Vreau Bilet - Numarul 04

VREAU BILET

   

 

 

.ro

      

  

    â

     

VREAU BILET

.ro

aáêÉÅíçê=ÉÇáíçêá~äW jfolk=j^kbd^ ãáêçåKã~åÉÖ~]Öã~áäKÅçã oÉÇ~ÅíçêJxÉÑW a~å~=^åÇêçåáÉ bÇáíçêá~äáxíáW fç~å~=_çÖÇ~åI=a~å=jáêÅÉ~=`áé~êáì ^êí=ÇáêÉÅíçêW cäçêáå=jyåÉëÅì Çíé]êçãéáíKÅçã bÇáíçêW pK`K=sêÉ~ì=ÄáäÉí=pKoKi aáêÉÅíçê=ÖÉåÉê~äW mÉéáåç=mçéÉëÅì aáêÉÅíçê=ã~êâÉíáåÖW ^äÉñ~åÇêì=s~äÉêá~å=mçéÉëÅì aáêÉÅíçê=ëíê~íÉÖáÉW a~åáÉä~=bäÉå~=mçéÉëÅì mo=j~å~ÖÉêW fçåìz=m~îÉä ^ÇêÉë~W píêKqê~á~å=åêK=OMSI=pÉÅíçê=PI _ìÅìêÉxíáI qÉäLc~ñW=MONJSQOJRUPM ïÉÄW=ïïïKîêÉ~ìÄáäÉíKêç ÉJã~áäW=êÉòÉêî~êá]îêÉ~ìÄáäÉíKêç qáé~êW p`=rkf`^oq=molar`qflk

CUVÂNTUL EDITORULUI

_ìäÉíáå=ÇÉ áÇÉåíáí~íÉ Pepino Popescu ~n Legea 571/2003 privind Codul fiscal, la articolul 274 sunt prev\zute cotele de impozitare ale diverselor genuri de spectacole. Manifest\rile artistice de teatru, oper\, operet\, filarmonic\, cinematografice, muzicale, de circ, precum [i competi]iile sportive interne [i interna]ionale sunt impozitate cu 2%. Muzica popular\ [i folclorul, `n schimb, nu figureaz\ pe nic\ieri. A, ba da! Orice alt\ form\ de spectacol, care nu e `ncadrat\ `n cele men]ionate, intr\ la categoria „alte asemenea manifest\ri artistice” [i e impozitat\ cu 5%! S-ar zice c\ e o dubl\ discriminare: o dat\ prin lipsa de importan]\ care i se acord\ muzicii populare [i a doua oar\ prin excesul de asprime fiscal\. S-ar mai putea crede c\ legiuitorii au uitat, sau pur [i simplu nu [tiu, c\ `n România avem [i un astfel de gen muzical, care ar merita m\car aten]ia unei nominaliz\ri. Sau, [i mai grav, ace[ti legiuitori nu consider\ c\ „ceva” de genul Maria T\nase, Maria L\t\re]u, F\nic\ Luca, Ion Luican, sau chiar Gheorghe Zamfir [i Tudor Gheorghe exist\. ~ncercând s\ dezleg\m misterul, am ajuns la urm\toarea concluzie: cei care gestioneaz\ industria spectacolului habar n-au c\ folclorul ]ine de identitatea na]ional\, `n sensul cel mai bun [i mai frumos al cuvântului. Ca [i limba român\, muzica popular\ constituie un fel de buletin de identitate. Or, se [tie, pentru circula]ia `n Uniunea European\, buletinul de identitate (cartea, m\ rog) este obligatoriu, `n timp ce pa[aportul e facultativ. Deci, care ar fi explica]ia acestei impardonabile omisiuni? Excesul de zel al legiuitorilor, care n-au vrut s\ se pun\ r\u cu Uniunea European\? Adic\ s\ nu zic\ dumneaei (Uniunea) c\ suntem prea iredenti[ti cultivând, vezi Doamne, valorile na]ionale? Pu]in probabil. Mai ales c\, `n Ungaria, de pild\, muzica [i dansul popular constituie materie [colar\. ~nclin\m s\ credem c\ explica]ia const\, de fapt, `n ceea ce am putea numi generic prostie. Sau nesim]ire. Sau amândou\ la un loc. Acela[i fenomen se manifest\, la nivel guvernamental, [i `n ceea ce prive[te importan]a acordat\ culturii `n general. ~n statisticile oficiale, cultura nu figureaz\ ca domeniu distinct de activitate. Este b\gat\ la „[i altele”. Deplorabil! Oare chiar nu realizeaz\ nimeni c\, la ora actual\, patrimoniul nostru cultural este singurul argument credibil, singura carte de vizit\, singura dovad\ a calit\]ii noastre de europeni autentici?... Dar, s\ revenim la impozitul pe muzica popular\. Dup\ ce c\ aceasta e asediat\ din toate p\r]ile de noncultur\, mai este [i amendat\ drastic printr-un impozit maxim. Folose[te cuiva? Explica]ia acestui paradox, cum spuneam, se afl\ undeva `n zona ignoran]ei iresponsabile.

www.VREAU BILET.ro

3

Istoria teatrului românesc (II)

De la Costache Caragiale la Ion Caramitru Primele reprezenta]ii de teatru, ale arti[tilor amatori, au avut loc la Ia[i `n 1814 [i la Bucure[ti `n 1818. Spre mijlocul secolului, apetitul societ\]ii române[ti pentru teatru a dus la o prezen]\ aproape continu\ a trupelor str\ine, `n amândou\ capitalele [i la primele reprezenta]ii `n limba român\. {colile de teatru ale Societ\]ii Filarmonice din Bucure[ti (1833) [i ale Conservatorului Filarmonic [i Dramatic din Ia[i (1836) au pus bazele educa]iei teatrale institu]ionalizate din Principatele Române.

Teatrul Na]ional din Bucure[ti a luat fiin]\ `n anul 1852. Sala de spectacole, cu o capacitate ini]ial redus\, a trebuit s\ fie, `n vederea inaugur\rii, m\rit\, pentru a cuprinde mai mul]i spectatori. Istoria de peste 150 de ani a acestei institu]ii se confund\, `n mare parte, cu istoria dramaturgiei române[ti `n ansamblul ei. Aici au debutat cei mai importan]i dramaturgi, de la clasici pân\ la cei din perioada contemporan\. Caragiale [I Alecsandri debut `n acela[i an, la Teatrul Na]ional Statutul teatrului a fost stabilit in 1864 când, printr-un Decret al lui Mihail Kog\lniceanu, prim ministru pe vremea lui Al.I.Cuza. Astfel, conform acestui decret, „s-a hot\rât s\ se ia pe contul statului [i s\ devin\ institu]ie na]ional\”. Prima „lege pentru organizarea [i administrarea teatrelor din România” va fi votat\ de Parlament `n

Teatrul Na]ional - `nainte de bombardament

1877 dar, ]ara fiind angrenat\ `n R\zboiul pentru Independen]\, fondurile prev\zute nu au fost alocate. Mai mult, teatrul organizeaz\, `n aceast\ perioad\, reprezenta]ii `n folosul solda]ilor r\ni]i [i pentru `ntre]inerea spitalelor. ~n timpul reprezenta]iilor, publicul era ]inut la curent cu evenimentele de pe front. ~n 1908, Pompiliu Eliade reglementeaz\ organizarea Teatrului Na]ional printr-o nou\ lege `n pas cu dezvoltarea artei europene. Prin ea se d\dea, de asemenea, o importan]\ deosebit\ `ncuraj\rii dramaturgiei române [i se puneau bazele colabor\rii teatrului cu institu]iile fundamentale ale ]\rii, Academia [i Universitatea. Teatrul Na]ional devenea, astfel, un etalon, un punct de referin]\ al culturii române. Legea a func]ionat pân\ la instaurarea dictaturii comuniste. ~n 1867, la Teatrul Na]ional a fost reprezentat\ prima oper\ de

seam\ din dramaturgia româneasc\, R\zvan [i Vidra de B. P. Ha[deu. ~n 1879, cu O noapte furtunoas\ `ncepea seria premierelor cu piesele lui I.L.Caragiale [i, tot atunci, `ncep s\ fie montate piesele lui Vasile Alecsandri. ~n 1902 are loc premiera Vlaicu Vod\ de Alexandru Davila, iar `n 1909-1910 se joac\ pentru prima oar\ trilogia istoric\ lui Barbu {tef\nescu Delavrancea. Au urmat dramaturgii români importan]i din perioada interbelic\: Victor Ion Popa, Camil Petrescu, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu, N. Iorga, Gib Mih\escu, M. Sebastian, George Ciprian, Mihail Sorbul, Anton Holban, A. Kiri]escu, G.M. Zamfirescu, Tudor Mu[atescu etc. [i dramaturgii contemporani: Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Horia Lovinescu, Eugen Barbu, I.D. Sârbu, Teodor Mazilu, Paul Anghel, D.R.Popescu [i mul]i al]ii. www.VREAU BILET.ro

4

Repertoriul interna]ional ~n cei peste 150 de ani de existen]\, Teatrul Na]ional din Bucure[ti a reu[it s\ reprezinte cele mai importante [i mai semnificative piese din dramaturgia universal\. La infiin]are, primul s\u repertoriu cuprindea piese de Voltaire, Moliere, Schiller, Alfieri. ~n 1861 a fost jucat pentru prima oar\ Shakespeare (Hamlet), `n 1895 Ibsen (Rosmersholm), in 1915 Maxim Gorki (Azilul de noapte), `n 1919 G.B.Shaw (Candida), `n 1921 A. Strindberg (Domni[oara Iulia) [i L.N.Tolstoi (Puterea `ntunericului), `n 1923 A.P.Cehov (Pesc\ru[ul) etc. Aceast\ orientare catre autorii dramatici de prim\ m\rime a fost consecvent\. Nu `ntâmpl\tor la Teatrul Na]ional din Bucure[ti [i-au g\sit loc pe scen\ scrieri de J. Cocteau, T. Williams, E. O’Neill, Arthur Miller, Fr. Durrenmatt, Oscar Wilde, F.G. Lorca, A.Camus, Samuel Beckett, Eduardo de Filippo, Ed. Bond, James Joyce, Ed. Albee, Neil Simon, J. Osborne, Ronald Harwood, Dusan Kovacevic, Kostas Assimakopoulos, William Luce [i mul]i al]ii. Dac\ istoria Teatrului Na]ional din Bucure[ti se caracterizeaz\, dup\ cum am v\zut, prin `mbog\]irea masiv\ a repertoriului na]ional [i prin reprezentarea celor mai intere-

www.VREAU BILET.ro

sante scrieri dramatice din literatura universal\, promovarea mijloacelor moderne de regie [i interpretare a constituit, de asemenea, una dintre preocup\rile sale fundamentale, [coala na]ional\ fiind recunoscut\, din 1891, pe plan european, `nc\ dup\ primul turneu european al teatrului, la Viena. Arti[ti [I regizori Actorii Constantin Nottara, Aristizza Romanescu, Grigore Manolescu, Ion Brezeanu [i, mai apoi, George Calboreanu, Aura Buzescu, Ion Finte[teanu, Alexandru Giugaru, Gr. Vasiliu Birlic, Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Silvia Popovici, Gheorghe Cozorici, Carmen St\nescu, Mircea Albulescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, ca [i regizorii Paul Gusty, Soare Z.Soare, Sic\ Alexandrescu, Ion {ahighian, Alexandru Fin]i, Horea Popescu, Ion Cojar, Andrei {erban, Radu Penciulescu, L.Giurchescu, Grigore Gon]a etc. sunt cunoscu]i nu numai `n ]ar\, ci [i `n `ntreaga lume pentru talentul [i imagina]ia lor. La sfâr[itul celui de-al doilea r\zboi mondial, vechea cl\dire a Teatrului Na]ional Bucure[ti a fost bombardat\. Din 1973, teatrul func]ioneaz\ `ntr-un nou local, un edificiu modern, desf\surat pe o suprafa]\ de 10.000 mp, `n centrul capitalei.

George Vraca

44 de directori, `n 154 de ani ~ntr-o istorie care num\r\ 154 de ani de existen]\, la cârma Teatrului Na]ional s-au aflat numeroase personalit\]i ale scenei [i scrisului românesc. Primul dintre cei 44 de directori a fost Costache Caragiale, urmat de Matei Millo, C.A. Rosetti, Costache Dimitriade, Mihail Pascaly, Alexandru Odobescu, Ion Ghica, Constantin Cornescu, Grigore C. Cantacuzino, Constantin I. St\ncescu, I.L.Caragiale, Petre Gr\di[teanu, Scarlat Ghica, {tefan Sihleanu, Alexandru Davila, Pompiliu Eliade, Ion Bacalba[a, George Diamandi, Alexandru Mavrodin, Constantin R\dulescu-Motru, Ion Peretz, Victor Eftimiu, Ion Valjan, Corneliu Moldoveanu, Ion Minulescu, Alexandru Hodos, Liviu Rebreanu, Ion Gr. Perieteanu, Paul Prodan, Ion Marin Sadoveanu, Camil Petrescu, Haig Acterian, Nicolae Carandino, Tudor Vianu, Ion Pas, Ioan Popa, Vasile Moldoveanu, Zaharia Stancu, Radu Beligan, Andrei {erban, F\nu[ Neagu, Ion Cojar, Dinu S\raru [i Ion Caramitru. (Va urma)

5

Secretele meseriei

„Ghidul actorilor diletan]i [i amatorilor de teatru”

“S\rutul pe scen\ trebuie dat cu mult\ decen]\, cât mai rar pe gur\ (la teatre imperiale acesta din urm\ e strict interzis!) [i trebuie pe cât posibil s\ fie «mascat». Acesta era s\rutul ca la carte. Tip\rit acum 130 de ani, “Ghidul actorilor diletan]i [i amatorilor de teatru” con]ine tot felul de trucuri profesionale care acum stârnesc râsul.



Memoria actorului poate fi antrenat\ - cel pu]in a[a “Nebuna de la {apte Turnuri” avea nevoie de vreo scrie `n ghid. Ea, memoria, e unul dintre principalele câ]iva b\ie]I care s\ culeag\ “mor]i”. De la “comeninstrumente actorice[ti. Sunt actori care `nva]\ duire” a primit un sergent [I trei solda]i. I-a `mbr\cat foarte greu rolul, al]ii care `nva]\ cu mare u[urin]\. cu ce-a g\sit [i i-a plantat “pe loc repaus” `n culise. Pentru `nv\]area rolurilor au existat procedee foarte Era trecut de miezul nop]ii, dar “nebuna de la {apte ciudate. Astfel, Iffland se plimba ore `ntregi `n Turnuri” nu se hot\ra s\ moar\. ~n schimb, “muritr\sur\, `nso]it de regizorul teatrului, care-i citea ser\” r\pitorii ei, o ceat\ fioroas\ culcat\ “pentru rolul, cu intona]ii anapoda, de zeci de ori. Auzind din vecie” pe podelele murdare ale scenei, `n urma gura altuia intona]iile gre[ite, Iffland le construia pe luptei cu r\zbun\tori misterio[i… Intrau `n ac]iune cele bune [i le `nv\]a repede. Actorul englez “culeg\torii de mor]i”. Struni]i de sergent, cu cele de Danison `nv\]a pe dinafar\ toat\ piesa. {I a jucat rigoare zise printre din]i, b\ie]ii, ]epeni, n\v\lesc `n englezul nostru peste 500 de roluri! Seydelman scen\ [i scot, pe rând, “cadavrele”. “Soldat, ia-l [i pcaligrafia rolurile [i le `nv\]a astfel. ~nainte de a-l \la”, arat\ sergentul pe sufleurul din cu[c\!. “Las\juca pe Hamlet, John Kemble [i-a copiat rolul de m\, camarade, eu suflu”, spuse pe [optite cel vizat. treizeci de ori. Ultima dat\ l-a scris pe dinafar\. “S\ sufli (a[a [i pe dincolo), nu `n fa]a mea! Am Sistemul cel mai bun pentru `nv\]area rolului pare ordin”, zise sergentul. {i dou\ bra]e vânjoase `l s\ fie citirea lui cu aten]ie, de câteva ori, diminea]a. `n[f\car\ pe bietul om, tragându-l din cu[c\, cu Sunt [i actori care `nva]\ rolul seara. Un fenomen `n toat\ `mpotrivirea lui! A fost singurul “mort viu” din ceea ce prive[te memoria a fost considerat actorul repertoriul cu zeci de cadavre al uitatului R\iciulesBasil din Munchen, care-[i citea rolul o singur\ dat\ cu. Bine`n]eles c\ renumitul ghid al actorilor diletan]i [i-l [tia. La noi sunt actori care `nva]\ rolul din [i amatorilor de teatru nu prevedea solu]ii pentru repeti]ie, [i al]ii care – nici cu asemenea situa]ii. Fiecare rolul perfect `nv\]at – nu pot actor sc\pa cum putea din rosti mai mult de o fraz\ f\r\ momentele penibile, care treajutorul sufleorului. Dar asta buiau s\ treac\ neobservate John Kemble [i Sarah Siddons, nu le diminueaz\ cu nimic de public. `n rolurile so]ilor Beverley din succesul, atunci când interDar s\ revenim la s\rutul „Juc\torul” (1783) pretarea e bun\. Nik “teatral”. ~n teatrul francez, Niculescu a fost supranumit s\rutul pe gât sau pe umeri “regele sufleorilor”. Amurgul era permis. ~ns\, cel pe gur\ de var\ `l afla totdeauna odihera interzis… cu des\vâr[ire! nind pe banca de la “intrarea ~n Anglia, autorii nici nu scriau actorilor”. Povestea Nik pân\ scene cu s\ruturi. ~n regulase `nsera bine. Odat\ s-a mentul interior al Teatrului oprit s\-l asculte [i maestrul Na]ional din Hanovra se Calboreanu. Pe la `nceputul g\sea urm\torul articol: veacului, trupa lui R\iciulescu “S\rutul pe scen\ este oprit, se `nfundase `ntr-o urbe cu iar la `mbr\]i[\ri b\rba]ii tre“teatru comunal”. Edec al buie s\ ia seama s\ nu provinciei, R\iciulescu, era ating\ pieptul femeilor, concunoscut pretutindeni. Juca travenien]ii vor fi amenda]I!”. numai melodrame lugubre, Azi, pe scen\ [i, mai cu r\zboinice [i sentimentale. seam\ `n film, se s\rut\ dup\ Din textele lui s-au ales replipofta inimii. Mul]i s-au intereci celebre `n anecdotica sat dac\ aceste s\rut\ri sunt teatrului românesc. veritabile. “Depinde de disBun\oar\: “Unde merge]i, pozi]ie [i de persoan\!, a fl\c\i?”. “La r\zboiul de 30 de r\spuns nu un amorez, ci un ani”. Pentru melodrama comic!

www.VREAU BILET.ro

6

Cine-i n\scut `n ianuarie...

Cel mai iubit dintre români text de Miron Manega

Cine-i n\scut `n ianuarie...

Cel mai iubit dintre români

Este extrem de dificil s\ faci o analiz\ obiectiv\ asupra subiectului Florin Piersic. Este dificil pentru c\ te bruiaz\ mereu „zgomotul” unei inexorabile iubiri. C\ci Florin Piersic este, dac\ nu „cel mai iubit dintre p\mânteni”, cu certitudine cel mai iubit dintre români. Este o eviden]\ confirmat\ de toate statisticile [i sondajele. Cum s\ te deta[ezi de presiunea unui asemenea sentiment?

Voi `ncerca totu[I aceast\ incursiune analitic\, cu toate riscurile [i resposabilitatea pe care le presupune un asemenea demers. Iar responsabilitatea, `n cazul lui Florin Piersic, e dubl\: o dat\ fa]\ de persoan\ [i o dat\ fa]\ de publicul c\ruia se adreseaz\ textul.

„Vorbe[te, Florine!” A fost supranumit F\tFrumosul cinematografiei române[ti. De aceea unii, nu mul]i, pun popularitatea lui Florin Piersic pe seama staturii

impresionante [i a frumuse]ii sale masculine. Fals! Exist\ actori mai frumo[i [i cel pu]in la fel de impozan]i ca Florin. Al]ii zic c\ vorbe[te prea mult [i c\ avalan[a de vorbe d\ iluzia talentului actoricesc. Iar\[i fals! Cel mai guraliv dintre actorii români ([i poate dintre to]i românii) a reu[it, prin cel pu]in dou\ roluri magistrale, s\ umple scena [i s\-[i dea m\sura valorii, aproape f\r\ cuvinte: Lennie din „Oameni [i [oareci” [i Indianul din „Zbor deasupra unui cuib de cuci”.

