Vreau Bilet - Numarul 03

VREAU BILET 5HYLVWăGHFXOWXUDVSHFWDFROXOXL

.ro

1U3ƔDecembrie

RIHUWDSHFDUHQXRSRĠLUHIX]D

Alina Cojocaru şi Johann Kobborg

La Mul]i Ani 2007!

readuc COVENT GARDEN la Bucureşti

Prim-balerina Companiei Regale de Balet

VREAU BILET

.ro

Director editorial: MIRON MANEGA [email protected] Redactor-[[ef: Dana Andronie Editoriali[ti: Ion Caramitru, Vasile Menzel, Ioana Bogdan, Lynne Parker, Alexandra Orban, Pompiliu Kostas R\dulescu Art director: Florin M\nescu [email protected] Editor: S.C. Vreau bilet S.R.L Director general: Pepino Popescu Director marketing: Alexandru Valerian Popescu Director strategie: Daniela Elena Popescu PR Manager: Ionu] Pavel Adresa: Str.Traian nr. 206, Sector 3, Bucure[ti, Tel/Fax: 021-642-5830 web: www.vreaubilet.ro e-mail: [email protected]

Prepress [i Tipar: SC ROMPITCOMIMPEX SRL Pia]a Presei Libere nr.1, Bucure[ti Tel/Fax: 021-3 317.89.75 www.VREAU BILET.ro

Bine a]i venit `n Europa! Pepino Popescu A venit vremea bilan]ului. A bilan]ului pe 2006 [i a bilan]ului `n general, pentru ceea ce mi-am propus s\ fac, `ntr-un domeniu atât de imprevizibil ca show-biz-ul. Parc\ a[a `i zice, show-biz, nu? Nu e potrivit, dar a[a a intrat `n limbajul curent. La o adic\, nici cuvântul bilan] nu e potrivit, dar asta este, lucr\m cu cifre, cu num\r de spectatori, cu `ncas\ri, cu pierderi etc. Evalu\m impactul unui act artistic `n bilete vândute, nu e nimic dezonorant `n asta, nu e nimic jignitor pentru art\. Dac\ Spectatorul (Dumneavoastr\, adic\) face efortul financiar s\ pl\teasc\ acel bilet, `nseamn\ c\ are nevoie de acel spectacol, ca de hran\. Iar de hran\ nu ne putem lipsi. Asta mi-am propus, de fapt. ~ntr-un domeniu din ce `n ce mai asediat de subproduse artistice, uneori de artefacturi toxice, am dorit - [i am depus eforturi `n direc]ia asta - s\ men]in pe scen\ respira]ia artistic\ a spectacolului. Am reu[it? N-am reu[it? Nu [tiu, dar am `ncercat. Dumneavoastr\, Spectatorii pentru care am f\cut toate acestea, sti]i mai bine decât mine, pentru c\ era]i `n sal\. O s\ am trufia, acum, la sfâr[it de an, s\ fac bilan]ul de care spuneam la `nceput. A[adar, am bifat, `n agenda mea, ca „rezolvate”, adic\ aduse de mine pe scen\, urm\toarele nume: Compania de dans Espana Baila Flamenco, cu „The power of feeling” [i „Carmen” de Bizet, pe Tudor Gheorghe cu „S\pt\mâna Risipitorului de Frumuse]i” (7 zile cu 7 spectacole), „Calvarul unei inime pribegi” [i „Colindele Mele”, forma]ia Phoenix cu „Baba Novak Tour” (turneu prin ]ar\ `ntre 11 [i 25 octombrie), „Cazacii Zbur\tori”, Johann Strauss Ensemble cu spectacolul „Viena Spirit” (`n cadrul conceptului „Cr\ciun Vienez”) [i Dulce Pontes cu „O coraçáo tem três Portas”. Poate s\ par\ infatuare sau grandilocven]\ aceast\ `n[iruire de nume sonore, de a c\ror existen]\ nu m\ fac cu nimic „vinovat”. Dar poate c\ nu e chiar lipsit de importan]\ faptul c\ i-am convins s\ urce pe o scen\, `n fa]a Dumneavoastr\, iar pe Dumneavoastr\ s\ veni]i `n sal\. Pl\tind, evident, un bilet. Gestul, efortul de a veni s\-i vede]i, m\ `ncurajeaz\ s\ cred c\ am f\cut un lucru bun. Am venit `n `ntâmpinarea unei dorin]e nerostite... A[adar, pot face pasul `n noul an cu mul]umire [i recuno[tin]\. Cu ajutorul Dumneavoastr\, cei c\rora le adresez aceste cuvinte, voi fi, poate [i mai inspirat. Nu v\ sfii]i s\ v\ manifesta]i dorin]ele, propunerile `n acest sens, pe adresa [email protected]. Voi fi foarte atent [i receptiv. V\ mul]umesc pentru bucuria pe care mi-a]i f\cut-o `n 2006, onorându-mi spectacolele cu prezen]a Dumneavoastr\. S\ tr\i]i ferici]i [i frumo[i la suflet! La mul]i ani [i bine a]i venit `n Europa!

3

Cine-i n\scut `n decembrie...

Mitic\ Popescu şi ”brăţara de tinichea”

Mitic\ Popescu, pe numele real Dumitru Popescu, s-a n\scut pe 2 decembrie 1936, `n Bucure[ti. Tat\l s\u era muncitor la Fabrica de pantofi „Mociorni]a” [i antrenor al echipei de dansuri populare din aceea[i `ntreprindere. Patronul trimitea de fiecare Pa[ti [i Cr\ciun pantofi [i ghetu]e copiilor salaria]ilor. Pe Mitic\ `l favoriza pentru c\-l chema ca pe el, Dumitru.

up\ ce a ajuns la PiatraNeam] actor cunoscut [i se scria frumos despre el, tat\l i-a spus cu oarecare mândrie: „Fiule, m\ bucur c\ ai succes. Dar de o meserie când te apuci?”. Abia ast\zi Mitic\ Popescu a `n]eles c\ „b\trânul” avea dreptate: „~n condi]iile de acum, era bine s\ fi avut o meserie br\]ar\ de aur, nu de tinichea, ca a noastr\”.

D

A exersat rolul de logodnic ~nc\ de la 20 de ani a jucat roluri de compozi]ie. S-a obi[nuit s\ fie b\trân de tân\r. S-a c\s\torit devreme… la b\trâne]e! „A[a a fost destinul. Dup\ [ase ani de stat `n PiatraNeam], am venit `n Bucure[ti, la Teatrul Mic. Aici am cunoscut-o pe doamna B\l\nu]\. Ea era singur\, eu eram singur. Ne-am cunoscut mai bine când am jucat `mpreun\ `n «Matca», unde i-am fost logodnic”. I-a pl\cut atât de mult rolul (de logodnic), `ncât a cerut-o de so]ie, iar c\s\toria a durat 25

4

de ani. {i acum mai poart\ verigheta. „Nu mai pot s\ o scot. Când sunt pe scen\, pun un leocoplast peste verighet\. De când a murit Leopoldina n-am mai scos verigheta. Când am dus-o l-a spital, `n noaptea aia nenorocit\, la lift m-a `ntrebat de ochelari [i de verighet\. Nu a acceptat s\ fie dus\ la spital pân\ nu i le-am adus. De aceea, am `nmormântat-o cu ochelarii [i verigheta”. Mitic\, familist la 40 de ani. „A fost extraordinar. M-am `n]eles bine cu Leopoldina. Eu f\ceam pia]a, ea g\tea. Ei `i pl\cea s\ pescuiasc\, mie nu. Nu am avut copii, pentru c\ ea nu putea s\ r\mân\ `ns\rcinat\. Plus c\ nou\, actorilor, ne este foarte greu s\ cre[tem o floare, la programul pe care-l avem. ~n ziua `n care trebuia s\ m\ c\s\toresc, s-a programat un spectacol. Bine`n]eles c\ n-am lipsit, dar am `ntârziat la `la cu tricolorul pe um\r, care m\ a[tepta pe sc\ri”. A ajuns ginerele la timp la altar? „Ne-a c\s\torit tat\l Leopoldinei, `ntr-o noapte de Anul Nou, acas\. N-am mai fost la biseric\ pentru c\ ne-am jenat, la vârsta noastr\, s\ mai facem pe tinerii `nsur\]ei. Eu aveam 40 de ani, Leopoldina, 42. Pentru dragoste nu conteaz\

vârsta, dovad\ c\ am stat `mpreun\ 25 de ani, dar lumea te mai judec\. Am avut o via]\ minunat\ al\turi de Leopoldina”. Primul privatizat din România La Teatrul Armatei, unde a f\cut figura]ie, Mitic\ Popescu a cunoscut actori [i regizori extraordinari. A[a s-a hot\rât s\ dea la Institutul de Teatru [i s\ urmeze o carier\ `n domeniu. Dup\ atâ]ia ani de teatru, Mitic\ Popescu a devenit el

