poate fi format i înf ptuit o via nou , o via în acord cu cerin ele fundamentale ale firii umane i cu cele ale poruncilor lui Dumnezeu. Împ r ia cerurilor despre care vorbe te proorocul este Mesia Însu i. Este împ r ia Aceluia care era pe punctul de a- i începe public activitatea menit s -i asigure st pânirea spiritual asupra credincio ilor, asupra întregii lumi. În strâns leg tur cu chemarea la poc in , Ioan administra botezul prin care cei ce-l primeau se recuno teau angaja i pe calea schimb rii fundamentale de orientare i via . Botezul lui Ioan nu confer Harul Sfin ilor pentru c nu avusese înc loc jertfa Mântuitorului. Botezul lui Ioan avea doar un caracter preg titor. Când evanghelistul spune c Botezul lui Ioan era un “botez al poc in ei spre iertarea p catelor” (Marcu 1, 4), el vrea s spun c proorocul urm rea s determine pe ascult tori la c in pentru a le deschide astfel sufletele în vederea primirii lui Mesia, singurul care le putea da iertarea p catelor. C in a înseamn stingerea orgoliului, p rerea de r u pentru p catele s vâr ite, hot rârea de a tr i o via pl cut lui Dumnezeu, fapte care asigur accesul liber la Hristos, d t torul tuturor

harurilor. Se cuvine s ne amintim apoi c Ioan Botez torul însu i a f cut o clar distinc ie între Botezul s u i Botezul Mântuitorului. “Eu v botez cu ap , iar cel ce va veni dup mine v va boteza cu Duhul Sfânt i cu foc” (Mat. 3, 11; Marcu 1, 8). Botezul lui Ioan care, de i e mare prooroc, e totu i numai om, e un botez cu ap , adic e un botez care simbolizeaz numai, Harul, f r s -l dea; Botezul lui Hristos îns , care e nu numai om ci i Dumnezeu, simbolizeaz i în acela i timp d Harul care, ca un foc purific fiin a primitorului. Cei ce primeau botezul lui Ioan m rturiseau c sunt angaja i în procesul c in ei. Cei angaja i în c in se ar tau prin însu i acest fapt doritori de primirea Mântuitorului, a Celui ce des vâr ea c in a prin acordarea Harului sfin itor. Dar Ioan î i preg tea ascult torii i prin exemplul s u personal, prin inuta i comportamentul s u. Fire te, proorocul înf i a un chip care, oricui îl privea, îi l sa impresia unui om de neobi nuit t rie i m re ie sufleteasc . Întreaga f ptur a sfântului respira lini te, st pânire de sine, un calm deplin i radia puterea înv luitoare a aceluia deprins s tr iasc în vecin tatea lui Dumnezeu. Într-o anumit m sur i înf i area aceasta fizic neobi nuit a sfântului a f cut dintr-însul un centru de atrac ie pentru credincio i. i mai mult a trezit curiozitatea i interesul credincio ilor felul de a propov dui al proorocului. Cuvântul s u era blând dar energic; mustr tor dar i încurajator; aspru dar i plin de c ldur i în elegere; r scolitor dar i lini titor i totdeauna subordonat unui înalt ideal, acela de a înl tura din suflete prejudec i religioase i obstacole de ordin moral, pe de o parte, iar pe de alta, de a le deschide sufletul pentru primirea lui Mesia, pentru participarea la via a cea nou care avea s constituie con inutul epocii mesianice. Dar ceea ce a determinat mai mult pe credincio i a fost exemplul s u personal. Ioan predica nu numai cu cuvântul, nu numai cu o parte a persoanei, ci cu întreaga sa fiin . El cerea ascult torilor c in . O f cea îns ca unul care- i trecuse propria f ptur prin flac ra purificatoare a c in ei. Întreaga sa activitate de propov duire a botezului, c in ei, precum i cea de nevoitor întru împlinirea prescrip iilor Legii, Sfântul Ioan le-a desf urat în strâns leg tur cu Mesia, cu Iisus Hristos Domnul. Ioan s-a str duit s - i formeze ascult torii în a a fel ca ei s fie l muri i c botezul i c in a propov duit de el, n-au valoare decât în m sura în care conduc spre Mesia. Mesia avea s vin dup el i avea s se arate purt tor al unor puteri infinit mai mari. Botezul lui Iisus va fi un Botez cu Duhul Sfânt i cu foc, va da în chip real iertarea p catelor i va turna în fiin a primitorilor puterile necesare tr irii efective a unei vie i cu adev rat noi. Totodat Mesia se va ar ta i ca un purt tor al puterii de judecat în temeiul c reia la vremea potrivit El va face separarea între cei p c to i i cei drep i; pentru ca pe unii s -i pedepseasc , iar pe al ii s i r spl teasc (Mat. 3, 12). Poate niciodat cuvintele Sf. Ioan Botez torul: “G ti i Calea Domnului” n-au fost mai actuale ca azi. Fiecare cre tin trebuie s devin o biseric vie, înl untrul c reia sufletul, asemenea unui preot oficiaz , pe altarul inimii, luminat de candela credin ei, slujbe sfinte lui Dumnezeu. În realitate îns cei mai mul i dintre cre tinii de azi sunt ca ni te pe teri reci, umede, murdare i întunecoase, ca i pe terea de la Betleem dinaintea na terii Mântuitorul: “Nu este cel ce face bun tate, nu este pân la unu! To i s-au ab tut, împreun netrebnici s-au f cut” (Irimia 7, 11). Candela credin ei în multe inimi s-a stins. Tr ind o via plin de întuneric f r bucuria lui Hristos, oamenii zilelor noastre nu mai sunt capabili a în elege sensul cuvintelor: iubire, mil , jertf , pace, armonie, lumin , cinste. Predica Sf. Ioan este o înalt chemare c tre noi, c tre întreaga lume, c tre poc in i smerenie. Ea ne oblig s urm m lui Hristos cu toat d ruirea i smerenia. Printr-o curat i sincer examinare a con tiin ei, prin lacrimi de c in , prin

post i rug ciune, prin fapte de milostenie, prin vorbe alese “drese cu sare” (II Cor. 4, 6), prin slujire cre tin i mai ales prin m rturisirea p catelor i prin Sf. Împ rt anie vom g ti, zi de zi, calea Domnului în inimile noastre. Vom s vâr i astfel opera de restaurare a omului din l untru (II Cor. 4, 16) i tainic al inimii; vom reaprinde candela stins a credin ei pe altarul profanat de sim iri i cugete de arte. Vom împodobi cu semnele biruin ei - pe care ne-am “r stignit patimile i poftele” - i cu florile virtu ilor drumul lui Iisus în templul restaurat al vie ii noastre, în care nu noi, ci El va tr i, dând momentului trec tor caracter de ve nicie. Când fiecare din noi va duce zi de zi lupta cea bun împotriva tuturor patimilor i r ut ilor, lupt în care suntem angaja i prin Sfântul Botez, numai atunci vocea profetului i a tuturor predicatorilor Evangheliei nu va mai r suna în pustiu. Numai astfel patimile i r ut ile vor amu i, iar omenirea dezmeticit i trezit la via nou evanghelic , va fi vrednic de numele lui Iisus, i va putea s înal e al turi de îngeri, imne de slav i biruin Celui ce prin na terea, moartea i Învierea Sa, a adus între oameni bucuria, fericirea, armonia i pacea etern . Amin.