Mai sunt unii care zic c\ folose[te „cârlige” ieftine. Care cârlige? Pove[tile lui mai mult sau mai pu]in inventate? Bancurile? Lacrimile? Farsele? Râsul? Faptul c\ aduce via]a din culise pe scen\, scena `n culise [i pe amândou\ `n fa]a oric\rui auditoriu, cu un talent de povestitor inegalabil? „Vorbe[te Florine!” - `i spune Radu Beligan, când se afl\ `mpreun\ la o mas\, la o `ntâlnire `ntre actori sau `ntre oameni de orice fel. „Despre ce s\ vorbesc?” - `ntreab\ Florin. „Nu conteaz\. Despre orice”. Radu Beligan a `n]eles bine: despre orice ar vorbi Florin Piersic, vorba lui face bine. „Piersicile” (vorbele) lui Florin sunt mai pl\cute ca zaib\rul [I p\linca [i mai eficiente ca antinevralgicul, fortralul, morfina, la un loc. Cu precizarea c\ nu dau alergii, efectul pozitiv este persistent, nu sunt scumpe [i se g\sesc pentru tot poporul.

Ce formul\ chimic\ are sufletul? „Tratamentul” cu Florin Piersic este, ca s\ folosim o extensie metaforic\, asem\n\tor cu tehnica Feng Shui, atât de popularizat\ acum `n România. Nu mi-am putut reprima aceast\ analogie `ntâlnind, pe www.VREAU BILET.ro

8

„Am fost cândva un c\l\re] domn” Cu sau f\r\ acordul colegilor de breasl\, Florin Piersic este unul dintre „mon[trii sacri” ai cinematografiei române[ti. A jucat `n 46 de filme, a avut sute de emisiuni televizate, a interpretat 63 de roluri `n teatru, dintre care 48 principale. S-a n\scut la Cluj, pe data de 27 ianuarie 1936. Norocos, ingenios, idealist [i foarte atrag\tor, ca orice V\rs\tor veritabil, a reprezentat pentru public spiritul justi]iar, pistolarul, macho, iar pentru regizori actorul care putea s\ joace orice. La `nceputul carierei sale era considerat un fel de Jean Marais al cinematografiei autohtone [i a jucat `n foarte multe filme române[ti. De[I vârful carierei sale este considerat de speciali[ti rolul titular din filmul „De-a[ fi Harap Alb” (1965, regia Ion Popescu Gopo), rolurile care l-au consacrat `n ochii publicului au fost Anghel {aptecai din seria „Haiducilor”, a lui Dinu Cocea, [i M\rgelatu, din

un site, urm\toarele instruc]iuni [i recomand\ri ale disciplinei amintite: „Modul de activare a Florilor de piersic este folosirea unor flori proaspete `ntr-o vaz\ frumoas\, umplut\ cu ap\ limpede. Trebuie avut grij\ ca florile folosite s\ fie proaspete, iar vasul trebuie umplut cu ap\ limpede, altfel idila se va termina prost. Culorile romantice, cum sunt rozul [i ro[ul (atât pentru flori, cât [i pentru vas) sunt mai eficiente pentru psihic”. Ca `n orice tratament, exist\ [i contraindica]ii: „Cei c\s\tori]i nu ar trebui s\ activeze Florile lor de piersic, deoarece acest lucru va atrage dup\ sine leg\turi extraconjugale care vor distruge armonia familiei”. Nici nu mai [tii dac\ e vorba de Feng Shui sau de Florin Piersic. De altfel, chiar actorul f\cea, nu demult, referindu-se la p\catele relative ale tinere]ii, o tulbur\toare m\rturisire: „Din infidelitate, am `nv\]at s\ iubesc [i s\ pre]uiesc fidelitatea. Fidelitatea [i tr\darea, fericirea [i suferin]a sunt condimentele care se adaug\ la hrana sufletului”. Efectul Piersic este

filmele lui Doru N\stase. Debutul `n cinematografie [i l-a f\cut `n 1957, cu rolul T\nase din filmul „Ciulinii B\r\ganului”, `n regia lui Louis Daquin. A urmat „O poveste ca-n basme” (1959), apoi „Aproape de soare” (1960), „S-a furat o bomb\” (1961) [i „Pa[i spre lun\” (1963). Din 1965, `n afar\ de rolul de excep]ie din „De-a[ fi Harap Alb”, [i-a `ncercat talentul `n marile filme istorice ale epocii: „Neamul {oim\re[tilor”, „Columna”, „B\t\lie pentru Roma” [i „Mihai Viteazu”… Ultimul film turnat la Buftea, `n care a jucat a fost „~n fiecare zi mi-e dor de tine” (1989). Dup\ 1990, din motive greu de `n]eles [I de sus]inut, având `n vedere popularitatea uria]\ a actorului, Florin Piersic a fost ignorat de cinea[ti. A jucat, `n schimb, `n Ungaria, al\turi de Isabelle Adjani, `n produc]ia interna]ional\ „Am fost cândva un c\l\re] domn”. M\rturise[te, cu am\r\ciune, actorul: „A fost pentru prima dat\ `n cariera mea când am fost tratat ca un actor. Adic\ am sim]it cu adev\rat c\ valorez ceva pentru ei [i c\ joc un rol, [i c\ sunt un personaj iubit [i important pentru ei”.

inefabil ca mirosul florilor [i inexplicabil ca sufletul. Apropo, [tie cineva ce formul\ chimic\ are sufletul? {tie cineva cam ce form\ are sau `n ce parte a corpului se afl\? Sau l-a cercetat cineva cu lupa, microscopul, telescopul sau periscopul?

„Sunt un actor descheiat la suflet” Efectul Piersic, a[adar, are ceva comun cu sufletul sau mirosul florilor: nu poate fi stocat, confiscat sau cump\rat. Poate fi, ca [i Peer Gynt (per-

www.VREAU BILET.ro

9

Cine-i n\scut `n ianuarie...

Cel mai iubit dintre români sonajul preferat al actorului), doar iubit, pentru c\ altfel este incompatibil cu orice fel de z\g\zuire sau constrângere. {i, slav\ Domnului, a primit iubire din toate p\r]ile. „Sunt un actor descheiat la suflet” - recunoa[te Florin, cu viclean\ inocen]\.

Cu Marga Barbu `n „Haiducii lui {aptecai”

„Undeva la mansard\, o femeie iubea un piersic” Acesta a fost, de fapt, „elixirul tinere]ii” lui Florin Piersic, marele s\u secret. De care este, de altfel, cât se poate de con[tient: „Suntem f\cu]i din iubire, tr\im pentru a primi [i a d\rui iubire - declara el, cu pu]in\ vreme `n urm\, `n «Formula AS». Dac\ n-am avea-o, m\car un strop, din când `n când, ne-am usca pre-

„Modul de activare a Florilor de piersic este folosirea unor flori proaspete `ntr-o vaz\ frumoas\, umplut\ cu ap\ limpede. Trebuie avut grij\ ca florile folosite s\ fie proaspete, iar vasul trebuie umplut cu ap\ limpede, altfel idila se va termina prost. Culorile romantice, cum sunt rozul [i ro[ul (atât pentru flori, cât [i pentru vas) sunt mai eficiente pentru psihic. Cei c\s\tori]i nu ar trebui s\ activeze Florile lor de piersic, deoarece acest lucru va atrage dup\ sine leg\turi extraconjugale care vor distruge armonia familiei”. (Feng Shui tradi]ional, Lec]ia 14)

Cu Ana Piersic `n via]a personal\

cum un copac `n ar[i]\, cu r\d\cinile crescute pe-o stânc\ gola[\. De altfel, cred c\ `n `ntreg Universul e o sete mereu nepotolit\ de iubire, cred c\ [i stelele, sorii [i luceferii au nevoie de ea, ca s\ nu se sting\”. „Efectul Piersic” nu e un fenomen controlabil, c\ci nu mai depinde de categoria timp. Dovad\ discrepan]a evident\ dintre vârsta cronologic\ a actorului (71 de ani!) [I vârsta sa biologic\: 20, 30 de ani, cam pe-acolo s-a blocat „turometrul”… De aceea cred c\, `n colec]ia de juc\rii a marelui adolescent Florin Piersic, [i-ar g\si un loc `n vitrin\, ca o dedica]ie involuntar\, versurile sublim-z\natice ale poetei Tania Cozianu: „undeva la mansard\/ o femeie iubea un piersic”. www.VREAU BILET.ro

10

Galeria cu mon[tri sacri

^êáëíáòò~=oçã~åÉëÅì

éÉëíÉ=SMM=ÇÉ=êçäìêáI=}å=PM=ÇÉ=~åá

S-a n\scut la Craiova, a dat str\lucire maxim\ rolurilor interpretate la Bucure[ti [i a murit la Ia[i, unde este [i `nmormântat\. A avut, deci, un destin na]ional, atât ca actri]\, cât [i ca profesoar\. Printre elevele ei de marc\ se num\r\ Maria Ventura, Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Filotti, Marioara Voiculescu, Sonia Cluceru. Fiic\ a actorilor Constantin [i Paulina Demetriad, Aristizza Romanescu s-a n\scut la 24 decembrie 1854, `n Craiova, [i a trait `ntr-un mediu prielnic dezvolt\rii marelui talent de interpret\ dramatic\, cu care a `nzestrat-o Dumnezeu.

Spiridon `n travesti A debutat la vârsta de 18 ani, `n 1872, la teatrul din ora[ul natal (Craiova), `n trupa cunoscutului cupletist I.D. Ionescu. Interpretând apoi diverse roluri pe scenele teatrelor din Ia[i [i Bucure[ti, a fost remarcat\ de cel de-al [aptelea director al Teatrului Na]ional din Capital\, scriitorul Ion Ghica. Acesta i-a `ncredin]at rolul principal din tragedia „Roma `nvins\”, de A. Parodi, tradus\ `n versuri de I.L. Caragiale. Tot Ion Ghica este [i cel care a sf\tuit-o s\ mearg\ la Paris, la Comedia Francez\, pentru a studia arta dramatic\. Dup\ `ntoarcerea `n ]ar\, a depus o uria[\ activitate, `ntruchipând, rând pe rând, pe celebrele eroine ale dramaturgiei universale Ofelia din „Hamlet”, Julieta din „Romeo [i Julieta”, Desdemona din „Othello”, Luiza din „Intrig\ [i iubire”, Regina din „Ruy Blas”, Dona Sol din „Hernani” etc - jucând `n premier\ na]ional\ pe Zoe [i pe Anca din capodoperele lui I.L. Caragiale, „O scrisoare pierdut\” [i „N\pasta”. A creat travestiuri memorabile, printre care Spiridon din „O noapte furtunoas\”. Era atât de proeminent\ `n epoc\, `ncât Vasile Alecsandri a creat pentru ea rolul Geta din „Fântâna Blanduziei”. Multilateral `nzestrat\, posesoare a unui joc caracterizat printr-o plastic\ des\vâr[it\, armonizat\ cu o voce cristalin\ [i o dic]ie impecabil\, artista a interpretat cu succes peste 600 de roluri, din toate genurile dramatice. 12

De la comedia buf\ la melodram\ [i tragedie „Am jucat pentru Ateneu, pentru r\ni]i, pentru inunda]i, pentru studen]ii `n medicin\, pentru invalizi, pentru cantinele [colare, pentru copiii s\raci” - scria Aristizza Romanescu `n volumul s\u de „Memorii”, a c\rui prim\ edi]ie a ap\rut `n 1904, la doi ani dup\ renun]area la scen\. ~mpreun\ cu Grigore Manolescu (partenerul [i so]ul ei) [i Constantin Nottara, ea a impus, `n ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, jocul natural [i expresivitatea vorbirii, f\r\ afectarea [i emfaza epigonismului romantic. Prin ea, teatrul românesc s-a `nscris `n marele curent realist, `n spiritul c\ruia aveau s\ se formeze noile genera]ii de actori. „Aristizza Romanescu nu a fost `nzestrat\ numai cu un mare talent. De la ea pân\ ast\zi nici o alt\ actri]\, oricât de iubit\ [i apreciat\, a teatrului românesc, `n cei 30 de ani de carier\, nu a desf\[urat o activitate a[a de imens\ prin intensitatea [i varietatea ei. Aristizza Romanescu a jucat aproape cu egal succes toate genurile de roluri, trecând de la comedia buf\ la comedia de salon, de la melodram\ la tragedie. A cântat [i vodeviluri, a interpretat teatru liric, tragedie antic\, precum [i teatru românesc”, scria o alt\ mare actri]\, Lucia Sturdza-Bulandra (18731961), evocându-[i profesoara. ~n 1902, la doar 48 de ani, „gra]ie” ostilit\]ii unor cercuri oficiale, Aristizza Romanescu a a p\r\sit definitiv scena, dup\ 30 de ani de activitate asidu\. {i-a continuat totu[I, pân\ `n 1914, activitatea pedagogic\ `nceput\ `n 1893, la Consevatorul Dramatic. S-a stins din via]\ la 4 iunie 1918, la Ia[i, fiind `nmormântat\ `n cimitirul Eternitatea. www.VREAU BILET.ro

ALEX {I MORRIS Regia: Gelu Colceag Scenografia: Liliana Cenean [i {tefan Caragiu Asistent regie: Camelia Gavril\

de Michael Elkin

ursuz, pe atât de vorb\re]. Morris - un introvertit modest. Ei Distribu]ia: {TEFAN IORDACHE fac schimb de bucurii, (Alex), MITIC| POPESCU (Morris), de triste]i, de fire, de DANA DEMBINSKI - MEDELEANU biografie... (Rose) Catalizatorul acestei reac]ii omene[ti este Durata spectacolului: 2h 15 min. (cu infirmiera (Rose), care pauz\) reu[e[te s\ armonizeze lucrurile datorit\ nesfâr[itei sale capaÎntr-un sanatoriu geriatric, î[i cit\]i de a în]elege, dar [i s\ împart camera doi batrâni, care ar induc\ un frison de senzualitate mai vrea s\ vrea [i care î[i tr\real\ în lumea ]esut\ din faniesc împreun\ ultimele anotimtasme a celor doi b\rba]i. puri. Toate astea, într-o cascad\ de jonglerii verbale ce te fac s\ râzi cu lacrimi [i s\ plângi în hohote de râs... Alex e un orgolios pe cât de

nici un fel. Totul este doar o lec]ie de actorie, un exerci]iu rafinat de imagina]ie - cum va fi atunci, la b\trîne]e - [i posibile r\spunsuri. Textul în sine nici nu se cere a fi o capodoper\, ci pur [i simplu un pre-text pentru acceptarea investiga]iei, privitul în interior, pentru r\scolirea asumat\ a vârstelor, a strig\telor [i [oaptelor din fiecare. Un pretext ca s\ putem vedea doi mari actori - {tefan Iordache [i Mitic\ Popescu - din nou împreun\, dup\ întâlnirea de la Emigran]ii din 1977, de pe aceea[i scen\”. Marina Constantinescu

„Un spectacol în regia lui Gelu Colceag. O alt\ variant\ a formulelor de doi actori, de studiu am\nun]it [i intim pe domeniul b\trâne]ii, problem\ la care regizorul revine mereu, cu umor [i cu un soi de libertate interioar\. Forma asta de studiu, intim\, este cald\ [i uman\, profund uman\. Aici nu încap demonstra]ii [i nici vanit\]i. De

Teatrul Mic - Repertoriu  HAMLET - ALBUM DE FAMILIE dup\ Shakespeare/Muller/ Rilke/Majakovski un spectacol de Claudio Collova Premiera: 6 Octombrie 2006  CUM GÂNDESTE AMY de David Hare Regia: C\t\lina Buzoianu Premiera: 26, 27 noiembrie 2005

 O ZI DIN VIA}A LUI NICOLAE CEAU{ESCU de Denis Dinulescu Regia: Alexandru Tocilescu Premiera: 17, 18 Februarie 2005  POVESTIRI DIN CANTERBURY dup\ Geoffrey Chaucer Regia: Nona Ciobanu Premiera: 7, 10 Octombrie 2004

 ALEX {I MORRIS de Michael Elkin Regia: Gelu Colceag Premiera: 27, 28 Februarie 2004  CUM IUBE{TE CEALALT| JUM|TATE de Alan Ayckbourn Regia: Sanda Manu Premiera: 18 octombrie 2003

www.VREAU BILET.ro

13

Alina Cojocaru [i Johan Kobborg din nou `n România Alina Cojocaru este un nume rostit cu respect în toate marile companii de balet din lume, fiind una dintre cele mai titrate balerine la nivel mondial. În anul 2004 a fost declarat\ cea mai bun\ balerin\ în cadrul Festivalului „Monaco Dance Forum”, la Gala Premiilor Nijinsky, premiu acordat o dat\ la doi ani. Este prim-balerina Companiei Regale de Balet de la Covent Garden [i, al\turi de Simona Noja, prim-balerina Ansamblului Operei din Viena.

Alina Cojocaru s-a n\scut pe 27 mai 1981 în Bucure[ti, a studiat la Kiev timp de [apte ani, perfec]ionându-se apoi, din 1997, la {coala Regal\ de Balet din Londra, în urma câ[tig\rii bursei Premiului Lausanne. Dup\ anul în care a dansat în cadrul Companiei de Balet din Kiev (Don Quijote, Frumoasa din P\durea Adormit\ , Sp\rg\torul de nuci, Coppelia), a revenit la Londra în 1999, fiind promovat\ ca primbalerin\. Nu a uitat niciodat\ de unde a plecat [i revine cu bucurie în România, chiar dac\ scena pe care a cunoscut afirmarea mondial\

este la mii de kilometri de Bucure[ti. În 2002 a ap\rut pentru prima oar\ pe o scen\ româneasc\, interpretând, al\turi de ansamblul Operei Na]ionale din Bucure[ti, rolul titular din Giselle. Ion Iliescu, pre[edintele României la vremea aceea, i-a conferit Ordinul Na]ional de Merit în grad de Cavaler, pentru performan]ele sale prin care reprezint\ [i impune talentul românesc pe marile scene ale lumii.

Johan Kobborg, un partener permanent Alina a revenit în anul urm\tor, pentru a dansa, al\turi de Johan Kobborg, în cadrul Galei de balet a Festivalului Interna]ional „George Enescu”. Anul trecut, pe 7 decembrie, a dansat, al\turi de acela[i Johan Kobborg, [i de ansamblul Operei Na]ionale din Bucure[ti, în „Don Quijote”, oper\ cu care Alina a debutat la Kiev, în 1998. Ne vom bucura din nou de gra]ia [i talentul celebrei noastre balerine, cu ocazia spectacolului extraordinar (intitulat „Gala”) pe care îl va sus]ine la Bucure[ti, la Teatrul Na]ional, `n zilele de 23 [i 24 ianuarie. I se va al\tura Johan Kobborg [i alte trei cupluri de balerini de la Covent Garden. Entuziasmul cu care a fost primit\ pân\ acum, ne face s\ fim siguri c\ acest spectacol va fi unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale lunii ianuarie. www.VREAU BILET.ro

14

(urmare `n pagina16)

În 2002 a dansat pentru prima dat\ pe o scen\ româneasc\

(continuare din pagina14)

Alina Cojocaru [i Johan Kobborg

din nou `n România

Partenerii de scenă A[a cum este men]ionat [i pe afi[ul spectacolului (care cuprind e premiera teatrului londonez, Lec]ia, dup \ Eugen Ionescu, precum [i sol ouri-cuplete din opere celebre), celor dou\ mari ved vor al\tura [i al]i soli[ti ai Opere ete, Alina Cojocaru [i Johan Kobborg, li se i Regale de la Covert Garden [i Operei Regale Daneze. Vi-i prezent\m pe câ]iva dintre ei:

Deirdre Chapman

prim-solist\ Balerin\ de origine american\, n\scut\ la Minneapolis, ea a dansat `n San Francisco Ballet, `ntre anii 1992-1998, iar din 1997, ca soloist\. ~ntre 1998 2002, a activat `n cadrul companiei de dans Rambert Dance Company. A ajuns la Royal Ballet, `n 2002, [i a fost promovat\ ca prim-soloist\, `n 2003. Repertoriul ei include roluri `n Frumoasa din P\durea Adormit\, Carmen, Polyphonia, Symphony in C, Dup\-amiezile unui Faun.

Gary Avis - artist principal A venit la Royal Ballet `n 1989 [i a fost promovat soloist `n 1995. ~ntre timp, el a mai cochetat [i cu alte companii de teatru din Japonia [i Marea Britanie, pe postul de prim-soloist. ~n 2004, el a revenit la Royal Ballet, pentru a ocupa un post de artist principal. ~n repertoriul s\u sunt incluse roluri principale din Anastasia, Manon, Frumoasa din P\durea Adormit\, Pas\rea de Foc [i altele.