www.VREAU BILET.ro

`nsu[i un model pentru actorii din tân\ra genera]ie. A jucat pe scena Teatrului din Piatra Neam], iar `n prezent sluje[te cu cinste scena Teatrului Mic din Bucure[ti. „Perioada de la teatrul din Piatra-Neam] coincide cu anii de tinere]e [i de elan. Eram veseli [i optimi[ti, s\raci ca Iov, dar plini de entuziasm. Aplauzele publicului ne ]ineau iarna de cald [i vara de o bere rece. Teatrul era casa noastr\, familia noastr\. Veneam diminea]a la repeti]ii, seara jucam, iar dup\ spectacol plecam `n grup s\ mânc\m ceva la restaurantul de lâng\ teatru. Foarte mul]i dintre noi erau holtei [i nu ne a[tepta nimeni acas\ cu masa `ntins\. Dar nevoia te `nva]\ [i-]i d\ multe idei. ~ntr-o zi, m-am dus la directorul teatrului [i i-am propus s\ transform\m subsolul `ntr-un b\rule] pentru actori. Am cump\rat un frigider [i un aragaz, pe care s\ fierbem crenvu[tii cump\ra]i de la o alimentar\ care era deschis\ tot timpul. Masa era astfel mai ieftin\ [i puteam `ntârzia `n bar, feri]i de ochii mul]imii care ne-ar fi comentat a doua zi. Modalitate discret\ [i rentabil\”. A[a a devenit Mitic\ Popescu primul privatizat din România! Barul se numea „{ase sa[i”. „«{ase sa[i `n [ase saci» e testul de dic]ie cu care intri - ori e[ti respins - la Institutul de Teatru. Eu l-am preluat [i-l foloseam ca prob\ eliminatorie pentru cel care, dupa câteva beri, nu-l mai putea rosti repede [i corect. Dac\ nu trecea examenul, nu-l mai serveam [i-l trimiteam la culcare. ~ntr-un local public, lumea te vede [i te comenteaz\, n-ar fi dat bine pentru imaginea teatrului nostru. Ca s\ fii respectat de oameni, trebuie mai `ntâi s\ te respec]i tu pe tine. S\ [tii s\ te ridici de la mas\ la timp, f\r\ s\ jigne[ti pe nimeni. E[ti persoan\ public\, `]i por]i crucea. Noi, actorii, suntem ai tuturor [i ai nim\nui”. Aceasta este credin]a unui actor, care a intrat `n con[tiin]a românilor la fel de adânc precum personajul lui Caragiale. Mitic\ Popescu n-a www.VREAU BILET.ro

]inut cu orice pre] la iubirea oamenilor, ci la respectul lor. De aceea n-a f\cut - [i sper\ c\ nu va face nici de aici `ncolo - concesii comerciale. Refuz\ s\ apar\ la emisiuni de un anume gen, doar c\ s\ fie v\zut de cât mai mul]i telespectatori [i s\ rosteasc\ un text ce l-ar compromite. „De[i am crescut `n mahala, nu suport vulgaritatea [i mitocania r\spândite azi `n toat\ mass-media. Respectându-m\ pe mine [i profesia mea, `mi respect publicul [i demnitatea de om. Eu asta sunt [i n-am de gând s\ m\ schimb la b\trâne]e. Sem\n cu tata, om simplu, care n-ar fi ie[it `n lume cu capul descoperit [i f\r\ cravat\, chiar dac\ se ducea doar pân\ la col], la . Era una dintre cele mai vestite cârciumi ale cartierului nostru, Ap\r\torii Patriei. Ce vremuri, ce boem\! Am prins [i eu cinematografele cu program de revist\, unde dansau [i cântau actori ca Sandi Hu[i viitorul Alexandru Giugaru, Titi Mih\ilescu [i al]ii. Se petrecea pe atunci frumos, cu l\utari [i arareori degenerau lucrurile. Cred c\ dac\ a[ avea azi restaurantul meu, a[ fi o gazd\ bun\, care ar [ti s\ imprime [i veselie, dar [i aerul necesar de decen]\”. Roluri, roluri Mitic\ Popescu a jucat roluri complexe de teatru, atât `n drame, cât [i `n comedii, dar [i `n produc]ii cinematografice. Trebuie amintite: Lodovico Nota, `n „S\ `mbr\c\m pe cei goi”, de Luigi Pirandello, `n regia C\t\linei Buzoianu (1978), Func]ionarul, `n „O [ans\ pentru fiecare”, de Radu F. Alexandru, `n regia lui Silviu Purc\rete (1979), Koroviev `n „Maestrul [i Margareta”, de Mihail Bulgakov (1980), N\i]\

Lucean `n „Ni[te ]\rani”, de Dinu S\raru, un an mai târziu, [i }iclete `n „Ca frunza dudului din Rai” de D.R. Popescu, toate `n regia aceleia[i C\t\lina Buzoianu. {i `n cinematografie

a avut succes. ~n 2003, a jucat al\turi de Gheorghe Dinic\ `n drama „Dulcea saun\ a mor]ii”, `n regia lui Andrei Blaier, iar `n 2005 `n „Sistemul nervos”, regizat de Mircea Daneliuc. Printre cele mai cunoscute roluri se numar\ `ns\ cele din „Morome]ii” (1987), „Saltimbancii” [i „Un saltimbanc la Polul Nord”, dar [i cel din serialul TV „Fram”. ~n ultimii ani, pe scena Teatrului Mic a jucat `n „Cimitirul p\s\rilor”, de Antonio Gala, `n regia lui Nikolov Perveli Vili, [i `n „Viitorul e maculatura”, de Vlad Zografi, `n regia Nonei Ciobanu, dar [i `n „Alex [i Morris”, de Michael Elkin, `n regia lui Gelu Colceag. ~n prezent actorul realizeaz\ [i emisiunea „D’ale lu’ Mitic\”, la TVR 2.

5

Istoria teatrului românesc (I)

De la Conachi la Caragiale Din cele mai vechi timpuri, locuitorii p\mântului românesc de ast\zi au sim]it necesitatea jocului teatral practicând obiceiuri [i rituri `n ale c\ror forme de manifestare colectiv\ deslu[im elemente cu un evident caracter spectacular.

A

ceste manifest\ri erau menite s\ determine, prin procedee de natur\ magic\, fertilitatea p\mântului, `mbel[ugarea traiului zilnic, s\ consemneze momente calendaristice sau ciclul evenimen]ial al vie]ii [i al mor]ii etc. Ele se desf\[urau, dup\ `mprejur\ri, `n mijlocul naturii, `ntotdeauna `n prezen]a unui „public” interesat suflete[te de produc]iile respective. Primele piese Cea mai veche `ncercare dramaturgic\ original\ cunoscut\ pân\ ast\zi este cuprins\ `ntr-o scriere anonim\ (apar]inând, se pare, lui Samuil Vulcan),

descoperit\ de Nicolae Densu[ianu `n biblioteca Episcopiei Române din Oradea, datând din anii 1778-1780 [i intitulat\ Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa (Uciderea lui Grigore Vod\ `n Moldova exprimat\ `n form\ de tragedie). Manuscrisul este alc\tuit din scene disparate, câteva scrise `n alte limbi (o predic\ `n ]ig\ne[te, cântece `n latin\ [i maghiar\). Din primii ani ai secolului al XIX-lea existau `n Moldova cele trei scene pentru teatrul de p\pu[i ale lui Costache Conachi, intitulate: Giudecata femeilor [i Comediile banului

Constantin Canta ce-i zâc Cabujan [i Cavaler Coco[. Aceasta din urm\, scris\ `n colaborare cu Niculae Dimachi [i Dumitrache Beldiman, v\de[te certele `nclina]ii pentru dramaturgie ale autorilor, dar [i ne`mplinirile lor. Dintre primele `ncerc\ri dramatice române[ti men]ion\m un fragment din piesa `n versuri intitulat\ Serdarul din Orhei, descoperit\ de Vasile Alecsandri, care estima c\ dateaz\ din 1811 (con]inând, dup\ p\rerea „bardului de la Mirce[ti”, o `ncercare de satirizare a parvenitismului), apoi prelucrarea dup\ Gessner [i Florian, Mirtil [i Hloe a lui Asachi, dar mai ales pamfletele dramatice ale lui Iordache Golescu: Starea }\rii Rumâne[ti acum `n zilele M\riei Sale lui Ioan Caragea Voievod (1818 ) [i, `ndeosebi, Barbul V\c\rescu, vânz\torul ]\rii (probabil 1828 ). Mae[trii Principala contribu]ie la dezvoltarea dramaturgiei originale o aduce `ns\ Vasile Alecsandri (1821-1890), personalitate complex\ [i reprezentativ\ a

6

www.VREAU BILET.ro

culturii na]ionale: poet, prozator, memorialist [i dramaturg , animator de via]\ literar\ [i teatral\. Alecsandri reprezint\ punctul cel mai `nalt atins `n dezvoltarea comediei satirice la jum\tatea veacului al XIX-lea (1840-1879). A doua direc]ie de dezvoltare a dramaturgiei originale o constituie drama istoric\ de inspira]ie na]ional\. Momentul maxim al afirm\rii acesteia i se datoreaz\ lui Bogdan Petriceicu Ha[deu (1838 - 1907) . Dup\ ce contribuise prin numeroase articole la `ndrumarea teatrului, pledând pentru un repertoriu original, pentru sinceritate [i firesc `n interpretarea scenic\, el elaboreaz\ Iordache Golescu drama Domni]a Ruxandra [i tragedia R\posatul postelnic, exerci]ii teatrale f\r\ valoare deosebit\. Le urmeaz\ `ns\, `n 1867, poemul dramatic R\zvan [i Vidra, rod al maturiz\rii artistice, al acumul\rilor importante la care ajunseser\ cercet\rile sale istorice. Dezvoltarea dramaturgiei autohtone române[ti din perioada 1877-1918 ne apare dominat\ de trei personalit\]i marcante: Ion Luca Caragiale, Alexandru Davila [i Barbu Delavrancea. (Va urma)