Kenneth Greve - artist principal invitat N\scut `n Danemarca, el [i-a f\cut ucenicia la Royal Danish Ballet School [i la Scoala American\ de Balet. ~n 1986, Kenneth este angajat de New York City Ballet, apoi, `n 1988, de American Ballet Theatre [i `n 1989, de Baletul Operei din Paris, unde este f\cut Etoile, `n 1990. ~n 1990 danseaz\ cu Stuttgart Ballet [i `n 1991 Baletul Operei din Viena. Din 1992 el se al\tur\ Royal Danish Ballet ca artist principal. Repertoriul s\u cuprinde roluri din Romeo [i Julieta, Don Quijote, Manon etc. Kenneth Greve este [i un bun coregraf, cu

mai multe colabor\ri la companii de dans din lumea `ntreag\.

Steven McRae - solist N\scut `n Australia, el a fost preg\tit de Hilary Kaplan [i apoi la Royal Ballet School (20032004). El a câ[tigat, `n 2002, RAD Solo Seal Award [i medalia de aur la concursul Adeline Genee, iar `n 2003, Marele Premiu, la Lausanne. Steven a fost coptat `n echipa de la Royal Ballet, `n 2004, [i a fost promovat Soloist, `n 2006. Repertoriul s\u include roluri `n operele Manon, Sp\rg\torul de Nuci, Giselle etc.

Zenaida Yanowsky - artist principal Originar\ din Fran]a, ea s-a preg\tit `n Spania, cu Anatol Yanowsky [i Carmen Robles. Dup\ ce a câ[tigat medalia de argint la Varna International Ballet Competition, Zenaida a fost angajat\ de Baletul Operei din Paris. ~n 1993, câ[tiga medalia de aur la European Young Dancers Competition, iar `n 1994, Jackson International Ballet Competition(USA).Se al\tur\ The Royal Ballet, `n anul 1994 [i este promovat\ ca artist principal, `n 2001. Repertoriul ei include roluri `n Frumoasa din P\durea Adormit\, Odette, Lec]ia etc.

www.VREAU BILET.ro

16

łqÉêçêáxíáá=Åìäíìê~äáÒ=ÇÉ=ä~

`Éåíêìä=k~záçå~ä=~ä a~åëìäìá=_ìÅìêÉxíá Miron Manega

Relansarea artei dansului `n România a `nceput cu un scandal, `n aprilie 2003. Atunci, la Teatrul Odeon, sub egida Ministerelor Culturii din Fran]a [i România, a avut loc un regal de spectacole de dans contemporan, sus]inute de coregrafi români independen]i.

Atitudinea ministrului Gafa diplomatic\ a lui R\zvan Theodorescu a declan[at scandalul de care aminteam. Un scandal cu consecin]e paradoxal! - profitabile pentru soarta cultural\ a coregrafiei române[ti. Jigni]i de dou\ ori, o dat\ pentru ei [i o dat\ pentru oaspetele lor, ministrul francez al Culturii, coregrafii [i dansatorii români au considerat extrem de relevant\ absen]a lui R\zvan Theodorescu, „pentru c\ reprezint\ exact atitudinea ministerului pe care `l conduce, fa]\ de existen]a [i reprezentarea actual\ a dansului [i a crea]iei coregrafice contemporane din România”. ~n consecin]\, `nainte de `nceperea spectacolului, ace[tia au adresat (pe lâng\ mul]umirile de rigoare celor prezen]i [i sus]in\torilor), un repro[ ustur\tor „marelui absent” [i ministerului pe care `l conducea.

Evenimentul a fost organizat de Institutul Francez [i de Ambasada Fran]ei [i a beneficiat de prezen]a `n sal\ a lui lui Jean Jaques Aillagon, Ministrul Culturii [i al Comunic\rii din Fran]a. Din motive inexplicabile, ministrul român al Culturii a lipsit.

Mai multe proteste decât la Ro[ia Montan\ CNDB a fost `nfiin]at un an mai târziu, `n 2004. Dar abia `n 2005 a fost aprobat\ Hot\rârea de Guvern prin care s-a stabilit func]ionarea institu]iei, `ntr-un spa]iu de la etajele 3 [i 4 ale cl\dirii Teatrului Na]ional (unde func]ionase, pân\ atunci, Târgul de Carte Bookarest). Centrul Na]ional al Dansului este condus de principalii semnatari ai mesajului din 7 aprilie 2003: Mihai Mihalcea (director general) [i Vava {tef\nescu (director artistic). „Am purtat aproape o lupt\, un r\zboi, ca s\ ob]inem `nfiin]area acestui Centru declar\ Mihai Mihalcea. Ajunseser\m, din disperare de cauz\, s\ d\m ultimatum Guvernului, care era bombardat [i cu proteste din str\in\tate. Dar, pur [i simplu, nimeni nu voia nici s\ stea de vorb\ cu noi. La un moment dat, [tiu c\ a [i ap\rut un

titlu `n pres\:«Dansatorii [i coregrafii români, terori[ti culturali». Iar R\zvan Theodorescu se plângea c\ nici pentru pentru Ro[ia Montan\ nu primise atâtea scrisori, faxuri [i proteste din str\in\tate. Toate acestea se `ntâmplau `n 2004, `nainte de alegeri.”

O singur\ interdic]ie Acum Centrul func]ioneaz\ cu o subven]ie de 15 miliarde de lei vechi (pe 2006), din care trebuie s\ pl\tesc\ `ntre]inerea spa]iului, salariile celor 10 angaja]i (mai e loc `n schem\ www.VREAU BILET.ro

18

Offsaid ru[inos ~n mesajul din 2003, adresat MCC, semnatarii f`ceau public\ urm\toarea situa]ie: „Regret\m ca nu avem nici un motiv pentru care s\ mul]umim Ministerului Culturii [i Cultelor din România, care ignor\ `n continuare promovarea crea]iei contemporane române[ti de dans, ca [i toate propunerile de ameliorare a situa]iei. De peste zece ani, concepem proiecte, cre\m [i producem spectacole, cu care suntem prezen]i la importante festivaluri din lumea `ntreag\, organiz\m ateliere, dezbateri, festivaluri [i reziden]e, `n colaborare cu institu]ii europene de prestigiu. Cum este posibil\ existen]a spectacolelor de dans contemporan `ntr-o ]ar\ `n care dansatorii [i coregrafii independen]i nu au nici o sal\ pentru repeti]ii, nici o scen\, nici o sus]inere din partea unui resort de stat, este un aparent mister. V\ vom u[ura `ncercarea de a dezlega acest mister, precizând c\ noi suntem rezultatul investi]iei urm\toarelor institu]ii, organiza]ii, programe [i re]ele, c\rora le mul]umim [i pe aceast\ cale”. Urma o list\ de peste 20 de asemenea structuri, dintre care 15 erau din Fran]a, Anglia, Germania, Austria, Spania, Portugalia [i Olanda. Acest offsaid ru[inos `n care a fost surprins MCC, i-a creat brusc o notorietate incomod\, `n fa]a tuturor ministerelor omologe din Europa. Ceea ce l-a determinat pe R\zvan Theodorescu s\ aprobe, `n sfâr[it, o institu]ie a coregrafiei [i dansului cu sus]inere bugetar\.

pentru `nc\ trei) [i proiectele culturale. El este, pe de o parte, un centru de proiecte, iar pe de alt\ parte - institu]ie gazd\ pentru spectacolele altora. Iar `n privin]a proiectelor, acestea se `mpart, la rândul lor, `n patru categorii: crea]ii originale (spectacole), proiecte de editare (c\r]i, publica]ii, DVD-uri etc,), festivaluri [i deplas\ri culturale (particip\ri la schimburi culturale, burse etc.). Unele dintre aceste proiecte sunt proprii [i altele apar]in unor speciali[ti cu activitate `n domeniu, alese la sesiunile de selec]ie. Singurul care nu poate beneficia de banii Centrului pentru propriile proiecte este chiar directorul CNDB, Mihai Mihalcea.

Mihai Mihalcea

Frica de scaun „Eu am luat aceast\ decizie, c\ci eu am redactat regulamentul de func]ionare - spune tân\rul manager. Am considerat c\ a[a e corect [i moral, pentru a elimina orice suspiciune, din partea oricui. Nici eu, nici directorul artistic (Vava {tef\nescu n.r.) nu putem s\ desf\[ur\m proiecte proprii, decât dac\ ne g\sim singuri finan]area”. {i un ultim am\nunt: `n timp ce birourile personalului sunt elegante [i moderne, cel lui Mihai Mihalcea se afl\ situat `ntr-un fost depozit de materiale, cu conductele de ap\ la vedere. Un fel de debara, ceva mai mare. „Ca s\ nu m\ ata[ez prea tare de loc [i de scaun” explic\ directorul.

Psiho-coregrafie De[i este un coregraf cu studii academice, Mihai Mihalcea nu este un adept al monopolului instituit de speciali[ti, ci al deschiderii spre expresivitatea liber\, „Este deja o realitate curent\ c\ oameni din afara dansului profesionist vin cu idei noi, cu un mod de exprimare mult mai complex, dincolo de rigorile formale impuse de baletul clasic. Un nume de top al dansului mondial, Xavier Leroy, este, la origine biolog. El a venit `n dans cu alt\ perspectiv\, dinamitând chiar tabuurile mi[c\rii, `nv\]ate `n [coal\, `ntrebându-se tot timpul [i venind cu r\spunsuri coregrafice noi. Este vorba, de fapt, de libertatea de gândire. Am constatat, de pild\, c\, `n ultimii ani, se apuc\ de dans contemporan psihologi sau oameni care au avut de a face cu psihologia. Dansul trebuie s\ vin\ din interior, nu s\ fie impus din afar\”.

www.VREAU BILET.ro

19

oÉÇÉëÅçéÉêáêÉ~=ìåìá=ã~êÉ=~ÅíçêW

dÉçêÖÉ jáÜyázy

Dan Mircea Cipariu

Am v\zut de mai multe ori „Revizorul” `n viziunea regizoral\ a lui Hora]iu M\l\ele. La premier\, la Arad, la Festivalul Na]ional de Teatru Clasic unde a fost aplaudat aproape o jum\tate de or\, [i `nc\ de dou\ ori la Teatrul de Comedie din Bucure[ti, care propune, astfel, unul dintre spectacolele de neuitat ale anului 2006 [i pe unul dintre favori]ii la cel mai bun rol masculin pe care `l va acorda UNITER peste câteva luni.

~n buna tradi]ie a revizorilor teatrali din critica de specialitate care, atunci când se feresc s\ scrie direct `n ce stau virtu]iile sau umbrele unei mont\ri, povestesc spectacolul, nu voi face firul epic al adapt\rii f\cute dup\ „Revizorul” lui Gogol, pies\ scris\ `n 1836, nu `n 1936, cum din eroare s-a strecurat `n caietul-program. Remarc, cu toat\ acuitatea, o performan]\ actoriceasc\ de fin orfevru pe care Hora]iu M\l\ele o d\ruie[te celor cu care a lucrat la „Revizorul” [i publicului.

care cultiv\ dimensiunea profund\ a teatrului ca art\ a nuan]elor de caracter [i de joc ale personajelor, a putut s\ fie atât de atent la pendularea `ntre personajele cheie ale spectacolului, Primarul [i Func]ionarul din

Ling\ii lihni]i ai sistemului oligarhic Numai cineva ca Hora]iu M\l\ele, care iube[te actorii [i

Petersburg ({tefan B\nic\ jr.), [i personajul colectiv format din obedien]ii primarului Anton Antonovici ScvoznicDmunhanovschi (`ntr-o interepretare memorabil\ a lui George Mih\i]\, cu o lec]ie de actorie ce va deveni un reper `n istoria teatrului românesc!), creiona]i cu tu[e când tragicomice, când tr\ind `ntr-o lume doar de reguli de sus `n jos guvernat\. For]a personajului colectiv de la curtea satrapului ora[ului ofer\ partituri pe care câ]iva dintre ling\ii lihni]i de a fi `ntr-un sistem oligarhic [tiu s\ le pun\ nuan]at ori cu mare talent `n valoare.

Teatrul de Comedie - Repertoriu  „Te vei întoarce în Galapagos” de Nicole Du]u, regia Aurel Palade  „Biloxi Blues” de Neil Simon, regia Iarina Demian  „Vine barza!!!” de André Roussin, regia Constantin Dicu  „Revizorul” de N. V. Gogol, regia Hora]iu M\l\ele  „Delir în doi” de Eugene Ionesco, regia Claudiu Goga  „Doi tineri din Verona” de William Shakespeare, regia Felix Alexa  „Hoa]ele” de Dario Fo, regia Dan Tudor

 „Ce formidabil\ harababur\!” de Eugene Ionesco, regia Gelu Colceag  „Edmond” de David Mamet, regia Marcel Top  „Ferdinand al VIII-lea, Regele Spaniei” de N. V. Gogol, regia Iarina Demian  „Avarul `ndr\gostit” de Cristian Juncu, dup\ Moliere, regia Vlad Massaci  „Nepotu’” de Adrian Lustig, regia Hora]iu M\l\ele  „Chiri]a of Bârzoieni” de Vasile Alecsandri, regia Iarina Demian

 „Poker” de Adrian Lustig, regia Alexandru Tocilescu  „Poiana Boilor” de A. P. Cehov, regia Hora]iu M\l\ele  „Marlene” de Pam Gems, regia C\t\lina Buzoianu  „A douasprezecea noapte” de William Shakespeare, regia Gelu Colceag  „...Escu” de Tudor Mu[atescu, regia Alexandru Dabija  „Bani din cer” de Ray Cooney, regia Hora]iu M\l\ele www.VREAU BILET.ro

20

Crize [i scatoalce Cele dou\ p\pu[i ruse[ti, nevasta (Virgina Mirea) [i fiica Primarului (Delia Seceleanu), tic\ie ca dou\ mecanisme ce se hr\nesc [i cultiv\ terapia evaziunii din real [i a grandorii pân\ la momentul declicului final,

când de sub m\[tile personajelor explodeaz\ sistemul autocratic cu minciunile lui seduc\toare ori cinice. Momentul de pantomim\ al servitorilor (Drago[ Huluba [i Ana Maria Laz\r), spaima inspectorului [colar ({erban Georgevici), care ia forma unei crize de tremurici ce nu poate fi oprit\ decât cu o neao[\ scatoalc\, ori registrele cu multe fe]e [i de fe]e-fe]e ale administratorului spitalului (Valentin Teodosiu) sunt câteva dintre momentele imaginate de Hora]iu M\l\ele, ce sporesc [i motiveaz\ revelarea viciilor personale [i pe care sistemul le amplific\ parc\ [i mai mult. Func]ionarul din Petersburg ({tefan B\nic\ jr.) trebuie v\zut ca un farseur ce nu vrea s\ parieze decât parc\ pe discursul b\ie]ilor de b\ie]i de ast\zi, ajun[i, prin te miri ce conjunctur\, s\ conduc\ destine ori comunit\]i. Acest rol `l recupereaz\ pe B\nic\ jr. pentru tumultul scenei pentru care, `n ultimii ani, nu a dat prea multe reprezent\ri conving\toare.

Cel mai bun rol al lui George Mih\i]\ Personajul care duce tensiunea spectacolului [i pentru care Hora]iu M\l\ele a t\iat serios din textul lui Gogol, vrând s\ mizeze pe cel care ]ine de fapt moravurile [i mentalit\]ile sistemului `n cârc\, un adev\rat

feudal ce viseaz\ s\ ajung\ general [i chiar ministru la Petersburg, e Primarul care `l pune pe George Mih\i]\ `n situa]ia de a juca poate cele mai bun rol `n care l-am v\zut pân\ acum. Tuns la zero, pendulând `ntre gradul zero al rostirii [i al tr\irii, cu momente de disperare amarnic\, George Mih\i]\ `i aduce `n fa]a con[tiin]ei noastre pe to]i marii de ast\zi, cu caracterele lor mici [i urâte. Spectacolul dup\ textul lui Gogol, „Revizorul”, `ntr-o distribu]ie ce `[i va avea cu siguran]\ fanii ei, ne propune, a[adar, redescoperirea unui mare

actor, George Mih\i]\, cu al s\u Primar, Anton Antonovici, memorabil, `ntruchipând parc\ toate m\[tile cirotice [i rele ale func]ionarilor mici [i mari de pe la noi. Cu trupa de la Teatrul de Comedie, Hora]iu M\l\ele deseneaz\ o lume tragic-comic\ dup\ chipul [i asem\narea unor personaje supradimensionate de la[itate [i abjec]ie.

O americanc\ `n România

pJ~=åyëÅìí=}å=`çäçê~ÇçK qêyáÉxíÉ=ä~=`äìàK pJ~=ä~åë~í ä~=_áëíêáz~

i

a 16 ani a sim]it c\ Dumnezeu a chemat-o s\-L urmez. {i L-a urmat: a devenit protestant\. ~n ianuarie 2000 a fost trimis\ `n „misiune” `n România, prin biserica protestant\ din Michigan. A fost foarte greu la `nceput. „S-a `ntâmplat ceva `n mine, a[a cum am [i scris `ntr-un cântec. Parc\ a[ fi fost un

cerc care `ncerca s\ intre `ntr-un triunghi. La 24 de ani, am venit pentru prima oar\ `n România [i am stat o lun\. Cercul [i-a g\sit cercul! Abia atunci mi-am dat seama c\ aproape toat\ via]a mea m-am sim]it o str\in\... P\rin]ii sunt americani. Dar bunicii mei sunt nem]i. Din p\cate, nu vorbim germana. La mine `n familie este un cocteil de na]iuni. Când am avut opt ani, ai mei s-au mutat `n Arabia Saudit\. Am crescut `ntr-o ]ar\ arab\, pân\ la 15 ani, dar n-am sim]it c\ acolo e casa mea. Când m-am `ntors `n State, nu m-am sim]it americanc\”, m\rturise[te Heidi. Acum „gura ei a gustat un grai dulce”. Vorbe[te aproape perfect ardelene[te. Iar sângele ei „se scurge `n acest p\mânt/ o ]ar\ frumoas\/ o ]ar\ uitat\/ acas\”. Acestea sunt versurile cântecului compus de ea `n dulcele grai românesc. Heidi s-a n\scut `n Colorado `n 1975, iar acum s-a integrat (cu tot cu cântec) `n Cluj. Va r\mâne `n România „pân\ când va veni timpul s\ m\ duc. Mi-am luat cas\. Sunt românc\, doar mi-am

eÉáÇá pÅÜãáÇí

„De la instrument [i pân\ la voce - toate `i sunt foarte bine puse la punct. Aduce cu ea un suflu... americ\nesc, `ntrev\zut de noi la Joan Baez sau la Bob Dylan. Mai nou, compune [i pe texte române[ti, «ardeleneasca» ei fiind seduc\toare”. A[a a fost descris\ (ce-i drept doar `n câteva cuvinte) Heidi Schmidt, o americanc\ ce s-a stabilit `n Cluj.

cump\rat o Dacie! {tiu c\ sun\ ciudat, dar voi sta aici pân\ când Dumnezeu `mi va spune: «Heidi, trebuie s\ pleci! N-am venit aici s\ sfin]esc locul. Sunt doar profesoar\ de religie la o [coal\ din Cluj, dar predau [i muzic\ la chitar\ clasic\”. Heidi Schmidt a fost descoperit\ de Florin S\s\rman, care a invitat-o s\ sus]in\ un concert la Bistri]a Folk. Vocea sa l-a impresionat [i pe Nicu Alifantis care, dup\ ce a ascultat-o cu aten]ie, a spus c\ e foarte posibil s\ o invite s\ cânte `n deschiderea spectacolelor sale. Dac\ muzica ei (folk bine altoit cu jazz) va reu[i s\ se integreze [i `n capitala european\, Bucure[ti, atunci publicul va primi exact ceea ce merit\: un produs de calitate superioar\. Dear avea ochi [i (urechi) produc\torii, cu sau f\r\ cas\, s\ o ia sub acoperi[! Heidi, hai `n playlist-ul posturilor de radio [i tv! Aceast\ urare este `n interesul nostru, al consumatorilor de muzic\ bun\, crede]i-m\ pe cuvânt pân\ la proba contrarie. www.VREAU BILET.ro

22

O românc\ `n America „Lisette Verea face furori pe Brodway”, titra revista „Cortina” `n septembrie 1944. Dar cine era Lisette? O actri]\ de origine român\ care [i-a luat zborul (la propriu) cu ajutorul unui neam]. „Cu dragoste [i duio[ie `mi amintesc de `nceputul teatrului muzical românesc, de colaborarea cu Nicu Kiri]escu, Nicu[or Constantinescu, Eugen Mirea [i, `n mod deosebit, cu marele [i inegalabilul Constantin T\nase. Vreau s\ adresez toat\ afec]iunea [i recuno[tin]a mea publicului, f\r\ de care nu a[ mai fi fost ast\zi Lisette Verea”. Aceste rânduri au ajuns, `ntr-un plic, tocmai de la New York, la secretarul literar Aurel Storin.

Ionel, Ionelule, „rachet\ purt\toare” a succesului O actri]\ de la Teatrul T\nase s\ devin\ stea la Hollywood pare o poveste `ndrept\]it\ s\-[i g\seasc\ un loc, cât de mic, printre filele unei reviste, dac\ nu cumva ale unui roman. Celebrul compozitor George Sbârcea (alias Claude Romano) a intrat `n lumea bun\ a Bucure[tiului interbelic o dat\ cu lansarea melodiei „Ionel, Ionelule”, care este cântat\ [i `n ziua de ast\zi, `n toat\ lumea, ea fiind [lag\r interna]ional (ca [i “Sanie cu zurg\l\i”). Istoria acestei piese este mai mult decât interesant\. George Sbârcea, ca angajat al Teatrului „Alhambra”, a fost amenin]at de directorii institu]iei c\ va fi concediat, dac\ nu compune o melodie de succes. Pentru a-i demonstra c\ nu glumesc, l-au incuiat `ntr-o camer\, timp de câteva zile, hr\nindu-l doar cu biscui]i [i cafea. Rezultatul a fost c\ Sbârcea a lansat, `n 1937, un cântec nemuritor. Primele interprete ale melodiei „Ionel, Ionelule” au fost Lulu Nicolau [i Lisette Verea, un duet de succes `n acele timpuri.

Casablanca”, `n regia lui Archie Mayo, avându-i ca parteneri pe fra]ii Marx (Groucho, Harpo [i Chico), nume celebre ale cinematografiei americane din acele vremuri.

Fericire [i nylon Dar cum a nimerit Lisette `n America? Artista a reu[it s\ fug\ din ]ar\ cu ajutorul unui neam] care furase un avion, pentru a o

ajuta s\ prind\ aripi. Frumuse]ea [i talentele sale feminine au propulsat-o pe Verea direct `n bra]ele (protectoare) ale magnatului american Dupont, cel care a produs [i comercializat `n toat\ lumea nylonul (str\mo[ul fibrei lycra). ~n scurt timp, Lisette l-a luat de b\rbat [i au tr\it - a[a cum se vede [i-n filme - pân\ la adânci b\trâne]i. THE END. HAPPY END.

iáëÉííÉ=sÉêÉ~ ÅçäÉÖ~=Ñê~záäçê=j~êñ

De la „C\r\bu[” la Hollywood Ajuns\ `n America la `nceputul anilor ‘40, Lisette a continuat cu str\lucire cariera de teatru `nceput\ la „C\r\bu[” [i noua carier\ cinematografic\, `nceput\ la Hollywood. Actri]a a fost distribuit\ `n pelicula „O noapte la

Lisette Verea, fost\ actri]\ a „C\r\bu[ului”, stând la o ]igar\ cu Groucho Marx, `n studiourile de la Hollywood (1945)

www.VREAU BILET.ro

23

Poezia teatrului / Teatrul poeziei

La o artist\

Corydon

de Radu Stanca

de Mihai Eminescu

Credeam ieri c\ steaua-]i e-un suflet de `nger Ce tremur\-n ceruri, un cuget de aur Ce-arunc-a lui raze-n o lunc\ de laur Cu-al cântului dar, Iar tu, interpret\-a cere[tilor plângeri, Credeam c\ e[ti chipul ce palida stel\ Arunc\ pe-o frunte de und\ rebel\, Pe valul amar. Dar ast\zi poetul cu inima-n ceruri, R\pit d-a ta voce `n rai de misteruri, {-aduce aminte c\-n cerul deschis V\zut-a un geniu cântând Reveria, Pe-o arp\ de aur, c-un Ave Maria {i-n tine revede sublimul s\u vis.

Sonet teatral

de George Topârceanu

Te urm\resc cu ochii to]i b\rba]ii. O ploaie de priviri sentimentale S-abat asupra frumuse]ii tale {i toate-i fac erotice ova]ii. Ce fericit e so]ul dumitale! El `n antracte st\ de conversa]ii… De-a[ fi, ca el, st\pân pe-atâtea gra]ii, Eu a[ pleca la cele trei semnale. M\-ntorc, frumoasa mea necunoscut\, {i ochii mei din umbr\ te salut\ De câte ori se-ntunec\ lumina. Dar ochii t\i n-au prea b\gat de sam\ C\-n pieptul meu se-ncepe-o nou\ dram\, Când a c\zut definitiv cortina.

Sunt cel mai frumos din ora[ul acesta, Pe str\zile pline când ies n-am pereche, Atât de gra]ios port inelu-n ureche {i-atât de-nflorite cravata [i vesta. Sunt cel mai frumos din ora[ul acesta. N\scut din incestul luminii cu-amurgul, Privirile mele dezmiard\ genunea, De mine vorbe[te-n ora[ toat\ lumea, De mine se teme `n tain\ tot burgul. Sunt Prin]ul penumbrelor, eu sunt amurgul... Nu-i chip s\ m\ scap de priviri p\tima[e, Prin p\rul meu vân\t, sub]iri trec ca a]a, {i to]i m\ `ntreab\: sunt moartea, sunt via]a? De ce-am ciorapi verzi, pentru ce fes de pa[e? {i nu-i chip s\ scap nici pe str\zi m\rgina[e... Panglici, cordelu]e, nimicuri m-acop\r, Când calc, parc\ trec pe p\mânt de pe-un soclu. Un ochi (pe cel roz) `l ascund sub monoclu {i-ntregul picior când p\[esc `l descop\r, Dar iute-l acop\r, ca iar s\-l descop\r... Cel’lalt ochi (cel galben) `l las s\ s-amuze Privind cum se ]in to]i ca scaiul de mine. Ha! Ha! Dac-a]i [ti cât v\ [ade de bine S\rind, ]op\ind dup\ negrele-mi buze. Cel’lalt ochi s-amuz\ [i-l las s\ s-amuze. C-un tainic creion `mi sporesc frumuse]ea, Fac baie `n cidru de trei ori pe noapte {i-n loc de scuipat am ceva ca un lapte, Pantofi cu baret\-mi ajut\ zvelte]ea {i-un drog scos din sânge de scroaf\, noble]ea. To]i din]ii din gur\ pudra]i mi-s cu aur, Mijlocul mi-e supt `n corset sub c\ma[e, Fumez numai pipe de opiu uria[e, Pe bra]ul meu drept tatuat-am un taur {i fruntea mi-e-ncins\ cu frunze de laur. Prin lungile, tainice, unghii vopsite, Umbrela cu cap de pisic\ rânje[te {i nu [tiu de ce, când plimbarea-mi prie[te, Când sunt mul]umit c-am stârnit noi ispite, Din mine ies limbi [i n\pârci otr\vite. Din mine cresc crengi ca pe pomi, m\t\soase, {i `ns\[i natura atot[tiutoare Ea `ns\[i nu [tie ce sunt: om sau floare? Sau numai un turn r\t\cit printre case, Un turn de pe care cad pietre pre]ioase? www.VREAU BILET.ro

24

Sunt cel mai frumos din ora[ul acesta, Pe str\zile pline când ies n-am pereche, Atât de gra]ios port inelu-n ureche {i-atât de-nflorite cravata [i vesta. Sunt cel mai frumos din ora[ul acesta.

Actorii

de Marin Sorescu

Scrisoare de la Eminescu La steaua care-a r\s\rit Nu poate s-o ajung\ Nici o rachet\ sau vre-un mit Pe-o cale-atât de lung\. Eu am ajuns-o, Acolo, `ntre stele, Eu, `nsumi, am pe frunte-o stea Ce [ade printre ele. ~n fiecare noapte-ajung La voi cu mintea treaz\, Calea Lactee o str\pung Alunecând pe-o raz\. Prin ani-lumin\ v-am v\zut Tot gârbovi... [i `mi pas\ C\ lini[te, `n a[ternut, N-ave]i [i nici la coas\; C\ mânui]i, pocnind din bici, Aceea[i „sl\b\noag\” {i da]i ce-i bun la venetici Pentr-un „ulcior cu brag\”. V\ scriu aceste rânduri trist Ca [i-alt\dat\-n „VREME” {i-ncerc, atâta cât exist, S\ v\ rup de blesteme.

Cei mai dezinvol]i - actorii! Cu mânecile suflecate Cum [tiu ei s\ ne tr\iasc\! N-am v\zut niciodat\ un s\rut mai perfect Ca al actorilor `n actul trei, Când `ncep sentimentele S\ se clarifice. P\ta]i de ulei, Cu [epci veridice, Ocupând tot felul de func]ii, Intr\ [i ies replici, Care le vin pe sub picioare ca ni[te pre[uri. Moartea lor pe scen\ e atât de natural\, ~ncât, pe lâng\ perfec]iunea ei, Cei de prin cimitire, Mor]ii adev\ra]i, Grima]i tragic, o dat\ pentru totdeauna, Parc\ mi[c\! Iar noi, cei ]epeni `ntr-o singur\ via]\! Nici m\car pe-asta n-o [tim tr\i. Vorbim anapoda sau t\cem ani `n [ir, Penibil [i inestetic {i nu [tim unde dracu s\ ]inem mâinile.

Dar pân\-atunci a[ vrea ca, voi, S\ strangula]i minciuna, S\ beie, da]i la mar]afoi, Pomada-m\tr\gun\. ~ntinde]i mâna pân\ sus, Mai sus de Prut o leac\ C\ moldovenii iar mi-au spus C\-n lacrimi se `nneac\. Da]i-le voi un ajutor, Aduce]i-i acas\, Aduce]i-i la maica lor {i sta]i cu ei la mas\, C\-n via]\ lucrurile merg, Când bine, când se schimb\, Chiar dac\ trece-un aisberg R\mâne - aceea[i limb\. P.S. V\d lumea plin\ de otr\vi, ~nnegurat\, zarea, Uitându-m\ de-aici, din sl\vi... {i-nchei acum scrisoarea Spunând urma[ilor cei „buni” C\ eu sunt `nc\ teaf\r, C\ n-am murit printre nebuni {i c-am r\mas LUCEAF|R. Ianuarie 12, 2007 Radu V. Pandele

www.VREAU BILET.ro

25

Anul trecut, `n China

Allegretto

`çéááá=ÇÉ=ä~ ~ì=Ñçëí=ÑyÅìzá=éáçåáÉêá Corul de copii Allegretto de]ine monopolul pe pia]a muzicii, dar, aten]ie!, [i pe pia]a reclamelor. Dac\ `n anii ’80 Minisongul, cu Ioan Luchian Mihalea, era singurul adversar - ca repertoriu [i ca mod de prezentare -, acum allegretti[tii sunt cataloga]i ca fiind singurul cor de elit\ din peisajul muzicii mioritice. A[a cum tonul face muzica, `n Allegretto muzica face reclama. Copii cânt\ `n 16 limbi, sunt dota]i cu un repertoriu care con]ine peste 100 de piese [i au la activ peste 50 de turnee pe toate continentele (mai

pu]in Australia!) „Ne-au sunat de la Ambasada Chinei pentru a participa la Anul Chinezesc. ~n 2006 am sus]inut un recital acolo [i a[a bine ne-am sim]it! Chinezii au aflat c\ suntem invita]i la un festival `n HongKong [i ne-au transmis c\ nu se poate s\ nu venim [i la ei. Ne-am dus [i ne-au f\cut pionieri! To]i avem cravate ro[ii...”, ne-a declarat „mama lor”, Adriana Codreanu.

„P\rin]ii” corului Allegretto s-a n\scut dintr-o pur\ `ntâmplare. „Prin 1974 eram profesoar\ de pian la Palatul Na]ional al Copiilor [i s-a pus problema ca un profesor s\ nu mai lucreze doar cu un singur elev. Atunci am `nfiin]at un grup vocal: Allegretto. ~ncet-`ncet, corul a luat amploare, `n 1991, când colegul meu, Radu Gherasim Chiri]\, mi-a propus s\ se ocupe el de

Dana Andronie

sonorizare [i de aranjamentele muzicale. Tot atunci au `nceput [i turneele. La sugestia unui p\rinte, care era pre[edintele sec]iei contencios administrativ, din cadrul tribunalului, am `nfiin]at funda]ia Allegretto. Prin funda]ie, am reu[it s\ ne atragem sponsoriz\ri”, ne-a povestit Adriana Codreanu. Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii, Guvernul României, Ministerul de Externe, Poly Delta Chemical, Senia Company 99, Roland, Banca Italo-Român\, BCR, Dalli, SC DIVERTA, Ministerul Culturii, p\rin]ii [i bunicii copiilor au contribuit (mai ales financiar), de-a lungul anilor, la performan]ele corului.

Monopol pe pia]a reclamelor Corul Allegretto are `n total 130 de cursan]i la Palatul Na]ional al Copiilor. Plaja de vârst\ este curpins\ `ntre 4 [i 12 ani. ~n fiecare an, allegretti[tii sus]in un examen pentru a intra `n grupa de performan]\ care pleac\ `n turnee. Fiecare trage un bile]el [i trebuie s\ cânte la microfon exact piesele care i-au picat la mica „extragere”, iar jurizarea se face la sânge. Dic]ia perfect\ le asigur\ copiilor o surs\ substan]ial\ de venit. Corul de]ine monopolul pe pia]a reclamelor. Aproape tot ce se aude `n spoturile tv sunt vocile Allegretto. “Când se duc la un casting, trec sigur de probe. Au o dic]ie perfect\. Nu degeaba fac parte din Allegretto. {i eu am f\cut reclame pentru napolitane [i ni[te jeleuri”, ne-a m\rturisit profesoara allegrettist\. Pe www.VREAU BILET.ro

26

Cu Ricky Dandel, la München

lista copiilor cu voce bun\ de reclam\ figureaz\ [i fata lui Mircea Baniciu, Ana. Are 14 ani [i deja este „salariat\”. Se bucur\ de un venit care `i asigur\ toate poftele inimii. Ea [i-a `mprumutat gl\sciorul pentru produsele Pampers, Colgate [i Kinder. O alt\ „vedet\” din reclame, pe numele ei de aliment, Fulga, `[i face „`nc\lzirea” `n corul Allegretto. Irina Ghionea este cea care ne r\spunde, de pe micul ecran, la `ntrebarea „De ce ai laptele atât de bun?”. „De vac\!”.

Declara]ie de dragoste la Verona Allegretti[tii abia s-au `ntors din cel mai lung turneu din istoria corului: 22 de zile, patru ]\ri: Austria, Germania, Italia, Belgia. Bine`n]eles c\ [i peripe]iile sunt pe m\sura turneelor. “Odat\, trei domni[oare au fugit pe geam pentru a merge cu un b\iat la pizza. Mi-au scris un SMS: «Subsemnatele M\d\lina, Hanaan [i Gloria, v\ rug\m s\ ne ierta]i, c\ via]a noastr\ este Allegretto. Ce, am putut s\ nu le iert? Iar la Verona, `n balconul Julietei, Ana Baniciu, cu o naturale]e extraordinar\, i-a declarat lui Romeo dragoste ve[nic\. Ar fi bun\ de actri]\”, ne-a povestit „m\mica” Adriana. Mii de copii i-au trecut prin mân\. Anual vin la Palatul

Copiilor aproximativ 60 de „exemplare”, care mai de care mai bune. „Este o selec]ie natural\, care func]ioneaz\ extraordinar. Când v\d c\ nu pot s\ fac\ fa]\ ritmului pe care-l impun, atunci se retrag. Cânt\m `n atâtea limbi. Unii copii sunt extrem de receptivi. Ata[atul de la Ambasada Chinei a venit s\ ne ajute s\ `nv\]\m un cântec `n limba chinez\ [i, doar dup\ o s\pt\mân\ de repeti]ii, allegretti[tii au prins atât de bine versurile, `ncât diplomatul mi-a spus c\, dac\ s-ar fi `ntors cu spatele, ar fi crezut c\ este un cor de copii chinezi”, poveste[te profesoara.

Allegretto a participat la numeroase concursuri interna]ionale, unde a cucerit 47 de distinc]ii. Corul de la Palatul Na]ional al Copiilor a concertat `mpreun\ cu Michael Jackson, Richard Clayderman, Toto Cutugno, Rita Pavone [i Natalia Oreiro. De Revelion, allegretti[tii [i Felicia Filip au cântat dulcele grai românesc `n Catedrala Sainte Chaterine din Bruxelles. „M-a f\cut muica oltean” [i „Sanie cu zurg\l\i” au r\sunat atât de... european `n noaptea integr\rii României `n UE!

Natalia Oreiro, `nconjurat\ de... „Allegretto”

www.VREAU BILET.ro

27

łjÉå~àÉêá~=ÇÉ=ëíáÅäyÒW

ÇÉëéêÉ=ãÉãçêáÉ=xá=ãáíìêá

ia]a, ne spunea Tenessee Williams `n 1944, când scria „Menajeria de sticl\”, ne-o amintim `n simboluri emo]ionale. Figurinele animaliere de sticl\, alc\tuind colec]ia Laurei Wingfield, ca scara de incendiu, pe care

V

iesa abund\ `n elemente autobiografice. Evenimentele au loc `ntre 1930 [i 1944/45, `n St. Louis, statul Missouri, unde este oarecum transpus\ atmosfera sudului american, familiar lui Tennessee Williams (1911 - 1983),

P

al lui Williams era Thomas. El a lucrat timp de trei ani `ntr-o fabric\ de pantofi, episod culminând cu o c\dere nervoas\. Precum Tom Wingfield, el se va aventura `n oceanul existen]ei, devenind un dramaturg de succes a c\rui activitate a

Valeria Seciu - limbaj [i imagina]ie

Tom Wingfield fuge de acas\, sunt „adev\ruri poetice” evocate de memorie. Tom, personaj [i narator, ne va dezv\lui func]ia imaginativ\-sentimental\ a autobiografiei, povestindu-[i `nceputul existen]ei sale pre-aventuriere. Indica]iile de scen\ introductive stabilesc aceast\ valoare a piesei: „Scena este o amintire [i, prin urmare, nu are caracter realist. Memoria implic\ mult\ licen]\ poetic\. Anumite detalii sunt omise; altele sunt exagerate... pentru c\ memoria `[i are l\ca[ul `n suflet.”

n\scut `n Columbus, Missouri. Personajele, de asemenea, sugereaz\ tr\s\turi ale familiei dramaturgului: mama, asemenea Amandei Wingfield, se imagina o frumuse]e sudic\ (re-editare a cli[eului cultural „southern belle”), iar sora, Rose, ca [i Laura, avea probleme de adaptare la realitate. Bolnav\ de schizofrenie [i-a petrecut marea parte a vie]ii `n spitale de boli mintale. Tat\l autorului fusese comis voiajor al unei firme de pantofi, un c\l\tor „pe distan]e mari”, dup\ relat\rile Amandei. Numele mic

fost `ncununat\ cu dou\ premii Pulitzer (1951, 1954). eme recurente din dramaturgia autorului apar `n pies\. Fundamental\ este incapacitatea personajelor de a-[i `nfrunta problemele [i de a le rezolva `n mod eficient. Limbajul [i imagina]ia ajut\ ace[ti anti-eroi s\-[i creeze roluri, sau ni[e, `n care evadeaz\ confortabil. Amanda proiecteaz\ asupra copiilor ei ne`mplinirile propriei vie]i, dorind ca ace[tia s\ realizeze versiunea sa minor\ a reu[itei americane. Laura, datorit\ unui handicap fizic minor, se refu-

T

www.VREAU BILET.ro

28

giaz\ `ntr-o lume delicat\, nonuman\, a viselor [i reprezent\rilor interioare. Unicornul din „menajeria” sa, diferit de celelalte figurine, simpli cai cotidieni, este un animal de legend\. Accidentul prin care acesta `[i pierde cornul, marca irealit\]ii sale, pare s\ sugereze totu[i speran]a c\ Laura, dup\ desvr\jirea primei iubiri, va putea `nfrunta via]a. ocea corectoare [i t\m\duitoare a con[tiin]ei, rostind adev\rul, se poate face auzit\ `n piesele lui Williams prin bru[te ie[iri din rolurile construite ale personajelor. Aici Jim O’Connor, vizitatorul care treze[te speran]e matrimoniale Amandei, pentru fiica rupt\ de sensurile practice ale existen]ei burgheze, paradoxal sugereaz\ posibila salvare a Laurei printr-un proces de „dezvirginare” a

V

con[tiin]ei sale feciorelnice, ancorate `n imaginarul fabulos. Jim poate oferi o solu]ie sufletului bolnav al celei care, iubindu-l [i crezându-se respins\ de lume, `l ascult\ `n starea privilegiat\ a deschiderii totale fa]\ de cel adorat. Aceast\ posibil\ sugestie a piesei, ca [i fuga eliberatoare a lui Tom, alc\tuiesc o viziune mai pu]in pesimist\ asupra [anselor de realizare a personajelor lui Williams, de obicei e[uate pe insule de necomunicare. undalul epocii apare `n indica]iile regizorale [i textul naratorului. R\zboiul Civil din Spania evocat prin pomenirea bombard\rii ora[ului Guernica (1937) [i victoria lui Franco (1939), semnarea acordului dintre Chamberlain [i Hitler (1938), procur\ comentariul politic ironic al sensului contemporan al aventurii.