Gheorghe Asachi www.VREAU BILET.ro

Publicul de ieri [i de ast\zi „Teatrul p\rea o cas\ de nebuni. Spectatorii holbau ochii, strângeau pumnii [I scoteau strig\te r\gu[ite. Oamenii str\ini se `mbr\]i[au plângând, iar femeile se `ndreptau cl\tinându-se, aproape le[inate, spre ie[ire!”. A[a descrie un contemporan atmosfera de la premiera Ho]ii, de Schiller, la Mannheim. La Viena au avut loc adev\rate meciuri de box `ntre amatorii de bilete, `n fa]a casei teatrului unde se juca piesa Câinele lui Aubrey. Coada la intrare se `ntindea pe mai multe str\zi. Când debuta la acela[i teatru spaniolul Damian Arias de Penafiel, cic\ se rupeau scândurile du[umelelor din sal\, lojile trosneau [i directorul trupei nu mai avea unde s\ ]in\ banii proveni]i din `ncas\ri. ~n Spania, actri]ele Antansue [i Ruquelme erau divinizate [i c\l\torii povesteau c\ poporul ar fi preferat s\ rabde de foame decât s\ le lipseasc\ lor ceva. ~n ora[ul german Gottingen, po[talionul cu care c\l\torise Henriette Sontag a fost aruncat `n apele fluviului, ca nici un muritor s\ nu-l mai profaneze, c\l\torind `ntrânsul. La Hamburg, tinerii `ndr\gosti]i de actri]a Starke p\strau o cutiu]\ cu p\mânt din gr\dina ei, p\mânt pe care divinizata c\lcase `ntâmpl\tor. Azi, entuziasmul publicului e mult mai redus, `n unele teatre toscane sau castilene, spectatorii `[i manifest\ adesea indiferen]a stând `n picioare sau chiar [ezând cu spatele la scen\ `n lojii, pentru a putea conversa mai u[or. Maiestatea sa publicul, aceast\ „hidr\ cu mii de capete”, se `mparte azi `n mai multe categorii: temutul [i blazatul public de premier\, cel mai insuportabil, compus din spectatorii cu bilete de favoare, publicul vesel de sâmb\t\ seara, cel entuziast de matineul de duminic\, cel repede obosit de duminic\ seara etc. La noi, la spectacolele obi[nuite, din cursul s\pt\mânii, publicul e placid. Abia dac\ mai insist\, uneori, pu]in peste aplauzele catalogate de actori ca fiind „de polite]e”, la sfâr[itul actelor. E mai bine cunoscut publicul care râde mult, se `nduio[eaz\ teribil, dar nu aplaud\! Vedetele cele mai apreciate, care `n str\in\tate ar fi fost primite cu ropote de aplauze de publicul lor, sunt primite aici, la fiecare apari]ie, cu circumspec]ie [i nu `nc\lzesc publicul decât treptat, trebuind [i-l cucereasc\ `n fiecare sear\. Spectatorii au aerul de a-[I spune: „Ia s\ vedem ce mai face [i \sta! Poate e prost `n rol!”. Au ceva, spectatorii no[tri, din englezul care c\l\torea `mpreun\ cu un circ, `n speran]a c\ odat\ [i odat\ o s\-l vad\ pe dresor sfâ[iat de vreun tigru… Marius Petrescu, Almanahul revistei „Teatrul”, 1988

7

8

www.VREAU BILET.ro

'8/&(3217(6&kQWHFXO0ăULL6DOD3DODWXOXLGHFHPEULH

3UHIHUDWDOXL&RKHOOR ' ©QDF½•WLJDW)HVWLYDOXO1DÙLRQDOGH&½QWHF DO3RUWXJDOLHLGXS¾FDUH •LD UHSUH]HQWDW ÙDUD OD (XURYLVLRQ &KLDU GDF¾ QX D LH•LW ÉQYLQJ¾WRDUH FRQFXUVXO D IRVW UDPSD HL GH ODQVDUH ÉQ (XURSD 'LQDFHOPRPHQWFDULHUD HLDSULQVDULSL )LLQGSDWULRDW¾'XOFH 3RQWHV D SURPRYDW GLQ SULPD FOLS¾ D DILUP¾ULL PX]LFDIDGRFRQVLGHUDW¾ ÉQ DFHO PRPHQW qGHFHGDW¾r,PHGLDWDIRVWGHQXPLW¾ VXFFHVRDUHD GH GUHSW D qVXIOHWXOXL IDGR XOXLr•LDQXPHDVROLVWHL $PDOLD5RGULJXHV 9RFHD qVWU¾OXFLWRDUHr ÉL SHUPLWH SRUWXJKH]HL V¾ LQWHUSUHWH]H FX VXFFHV URFN IDGR VDX FKLDU RSLHV¾FXLQIOH[LXQLDIULFDQH

Cohello – un admirator total ©Q  ODQVHD]¾ SULPXO V¾X DEXP q/XVLWDQDr &X FHO GHDO GRLOHD q/¼JULPDVr   'XOFH 3RQWHV GHYLQH XQ VWDU PRQGLDO &RQFHUWHOH HL GLQ 6SDQLD )UDQÙD %HOJLD 2ODQGD *HUPDQLD ,WDOLD 6WDWHOH 8QLWH DOH $PHULFLL -DSRQLD •L %UD]LOLD GRYHGHVF OXPLL F¾ PX]LFD SRUWXJKH]¾ PHULW¾ V¾ ILH D•H]DW¾ OD ORF GH FLQVWH ÉQ WRSXULOH PRQGLDOH q/DJULPDVr D IRVWXQXOGLQWUHFHOHPDL ELQHY½QGXWHDOEXPHGLQ WRDWH WLPSXULOH ÉQ 3RUWXJDOLD LDU PHORGLD q$ &DQ¼R GR 0DUr D DMXQV •L OD +ROO\ZRRG SH FRORDQD VRQRU¾ D ILOPXOXL q3ULPDO )HDUr SHOLFXO¾ FHÉODUHÉQGLVWULEXÙLHSH 5LFKDUG*HUH ©Q  D ÉQFHSXW FRODERUDUHD FX (QLR 0RULwww.VREAU BILET.ro

XOFH3RQWHVVDQ¾VFXWÉQ0RQWLMR3RUWXJDOLD ÉQ$ÉQFHSXWV¾F½QWHÉQF¾GHODY½UVWDGH DQLGHçLDPELÙLDVDHUDV¾GHYLQ¾GDQVDWRDUH/DDQLDLQWUDWFDVROLVW¾ÉQWURIRUPDÙLHGH URFN2V3HUFDSLWDV/DÉQFHSXWXODQLORUp'XOFH HUDDERQDW¾ODRHPLVLXQHGHGLYHUWLVPHQWd25HJUHVVRDR3DVVDGRrXQGHF½QWDHYHUJUHHQXUL

FRQH FX SLHVD q$ %ULVD GR&RUD¼RrFDUHLDGDW •L WLWOXO XUP¾WRUXOXL DOEXP 'LQ  'XOFH 3RQWHV HVWH VROLVWD LQYLWDW¾ OD FRQFHUWHOH PDUHOXL FRPSR]LWRU•LGLULMRU(QLR 0RULFRQH0DHVWUXOVSXQH F¾ D FRPSXV PHORGLL SHQWUX 'XOFH FDUH qV¾ UHVSHFWH DPSOLWXGLQHD HL YRFDO¾ S¾VWU½QG WRWX•L VSHFLILFXO GH IDGR ©QIHOXODFHVWDHDɕLS¾VWUHD]¾ SHUVRQDOLWDWHDr 3ULQWUH DGPLUDWRULL F½Q-

W¾UHÙHL SRUWXJKH]H VH QXP¾U¾•L3DXOR&RKHOOR FDUHVSXQHGHVSUHPX]LFDHLF¾qWHIDFHV¾VLPÙL QHYRLDV¾RÉPS¾UW¾•H•WL FX FHL SH FDUH ÉL LXEH•WL GDU •L FX UHVWXO GH XQLYHUVW¾FXW•LLQWHQVFHQH ÉQFRQMRDU¾r &KLDU GDF¾ 'XOFH 3RQWHV QX HVWH VLQJXUD DUWLVW¾ FDUH D DS¾UXW JRDO¾ SH FRSHUWD XQXL DOEPq3ULPHLUR&DQWRr   FX VLJXUDQÙ¾ HD VH DIO¾ SULQWUH SXÙLQHOH DUWLVWH FDUH QX VDX