F

unerea `n scen\ indicat\ ou\ c\i de succes de Williams se `ncadra `n existen]ial sunt indicate `n P D modernitatea tehnologiei artis„Menajeria de sticl\”: tice a epocii. Titlurile-comentarii ironice proiectate pe un ecran, muzica din culise, esen]ial\ `n comentarea momentelor cheie, au dus nu numai la succesul reprezenta]iilor din Chicago [i New York, dar [i la ecranizarea din 1950 [i la seria de televiziune din 1973 cu Katherine Hepburn `n rolul Amandei. otu[i actualitatea piesei este `n primul rând asigurat\ de tema esen]ial uman\ deja men]ionat\, precum [i de problema-

T

tizarea rela]iilor dintre visele umane [i realitate. ~nc\ p\truns de un oarecare optimism `n aceast\ prim\ produc]ie artistic\ reu[it\, Tennessee Williams invit\ la lucida `n]elegere a semenilor, la o anumit\ iubire lipsit\ de pericolul posesiunii, la realizarea idealurilor [i `ncrederea `n sine, chiar `n contexte personale sau politice potrivnice.

acceptarea umanit\]ii [i deosebirii celuilalt (fiecare om este un miracol) prin afec]iune, curajul privirii interioare eliberatoare de mituri. Conf. Dr. Mihai M`ndra

MENAJERIA DE STICL| de Tennessee Williams (Teatrul Na]ional Bucure[ti Sala Atelier) Una dintre cele mai jucate piese ale celebrului dramaturg american  Un spectacol despre o lume care tr\ie[te la grani]a dintre realitate [i fantezie  O mam\ autoritar\ `ncearc\ s\-[i compenseze e[ecurile, proiectân-du-[i ambi]iile [i speran]ele asupra fiicei  Un fiu care caut\ s\ evadeze din mediul ostil

prin poezie [i aventur\  O fiic\ sensibil\ care tânje[te dup\ iubire  Realitatea va p\trunde `n universul lor fragil, schimbându-le destinul  Un spectacol de mare rafinament regizat de C|T|LINA BUZOIANU Cu: Valeria Seciu Brându[a Mircea Ioan Andrei Ionescu Daniel Badale {tefan Ruxanda

www.VREAU BILET.ro

29

La Cap[a, unde vin to]i seniorii „La Cap[a, unde vin to]i seniorii, Local cu douã mari despãr]ituri; |ntr-una se mãnâncã prãjituri, {i-ntr-alta se mãnâncã... scriitorii” N. CREVEDIA

m avut [ansa s\ „vizitez” cafeneaua Cap[a din anii ‘30, nu fiindc\ a[ fi fost vreun ministru de pe vremea aceea, purtând numele de Iuliu Maniu, Ionel Br\tianu, Petre Carp, Al. Marghiloman, Dimitrie Sturdza, Take Ionescu, sau vreun scriitor ca Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, V. Voiculescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Barbu Delavrancea… Nici regizor ca Soare Z. Soare, Puiu Iancovescu, Alexandru Cazaban, nici epigramist ca Nigrim, Cincinat Pavelescu sau P\storel Teodoreanu… To]i erau vizitatori statornici ai cafenelei [i restaurantului `nfiin]at de fra]ii machedoni Anton [i Vasile Cap[a,

A

care `[i `ncepuser\ afacerile mai `ntâi pe Podul Mogo[oaiei, la Hanul Damari, peste drum de biserica Zl\tari… Nu am fost, deci, vreunul dintre personajele amintite, ci am avut ocazia fericit\ de a realiza, prin anii ‘80, la TVR, ciclul de filme „Trubaduri de alt\dat\”. Am fost astfel „nevoit” s\ r\scolesc arhiva de filme documentare din epoc\... Mi-a r\mas [i acum `n minte faimoasa secven]\ de pe Calea Victoriei, pe care, exact `n dreptul Cap[ei, treceau automobile de epoc\, al\turi de birje conduse de muscali, `n care `[i etalau toaletele bucure[tencele cu dare de mân\, acelea[i pe care Ion Vasilescu avea s\ le imortalizeze `n cântecul

lui, „Feti]e dulci, ca-n Bucure[ti”, iar Ionel Fernic s\ ni le readuc\ `n memorie cu roman]a sa „~]i mai aduci aminte, doamn\?”, pe versurile lui Cincinat Pavelescu, lansat\ de Jean Moscopol. Solist `n mare vog\, era [i el prezent adeseori `n saloanele „Cap[ei”, unde venea s\-[i bea „[var]ul” (un preparat special de cafea), al\turi de colegii lui Titi Botez - neuitatul interpret al tangoului „Femeia, eterna poveste” - Cristian Vasile, interpretul „Zarazei”, [i de actorii de la „C\r\bu[”. Constantin T\nase `nsu[i evoca `n cupletele lui aceast\ citadel\ a boemiei române[ti. Am crezut pân\ deun\zi c\ toate

Casa Cap[a la 1900

www.VREAU BILET.ro

31

La Cap[a, unde vin to]i seniorii acestea sunt doar amintiri, c\ la restaurantul [i cafeneaua Cap[a poate exista doar o „mas\ a umbrelor”, unde `i voi `ntâlni pe Radu D. Rosetti, m\rturisindu-ne c\ tat\l s\u a scris cartea „~ntre Cap[a [i Palat”, iar el „Cap[a pe front”, pe Gala Galaction, sau pe misteriosul „Claymoor”, primul nostru cronicar monden (de fapt, Mi[u V\c\rescu, din familia boierilor V\c\re[ti), ale c\rui articole din ziarul „Independence Roumaine” erau extrem de populare. V\ pute]i imagina scena aceea emo]ionant\, când marea tragedian\ francez\ Sarah Bernardt st\tea `ntr-un salon de la „Cap[a”, ascultându-l pe l\utarul Ciolac, cântându-i o roman]\? Sau pe diva Parisului, Josephine Baker, flirtând la Cap[a cu Alexandru Giugaru, cu care a consumat dis-

cret o idil\ amoroas\? Sau vi-l `nchipui]i pe Puiu Iancovescu, afirmând c\ la Cap[a „transpir\” cele mai mari secrete din lumea politic\, care l-au f\cut [i pe Titu Maiorescu s\ exclame, pe când era prim ministru: „Cap[a, tot Cap[a!”. Pe mine m-a dus la Cap[a, prima oar\, regretatul pamfletar [i caricaturist Neagu R\dulescu, care mi-a [i ar\tat masa la care obi[nuia s\-[i soarb\ [var]ul Al. O. Teodoreanu... Privind cl\direa din afar\, nu puteam s\-mi imaginez c\ ad\poste[te 64 de camere de hotel, dotate la nivel de cinci stele. Ba, pot spune, ca unul care a v\zut cândva, la invita]ia regretatului Mihai Botez - pe atunci ambasadorul României la ONU camera lui de la celebrul hotel

„Waldorf Astoria” din New York, c\ `ntre cele dou\, prefer s\ fiu g\zduit la Cap[a, devenit din nou un reper al Bucure[tiului, `n mileniul trei! Cât despre lista de bucate, nici nu vreau s-o evoc, fiindc\ simt c\ se duce naibii regimul meu alimentar restrictiv!... ~mi doresc ca, odat\ [i odat\, s\ refac duelurile cu epigrame `ncepute la Cap[a, printre marii „spadasini” num\rându-se I.L. Caragiale, D. Teleor, Cincinat Pavelescu, P\storel Teodoreanu, N. Crevedia, Radu D. Rosetti, G. Topârceanu [i atâ]ia al]ii. Ca [i Odobescu, `n cunoscuta sa lucrare „Pseudokynegetikos”, nu-mi r\mane decât s\ v\ spun: „Du-te `ntr-o diminea]\ la Cap[a...” (Aristide Buhoiu)

Cafeneaua, sala de antrenament a spiritelor Se [tie c\ `ntre cele dou\ r\zboaie au `nflorit cafenelele. Dintre cele vechi a mai d\inuit Cap[a. Alte „surate” celebre au fost Grand, Corso, Nestor, Atheneu etc. Se `ntâmpla ca o cafenea s\ dispar\ din motiv de d\râmare. Se cuvine citat cazul Corso, când regele Carol al II-lea, `nfuriat de glumele f\cute pe socoteala lui, a procedat ca [i rabinul care a vân-

dut canapeaua… ca s\ nu-l mai `n[ele nevasta. Dar nu localurile erau importante, ci consumatorii care se „mâncau” `ntre ei.

„Tudor Mu[atescu punga[” Ion Manu nu-[i alegea niciodat\ victimele, dar `i prefera pe colegi: „De nu-]i m\nânci colegu’ `ntreg/ Atunci degeaba e[ti coleg”. Lucia Sturdza Bulandra a fost ]inta lui predilect\. Nici Birlic n-a sc\pat de s\ge]ile lui: „Nenea VasiliuBirlic/ Este ca un loz `n plic/ ~l desfacem pic cu pic/ Nu g\sim `n el nimic”. Tudor Mu[atescu era [i el un prin] al cafenelei. Iat\ una dintre replicile lui, când un pis\log, ling\u de profesie, `l tot enerva, comparându-l cu I. L. Caragiale. Mu[atescu i-a r\spuns amabil: „Avem amândoi ceva din Caragiale! Eu din spiritul lui,

matale din personaje”. Când, prin 1950, autorul piesei „Titanic vals” nu fusese `nc\ reconsiderat, [i-a g\sit o meserie original\. Fabrica pungi de hârtie pe care le vindea. Ca s\-[i g\seasc\ `ns\ o confirmare `n noua profesie [i-a pus firm\ la u[\: „Tudor Mu[atescu punga[”. www.VREAU BILET.ro

32

La Cap[a, unde vin to]i seniorii Puiu Iancovescu `nvins de un industria[ Ion Iancovescu, poate mai mult decât Mu[atescu, era o surs\ mereu vie [i mereu nesecat\ de glume servite la cerere. ~ntr-o zi, sosind la Corso, unde fusese invitat de marele industria[ [i colec]ionar de art\ K.H. Zambaccian, comand\, `n

a[teptare: „Un coniac Hennessy”. La care chelnerul `i aduce la cuno[tin]\: „Domnul Zambaccian a anun]at c\ nu poate veni, s\ nu-l a[tep]i!”. „Atunci adu-mi numai un ceai. F\r\ rom”. ~ntr-o vreme, când umbla cu un câine dup\ el, la ie[irea dintr-un restaurant, `l opre[te un chelner: „{ti]i, domnule Iancovescu, câinele dumneavoastr\ a mâncat adineauri un cotlet!”. „Mul]umesc, `i r\spunse surâzând Iancovescu. Bine c\ mi-ai spus. S\ nu-i mai dau [i acas\. }ine regim”. R\spunsul, bine`n]eles, ]inea loc de plat\. Din când `n când, `ns\ foarte rar, `[i g\sea [i el na[ul. Astfel, `ntr-o zi la Corso, adresându-se unui mare industria[, `i spune: „Nu [tii ce am p\]it? M-am dus la Malaxa s\-i cer 5.000 de lei. Ce crezi? M-a refuzat! Porcul!”. Dar industria[ul, prudent, i-a luat-o `nainte: „Te anun] c\ [i eu sunt porc!”.

„Se dezghea]\ balega” Multe dintre glumele care circulau prin cafenele erau legate de situa]ii. Nimeni nu [tia cine le-a f\cut, dar toat\ lumea se gr\bea s\ le spun\ [i ziari[tii s\ le scrie. Când se juca la Teatrul Ventura „Crim\ [i pedeaps\” dup\ Dostoievski, un umorist a spus: „O fi crim\ la «Ventura», dar adev\rata pedeaps\ e la «Na]ional» (acolo se juca o pies\ de N. Iorga). Actorul Ion Sârbu era specialist `n replici scurte [i irevocabile: „Cum v\ tund?”. „~n t\cere.” r\spunde Sârbu. Alt\dat\, `n prim\vara lui 1938, când regele Carol al II-lea oferea posturi ministeriale transfugilor gr\bi]i s\ le accepte, Ernest Ene, viitor transfug la rândul s\u, contempla de la fereastra cafenelei ravagiile minei: „Se topesc bronzurile…”. La care Sârbu a replicat: „Nu te cred. Mai curând cred c\ se dezghea]\ balega”. Asisten]a numeroas\ a r\spândit gluma. Alteori au povestit-o chiar cei afla]i `n cauz\. Odat\, Duiliu Zamfirescu i-a dat lui I.L. Caragiale o pies\ scris\ de el („O amic\”), pentru a-[i exprima p\rerea. Autorul „Scrisorii pierdute” a declarat, dup\ lectur\: „Dragul meu, Amica dumitale nu rezist\. Cade din prima sear\! ” Au fost vremuri de intens\ activitate spiritual\ `n care cafeneaua

juca un rol de adev\rat\ burs\ a valorilor. Cuvintele de spirit [i „teoriile” nu r\mâneau `ngropate. Ele erau reluate `n grave articole de pres\, `n publica]iile de umor, pe scenele teatrelor de revist\ [i, uneori, chiar la tribuna parlamentar\.

„Megafonul” opiniei publice Mul]i dintre cei tineri `[i `nchipuie azi c\ la cafenea, loc de perdi]ie, aveau loc chiolhanuri. ~n realitate, cafeaua, sub diversele ei forme, era singura consuma]ie. Amatorii de b\utur\ preferau s\ mearg\ `n prealabil la cârcium\ pentru a sosi la cafenea sub stimulentul alcoolului, mai scânteietori, mai promp]i la replic\, mai exuberan]i (era cazul lui P\storel Teodoreanu, Tudor Mu[atescu [i Ion Anestin). Ca s\ ne d\m seama de func]ia de control pe care o `ndeplinea, departe bine`n]eles de orice investitur\ oficial\, este destul s\ remarc\m c\, `n momentul `n care vreun obi[nuit al cafenelei era chemat (`n schimbul vreunei concesii de principiu) s\ accepte o func]ie politic\ sau literar\, el se retr\gea spontan de la „masa” lui. {tia c\ va fi asaltat de ironii [i acuza]ii [i `[i d\dea seama c\ nu va putea s\ le r\spund\ cu eficien]\. ~n absen]a lui `ns\, megafon al opiniei publice, cafeneaua `[i `ndeplinea oficiul de justi]iar.

Casa Cap[a la 1940

www.VREAU BILET.ro

33

Nout\]i la TVR MEDIA

łqÉäÉÖê~ãÉÒ

~n marii actori jucau [i gratis, fie [i pentru o figura]ie Ioana Bogdan

„Eu, Birlic cel din sal\, `l urm\resc pe Birlic cel de pe ecran, dându-mi seama c\ el va supravie]ui, c\ aceast\ imagine a artei mele va continua s\ tr\iasc\ `n ochii unui spectator, care nu s-a n\scut `nc\”. Grigore Vasiliu Birlic VRMEDIA, `n colaborare cu CNC, lanseaz\ pe pia]a audio-vizual\ româneasc\ un nou DVD `n seria „Filme de colec]ie”. Este vorba despre „Telegrame”, pelicul\ realizat\, `n anul 1959, de doi tineri regizori (pe atunci): Gheorghe Naghi [i Aurel Mihele[, pe baza unui scenariu inspirat din I.L.Caragiale [i semnat de reputatul dramaturg Mircea {tef\nescu.

T

cum, dup\ jum\tate de secol, „Telegramele” filmate ale lui nenea Iancu cu hazul lor homeric [i cu satira lor corosiv\ vin la `ntâlnire cu publicul românesc, mai proaspete ca niciodat\, de parc\ ar fi fost scrise ieri. „Singura explica]ie logic\ a longevit\]ii [i succesului acestui film nu poate fi decât una singur\: ACTUALITATEA operei lui Caragiale prezent\ `n filmele noastre, `n general, dar mai ales `n Telegrame”, sus]ine, cu modestie, regizorul Aurel Mihele[. Scena central\ a discursului din pia]eta târgu[orului - `n care Birlic se ca]\r\ eroic pe stâlpul de iluminat, protestând `mpotriva „guvernului asasin” - este a[ezat\, parc\, `n oglind\ (cu sens invers) cu scena final\ a filmului, cea a `mp\c\rii generale, `n care inamicii]iile politice se topesc o dat\ cu imp\r]irea stipendiilor grase. ac\ interpretarea lui Birlic este memorabil\, de un comic irezistibil realizat cu mijloace proprii care-i dau unicitate marelui actor comic, toat\ distribu]ia este un regal: Carmen St\nescu, Niki Atanasiu, Alexandru Giugaru, Alexandru D. Lungu, N.Neam]u Ottonel, Mircea {eptilici, Ovid Teodorescu, Jules Cazaban, {tefan Ciubot\ra[u. Regizorul Gheorge Naghi nota: „Dac\ m-ar intreba cineva care este secven]a mea preferat\ din «Telegrame», i-a[ spune dintr-o suflare: «reconstituirea incidentului din cafenea `n fa]a autorit\]ilor locale», cu regretatul actor Alexandru D. Lungu. A fost genial interpretându-l pe pa[nicul [i naivul m\tur\tor al urbei. Nu `ntâmpl\tor am mizat pe el `n finalul filmului, l\sându-l sprijinit `n târnul sau privind cu lehamite la concordia concet\]enilor cuprin[i de o absurd\ [i ridicol\ frenezie `n hora «tradi]ional\»… a[teptând s\ cure]e pavajul pie]ii… up\ aceast\ secven]\ a delirului colectiv din pia]a târgu[orului de provincie, `n Capital\, [eful de cabinet al pre[edintelui Consiliului de mini[tri cite[te ultima telegram\: «Pupat to]i Pia]a Endependen]ei». ine cite[te prima oar\ „Telegrame” `[i pune, pe bun\ dreptate, `ntrebarea: cum s\ faci un film din simpla `n[iruire a unor mesajele telegrafiate? Linia dramaturgic\ este doar sugerat\ personajelor, nu se bucur\ de prea multe detalii… A[a s-a `ntrebat [i regizorul Gheorghe Naghi, când i s-a propus filmul. „Propunerea m-a onorat, dar oricât de spumoas\ ar fi fost lectura, pân\ la a scoate un film comic din ea era drum lung. Când mi s-a

A

D

D C

www.VREAU BILET.ro

34

spus c\ scenariul este scris de reputatul dramaturg Mircea {tef\nescu, mi-a venit un pic inima la loc. Nici nu visasem s\ am onoarea de a lucra cu domnia sa. Dar tot nu vedeam filmul cu ochii min]ii. Am luat scenariul acas\, l-am citit [i am avut o revela]ie! Era extraordinar! Aveam ocazia unei distribu]ii de cea mai `nalt\ clas\, cu actorii Na]ionalului, magi[trii polei]i de geniul lor, dar [i de m\iestria marelui regizor Sic\ Alexandrescu. Ce bucurie putea fi mai d\t\toare de aripi decât s\ lucrezi cu ei? Am pus [i eu câteva condi]ii: s\ lucrez iar `mpreun\ cu prietenul [i colegul meu, Mihele[, un cineast extrem de meticulos [i foarte priceput `n descifrarea textelor dramaturgice. Am intrat pe platou. Turn\rile au durat câteva luni [i neau f\cut s\ retr\im o epoc\ `ndep\rtat\, cu moravurile [i oamenii acelui timp”. oria {erb\nescu, care d\ via]\ `n film spilcuitului [ef de cabinet al primului-ministru, cel care cite[te „[efului” celebrele telegrame `[i aminte[te: „Orice film are `n distribu]ie dou\, maximum trei vedete (a treia fiind obligatoriu numai «semi-vedet\») [i acest lucru se `ntâmpl\ deoarece, chiar dac\ cere regizorul, bugetul pentru actori nu poate s\ creasc\ nici cu drojdie de bere, nici cu dinamit\! N-au fost, nu sunt [i nici nu vor fi vreodat\ bani pentru a[a ceva. {i totu[i cu «Telegrame» s-a `ntâmplat ceva neobi[nuit. {i anume: actorii se `nghesuiau oferindu-se, chiar [i gratuit, s\ fac\ parte din distribu]ie. De ce? Succesele adev\rate pe care Naghi [i Mihele[ le `nregistraser\ cu «Dou\ lozuri» [i «D’ale carnavalului» le conferiser\ celor doi o deosebit\ pre]uire artistic\. ~n felul acesta a fost convins\ toat\ floarea cea vestit\ a comicilor români s\-i slujeasc\ pe I.L.Caragiale [i pe cei doi regizori. Mai mult, actori de prim\ str\lucire (Costache Antoniu, Marcel Anghelescu, {tefan Ciubot\ra[u, Ion Henter, Florin Vasiliu, Horia

H

C\ciulescu, Dem R\dulescu, Vasilica Tastaman, Draga Olteanu) au f\cut `n «Telegrame» roluri foarte mici sau simpl\ figura]ie!” Printre ei s-a aflat [i Mihai Fotino senior, marcând, se pare, singura sa apari]ie cinematografic\. n primii s\i 10 ani de via]\, filmul „Telegrame” a circulat `n 24 de ]\ri. „Pe lâng\ ]\rile vecine a[ mai men]iona: Egiptul, Israelul, Fran]a, Italia, Luxemburg, Spania, Anglia, Italia, dar cel mai mult m\ uime[te [i m\ bucur\, chiar [i acum, succesul produc]iei noastre `n ]\ri `ndep\rtate, preum Peru, Mozambic [i Republica Malgasa”, noteaz\ regizorul Gheorge Naghi. ilmul reetalonat, cu sunetul [i imaginea optimizate de echipa Arhivei CNC, este subtitrat `n limbile englez\ [i francez\.

~

F

DVD-ul cu filmul „Telegrame” se poate achizi]iona la pre]ul de 39.90 RON, din magazinele de specialitate sau prin comand\ la TVRMEDIA, la 021-317.45.91.

www.VREAU BILET.ro

35

a 25 ianuarie, Florin R\ducanu, Anca Parghel [i Jene Evans (una dintre cele mai bune soliste de jazz din Europa) se aud `n direct la radio, `n 18 capitale europene. Cu ce ocazie? Spectacol extraordinar la Sala Radio, `ncepând cu ora 20.00. Big Band-ul va fi condus (pe rând) de dirijorii Ionel Tudor [i George Natsis. Aten]ie, Andrei Tudor va fi „vr\jitorul” de la pian. Marius Popp, Aura Urziceanu sau alte nume mari din lumea jazz-ului românesc nu figureaz\ pe afi[ pentru c\ „nu ne-am `n]eles la bani”, ne-a declarat Ionel Tudor. Acest eveniment este produs de Canalul România Muzical. {i anul trecut s-a sus]inut un „grand concert de jazz”, tot la Sala Radio, [i a avut un asemenea succes, `ncât Ionel Tudor [i Big Band-ul au ob]inut un contract prin care trebuie s\ aib\ `n fiecare an câte zece spectacole de jazz. De re]inut, va fi prezent [i C\t\lin Târcolea, cu dou\ piese.

L

xá=łî~êò~Ò=ãìòáÅáá=êçãßåÉxíá Dana Cobuz Cu Anca Parghel de vorb\, te fur\ timpul. Conversa]ia este spumoas\, vorbele se leag\ imprevizibil, ca notele-n jazz, dar f\r\ a-[i pierde semnifica]ia de sine st\t\toare. Replicile sunt recital, poantele nu lipsesc, silabele rostite au o muzicalitate [armant\ [i cuceritoare. Anca Parghel radiaz\. Este prietenoas\, nu st\ locului o clip\, provoac\ [i se las\ provocat\. ~ntruchiparea fran]uzescului „joie de vivre”.

Anca Parghel: „Fac naveta peste Ocean” N-ai b\nui ce vulcan de energie este Anca Parghel, pân\ nu stai de vorb\ cu ea sau nu o auzi cântând. Micu]a bucovineanc\ subjug\ cu vocea ei americani [i europeni deopotriv\, f\cându-[i spectatorii s\ se `ntrebe ce fel de instrument o avea femeia asta `n gât, de reu[e[te s\ scoat\ asemenea sunete. Iar jazzul, gen muzical nu foarte popular, devine, prin www.VREAU BILET.ro

36

vocea ei, o pl\cere. „Eu nu cânt numai jazz. Sau maniera `n care-l cânt este mai special\. Cine m\ ascult\, spune «dac\ a[a este jazzul, atunci `mi place». Nu-l cânt conven]ional. L-am asociat cu pop, flamenco, latino, salsa, etno [i clasic. Jazzul este ca un burete care absoarbe [i dac\ persoana care face aceast\ mixtur\ are cuno[tin]e, are talent foarte mult [i bun sim], face ceva cu totul nou. Nu mai cânt\m ca `n anii ‘30, ‘40. Am putea, dar ar fi p\cat, `n toat\ experien]a asta extraordinar\, `n toat\ lumea asta nebun\, azi, s\ cânt\m ca-n anii ‘40”. Nu-i de mirare c\ a ajuns s\ fac\ naveta `n America. Ar vrea s\ locuiasc\ `n Washington, ora[ care are un aer de mic\ Aten\. Cluburile de jazz din Chicago, New York, Washington au ajuns s\-i fie foarte familiare. „Fac naveta peste Ocean. Când m\ v\d, \ia zic: «Ah, a venit cânt\rea]a!». Dar n-a[ putea tr\i acolo. M\ duc, cânt [i m\ `ntorc. Cunosc toate comunit\]ile importante din SUA, le-am cântat de toate, de la muzic\ popular\ la colinde de Cr\ciun. Am cântat [i pentru public doar american. La unul dintre ultimele recitaluri, i-am `ntrebat ce ar vrea s\ interpretez. Mi-au cerut muzic\ popular\ româneasc\. Nu `n]elegeau vorbele, dar au `nnebunit de pl\cere! Americanii sunt spectatori pe care ]i-e imposibil s\-i ]ii, dac\ nu cân]i bine. Dar merit\ efortul. Pentru mine e foarte important s\ fac c\r\u[ie de cultur\”.

„Cânt [i cartea de telefoane” De 10 ani, Anca Parghel tot c\l\tore[te. Mai mult st\ „pe-afar\” decât `n ]ar\. ~n Belgia pred\ la Conservator, dar [i `n particular, concerteaz\ `n America [i `n multe ]\ri din Europa. ~n România vine aproape lunar, nu neap\rat de pl\cere. „Aici chiar am treab\, adic\ joburi, proiecte, concerte, proiecte de discuri… Chestii care `mi plac grozav. Câteodat\, via]a aici este mai intens\ chiar decât `n Belgia. Acolo am activitatea de profesor, dar eu sunt om de scen\”. Peste tot merge cu b\ie]ii ei, Ciprian [i Tudor. Sunt Trio Parghel. „Pe scen\

avem o colaborare pe care nu prea pot s\ o am cu nimeni. De când erau ei mici cânt\m `mpreun\. Ciprian cânt\ la contrabas [i Tudor, la tobe [i la pian. Pe undeva i-am `ndrumat eu spre muzic\, dar ei au `nceput cu totul alte instrumente… Pân\ la urm\ b\ie]ii s-au format `n a[a fel `ncât s\ am [i eu trupa mea. Acum `mi repro[eaz\ c\ nu am f\cut [i al treilea copil, pentru c\ au nevoie de un pianist. Noroc c\ eu cânt la pian!”. Jazzul `nseamn\ [i mult\ improviza]ie. Libertatea aceasta o ador\ Anca Parghel. Nu-i este fric\ de nimic, abia a[teapt\ s\ i se cear\ „inopinant” s\ interpreteze ceva. „S-a `ntâmplat de mai multe ori s\ asist la o sear\ literar\, iar eu din public ziceam a[a: voi ave]i albume de poezii [i un pian [i eu sunt artist. Am deschis câte un volum la o poezie, oricare, [i pe loc am compus o melodie. Dac\ `mi dai un text acum, eu `]i cânt orice. Cânt [i cartea de telefoane. A[a tratez eu luatul pe nepreg\tite: o mare provocare!” Ce conteaz\ cel mai mult `n rela]ia cu publicul? S\ fii om, s\ comunici, nu s\ `n]epene[ti `ntr-un turn de filde[. „Muzica este un pretext pentru comunicare. Mul]i arti[ti sufer\ la capitolul \sta, pentru c\ nu [tiu s\ fac\ aceast\ conexiune cu publicul. Nu pentru noi suntem pe scen\. Trebuie s\ [tii s\ vorbe[ti cu oamenii! Asta le repro[ez eu multor arti[ti, c\ nu vorbesc cu spectatorii. Publicul poate fi [i un confident. Dac\ eu sunt om, ei nu sunt tot oameni? De ce s\ nu le vorbesc?”

„Jazzul [i tangoul au pornit de jos, de pe strad\” ~n România, se simte bine pentru c\ ea face s\ se simt\ bine. Nu cere, nu a[teapt\… Asta pentru c\ [tie ce se `ntâmpl\ `n muzica de la noi. „Este un fel de varz\ total\ care e totu[i necesar\, pentru c\ nu se poate altfel. E perioada aia de combina]ii definitive

`n care nu se mai [tie cine cu cine, care ce s\ fac\.. Este o explozie. Nu mai exist\ nici un fel de stil. Toat\ lumea le amestec\. Important este s\ aib\ un ritm. {i toat\ lumea e fericit\… A[ vrea cât mai mul]i oameni s\ asculte ce fac eu, pentru c\ or s\ r\mân\ cu gura c\scat\ [i or s\ zic\: «E splendid!» ~n aceast\ varz\ total\ eu vin cu o chestie care va face public mult. Eu am publicul meu dintotdeauna, dar vreau s\ câ[tig [i oamenii de acum. Muzica pe care o facem noi, chipurile, e una elitist\. Dar s\ nu uit\m c\ jazzul [i tangoul au pornit de jos. De pe strad\. Muzica asta nu are voie s\ fie elitist\. Eu sunt om, [i dac\ eu sunt om, important e ca tot ce trece prin mine s\ ajung\ direct la oameni. Dac\ eu sunt cu nasul pe sus, nimeni nu o s\ m\ iubeasc\. {i ceea ce voi face eu va fi o

muzic\ steril\”. Departe de a fi steril\ este cea mai nou\ pasiune a artistei Anca Parghel: flamenco-jazz. „Vreau s\ scot un astfel de disc. Bine`n]eles, dac\ b\ie]ii mei vor s\ m\ mai acompanieze. Va ie[i o chestie grozav\, care nu s-a mai f\cut pe P\mânt”. Pentru flamenco [i pentru tango, se uit\ la telenovele. Nu o intereseaz\ intrigile, ci limba, muzicalitatea ei. Acum `nva]\ spaniol\. Ar fi cea de-a [aptea limb\ pe care o poate vorbi cursiv. „Cânt `n spaniol\, dar vreau s\ [i `n]eleg ce cânt. {i poate s\ [i compun vreodat\. Sunt `n zodia Fecioarei, deci `mi place s\ `nv\] mereu [i mereu. {i nu-mi place s\-mi spun\ cineva c\ nu sunt capabil\ s\ fac ceva anume.”

www.VREAU BILET.ro

37

Istoria filmului românesc (I)



mêáãÉäÉ=áã~ÖáåáK mêáãìä=êÉéçêí~àK mêáãìä=Ñáäã=ÖÉå= łaáëÅçîÉêóÒ

Carol I, protagonistul primului film realizat `n România Vitregiile timpului [i-au pus amprenta [i asupra peliculelor române[ti. Zeci de titluri au fost distruse ori s-au pierdut pentru totdeauna. Pentru acele filme, ne-au mai r\mas la dispozi]ie doar amintiri, articole [i poze publicate `n ziarele vremii. Din 1965, Arhiva Na]ional\ de Filme (A.N.F.) a depus eforturi serioase spre a restabili istoria `nnegurat\ a `nceputurilor filmului românesc, `n paralel cu memoriile [i cercet\rile particulare `ntreprinse de mari iubitori

38

Filmul românesc s-a n\scut ca o realitate afectiv\. A continuat s\ existe ca o aspira]ie, uneori eroic\ [i plin\ de candoare, impresionant\ ca entuziasm `n ceea ce putea fi cultivarea filmului ca art\ cutez\toare [i modern\, `n posibilitatea de dialog interna]ional. A existat de-a lungul timpului tocmai acestui entuziasm dublat de multe, multe iluzii precuniare, dar care nu au putut `nfrâna apari]ia, dezvoltarea [i impunerea, al\turi de alte cinematografii, [i a cinematografiei române[ti, a filmului românesc. ai filmului, precum criticii de cinema Ion Cantacuzino [i Tudor Caranfil, regizorii Jean Mihail [i Jean Georgescu. Acest articol `ncearc\ s\ prezinte cât mai exact rezultatul studiilor lor.

Minunea secolului Printr-o not\ a ziarului „L’Indépendance Roumaine” (publica]ie `n limba francez\) din 4 iunie 1896, redactorul rubricii mondene, Mi[u V\c\rescu (sub pseudonimul Claymoor) `[i anun]\

Fra]ii Lumière [i ma[in\ria lor minunat\

snobii cititori c\ luni 27 mai 1896, la sediul ziarului din Calea Victoriei, pe holul de la etajul I, a avut loc o reprezenta]ie a „minunii secolului”. „Cinematograful, aceast\ senza]ie a zilei, a fost trimis s\ `ncânte Bucure[tiul” de celebrul impresar al Adelinei Pati [i al Eleonorei Duse, domnul Schurmann, iar ziarul „L’Indépendance Roumaine”, a fost gazda [i patronul primelor reprezenta]ii cinematografice `n Bucure[ti. Au fost proiectate filmele: Un dineu, Lec]ii de mers pe biciclet\, Sera, Plecarea enoria[ilor de la o mess\, Mic dejun pe iarb\, Pia]a Operei, Bufetul, Sosirea unui tren `n gar\. ~n ziua urm\toare, „L’Indépendance Roumaine” consemna, sub semn\tura aceluia[i Claymoor: „Ieri sear\ aparatul cinematografic a fost a[ezat `n marele salon al ziarului nostru, unde vor avea loc proiec]ii ziua [i noaptea… A fost ca o ie[ire din biseric\ `ntr-o zi de s\rb\toare… Personajul misterios care manevra la fel de misterioasa lantern\ magic\ ne-a condus la Moulin Rouge `n timpul unei petreceri nocturne… Totul se deruleaz\ cu o asemenea veridiwww.VREAU BILET.ro

citate [i cu o asemenea vitez\ `ncât po]i crede c\, `ntr-adev\r, aceasta e realitatea”. Pentru scurt timp cinematograful se mut\ `n sala cea mare din cl\direa de pe bulevardul „Eforiei Spitalelor Civile”, apoi `n sala „Hugues” (vizavi de vechiul Teatru Na]ional), iar dup\ o vacan]\ de var\ din nou `n localul ziarului „L’Indépendance Roumaine”. De aceast\ dat\, cu spectacole permanente, atrac]ia monden\ devenind un spectacol popular al bucure[tenilor.

Marea senza]ie: „Sosirea trenului `n gar\”

„...~n graba mare `nspre realizarea artei, a adev\ratei arte cinematografice, sfor]\rile române[ti nu pot fi nefolositoare. Oricât mijloacele noastre materiale [i tehnice nu ne-au `ng\duit s\ particip\m la `ntrecerea popoarelor pentru noua art\, cred c\ trebuie s\ vie momentul s\ aducem [i contribu]ia româneasc\...Talentul românesc ar avea o larg\ posibilitate de manifestare”.( Liviu Rebreanu -1930.)

inunda]iilor de la Gala]i, vapoarele Neurologul Gheorghe flotei române pe Marinescu, str\mo[ul filmelor gen Discovery Dun\re, scene de pe hipodromul B\neasa. Putem spune c\ actualit\]ile cinematografice române[ti au o veche tradi]ie. ~n total, Paul Menu a filmat `n România 17 subiecte, dintre care se mai p\streaz\ [i ast\zi dou\, `n catalogul Lumière, la nr. 551 [i Prima pelicul\ filmat\ `n România 552. ~n Macedonia, fra]ii aromâni Manakia fac carier\ cu reportajele prezint\ o actualitate: parada lor de actualit\]i, sociale [i etnoregal\ de la 10 mai 1897 (ANF). grafice (A.N.F.). Un lucru demn de remarcat este faptul c\ doctorul Gheorghe Marinescu, dându-[i seama de Filmule]e cu arti[ti [i importan]a cinematografului `n jurnale de actualit\]i lumea [tiin]ific\ medical\ [i nu Dar, `n num\rul din 16 martie numai, cu sprijinul fra]ilor 1898 al ziarului „L’Indépendance Lumière, va realiza ni[te filmule]e Roumaine”, `ntâlnim, iat\, pe teme medicale. Dac\ pân\ `n urm\torul anun]: „De vânzare un 1975 aceste filme au fost mai cinematograf Lumière cu 12 vemult ni[te legende, `n acel an un deri, dintre care 6 din ]ar\ [i 6 din reporter TV, pe nume Cornel str\in\tate echipat, pentru a lua Rusu, le descoper\ `ntr-un fi[et vederi noi”. Epuizarea curiozit\]ii metalic la spitalul care poart\ spectatorilor fa]\ de cinema, care numele celebrului medic. Filmele se manifestase [i `n Occident, se au fost realizate `n perioada anilor manifest\ [i la publicul 1898-1899.( A.N.F.) bucure[tean. Senza]ia reprezenta]iilor cineAparatul este cump\rat de cinematografice bucure[tene era filva, `ns\ spectacole de cinema nu mul „Sosirea trenului `n gar\”. se vor mai da pân\ `n 1905. Pentru `nnoirea programelor, Atunci, cineva cu numele de curând se vor prezenta imagini Oeser, apoi „demonstratorul” din ]ar\ filmate de operatorul Kuperman, „distinsul electrician francez Menu, unul dintre cei A.C.Bottez” [i mul]i al]i anonimi, angaja]i de fra]ii Lumière, pentru vor relua reprezenta]iile ciner\spândirea [i exploatarea matografice. Spectacolele au fost inven]iei. Primele vederi filmate prezentate `n s\lile „Edison”, române[ti au fost prezentate pe „Eforie”, „Teatrul Liric” [i „Circul 23 iunie (dup\ alte surse 8 iunie Sidoli”.Prima sal\ de cine1897), redând imagini ale matograf construit\ este sala

„Volta”, din strada Doamnei [i este inaugurat\ `n mai 1909. Urmeaz\, `n ianuarie 1909, cinema „Bleriot”, `n str. S\rindar, urmat de cinematografele „Bristol”, „Apollo” [i „Venus”. ~n Transilvania, lucrurile s-au mi[cat mai rapid, astfel c\, la Bra[ov, prima sal\ de cinematograf dateaz\ din 1901. Programele erau formate din documentare [i mici filmule]e cu arti[ti. Ultimile se vor m\ri mereu ca durat\, devenind cu timpul filme, iar documentarele - jurnale de actualit\]i. Astfel, `n anul 1910, Victor Eftimiu [i Aristizza Romanescu mimau o ceremonioas\ promenad\ pe malul m\rii. Presa vremii scrie: „F\r\ scenariu scris, cei doi protagoni[ti, alc\tuind dealtfel `ntreaga distribu]ie, sunt antrena]i `ntr-o lini[tit\ discu]ie, c\utând ca printr-o gestic\ sobr\ s\ nu fac\ not\ discordant\ cu minunatul decor natural...”. Pelicula nu dep\[ea 5 minute, fiind, de fapt, o „filmare”, un filmule]. (Va urma) Surse de informare: „Wikipedia - enciclopedia liber\”, „Momente din trecutul filmului românesc” de Ion Cantacuzino, Buletine „Filme noi” editate de fosta Central\ „Romaniafilm”, memoriile [i studiile lui Tudor Caranfil, Jean Mihail, Jean Georgescu [i ale A.N.F., „Istoria filmului românesc `n 7.000 de cuvinte” de Marian }u]ui [i revista „Cinema”

www.VREAU BILET.ro

39

Cronic\ de film

Medeea Marinescu îÉÇÉíy=ÇÉ=íçé=}åíêJìå Ñáäã=Ñê~åÅÉò

Miron Manega

Nici un regizor român n-ar fi `ndr\znit s\ fac\ un film precum „Je vous trouve très beau” al fran]uzoaicei Isabelle Mergault. Motivul e simplu: complexul cultural [i ru[inea de a fi român. Este la mod\ autodenigrarea [i ploconeala `n fa]a Occidentului, indiferent de calitatea produselor importate. Ei bine, a trebuit s\ vin\ o regizoare francez\ f\r\ complexe [i prejudec\]i, ca s\ ne arate ceea ce noi nu mai observ\m demult: exist\, `n România, `n straturile sociale cele mai de jos, resurse de regenerare care pot umaniza cele mai ostile medii. Pe de alt\ parte, exist\, `n lumea civilizat\, forme ale dezumaniz\rii care frizeaz\ s\lb\ticia. ~ntâlnirea a doi exponen]i din cele dou\ spa]ii morale poate da efecte existen]iale fericite.