DFRSHULW FX QRURL GHD OXQJXO DVFHQVLXQLL VDOH SURIHVLRQDOH $ UHX•LW DFHDVW¾ SHUIRUPDQÙ¾ SRDWH•LGDWRULW¾IDSWXOXL F¾ D •WLXW GLQWRWGHDXQD FHPLVLXQHDUHq7U¾LHVF SHQWUX D F½QWD )LHFDUH RP HVWH ÉQ]HVWUDW FX XQGDUGHOD'XPQH]HX &½QG OXPHD VH YLQGHF¾ FX PX]LFD PHD DP LPSUHVLD F¾ YRFHD QXPL PDL DSDUÙLQHr GHFODUD 'XOFH3RQWHVÉQWUXQLQWHUYLX ©Q  FRODERUDUHD DUWLVWHL FX (QLR 0RULFRQH D IRVW ÉQFXQXQDW¾ FX q)RFXVr DOEXP FDUH LD DGXV'LVFXOGH$XU ©Q OXQD PDL FHOHEUD F½QW¾UHDÙ¾ SRUWXJKH]¾ YDVXVÙLQHXQFRQFHUWOD &DUQHJLH+DOOÉQ6WDWHOH 8QLWH ÉQ FDGUXO IHVWLYDOXOXL $URXQG WKH *OREH RVHULHGHFRQFHUWHGH UHFXQRD•WHUHDH[FHOHQÙHLÉQPX]LF¾RUJDQL]DWH GH &DUQHJLH +DOO ÉQ FRODERUDUH FX :RUOG 0XVLF ,QVWLWXWH $FHVWD GLQ XUP¾ HVWH XQXO GLQWUH FHOHPDLSXWHUQLFHLQVWLWXÙLL FXOWXUDOH GLQ OXPH ©Q FDGUXO VHULHL $URXQG WKH *OREH YRU PDL FRQFHUWD OD &DUQHJLH +DOO PDL PXOÙL PX]LFLHQL FHOHEUL SULQWUH FDUH 3DFR GH /XFLD *LOEHUWR *LO •LJUXSXODFDSHOD6ZHW +RQH\LQ7KH5RFNF½•WLJ¾WRU DO SUHPLXOXL *UDP\ 3H  GHFHPEULH OD RUD  'XOFH 3RQWHV YDVXVÙLQHXQPDUHFRQFHUW •L ÉQ %XFXUH•WL OD 6DOD 3DODWXOXL %LOHWHOH VH J¾VHVF OD FDVHOH GH ELOHWH 95($8 %,/(7UR 6DOD 3DODWXOXL 0DJD]LQXO 0X]LFD •L 7HDWUXO 1DÙLRQDO 9

Visul lui Concert extraordinar cu o orchestr\ folcloric\ de 55 de instrumenti[ti Pe data de 22 Decembrie va avea loc la Sala Palatului un concert extraordinar al marelui noastru artist Gheorghe Zamfir. Pentru prima dat\ `n ultimii 36 de ani, vom avea pe scen\ o orchestr\ de folclor format\ din 55 de muzicieni. Aceast\ orchestr\ era visul Maestrului, un vis `mplinit `n ajunul Na[terii Mântuitorului. Vom avea ocazia s\ ascult\m `n premier\ suite folclorice, special preg\tite de Gheorghe Zamfir, precum [i compozi]ii alese ale acestuia. Este un spectacol de suflet românesc, un spectacol ce ne va aduce `n aten]ie [i ni[te tineri elevi ai Maestrului. Chiar dac\ `n ultima perioad\ Gheorghe Zamfir nu a avut foarte multe apari]ii publice, asta nu `nseamn\ c\ nu a f\cut nimic. Ultimii doi ani au `nsemnat pentru el ani de acumul\ri [i triumf, a avut câteva spectacole de marc\ `n afara ]\rii, a sus]inut teza de doctorat `n muzic\, unde a ob]inut calificativul „summa cum laude”, a fost decorat de Pre[edintele României, a predat ([i mai pred\) cursuri de nai la Universitatea Valahia din Târgovi[te, a avut spectacole de succes `n ]ar\ cu o suit\ de compozi]ii proprii, a lansat un album [i a lucrat intens la des\vâr[irea acestui concert-eveniment.

10

www.VREAU BILET.ro

Geniul naiului Mass-media din `ntreaga lume a ales ca unic sinonim pentru MAESTRUL NAIULUI pe GHEORGHE ZAMFIR.

S-a n\scut la G\ie[ti, lâng\ Bucure[ti, `n 1941. Tat\l s\u, un fabricant de vinuri, l-a dat la Liceul de Muzic\ la vârsta de 14 ani. Micul aspirant la cariera muzical\ inten]iona s\ studieze acordeonul dar, din motive tehnice, a fost acceptat la clasa de nai, unde, la acea vreme, era profesor F\nica Luca. Sesizându-i imediat `nzestrarea ie[it\ din comun, Luca i-a f\cut cadou unul din-

12

tre cele trei naiuri pe care clasa le de]inea. Darul a fost de bun augur [i un impuls puternic pentru studiu. Gheorghe Zamfir a intrat apoi la Conservator, dup\ care a fost cooptat `n ansamblul „Ciocârlia”. De[i era foarte tânar, geniul i-a permis s\ fac\ fa]\ unor solicit\ri artistice din ce `n ce mai mari, drept pentru care a fost numit, pentru o perioad\ de mai mul]i ani, diri-

jorul ansamblului ~ncepând cu anii ‘70, Zamfir decide s\ se `ntoarc\ la o form\ acustic\ mai simpl\, de aceea adun\ lang\ el câ]iva muzicieni [i formeaz\ TARAFUL. Fran]a `i cade la picioare `n 1971, când sus]ine 45 de reprezenta]ii la Teatrul Gaite-Montparnasse. Naiul lui Georghe ZAMFIR seduce `ntreaga audien]\, concertele www.VREAU BILET.ro

sale succedându-se `ntr-un ritm ame]itor. ~n aceea[i perioad\, artistul sus]ine un turneu mondial de mare succes, din America de Sud pân\ `n Japonia [i din Australia pân\ `n Scandinavia, vr\jind lumea cu sunetele sale mistice. ~n paralel cu apari]iile discografice, Maestrul compune coloana sonor\ a mai multor filme, cum ar fi celebrul „Once Upon A Time in America” al regizorului Sergio Leone, sau soundtrack-ul din „Karate Kid”. Colabor\rile cu lumea filmului continu\ [i `n ziua de ast\zi, Zamfir fiind artistul preferat de celebrul Quentin Tarantino pentru coloana sonora din Kill Bill. Duke Ellington spunea odat\ despre el c\ e un muzician atât de talentat, cu un stil atât de particular, `ncât intr\ obligatoriu `n categoria arti[tilor `nzestra]i de Dumnezeu. ZAMFIR a primit, de-a lungul timpului, invita]ii s\ cânte de la ~mp\r\teasa Japoniei, de la Papa Ioan Paul al II-lea [i de la alte personalit\]i ale lumii, [efi de state, prim-mini[tri sau personalit\]i ale culturii. Peste tot pe unde a fost, nu [i-a uitat originile [i a fost un sus]in\tor activ al cauzei române[ti. Cu milioane de discuri vândute pe toate meridianele globului, cu sute de concerte cu casa `nchis\ `n cele mai mari [i mai renumite s\li de spectacole [i stadioane, Gheorghe Zamfir este una dintre cele mai mari personalit\]i muzicale de nivel mondial. OMUL [i INSTRUMENTUL Naiul este un instrument care s-a n\scut acum 6.000 de ani. De[i mitologia greac\ `l asociaz\ cu Zeul Pan, putem g\si www.VREAU BILET.ro

instrumente asem\n\toare naiului `n crea]ia folcloric\ a unor ]\ri ca Japonia, Peru, Columbia, Grecia [i România. Pasiunea lui Gheorghe Zamfir pentru revigorarea sunetului muzical l-a determinat s\ aprofundeze studiul unor noi posibilit\]i de crea]ie la nai. S-a str\duit s\ descopere o modalitate de a `mbog\]i c\ile de `ntrebuin]are a acestui instrument. Astfel, tradi]ionalul nai cu 20 de tuburi a devenit pe rând unul cu 22, apoi cu 25, 28 [i, `n final, cu 30 de tuburi. Caracterul sunetului oarecum strident de pân\ atunci al acestui instrument a fost atenuat [i datorit\ ajust\rii pentru un registru mai coborât, astfel `ncât a reu[it s\ acopere o plaj\ mult mai mare de repertorii. ~n consecin]\, se pot cânta la nai doine, cântece de leag\n, bocete [i chiar se pot reda unele inflexiuni ale vocii umane. Ca estet al muzicii, ZAMFIR a ales lemnul de bambus pentru a fabrica tuburile. Apoi le acordeaz\ introducând câteva pic\turi de miere de albine `n l\untrul lor. Sunetul devine astfel unic, fermecând [i emo]ionând. Simbioza ominstrument este astfel total\, vraja poate s\ coboare …

respira]ie. Cei mai cârcota[i sau ne[tiutori pot considera c\ un concert de nai nu presupune cine [tie ce efort fizic. Gheorghe Zamfir ne dezv\luie `ns\ câteva aspecte inedite ale str\duin]ei sale. Fiecare apari]ie este pentru el [i o experien]\ fizic\, având `n vedere „suflul” artistului [i mi[c\rile mâinilor. Poate c\ termenul „comuniune” pare oarecum exagerat, `ns\, `n timpul concertelor, Gheorghe Zamfir tr\ie[te [i exprim\ toate aceste senza]ii [i sentimente care determin\ publicul s\ se simt\ conectat la ce se `ntâmpl\ pe scen\. Artistul dore[te, de fapt, s\ provoace emo]ia purific\rii, recitalurile sale putând fi comparate cu o c\l\torie. Nu a fost pentru nimeni o surpriz\ s\ afle c\ Gheorghe Zamfir este un `mp\timit sus]in\tor [i practicant al medita]iei [i al tehnicilor yoga, dou\ `ndeletniciri pe care le practic\ zi de zi. Pentru Gheorghe Zamfir fiecare concert este ca un miracol, `n care el se presupune c\ e Demiurgul. Consider\ fiecare reprezenta]ie ca fiind cea din urm\ [i acesta este motivul pentru care `ncearc\, ajutat de NAIUL s\u, s\ redea sentimentul eternit\]ii.

ARTISTUL `n CONCERT S\ fii `n contact cu publicul este, pentru orice artist, un moment privilegiat. Clipele dintr-un concert ofer\ oportunitatea unei dedic\ri totale [i a unei comuniuni intime `ntre artist [i publicul s\u. Pentru Gheorghe Zamfir `ns\, concertul reprezint\ mult mai mult, un prilej de regenerare, o alt\ 13

„Colindele mele”

\ncheie „turneul na]ional permanent Tudor Gheorghe”

40.000 de spectatori, numai la spectacolele din Bucure[ti Ce poate fi mai frumos `n preajma s\rb\torilor de Cr\ciun decât un concert de colinde simfonice? Sobrietatea orchestrei simfonice [i c\ldura colindului se armonizeaz\ `ntr-un sunet unic. Maestrul `ncheie, prin „Colindele mele”, un an ce s-a

14

dovedit a fi Anul Tudor Gheorghe, un an `n care am avut parte de o s\pt\mân\ de vis cu [apte spectacole diferite [i de dou\ premiere. Peste 40.000 de spectatori, numai la spectacolele din Bucure[ti, un final de an jucat cu casa `nchis\ [i un „turneu na]ional permanent” definesc personalitatea neobosit\ a unui artist ce [i-a dedicat via]a cântecului [i poemului românesc. Iarna Simfonic ne vorbe[te despre adâncimea senin\t\]ii;

marea poezie îmbinat\ cu lirica popular\ din colinde va rezona în nuan]e unice, surprinz\toare, cu o mare putere de sugestie. Atmosfera general\ a spectacolului este îmbog\]it\ prin unele accente de gravitate, [i asta pentru c\ s\rb\torile de iarn\ nu au însemnat întotdeauna o invita]ie la fericire. www.VREAU BILET.ro

Nu a fost trecut sub t\cere Cr\ciunul exilului [i sunt prezente poeziile scrise în umbra dezn\dejdii. Fa]\ de proiectele simfonice anterioare, de aceast\ dat\ con]inutul muzical a suferit unele modific\ri structurale. Ne afl\m în fa]a unei suite simfonice în cinci p\r]i, în care au fost integrate organic, pe lâng\ poemele de iarn\, motive melodice din sfera colindelor tradi]ionale. Demersul general este unul special, (diferit de cel din Prim\vara sau Toamna Simfonic), pentru c\ muzica s\rb\torilor de iarn\ reprezint\, în primul rând, o cale de a accede la divin. Ne afl\m în fa]a unui posibil scenariu al salv\rii prin muzic\. Tudor Gheorghe ne ofer\ un „ceva” t\m\duitor în care s\ credem. Iar acest „ceva” se întrupeaz\ în muzic\ [i poezie, al c\ror univers devine el însu[i o religie, o eternitate pur\ [i purificatoare. Spectacolul „Colindele mele” va avea loc sâmb\t\, 23 decembrie, la Sala Palatului din Bucure[ti Biletele se g\sesc la casele de bilete VREAU BILET.ro din Unirea Shopping Center - et. 2, Carrefour Orhideea, Carrefour Feeria, la Sala Palatului, Magazinul Muzica, Teatrul Na]ional, www.bilete.ro [i pe www.vreaubilet.ro

www.VREAU BILET.ro

15

Un alt fel de „Revizor” Alexandra Orban Sigur c\ dup\ „Revizorul” creat în 1972 de Lucian Pintilie, la Bulandra, este greu, pentru cei care au fos în sal\ la una dintre cele trei reprezenta]ii, s\ mai vad\ o nou\ versiune. For]a regiei lui Pintilie de a zgudui con[tiin]ele a determinat interzicerea spectacolului, teama cuprinzând ierarhiile ideologiei comuniste. Atunci, Lucian Pintilie [i Liviu Ciulei, directorul teatrului, în semn de revolt\, au p\r\sit România. Ast\zi nu ne mai este team\. Zeci de mii de cuvinte, împr\[tiate în pres\ [i la televiziune, vorbesc în termeni duri despre noi în[ine, despre corup]ie, insanitate moral\, cinism, minciun\ [i tr\dare. Spunem tot ce credem, plin de curaj. O spune [i regizorul Hora]iu M\l\ele în acest nou „Revizor” cu o for]\ care, pe tine, om de rând, te face s\ te cuprind\ o altfel de team\.Teama c\ r\ul în sens abolut - str\bate timpii [i spa]iile (piesa a fost scris\ în Rusia anului 1835) f\r\ opreli[ti, teama c\ maleficul ce izvor\[te din verbul „a avea” nu are leac pe planet\. Despre spectacol, despre regia

16

lui Hora]iu M\l\ele, despre distribu]ia din care îi cit\m pe George Mih\i]\, {tefan B\nic\ Jr, Delia Seceleanu, Virginia Mirea, Valentin Teodosiu, despre costumele Liei Man]oc [i muzica semnat\ de Dorina Cri[an, sunt multe de spus. Dar ne vom opri doar la imagina]ia debordant\ a lui Hora]iu M\l\ele care a [tiut s\ încarce

de semnifica]ii, strat dup\ strat, cuvântul, textul lui Gogol, compunând un amplu [i simbolic limbaj scenic care te invadeaz\, te [ocheaz\, te scoate din tine însu]i. Ca nimeni altul, M\l\ele a suprapus rostirii chipuri, ochi, m\[ti, peruci, redingote, muzic\ [i gesturi toate „instalate” pe un corpus actoricesc ce se constituie, într-o sum\ hiberbolizat\ a m\[tilor corup]iei [i degrad\rii, conduse spre perfec]iunea diabolicului de primarul urbei în care apare falsul revizor. Cât

de sugestiv\ este adun\tura, turma umil\, obedient\, degradat\ [i perfid\ ce „pic\” în genunchi, la o comand\ interioar\ automatizat\. {i ce magnific este momentul în care George Mih\i]\, mânat de ur\, tr\ie[te secundele descompunerii tr\s\turilor, în care fa]a i se schimonose[te ca [i cum grafica 3D a computerului ar fi ac]ionat - cu for]a absolut\ a R\ului - dezagregându-i, rupându-i, dizlocându-i mu[chii fe]ei! Râsul î]i înghea]ã pe buze v\zând trupurile schiloade, coco[ate, burtoase sau pipernicite pe care s-au instalat m\[ti din ochii c\rora ]â[ne[te ura, perversitatea, cinismul toate apanajul corup]iei, tic\lo[iei absolute. Sclipirile acestor priviri se multiplic\, parc\, în oglinzi vr\jitore[ti, le încasezi, le sim]i, în scaunul t\u, for]a emanatoare de r\u. {i-]i dore[ti s\ scapi de ele ca de tot r\ul ce ne înconjoar\. Pleci totu[i, cu speran]a, c\ un asemenea spectacol magnific va zgudui con[tiin]ele, va întoarce oglinzile spre adev\ratele m\[ti ale tic\lo[iei ce se vor privi, poate, râzând. Râzând? www.VREAU BILET.ro

Te vei \ntoarce \n Galapagos de Nicole Dutu Regia: Aurel Palade Scenografia: Elena Cozlovschi Cu: Simona Stoicescu, Dana Stroe, Andrei Barbu, Iulian Gli]\ Trei oameni tr\iesc [i v\d via]a diferit. Fiecare a[teapt\. Fiecare combate altfel suferin]a pe care le-o produce aceast\ a[teptare. Care dintre ei e cel mai puternic? O nou\ pies\ despre competi]ie, selec]ie natural\ [i lupta cu sine. „M-am apucat s\ scriu teatru din nevoia imperioas\ de evaziune [i vindecare. Fiecare om pe care l-am întâlnit p\rea urm\rit de personajul sau. {tiu c\ [i ceilal]i se

ascund ca [i mine [i c\ aparent\ e numai povestea sub care vibreaz\ întreb\ri f\r\ r\spuns. Marile mele pariuri cu teatrul privesc personajele pe care vreau s\ le creez. Îmi doresc s\ le fac s\ tr\iasc\ dincolo de barierele banalului [i s\ dobândeasc\ sensuri, pe care nici omul tr\ind nu le realizeaz\”. Nicole Du]u „Spectacolul vorbe[te despre renun]are ca form\ de protest. Un univers al celor exclu[i din competi]ie care, într-un fel sau altul, î[i duc existen]a prin a[teptare. A[teptare ce poate însemna speran]\ sau moarte....” Aurel Palade