Filmul a avut un suces uria[ `n Fran]a. De[i f\cut cu un buget redus, 3.000.000 de euro (majoritatea investi]i `n promovare), dup\ mai pu]in de trei s\pt\mâni de la premiera din 11 ianuarie 2006, se afla pe primul loc `n topul `ncas\rilor. La `nceputul lunii decembrie, când a avut loc premiera `n România, `n Fran]a fusese vizionat de 3,7 milioane de spectatori [i se vânduser\ peste un million de DVD-uri. Este pu]in probabil c\ va avea acela[i succes de cas\ `n România, `n primul rând din cauza scepticismului [i complexului cultural de care am amintit. N-a venit `nc\ vremea s\ ne cunoa[tem valorile. O fac al]ii [i câ[tig\ bini[or din asta.

Moartea „tragic\” a unei pisici Teza filmului este de-a dreptul surprinz\toare, având `n vedere c\ nu e formulat\ de vreun partid precum România Mare sau de vreun na]ionalist extremist: o românc\ s\rac\ [i disperat\, client\ a agen]iilor matrimoniale din Europa, reu[e[te s\ civilizeze un fermier francez. Filmul este greu de catalogat ca gen, c\ci folose[te o re]et\ complex\ cu ingrediente ce merg de la telenovela clasic\ pân\ la comedia neagr\ [i drama cu happy-end. Personajele principale sunt fermierul francez Aymé Pigrenet (interpretat de marele actor Michel Blanc) [i românca s\rac\ Elena, interpretat\ de Medeea Marinescu.

Isabelle Mergault: „Elena aduce un lic\r de lumin\ `n via]a gri a lui Pigrenet” „Aymé este un animal de povar\; niciodat\ nu s-a l\sat ghidat de sentimente `n via]a lui. Habar nu are ce `nseamn\ s\ fii `ndr\gostit. Cu prima lui nevast\ s-a `nsurat pentru c\ erau vecini. Dar Elena `i va aduce altceva. ~mpreun\ cu ea, va descoperi c\ e capabil s\ aib\ sentimente, s\ simt\ durerea, bucuria. Tân\ra femeie vine din România cu o inocen]\ [i o prospe]ime aparte; ea vede `n Aymé Pigrenet ocazia de a sc\pa de mizerie [i o [ans\ pentru feti]a ei de [ase ani. Nu sunt `ndr\gosti]i unul de altul. ~ncetul cu `ncetul, `ns\, Elena aduce un lic\r de lumin\ `n via]a gri a lui Aymé Pigrenet”.

Aymé este un fermier dezumanizat de munc\, `nsurat cu o femeie cic\litoare, muncitoare [i cumsecade, care ]ine toat\ casa, dar care se uit\ tot timpul la telenovele americane (ceea ce-l enerveaz\ la culme pe so]). Un accident nefericit (un scurtcircuit la mulg\toarea automat\, cump\rat\ la mâna a doua) o ucide pe so]ie [i de aici `ncepe dezastrul gospod\resc al bietului fermier, care nu-[i mai poate sincroniza munca la câmp cu problemele casei. Culmea ghinionului este moartea „tragic\” a pisicii `n ma[ina de sp\lat, unde aceasta era obi[nuit\ s\ doarm\. Pisica este sp\lat\, stoars\ ([i, evident, ucis\!) o dat\ cu rufele. ~ndurerat [i disperat c\... s-a stricat ma[ina, fermierul apeleaz\ la serviciile unei agen]ii matrimoniale pentru a-[i g\si o nou\ so]ie.

„Civilizatoarea” Elena este o „fat\ mare cu copil mic”, al c\rei vis utopic este s\ deschid\ o [coal\ de coregrafie `n Bucure[ti. Este s\rac\, `ntr-adev\r, dar educat\, sensibil\, citit\ [i [tie s\ cânte la pian. Are o feti]\ adorabil\, de [ase ani, f\cut\ nu www.VREAU BILET.ro

40

Medeea Marinescu: „Elena este un rol minunat de jucat” „Isabelle Mergault a alc\tuit un portret corect al Elenei. ~n ceea ce se nume[te curent «]\rile din Est», exist\ multe fete care `i seam\n\, din toate categoriile sociale. ~n mod cu totul contrar a ceea ce se crede `n mod obi[nuit, prea obi[nuit, Elena este dovada vie c\, atunci când e vorba de calitatea uman\, condi]ia nu are nici o leg\tur\. Fata vine dintr-un mediu de s\r\cie, dar are valori morale, gust [i multe calit\]i. Energia ei, afec]iunea [i sensibilitatea ei de femeie lumineaz\ via]a auster\ a fermierului. Este un rol minunat de jucat. … Cu acest film, sper s\ `ntâlnesc un alt public decât cel care m\ cunoa[te deja `n România dar, mai ales, sper s\ pot estompa diferen]ele dintre europenii din Est [i Vest”. se [tie cu cine, pe care o iube[te ca pe ochii din cap [i pentru care a renun]at la toate visele. Pân\ una-alta lucreaz\ ca femeie de serviciu [i reu[e[te cu chiu cu vai s\-[i `ntre]in\ familia… Venit `n România s\-[i g\seasc\ o nou\ so]ie, prin intermediul unei agen]ii matrimoniale, Aymé cunoa[te mai multe fete, care mai de care mai sexy ([i mai proaste) venite cu discursurile preg\tite, toate terminându-se cu „Je vous trouve très beau” (de aici [i titlul filmului). Exasperat de acest cli[eu ipocrit, Aymé o alege pe Elena, singura care nu-l folose[te [i care se comport\ natural. Cei doi pleac\ `n Fran]a, unde Aymé o prezint\ pe Elena drept o rud\ din România. Urmeaz\ o lung\ perioad\ de adaptare `n care ([i acesta este elementul senza]ional!) românca este cea care `l transform\ pe fermierul incult [i abrutizat, nu doar umanizându-l, ci chiar civilizându-l. Acesta `nva]\ s\ se `mbrace, s\ m\nânce, s\ se comporte cu animalele, s\ asculte muzic\ clasic\ la c\[ti, `n timp ce conducea tractorul etc.

Voila de vezi! Scena cu cea mai mare `nc\rc\tur\ simbolic\ [i emo]ional\

este aceea `n care Elena `i duce lui Aymé, la câmp, co[ul cu mâncare, precum ]\r\ncile noastre pe vremuri. Uimit [i `nduio[at, fermierul `ncepe s\ se `ndr\gosteasc\ de Elena. Dar, o dat\ cu dragostea, apare [i gelozia. Dup\ mai multe ne`n]elegeri, Elena hot\r\[te s\ se `ntoarc\ `n ]ar\. De[i `[i d\ seama c\ a pierdut-o, Aymé `i d\ Elenei 17.000 de euro, spunându-i c\ sunt banii câ[tiga]i de ea, la pariurile de la cursele de cai. ~n România, Elena `[i cump\r\ cas\ [i deschide mult visata [coal\ de coregrafie. Printr-o `ntâmplare, afl\ `ns\ c\ nu câ[tigase nimic la pariuri [i c\ banii erau toat\ agoniseala de-o via]\ a lui Aymé Pigrenet. Filmul este departe de a fi per-

fect. Pe lâng\ traducerea total neinspirat\ [i neromâneasc\ a titlului („V\ g\sesc fermec\tor”), sunt multe „scame”, neglijen]e de construc]ie, de informa]ie sau de logic\ a scenariului, iar coloana sonor\, de[i func]ional\ ca muzic\ `n sine, este ilustrat\ cu melodii ruse[ti cântate `n francez\ etc. Dar povestea este cât se poate de clar\ [i de dinamic\, jocul protagoni[tilor (atât al lui Michel Blanc, cât [i al Medeei Marinescu) e magistral, umorul de cea mai bun\ [i fin\ calitate. Iar mesajul filmului e emo]ionant [i f\r\ echivoc: o românc\ de la periferia societ\]ii umanizeaz\ [i civilizeaz\ un francez din clasa medie. Voilà de vezi!



Michel Blanc: „Medeea joac\ extraordinar de bine `n francez\!” „Ceea ce face ca scenariul s\ aib\ calitate este acel amestec fin de umor [i de emo]ie care, `n general, e destul de dificil de interpretat. Actri]a românc\ Medeea Marinescu, care o interpreteaz\ pe Elena, nu vorbea un cuvânt fran]uze[te cu [ase luni `nainte de a `ncepe film\rile, nici nu mi-a venit s\ cred cum a progresat. A prins `ns\ toate fine]urile. E remarcabil\. Nu numai c\ vorbe[te [i `n]elege, dar [i joac\ extraordinar de bine `n francez\!”

www.VREAU BILET.ro

41

Gafe din filme

„Casino Royale”, pe lista filmelor cu cele mai multe gre[eli

La doar o s\pt\mân\ de la lansarea pe marile ecrane, „Casino Royale”, noul film din seria James Bond, a fost deja votat, anul trecut, printre primele 20 de filme cu cele mai multe erori, conform moviemistakes. com. Spectatorii peliculei „Casino Royale” au des co perit deja 17 scene cu gre[eli neinten]ionate ale realizatorilor. Printre acestea, o scen\ `n care actorului principal, Daniel Craig, i se vede costumul de protec]ie de cu loare alb\, purtat pe sub pantaloni, atunci când agentul 007 urc\ pe un camion cu combustibil pentru avioane, dar [i o alta, `n care James Bond [i Vesper (Eva Green), `n drum spre Muntenegru, sunt zgâl]âi]i `n trenul `n care c\l\toresc, dar apa din paharele de pe mas\ nu se mi[c\. Pelicula cu cele mai multe gre[eli sesizate de site-ul mo vie mistakes.com este „Pira]ii din Caraibe: Blestemul Perlei Negre” (2003), cu 222 de erori descoperite.

Oamenii apar miraculos, iar locotenentul Dan are picioare! ~n filmul „Forrest Gump” sunt câteva scene `n care Forrest alearg\ de-a lungul terenului de fotbal [i nimeni nu pare a fi capabil s\-l prind\. Se presupune c\

este foarte iute de picior, dar `n timpul uneia dintre scenele acestea se poate vedea arbitrul care `l ajunge foarte u[or din urm\. ~n scena `n care scaunul cu rotile al Locotenentului Dan alunec\ rapid pe ramp\, `n sens invers, chiar dup\ momentul `n care a vorbit cu Forrest, se poate vedea `n mod evident faptul c\ Dan... are picioare! Cam la 10 minute dup\ `nceputul filmului, Forrest se afla `n autobuzul [colii [i prive[te neputincios, `n timp ce colegii ocup\ toate scaunele disponibile. Jenny `i spune c\ poate s\ stea jos lânga ea, dac\ vrea. Când camera o filmeaz\ pe Jenny, `n spatele ei, cele dou\ locuri sunt libere! Imediat dup\, camera se re`ntoarce pe Forrest [i Jenny. ~n spate, locurile sunt `n continuare goale. Apoi `l vedem din nou pe Forrest. Când camera se mut\ `n cele din urm\ pe Jenny, `n spate se pot observa câ]iva copii stând pe scaunele goale de mai `nainte! Când Forrest prime[te permisul de „l\sare la vatr\”, terenul de baschet pe care st\ are o linie de 3 puncte, marcat\ recent [i foarte u[or vizibil\. Liniile de 3 puncte nu vor ap\rea decât muuul]i ani mai târziu!

Ce `ncepe de Halloween se termin\ la Cr\ciun ~n timpul film\rii aeriene din „Exorcistul” („The Exorcist”), deasupra ora[ului Georgetown, imediat dup\

ultima secven]\ cu Irakul, c\uta]i cu privirea `n col]ul din dreapta o cl\dire de pe strada „M”, care are u[i mari, rotunde. Deasupra lor atârn\ un banner pe care scrie „Merry Christmas”. Din moment ce segmentul de film care are leg\tur\ cu Georgetown `ncepe de Halloween, asta pare a fi o gaf\ destul de mare. Probabil c\ au filmat acest segment mult mai târziu, mai aproape de Cr\ciun. ~n scena `n care fata plute[te `n aer deasupra patului ei, pute]i vedea (cu ceva efort, e adev\rat) ni[te corzi foarte `nguste, negre, care o sus]in. S-a putut observa asta `n edi]ia cea mai recent\ pentru ci nematograf a filmului, „The Exorcist - Director’s cut”.

}igara care apare si dispare Tot `n „Exorcistul”, `n timpul scenei `n care mama lui Reagan face cuno[tin]\ cu Damian, preotul catolic, `i cere acestuia o ]igar\. Apoi `ncep s\ discute, iar dup\ un minut [i ceva ea termin\ de fumat ]igara. O arunc\ [i chiar pare c\ o calc\ cu piciorul, pentru a o stinge. ~n imediat urm\toarea scen\, `ntr-un close-up al celor doi, femeia `[i agit\ mâinile `n aer. ~ntre degetele ei se poate observa aceea[i ]igar\, pe care o arunc\ din nou pe p\mânt [i o calc\, din nou, cu piciorul. Material furnizat de www.videofil.ro

www.VREAU BILET.ro

42

rimele men]iuni despre spectacole de oper\ pe teritoriul Principatelor Române dateaz\ `nc\ din 1772, când Livio Cinti [i „operi[tii” lui treceau prin Bucure[ti, `n turneu. Cei mai talenta]i, dar [i mai curajo[i dintre ei, au p\r\sit ]ara, iar unii au devenit celebrit\]i interna]ionale: Euphrosyna Vlasto avea s\ fie aclamat\ sub pseudonimul „La Marcollini”; Elena Teodorini, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici-Bayreuth, Giovanni Dimitrescu, Margareta IamandiNuovina, Zina de Nori erau extrem de aprecia]i la Scala din Milano, Metropolitan din New York, la Operele din Sankt Petersburg, Bayreuth sau Rio de Janeiro. Cea mai str\lucit\ sopran\ a acelei epoci a fost Haricleea Hartulary, pe care Saint-Saens o botezase Darclée. Rolul Tosca [i opera omonim\ a lui Puccini au fost compuse special pentru ea.

P

1921 - Opera Român\, institu]ie de stat Dirijorul, compozitorul [i profesorul de canto George Stephanescu, absolvent al Conservatoarelor din Bucure[ti [i Paris, [i-a pus `ntreaga energie `n slujba fond\rii companiei „Opera Român\”. Lansarea trupei lirice bucure[tene, la 8 mai 1885, cu opera Linda de Chamounix, de Donizetti, cântat\ `n române[te, a fost un eveniment memorabil. Varietatea repertoriului reflecta ambi]iile artistice ale sale [i ale altor promotori. Se cântau nu doar operete [i vodeviluri, ci [i cele mai iubite opere italiene [i franceze ale unor compozitori de maxim\ popularitate, precum Rossini, Donizetti, Bellini, Verdi, Gounod, Puccini, Wagner. Pe scena Operei bucure[tene au cântat: Adelina Patti, Mattia Battistini, Titto Ruffo, Gemma Bellincioni, Luiza Tetrazzini, Leo Slezak, Ernest van Dyck, Pauline Lucca, Bel Sorel, Alessandro Bonci, Yvonne de Tréville. ~n 1921, Compania a primit, `n sfâr[it, fondurile necesare pentru a deveni o institu]ie de stat, OPERA ROMÂN|. Spectacolul inaugural a fost un luxuriant Lohengrin montat de Adalbert Markowski, sub bagheta lui George Enescu. ~n perioada interbelic\, arti[ti de

jìòáÅ~=ÇÉ=çéÉêy xá=léÉê~=k~záçå~äy marc\ din `ntreaga lume au cântat pe scena Operei, `n timp ce al]i cânt\re]i români `[i cl\deau cariere interna]ionale. ~n luna august 1953, Opera a primit un sediu nou. Cea dintâi premier\ de oper\ a avut loc pe 9 ianuarie 1954, cu „Dama de pic\” de Ceaikovski, dup\ Pu[kin, iar primul balet a fost „Coppelia”, la 10 ianuarie 1954. ~n pofida restric]iilor [i interdic]iilor ideologice, arti[tii români erau binecunoscu]i `n str\in\tate, mul]i dintre ei fiind de]in\tori a importante premii la Concursurile Interna]ionale de Canto de la Toulouse, Geneva, Montreal, Sofia, Rio de Janeiro, Moscova, Leipzig, München, Salzburg, Barcelona, Busseto. Beneficiind de o echip\ de interpre]i de cea mai `nalt\ clas\ [i de unul dintre cele mai bune coruri din Europa de Est, Opera Român\ din Bucure[ti a devenit o scen\ extrem de apreciat\. ~ncepând din 1990, problemele politice disp\rute dup\ c\derea regimului comunist au fost `nlocuite de cele financiare. Cu toate acestea, s-a continuat reluarea unor titluri `n mont\ri noi (Faust, Boema, Nunta lui Figaro, Traviata) sau a unor titluri `n premier\ (Pescuitorii de perle, Mefistofele), iar echipa de interpre]i a fost fundamental `ntinerit\, `n special pe timpul directoratului lui Ludovic Spiess.

IANUARIE Miercuri 24, ora 18.30: RO{U {I NEGRU Joi 25, ora 18.30: V|DUVA VESEL| Vineri 26, ora 18.30: MANON LESCAUT Sâmb\t\ 27, ora 18.30: LACUL LEBEDELOR Duminic\ 28, ora 11.00: MOTANUL ~NC|L}AT Duminic\ 28, ora 18.30: DIEZAUBERFLOTE - concert spectacol Miercuri 31, ora 18.30: LA TRAVIATA Miercuri 7, ora 18.30: LACUL LEBEDELOR Duminic\ 11, ora 18.30: CARMEN

FEBRUARIE Joi 1, ora 18.30: SIMFONIA FANTASTIC| Vineri 2, ora 18.30: DON GIOVANNI Sâmb\t\ 3, ora 18.30: NABUCCO Duminic\ 4, ora 11.00: SP|RG|TORUL DE NUCI Duminic\ 4, ora 18.30: DIE ZAUBERFLOTE Joi 8, ora 18.30: V|DUVA VESEL| Vineri 9, ora 18.30: MANON LESCAUT Sâmb\t\ 10, ora 18.30: RO{U {I NEGRU Miercuri 14, ora 18.30: AIDA Joi 15, ora 18.30: CASANOVA Vineri 16, ora 18.30: SIMON BOCCANEGRA Sâmb\t\ 17,ora 18.30: DIE ENTFUHRUNG AUS DEM SERAIL Duminic\ 18, ora 11.00: COPPELIA Duminic\ 18, ora 18.30: IL BARBIERE DI SIVIGLIA Sâmb\t\ 24, ora 11.00: MOTANUL ~NC|L}AT Sâmb\t\ 24, ora 18.30: SIMFONIA FANTASTIC| Duminic\ 25, ora 18.30: LA TRAVIATA

www.VREAU BILET.ro

43

Interviu

açáå~=`~ê~ÖáìW „A[a cum a fost `n «Actorul [i s\lbaticii», a[a era tata [i `n realitate” ~n acte, o cheam\ Maria. Prietenii o [tiu de Doina. De[i al]i copii ar fi profitat de celebritatea p\rin]ilor, Doina Caragiu a ales discre]ia. Sus]ine c\ numele Caragiu nu i-a adus niciodat\ avantaje, ba chiar i-a `ngreunat traiul.