Teatrul de Comedie - Repertoriu „ „Te vei întoarce în Galapagos” de Nicole Du]u, regia Aurel Palade „ „Biloxi Blues” de Neil Simon, regia Iarina Demian „ „Vine barza!!!” de André Roussin, regia Constantin Dicu „ „Revizorul” de N. V. Gogol, regia Hora]iu M\l\ele „ „Delir în doi” de Eugene Ionesco, regia Claudiu Goga „ „Doi tineri din Verona” de William Shakespeare, regia Felix Alexa „ „Hoa]ele” de Dario Fo, regia Dan Tudor www.VREAU BILET.ro

„ „Ce formidabil\ harababur\!” de Eugene Ionesco, regia Gelu Colceag „ „Edmond” de David Mamet, regia Marcel Top „ „Ferdinand al VIII-lea, Regele Spaniei” de N. V. Gogol, regia Iarina Demian „ „Avarul `ndr\gostit” de Cristian Juncu, dup\ Moliere, regia Vlad Massaci „ „Nepotu’” de Adrian Lustig, regia Hora]iu M\l\ele „ „Chiri]a of Bârzoieni” de Vasile Alecsandri, regia Iarina Demian

„ „Poker” de Adrian Lustig, regia Alexandru Tocilescu „ „Poiana Boilor” de A. P. Cehov, regia Hora]iu M\l\ele „ „Marlene” de Pam Gems, regia C\t\lina Buzoianu „ „A douasprezecea noapte” de William Shakespeare, regia Gelu Colceag „ „...Escu” de Tudor Mu[atescu, regia Alexandru Dabija „ „Bani din cer” de Ray Cooney, regia Hora]iu M\l\ele

17

Aici a debutat

Liviu Ciulei n 1914, la Bucure[ti se înfiin]eaz\ un nou teatru. Acesta poart\ numele actri]ei Maria Filotti [i î[i are sediul în strada S\rindar. Dup\ cel

Î

de-al doilea r\zboi mondial, teatrul devine o institu]ie de stat [i poart\, pe rând, denumirile Studioul Actorului de Film „Constantin Nottara” [i Teatrul pentru tineret [i copii dup\ care, botezat în 1964 cu numele s\u actual, intr\ în familia teatrelor mici din Eoropa. S-a schimbat între timp [i denumirea str\zii, din S\rindar în strada Constantin Mille, dar sediul teatrului, acela[i din 1914, a devenit, [i datorit\ tradi]iei, un loc iubit de publicul bucure[tean. Consolidarea reputa]iei teatrului se datoreaz\ îns\, bineîn]eles, performan]elor sale artistice. Textele jucate de-a lungul anilor la Teatrul Mic au cuprins tot diapazonul dramaturgiei universale [i române[ti, de la clasici pân\ la moderni [i contemporani, de la marile tragedii pân\ la comedii de mare succes. Teatrul Mic î[i face un titlu de onoare din faptul c\ a lansat mari

regizori care au f\cut, ulterior, str\lucite cariere interna]ionale: Liviu Ciulei a debutat aici, Radu Penciulescu, Crin Teodorescu, C\t\lina Buzoianu [i Silviu Purc\rete au lucrat pe aceast\ scen\ ani de zile. Tot aici s-au lansat [i o mul]ime de mari actori, dintre care nu-i vom numi, decât pe „clasicii” în via]\ sau prezen]i în memoria public\: Gh. Ionescu Gion, Ion Marinescu, Octavian Cotescu, Olga Tudorache, Leopoldina B\l\nu]\, Valeria Seciu, {tefan Iordache, Mitic\ Popescu... Multe dintre succesele Teatrului Mic, [i le vom aminti doar pe cele mai r\sun\toare: Richard al II-lea, Doi pe un balansoar, Tango, Jocul ielelor, Nebuna din Chaillot, S\-i îmbr\c\m pe cei goi, Maestrul [i Margareta, Ivona, principesa Burgundiei, Richard al III-lea... au fost recompensate cu premii na]ionale [i interna]ionale.

Teatrul Mic - Repertoriu „ HAMLET - ALBUM DE FAMILIE dup\ Shakespeare/Muller/ Rilke/Majakovski un spectacol de Claudio Collova Premiera: 6 Octombrie 2006 „ CUM GÂNDESTE AMY de David Hare Regia: C\t\lina Buzoianu Premiera: 26, 27 noiembrie 2005 „ O ZI DIN VIA}A LUI NICOLAE CEAU{ESCU de Denis Dinulescu

18

Regia: Alexandru Tocilescu Premiera: 17, 18 Februarie 2005 „ POVESTIRI DIN CANTERBURY dup\ Geoffrey Chaucer Regia: Nona Ciobanu Premiera: 7, 10 Octombrie 2004 „ ALEX {I MORRIS de Michael Elkin Regia: Gelu Colceag Premiera: 27, 28 Februarie 2004 „ CUM IUBE{TE CEALALT| JUM|TATE

de Alan Ayckbourn Regia: Sanda Manu Premiera: 18 octombrie 2003 „ PE GAURA CHEII de Joe Orton Regia: Moshe Yassur Premiera: 15 mai 2003 „ SPIONUL BALCANIC de Dusan Kovacevic Regia: Claudiu Goga Premiera: 19 mai 2001 www.VREAU BILET.ro

ALEX {I MORRIS de Michael Elkin Regia: Gelu Colceag Scenografia: Liliana Cenean [i {tefan Caragiu Asistent regie: Camelia Gavril\ Distribu]ia: {TEFAN IORDACHE (Alex), MITIC| POPESCU (Morris), DANA DEMBINSKI MEDELEANU (Rose) Durata spectacolului: 2h 15 min. (cu pauz\) Într-un sanatoriu geriatric, î[i împart camera doi batrâni, care ar mai vrea s\ vrea [i care î[i tr\iesc împreun\ ultimele anotimpuri. Toate astea, într-o cascad\ de jonglerii verbale ce te fac s\ râzi cu lacrimi [i s\ plângi în hohote de râs... Alex e un orgolios pe cât de ursuz pe atât de vorb\re]. Morris - un introvertit modest. Ei fac schimb de bucurii, de triste]i, de fire, de biografie... Catalizatorul acestei reac]ii omene[ti este infirmiera (Rose), care reu[e[te s\ armonizeze lucrurile datorit\ nesfâr[itei sale capacit\]i de a în]elege, dar [i s\ induc\ un frison de senzualitate real\ în lumea ]esut\ din fantasme a celor doi b\rba]i. „Alex [i Morris ne demonstreaz\ c\ mai fiecare fiin]\ uman\, sub înveli[ul de orice fel, ascunde un sâmbure de frumuse]e, c\ oricând trebuie p\strat\ o speran]\ [.a.m.d. Un hohot de râs, o lacrim\, un zâmbet, o adiere de triste]e sunt întotdeauna priincioase spectatorului. {i când acestea sunt d\ruite cu talent, de actori cu farmec (categorie din ce www.VREAU BILET.ro

în ce mai rar întâlnit\ pe scenele noastre), inima se înduio[eaz\ [i po]i pleca lini[tit la treburile tale anoste. Floric\ Ichim “Este un privilegiu rar pentru un spectator din zilele noastre s\-i vad\ împreun\ jucând, în aceea[i pies\, pe marii actori {efan Iordache [i Mitic\ Popescu. C\ci ai în fa]\ dou\ personalit\]i artistice, care au marcat destinul acestui teatru prin crea]iile lor memorabile. Înc\rc\tura emo]ional\ a acestui spectacol, regizat de Gelu Colceag, este neobi[nuit\. De ce? Pentru c\, dincolo de emo]iile pe care un mare actor, oricât de multe roluri ar juca [i oricât de st\pân ar fi pe mijloacele artistice, în Alex [i Morris, {tefan Iordache [i Mitic\ Popescu se întâlnesc din nou. Ei au mai jucat împreun\, pe când erau foarte tineri, în piesa lui Slawomir Mrozek, Emigran]ii, în regia lui Mircea Daneliuc. Era în 1977. Acum, ei joac\ din nou, în anul de gra]ie 2004 [i, uimitor lucru, ai impresia c\ timpul nu s-a scurs deloc”. Irina Budeanu

cald\ [i uman\, profund uman\. Aici nu încap demonstra]ii [i nici vanit\]i. De nici un fel. Totul este doar o lec]ie de actorie, un exerci]iu rafinat de imagina]ie - cum va fi atunci, la b\trîne]e - [i posibile r\spunsuri. Textul în sine nici nu se cere a fi o capodoper\, ci pur [i simplu un pre-text pentru acceptarea investiga]iei, privitul în interior, pentru r\scolirea asumat\ a vârstelor, a strig\telor [i [oaptelor din fiecare. Un pretext ca s\ putem vedea doi mari actori - {tefan Iordache [i Mitic\ Popescu - din nou împreun\, dup\ întâlnirea de la Emigran]ii din 1977, de pe aceea[i scen\”. Marina Constantinescu

„Un spectacol în regia lui Gelu Colceag. O alt\ variant\ a formulelor de doi actori, de studiu am\nun]it [i intim pe domeniul b\trâne]ii, problem\ la care regizorul revine mereu, cu umor [i cu un soi de libertate interioar\. Forma asta de studiu, intim\, este

19

Dezv\luiri de familie cu Vasile Mentzel:

„Tat\l [i bunicul so] Teatrul Mic, Teatrul Giul Cei care au auzit de mine [tiu c\ sunt artist. ~n aceast\ calitate, nu pot s\ nu-i pomenesc, cu adânc respect, pe cei c\rora noi, oamenii din cultur\ le dator\m enorm. Aduc astfel un omagiu celor doi care au plecat `ntr-o c\l\torie f\r\ de sfâr[it: bunicul [i tat\l so]iei mele, Anca Menzel, n\scut\ Dimitriu.

general. Dar nu calit\]ile de politician vreau s\ le relev aici, ci pe acelea de inginer constructor.