„Nu am nici un merit s\ m\ laud cu numele tatei” - Ce v\ aminti]i despre tat\l dvs.? - P\rin]ii mei erau desp\r]i]i de când aveam trei ani. Ne vedeam de dou\-trei ori pe an, dar nu mai mult. Era foarte ocupat. - Dar atunci când v\ vedea]i, cum era? - El ca tat\ a fost tat\ pân\ pe la 4 ani, apoi a fost pensie alimentar\ [i, de câteva ori pe an, vizite, ori eu, ori el. Dar nu a fost a[a cum e un t\tic. ~n momentul `n care p\rin]ii sunt

Este singurul copil al lui Toma Caragiu, din prima c\s\torie a acestuia, cu actri]a Maria Bondar. Prefer\ s\ tr\iasc\ `ntr-un anonimat confortabil, la ad\postul lini[tii dintr-o sta]iune montan\, unde [i-a deschis, `mpreun\ cu so]ul ei, o pensiune turistic\. desp\r]i]i, rela]iile nu mai sunt ca `ntr-o familie. - Cum `l privea]i: ca pe idol sau ca pe tat\? - Ca pe tat\, c\ruia `i duceam dorul, desigur. Când mi-era dor de el, m\ duceam [i-l vedeam. Eu am `nv\]at la Zoia Kosmodemianskaia. (Lacrimile o podidesc. Se scuz\ [i dispare pentru câteva minute `n

Dana Cobuz cas\). Am stat la internat din clasa I pân\ `ntr-a V-a. A fost o mare durere pentru mine s\ n-am p\rin]ii aproape. Vedeam copiii c\ sunt cu m\mica, cu t\ticu', numai eu singuric\... Dar... geamurile de la internat d\deau `n aceea[i curte cu ferestrele cabinelor de la Teatrul Bulandra. Când mi-era dor de tata [i voiam s\-l v\d, m\ c\]\ram pe gratii [i m\ uitam spre cabina lui. - De ce a]i preferat t\cerea? - De ce? Pentru c\ de când m\ [tiu, când am spus c\ m\ cheam\ Caragiu, n-am avut decât de pierdut. La [coal\, f\ceam prostioare ca to]i copiii. Cine e `n frunte? Caragiu! Probabil era un nume sonor. Dac\ vreau s\ fac o lucrare, pe tine te cost\ 2 lei, pe mine 20, c\ „sunt bogat\”. Nu [tiu cum s\ fac s\ m\ ascund. ~n plus, nu am nici un merit s\ m\ laud cu numele tatei. Nu am talentul lui, cultura lui, nici m\car nu-i continuu meseria. Dac\ vre]i s\ v\ ar\t poze cu mine, cu mama [i cu tata, dar nu sunt multe...

„Eu m-am c\s\torit cu el `n biseric\, este so]ul meu pân\ mor” - Sem\na]i [i cu mama, [i cu tata... - A[ fi vrut s\ sem\n mai mult cu mama, dar de la nas `n sus sunt leit\ tata. - De ce lumea v\ [tie de Doina, când, de fapt, v\ cheam\ Maria? - Mama zicea c\ dou\ M\rii `n cas\ sunt cam multe [i-atunci, o `ndr\gostit\ de folclor fiind, mi-a zis Doina. Glumea, spunându-mi „Doin\, doin\, cântec dulce, când te-aud nu www.VREAU BILET.ro

44

m-a[ mai duce”. - Unde v-a prins cutremurul? - Eram cu mama, `n Bucure[ti. Noi am crezut c\ [i el este la spectacol, la Titu, nu acas\ la el. Noi st\team la o cas\ `n Colentina, o cl\dire sigur\... Dac\ era cu noi, nu ar fi p\]it nimic... Apoi, a doua zi, am primit telefon de la Nelu Adam, v\rul tatei, care-i era foarte apropiat. El l-a g\sit, a lucrat câteva zile la d\râm\turi. Spunea Nelu c\ a trebuit s\-l desfac\ la pantaloni, altfel nu se mai cuno[tea dac\-i femeie sau b\rbat. (plânge iar). A fost cumplit, cel pu]in pentru mama. Ea l-a iubit toat\ via]a, chiar dac\ au divor]at. Am crezut c\ moare [i ea atunci. Mama era mai credincioas\, spunea: „Eu m-am c\s\torit cu el `n biseric\, este so]ul meu pân\ mor”. - Nu v-a tentat o carier\ `n actorie? - Nu mi-a pl\cut niciodat\ via]a lor. Pe mama o a[teptam pân\ la 3-4 diminea]a s\ vin\ acas\. Eu am avut mereu, ba o femeie, ba alta care m\ cre[teau, ori m\tu[a. M\ trezeam noaptea [i pip\iam perna de lâng\ mine, s\ v\d dac\ a venit. Mama a fost de o frumuse]e rar\, de aceea n-am `n]eles niciodat\ cum a putut tata s\ se `nsoare cu o asemenea femeie. Am `ntrebat-o de multe ori de ce nu se rec\s\tore[te...era teribil de frumoas\ [i mul]i b\rba]i au curtat-o. Mi-a zis: „Mam\, un om cum a fost tat\l t\u n-o s\ mai g\sesc niciodat\. A[a de[tept ca el nu mai `ntâlnesc”. Mama era actri]\ [i tata era student când s-au cunoscut, iar ea a intuit de la `nceput ce va deveni el. S-a `ndr\gostit de de[tept\ciunea lui. Dup\ tata, n-a mai vrut pe altul...

„Noua so]ie i-a f\cut ce-i f\cuse [i el mamei” - Care a fost, de fapt, motivul divor]ului? - N-a[ [ti s\ v\ spun. Tata a fost `ntotdeauna un iubitor al sexului frumos, iar femeile alergau dup\ el, mai ales dup\ ce a devenit cunoscut. {i-atunci, a `n[elat-o pe mama cât a putut. Or, mama n-a putut suporta decât vreo 12 ani. S-a `mboln\vit de nervi, nu mai

putea s\ doarm\ [i a divor]at de el. Tata s-a c\s\torit, cu Elena Bichman, dup\ dou\ s\pt\mâni. A primit ce a meritat, c\ci noua so]ie i-a f\cut ce-i f\cuse [i el mamei. Ca s\ vede]i cum era... Au fost la o petrecere, st\teau la mas\: aici mama, aici el, al\turi o alt\ femeie. ~i spunea mamei: „Bebe, te iubesc!”, se `ntorcea la femeia de lâng\ el [i `i d\dea `ntâlnire \leia. Cum s\ rezi[ti cu a[a un om? La teatru, toate actri]ele ie[eau din cabin\ râzându-i `n fa]\ mamei. El era director la un moment dat, iar ele, pentru un rol, mai f\ceau [i alte chestii. Mama n-avea nevoie, era cap de afi[, oricum.

„Era un bun `not\tor, un mare pescar [i un mare fricos” - Ce amintiri p\stra]i despre familie? - ~mi povestea cineva c\ tata ar fi fost `ntrebat, cu pu]in timp `nainte s\ moar\, dac\ o mai iube[te pe Maria [i el ar fi r\spuns: „A[a cum am iubit-o pe Bebe, n-am s\ mai iubesc nici o femeie”. Bebe, a[a o alinta el pe mama. ~mi pare r\u c\ nu g\sesc acum s\ v\ ar\t o fi]uic\ `n care el `i scria mamei c\ e cea mai frumoas\ femeie, cea mai iubit\, cea mai... A iubit-o tare mult, numai c\... A[a cum a fost `n „Actorul

[i s\lbaticii”, a[a era `n realitate. Rolul vie]ii lui: un poet [i un ve[nic `ndr\gostit. - {i ca om, cum era? - Un bun `not\tor, [tiu din povestirile mamei. Un mare pescar [i un mare fricos. Dac\-i ar\tai un [oricel, le[ina. Era un ateu convins. P\rin]ii mei erau prieteni cu p\rintele Galeriu. Mama [i p\rintele `ncercau s\-l conving\ s\ cread\ `n Dumnezeu, dar nu aveau spor. Totu[i, de fiecare dat\ când intra `n scen\, tata `[i f\cea cruce. Cum se explic\ asta, nu [tiu... Mama, `n schimb, era foarte credincioas\. Dar nu habotnic\, ci documentat\. N-a reu[it s\-l „converteasc\”. Noi am zis a[a: de fapt, dac-ar fi stat cu noi, ar fi tr\it [i dac\ ar fi crezut `n Dumnezeu, poate ar fi avut o alt\ soart\. Eu am convingerea c\ el a murit exact cum i-a fost fric\. Ce ar fi f\cut el, dac\ prindea Revolu]ia, oare? - Cum reac]iona]i când `l vede]i la televizor? - Foarte bine... Când eram copil [i el tr\ia, cel mai des `l vedeam la televizor. Acum, tot la televizor `l v\d. Pentru mine, e la fel... Tr\ie[te.

www.VREAU BILET.ro

45

Cronic\ de Videofil

łj~êáÉ=^åíçáåÉííÉÒ ghid turistic al Fran]ei decadente

Lexa Axinte

este zugravit\ o Fran]\ a secolului XVIII, `n toat\ splendoarea [i decanden]a ei. ostumele `]i iau ochii iar scenografia ( stil baroc, deh ! ) este pur [i simplu uimitoare ! De[i film\rile au avut loc `n mare parte la Versailles, multe din decoruri au fost reconstituite, din ra]iuni de conservare a operelor de art\ originale. M\tase, tafta [i crinolin\, peruci albe, `nalte cât un stup de albine, piramide din dulciuri, mânc\ruri ingenios ornate, pahare din cristal pe gura c\rora `]i plimbi degetul [i produc o muzic\ `ngereasc\ [.a.m.d. sunt, din p\cate, doar praf `n ochi [i au rolul meschin de a distrage aten]ia de la substan]a filmului care, pur si simplu, s-a diluat...

C

ac\ inten]ia Sofiei Coppola (Premiul Oscar `n 2003 pentru „Lost in Translation” [i autoarea „Sinuciderii Fecioarelor”) a fost s\ realizeze o dram\, atunci a reu[it, dar par]ial. ~n realitate, subiectul, destul de sub]irel, serve[te doar pe post de [evalet, unui tablou de mari dimensiuni, `n care

D

cranizare dup\ „Marie Antoinette: The Journey” de Antonia Fraser, filmul progeniturii marelui Francis Ford Coppola este un fel de cronic\ a maturiz\rii naivei prin]ese austriece, Marie Antoinette (Kirsten Dunst) care, rupt\ brutal de patrie [i mum\, trebuie s\ se adapteze regulilor

E 46

[i obiceiurilor excentricei cur]i regale franceze. Tânara regin\ are multe obstacole `n calea fericirii sale. Cel mai mare stres `ns\ `l constituie producerea rapid\ a unui Delfin (mo[tenitor la tronul crinilor). So]ul s\u neexperimentat (Jason Schwartzman) `i `ngreuneaz\ situa]ia instabil\ la curte, printr-o c\snicie steril\, neconsumat\ timp de [apte ani. e[i pelicula acoper\ 19 ani din via]a acestei regine ultra-contestate, schimb\rile ([i nu m\ refer la cele fizice!) sunt vagi, `n ciuda eforturilor actri]ei Kirsten Dunst.

D

ea care odinioar\ le d\dea replica lui Brad Pitt [i Tom Cruise `n filmul lui Neil Jordan, „Interviu cu un vampir” iar `n adolescen]\ reu[ea s\ impresioneze cu presta]ia din „Nebuni [i frumo[i” (al\turi de Jay Hernandez), depune

C

www.VREAU BILET.ro

u am `n]eles deloc rostul personajului Mme du Barry (Asia Argento, senzuala brunet\ din Triplu X). ~[i face o apari]ie glorioas\, e incomod\, pare o amenin]are [i te astep]i la o rela]ionare puternic\ `ntre amanta regelui [i viitoarea regin\. }eap\! Du Barry dispare brusc. La fel de bine putea s\ nici nu existe. ~ns\ aceasta nu este singurul element inutil din film. ~ntreaga suit\ pare u[or inspid\. ~ns\ poate ca aceasta era si ideea [i eu nu am inteles din prima...Enfin, irelevant.

N

monotonie a personajului. \ a[teptam `ns\ la un alt fel de originalitate. La mai mult\ `ndrazneal\. Am observat risipa de lux, dar [i luxul de a risipi pelicula... }inând cont de faptul c\ Fran]a acelor vremuri era, asemeni Vene]iei, un imens alcov gemând a promiscuitate, mi-am imaginat un film `n spiritul Memoriilor lui Cassanova. Cel pu]in asta se `n]elegea din trailer... Nu `ncerc s\ sugerez c\, dintr-o dorin]\ pur personal\ [i pervers\, a[ fi solicitat mai multe scene IC 14. ~ns\ realitatea istoric\ trebuie respectat\ iar personajul cere transform\ri radicale, deci vizibile. [a, Maria noastr\ are probleme `n casnicie, depresiile maritale `i sunt urmate de nop]i cu multe dulciuri, apoi urmeaz\ un amant - contele suedez Fersen ( Jamie Dornan ) iar spre final eroina devine so]ie [i mam\ model. {i totul decurge lin, asemeni unei ploi de var\, dup\ care nu se `ntâmpl\ nimic. S\ nu mai vorbim de finalul filmului, care este asemeni unei batiste fluturate `n gar\...

M

acum mari eforturi de a o interpreta pe regina-copil\ care a revolu]ionat curtea francez\. Pesemne c\ Dunst a `ntâmpinat aceea[i problem\ ca [i Colin Farrell `n nereu[ita lui `ncercare de a-l `ntruchipa pe legendarul Alexandru cel Mare: incapacitatea de a-[i dep\[i vârsta real\. Fragilei Kirsten i-au fost `ndoi]i umerii de o povara mult prea grea. E totu[i vorba de Maria Antoaneta, copila de 15 ani care la 19 [i-a c\p\tat supranumele de „Regina Datoriilor” [i pe care revolu]ionarii au g\sit-o ]apul isp\[itor al tuturor problemelor ]\rii, ca pe urm\ s\ o decapiteze, când ea abia `mplinise 37 de ani. ici o sup\rare, asta nu `nseamn\ c\ palida blondin\ a f\cut un rol prost. Sau c\ filmul e prost `n sine. ~ncercarea unei interpret\ri originale este, `n majoritatea cazurilor, extrem de dificil\. ~n cazul acesta, problema rezid\ `n faptul c\ nu sim]im ascensiunea, drama [i c\derea ei `n dizgra]ie. Monotonia ritmului se reflect\ [i `ntr-o oarecare

N

A

ât despre coloana sonor\... ~ntotdeauna am apreciat muzica de contrast. Acolo unde `[i avea locul. Poate c\ inten]ia tinerei regizoare a fost s\ redea prin muzic\ revolta interioar\ a adolescentei rebele. Pardon, mai incerca]i! Iar camera bâ]âit\ nu spore[te deloc calitatea imaginii. M\ rog, apusurile [i r\s\riturile reflectate `n ferestrele [i b\l]ile de la Versailles sunt filmate impecabil. Dar atât...

C

n cazul `n care a[tept\rile nu v\ sunt foarte ridicate [i nu v-a]i petrecut serile citind despre istoria Fran]ei [i nici nu de]ineti prea multe informa]ii asupra personajului istoric Maria Antoaneta, atunci duce]i-v\ la film cu inima deschis\ [i cugetul `mp\cat. Dar, dac\ a]i comis impruden]a de a r\sfoi o carte despre epoca lui Louis XVI, atunci rezuma]i-v\ la un film documentar de pe Discovery, având certitudinea c\ nu a]i pierdut nimic.

|

www.VREAU BILET.ro

47

Dragobete, Dragodan, Dragomirul florilor … Ioana Bogdan

~n ultimii ani, pe la sfâr[itul iernii, se aude tot mai mult vorbindu-se despre... Dragobete, sau Dragodan, sau Dragomirul florilor, s\rb\toarea iubirii la români... De[i `n vechimea satului arhaic românesc Dragobete era o s\rb\toare mult a[teptat\ [i foarte iubit\, `nscris\ `n calendare la 24 februarie, procesele de urbanizare [i modernizare a României `n secolele XIX- XX au f\cut ca aceast\ tradi]ie s\teasc\ s\ intre `ntr-o semi-uitare, p\r\sit\ `n c\r]ile de etnografie [i folclor. Pu]ini mai [tiu de ea [i de semnifica]ia ei, de[i tinerii au avut `ntotdeauna nevoie de o s\rb\toare a iubirii. Tradi]ia Dragobetelui este mai pu]in cunoscut\ [i are cu totul alt\ origine [i menire decât o alt\ zi a `ndr\gosti]ilor, Ziua Sfântului Valentin. Ea avea ecouri [i variante multe, `n toat\ zona balcanic\. Dup\ 1999, Televiziunea public\ a readus `n aten]ia publicului aceast\ s\rb\toare tradi]ional\ a iubirii, poate [i din nevoia de a contracara escaladarea acestei s\rb\tori de import, cu violen]a infla]iei de feti[uri [i obiceiuri care au invadat pia]a româneasc\ [i din nevoia de a contrapune ascensiunii unor formate (specifice mai mult societ\]ii de consum) o s\rb\toare, un obicei, un basm cu nuan]e filosofice [i cosmogonice. Nici la catolici, dup\ tradi]ie, s\rb\toarea nu era `nve[mântat\ `n atâtea elemente ale economiei de pia]\. Ca [i Mo[ Cr\ciun, Valentin’s Day a devenit mai mult un simbol exploatat comercial, decât o evocare tradi]ional-religioas\. S\rb\toarea iubirii `n satul românesc avea o extensie mult mai larg\ decât cea vestic\,

`mbinând iubirea cu sacrificiul, cu natura ren\scând\, cu elemente cre[tine [i simboluri precre[tine. Iubirea celor doi tineri, Dragobete [i Florica, este metaforizat\ [i suprapus\ procesului de schimbare a anotimpurilor, prin tr\inicia iubirii `n lumea oamenilor, `n natur\, `n lumea p\s\rilor [i a animalelor. Sunt multe legende despre Dragobete, numit adeseori Dragomir, fiul Babei Dochia, func]ie de imagina]ia [i harul creativ al ]\ranului din diferitele zone folclorice ale ]\rii. Dragobete era un personaj, dar [i o podoab\ f\cut din mâ]i[ori de salcie, sau buche]ele de r\murele `nmugurite, pe care [i le `mpleteau fetele `n cosi]e. Ziua lui era considerat\ [i zi a „logodnei p\s\rilor”. Pe scurt, povestea avea acela[i fir: Baba Iarna, numit\ [i Dochia cea ursuz\, nu vedea cu ochi buni dragostea fiului ei Dragobete pentru Florica (Floarea Florilor), cea cu plete de aur, ca razele soarelui de prim\var\. {i când `i vine nora `n cas\, o supune unor `ncerc\ri supraomene[ti, amintind de mucile lui Hercule. ~i cere, printre altele, s\-i aduc\ zmeur\ din p\durea acoperit\ de troiene. Pic\turile de sânge de pe mâinile fetei, zgâriate de tufele `nghe]ate, se transform\ `n fructe aromate. Pân\ la urm\, Baba Dochia, „izgonit\” de statornicia iubirii tinerilor [i „`nfrânt\” de prim\v\ratica nor\-floare, plec\ la munte unde, `ns\, o ajunge c\ldura prim\verii. ~[i arunc\ cele noua cojoace [i piere, l\sându-i pe tineri ferici]i `n c\minul lor, lâng\ vitele lor, lâng\ p\durea lor `nverzit\. Dragobete este simbolul iubirii adev\rate, al re`nceperii unui nou ciclu de via]\ `n univers. ~n... cuplu, pentru a da na[tere urma[ilor [i a perpetua astfel lumea... Televiziunea Român\ va transmite `n curând spectacolul „Cu drag... de Dragobete”, emisiune devenit\ deja tradi]ional\. Spectacolul va avea ca protagoni[ti numai interpre]i de muzic\ popular\ tineri : Ionu] Dol\nescu, Niculina Stoican, Dinu Iancu S\l\janu, Andreea Voica, Cornelia [i Lupu Rednic, Mariana Ionescu C\pit\nescu, Cristian Pomohaci, Adina [i Ilie Medrea, Marinel Petreu[, Constantin L\t\re]u [i al]ii. Nu vor lipsi de la s\rb\toare câteva forma]ii tradi]ionale de jocuri române[ti, printre care celebrii membri ai Ansamblului „Junii Sibiului”, cei mai buni dansatori din ]ar\ la ora actual\, condu[i de o tân\r\ foarte talentat\, Silvia Macrea. www.VREAU BILET.ro

48

Fotografie furnizat\ de Passe-Partout DP

 Unirea Shopping Center - etajul 2 (lâng\ magazinul House of Art) Program: Luni - sâmb\t\; orele: 11:00 - 20:00 Telefon: 0720.153.350  Carrefour Orhideea Program : Luni - vineri; orele 11:00 - 20:00 Sâmb\t\; orele 10:00 - 21:00 Duminic\; orele 10:00 - 20:00 Telefon: 0729.309.900; 0720.153.350  Carrefour Feeria - ZONA GALERII - CASA CENTRAL| Program: Luni-duminic\; orele 10:00 - 20:00 Telefon: 0765.567.916 Pentru coresponden]\ electronic\: rezerv\[email protected]

VREAU BILET

   

 

 

.ro

      

  

    â

     