Nicolae Iorga: „Via]a lui e un exemplu, soarta lui o mustrare” ~ntors din America, unde a f\cut o viguroas\ propagand\ na]ional\, Cihodariu a fost ales `n guvernul Take Ionescu, ca s\ `ndeplineasc\ func]ia de Ministru de Comunica]ii. Pe timpul când era director al C\ilor Ferate Române, trimis `n Anglia, Fran]a, Vasile Menzel (dreapta) Italia, Germania, al\turi de fratele s\u Eugen Ungaria, a f\cut studii [i cercet\ri `n domeniul construc]iilor pe care le-a publicat spre binele ar cine sunt ei? Inginerul Constantin Cihodariu a fost societ\]ii inginerilor. Asocia]ia General\ a Inginerilor din coleg de [coal\ [i prieten România `l alege director. La de-o via]\ cu eminentul profesor moartea sa, din 4 mai 1930, `ntr-o Nicolae Iorga, pe care l-a sprijinit zi de duminic\ (ce coinciden]\ - zi `n f\urirea Partidului Na]ional, de odihn\!), Nicolae Iorga spunea `ndeplinind func]ia de secretar printr-o scrisoare: „{i-a pierdut

D 20

s\n\tatea umblând pe jos prin z\pad\, `n timp ce al]ii, de la c\ldur\, speriau prin amenin]\ri ori seduceau prin minciun\, [i-l biruiau. Via]a lui e un exemplu, soarta lui o mustrare”. A[ dori s\ amintesc doar câteva dintre cele mai importnate lucr\ri executate de Cihodariu: Cazarma Pipera (1925, Bucure[ti), Telegrafia f\r\ fir H\r\str\u [i V\c\re[ti (1926 Bucure[ti), Pavilionul Halta Grivi]a (1927 - Bucure[ti), Dispensarul Asigur\rilor Sociale din strada General Lahovari (1929 Bucure[ti), Dispensarul Steaua al Casei Muncii CFR (1929 Bucre[ti), Palatul Ligii Culturale din strada Schitu M\gureanu, care nu este altceva decât cl\direa fostului Institut de Teatru „I.L.. Caragiale”, ce are la parter Teatrul „L.S. Bulandra”.

Sfetnicul Regelui Ferdinand Dac\ a[ mai aminti mirarea regelui Ferdinand de Hohenzollern al României referitoare la valoarea acestui „necunoscut” [i faptul c\ ulterior i-a devenit sfetnic, ne-am da seama, odat\ `n plus, de calit\]ile lui Cihodariu [i dragostea lui fa]\ de ]ar\ [i de cultura româneasc\. La funerariile www.VREAU BILET.ro

iei mele au construit e[ti [i Teatrul Bulandra” sale, M.S. Regal\ Principesamam\ [i M.S. regele Mihai au trimis o coroan\ de liliac [i trandafir, iar profesroul Iorga, o coroan\ cu inscrip]ia: „Amintiri scumpe”. Au mai participat printre mini[tri T. Constantinescu, prof. Univ. G. Ta[c\ rector al Universit\]ii din Bucure[ti, ministrul României la Berlin, precum [i alte mari personalit\]i ale vremii dintre care amintesc: Familia Mociorni]a, familia N.Teodorescu (dir.gen. al CFR), familia Argetoianu, N.P.{tef\nescu (dir. B\ncii Române[ti), Elia Câmpeanu (protopop), avocat doctor C. Ionescu ([eful organiza]iei na]ionale din Basarabia), doctor Negruzzi, precum [i familia Dimitriu, din partea rudelor. Din partea presei, reprezentan]i de la Curentul, Diminea]a, Adev\rul, Dreptatea, Neamul românesc etc. Portretul s\u, pictat de Costin Petrescu, cel care a f\cut superba fresc\ din Ateneul Român din Bucure[ti, poate fi v\zut la Palatul {u]u din Capital\.

www.VREAU BILET.ro

~n acele vremuri, la scurt timp dup\ aceast\ pierdere uria[\, cei mai vesti]i antreprenori din România erau: Pragher, Ioanovici [i Vasile Dimitriu.

„Tata socru a construit [o[ele, poduri, g\ri, caz\rmi, silozuri, uzine, case de b\trâni [i TEATRE” Inginerul Dimitriu (socrul meu) a fost un om fascinant care se exprima `ntr-un dulce grai moldovenesc. Extrem de bine preg\tit `n domeniu, dar [i cu un `nalt nivel de cultur\, era mare iubitor [i cunosc\tor de teatru, prieten cu mari scriitori [i actori ai vremii. A fost un câ[tig pentru mine, `n cariera de actor. So]ia lui, Isabela, studiase Dreptul [i Literele [i avea o memeorie fantastic\. Mama, cum `i spuneam eu, mi-a tradus, printre altele, `n francez\ un volum de versuri. Mult\ vreme petreceam cu ea, discutând despre literatur\ [i muzic\ (era [i o bun\ pianist\ de muzic\ clasic\). A fost un ajutor imens `n cariera mea de scriitor [i muzician. Am iubit-o enorm. ~n asemenea `mprejur\ri am `nceput s\-l descop\r pe „tata socru”, inginerul Dimitriu, care era un mucalit, un haios, cum ar spune tineretul de azi (asta, ca s\ mai sparg atmosfera). Am aflat c\ a construit [o[ele, poduri, fortifica]ii, g\ri, caz\rmi, silozuri, uzine, locuin]e, case de b\trâni, dar [i TEATRE. Uluitor, uluitor! A[ dori s\ v\ prezint o scurt\ list\ de lucr\ri mai importante realizate de el: Casa Autonom\ CFR (1930),

Cazarma G\e[ti, Azilul de b\trâni de la Pas\rea, Gara Scrovi[tea, aripa Monet\riei Na]ionale din Bucure[ti (vizavi de Filaret), Casa de Odihn\ a telefoanelor din Pucioasa, centrale telefonice la Târgovi[te, Aiud, Urziceni, Restaurantul Berlin din Bucure[ti, bloc `n strada Toamnei, Teatrul Mic din Bucure[ti, Teatrul Giule[ti din Bucure[ti.

„M\ `nchin `n fa]a voastr\, domnilor Cihodariu [i Dimitriu” Referindu-m\ la teatrele construite, `mi exprim regretul c\ nu am colaborat cu nici unul dintre ele, dar `mi exprim [i mul]umirea c\ mul]i colegi [i-au g\sit un refugiu unde s\ se `mplineasc\ artistic, având satisfac]ia c\ cei care le-au oferit ACOPERI{ au fost din familia mea. Chiar [i voi, care nu sunte]i din domeniu artistic, merge]i pe drumuri, trece]i peste poduri, ave]i unde s\ v\ odihni]i, s\ v\ distra]i, oprindu-v\ `n g\ri, spre a v\ duce la neamuri sau… cine [tie unde, [i datorit\ faptului c\ ace[ti Oameni m\re]i [i mode[ti au existat, f\r\ s\ figureze `n topul Marilor Români. ~n speran]a c\ voi reu[i s\ las [i eu ceva bun `n urma mea, m\ `nchin `n fa]a voastr\ domnilor Cihodariu [i Dimitriu [i sper c\ mai târziu ajung [i eu al\trui de voi `n EDEN. Mul]umesc pe aceast\ cale so]iei mele care, din modestie, abia dup\ 40 de ani, mi-a pus la dispozi]ie toate documentele necesare. Prof. Univ. Vasile Menzel

21

Poezia teatrului / Teatrul poeziei

Colegial\ de Ion Manu

Pompieri, recuziteri, mecanici Sufleuri, stati[ti [i regizori Roiesc ca-n clipa unei panici {i fac ce fac de-atâtea ori.

Colega mea cea f\r\ team\ Pe scen\ mult ne-am s\rutat; Nici ce sim]im, nici cum ne cheam\ Noi `nc\ nu ne-am `ntrebat.

~n fr\mântarea lor ciudat\ {-atâtor mii de ochi din stal, Ce-ar fi dac-am fugi ofat\ ~n codrul des de pe fundal.

Spre ramp\-n loc de cer de stele Privim jurându-ne amor, Ne dezbr\c\m de toate cele C-a[a vrea domnul autor.

{i-acolo prin[i de dor de duc\ Când inimile noastre ard Tu s\ m\ mângâi pe peruc\ {i eu s\ te s\rut pe fard.

Manifest

Mai nou, se-aude c\ [i de la munte Ciobanii-s obliga]i s\ vin\ jos C\ meseria lor de la cornute, Intrând `n U.E., este de prisos.

Radu V. Pandele

Ale[ii ne trateaz\ ca pe-o gloat\ {i d\ri ne pun pe spate, `n desagi, Dac\ le ceri clemen]\, câteodat\ Se umfl\-n bur]i [i te privesc posaci.

Atâtea hoarde ne-au c\lcat ]inutul {i-am fost „`ncorona]i” mereu cu spini C\ nu [tiam cui s\-i mai d\m tributul {i care dintre noi suntem str\ini. Am fost un timp Fanarul „Penelopei”, Mai de curând sub cizma lui bal[oi, Cândva am fost grânarul Europei {i-acum suntem o groap\ de gunoi? Avem deja un pas `n Europa, De[i, pe hart\, ne situam `n ea. Mi-e team\ c-o s\ ne-nghi]im sincopa Cu ap\ chioar\ scoas\ din ci[mea. De ani de zile toate ni se toac\: {i fabrici, [i uzine, [i ogor, Nici pâinea-n ]est nu poate s\ se coac\ De-atâta jale pe acest popor.

22

Trecur\ prin palate comisare {i-al]i demnitari, s\ ne `nve]e tot… Dar `n deriv\, ai no[tri, fiecare, Plutesc `n barca unui matelot. Negociind la Bruxelles doar cu „dosul” Stând sluj `n banca lor… {i-n somn u[or Viseaz\ cum, `n ]ar\, tot folosul L-acoper\ vârtos pe turta lor. Românii bravi sunt `ngr\di]i din fa[\ {i huidui]i la patru ani, mereu. Averea r\mânându-ne gola[\ Din ce `n ce, o ducem tot mai greu. Veni]i la noi, europeni, acas\, Nu la cei care-ntruna ne-au min]it, S\ discut\m cu c\r]ile pe mas\ Ce-avem de dat [i ce-avem de primit.

Vin to]i cu minciunele [i-acadele Din optze’[‘nou\, s\ le mirosim, Dar când apuci s\ folose[ti din ele… Vai ,mama noastr\, ce mult ne min]im !

Egali `n drepturi, vrem s\ fim `n Cart\, Nu `mpro[ca]i cu bârfe [i noroi… Abia atunci, uitându-v\ pe hart\, N-o s\ mai vede]i groapa de gunoi,

S-au terminat porcine [i [epteluri {i ne-nglod\m, s\raci, `n socoteli Dând bani pe „aviar\” [i mezeluri Cu euri `ndopate, [i vopseli.

C\ci nou\ misiunea ne revine, Când to]i „samsarii” pe care i-am vrut Vor termina haznaua cu latrine, S\-ntindem ROMÂNIA peste Prut. www.VREAU BILET.ro

Thespis ori Despre Actor (fragment) de Romulus Vulpescu „~ntreaga lume-o scen\-i> roste[te Marele Actor ([i Autor): <{i to]i - b\rba]i, femei - i-s doar actorii Ce-[i au intrarea [i ie[irea lor {i joac\-n parte roluri diferite: Iar actele sunt cele [apte vârste>.

Actorul este el `nsu[i o lume. Este Lumea. Deci, Actorul - scena ... El este Teatrul. Purt\tor de cuvânt - de tor]\ [i de for]\al Autorului, f\r\ El n-ar exista Spectacolul. Piesa- da. Poate. R\mas\ pe hârtie. Sau `ncuiat\-n carte: condamnat\ la somn cataleptic. Piesa nu poate fi Spectacol - Spectacolulf\r\ gura Lui, care-i d\ruie glas; f\r\ memoria Lui, care-i confer\ durat\; f\r\ inima Lui, care-i insufl\ c\ldur\; f\r\ sufletul Lui, care-i inspir\ sim]ire; f\r\ cugetului Lui, care-i d\ sens; f\r\ fiin]a Lui, care-i `mprumut\ personalitate; f\r\ prestan]a Lui, care-i h\r\ze[te grandoare. {tiu demult toate astea. Sau mi se pare c\ le [tiu: Pentru c\ sunt aproape truisme. Truismul - adev\r evident, Banalizat prin repetarea pân\ la sa]ietate... De aceea se evit\ rostirea lui. {i se uit\. Truismul - eviden]a uitat\. Actorul poate fi `nsu[i un Personaj. Unul dintre innumerabilele lui Personaje. Chiar [i Histrion: principiu de osând\ al Armoniei, www.VREAU BILET.ro

tulburând Actul Crea]iei prin bufonad\. Demon Cabotin terfelind, prin enorm\ Batjocur\, Arta, negând-o prin parodie [i prin maimu]\rire. Histrionul: Non-Actorul. Contemptorul. Actorul poate fi `nsu[i Personajul. Dar, ca s\ fie, ca s\ existe, ca s\-ntruchipeze infinitatea de ipostaze - posturi [i imposturiale Umanit\]ii, mai `ntâi de toate [i mai presus de orice, Actorul trebuie s\ fie El `nsu[i. s\ fie Om. s\ fie el `nsu[i Om. Rolul cel mai greu, pentru c\ nu l-a scris nimeni. {i-l scrie singur. {i trebuie s\-l tr\iasc\ necontenit. Ca s\ le poat\ juca pe celelalte mereu. Ca s\ poat\ fi - pe rând [i pururi altfel to]i oamenii, trebuie s\ fie - o dat\ [i bine Unul. Actorul este un Om. A c\rui Meserie este Omul. A c\rui Art\ este Omenia. Ne dezbr\c\m de povara patimilor p\mânte[ti punându-i zilnic `n spinare, ca unui Redemptor. Sacrificat sear\ de sear\, pies\ de pies\, rol de rol, ucis de ghilotina fiec\rei cortine finale, pentru a-nvia a doua zi destinat reiter\rii unei mor]i de fic]iune: care-l aproprie, adesea timpuriu - prin succesive-acumul\ri m\runte-

de finele ob[tesc. Un Prometeu ai c\rui r\runchi se refac `nc\ [i `nc\ spre-a r\scump\ra - `n eternitate focul sacru: flac\ra lui ne lumineaz\ [i ne-nc\lze[te. {i, câteodat\, ne cauterizeaz\ plaga p\catelor. I s-au consacrat roluri [i piese, poeme [i studii, statui [i roman]e, tablouri [i dansuri. Hulit [i adorat de o potriv\, magnificat de unii, batjocorit de al]ii, dispre]uit cândva, `nnobilat altunde, Actorul -niciodat\ [i nic\ieri, de nimenin-a fost [i n-o s\ fie, nu este ignorat. Nu poate fi indiferent Lumii. Totdeauna, `n centrul aten]iei. `ntr-un focar: scena lumii nefiind cercul strâmt pe care-l b\nuim, ci armonioasa elips\. Nu [tiu cât de fericit\ poate fi via]a unui om A actorului. Dar pe scen\ - pe scena teatrului, cea sintetizând ca o monad\, cealalt\ scen\, Theatrum Mundivia]a Lui de câteva ore (aparent efemer\) este mai vie decât a multora dintre noi. Este mi[carea. Latinescul actor, , vine de la ago verb (cu o pluritate de semnifica]ii) al ac]iunii. Este negarea iner]iei (...)

23

Cel mai, cele mai...

Jesus Christ Superstar 2.000.000 de spectatori

„ Cel mai lung monolog shakesperean este cel al lui Hamlet care are 11.610 de cuvinte. „ Prima companie de teatru de amatori care a pus `n scen\ cele 37 de piese ale lui Shakespeare a fost The Southsea Shakespeare Actors, `n 1947 „ Cel mai mare num\r de spectacole `n premier\ a fost v\zut de Edward Sutro: aproximativ 5.000 de reprezenta]ii `n cei 60 de ani de frecventat teatrul „ Cel mai mare num\r de spectacole a fost vizionat de H. Hughes din Texas care a v\zut

24

5.512 de reprezenta]ii `ntre 1956 [i 1983 „ Cea mai lung\ perioad\ `n care a fost jucat un musical s-a `nregistrat cu spectacolul The Black and White Ministrel Show. Num\rul spectacolelor a fost de 6.464, iar al spectatorilor, de 7.794.552 „ Cea mai lung\ carier\ de actor de teatru [i televiziune a durat 76 de ani [i `i apar]ine lui Jack Howarth care a jucat `nte 1907 [i 1984 „ Cel mai mare num\r de roluri 10.288 - a fost realizat de Kanmi Fujiama, `ntre 1966 [i 1983 „ Teatrul cu cea mai mare capacitate este Odeon, cu 3.483. Cea mai mare scen\ din Marea Britanie este Opera House. Scena are 33 de metri `n\l]ime [i camere de machiaj pentru 200 de arti[ti „ Jesus Christ Superstar a fost jucat de 3.357 de ori `n fa]a a 2.000.000 de oameni [i a fost pus `n scen\ `n 37 de ]\ri „ Recordul pe Broadway `l de]ine Chorus Line cu 3.389 de spectacole [i 22.300.000 de spectatori. ~ncas\rile s-au ridicat la 260.000.000 milioane de dolari. „ Cel mai scurt timp de vânzare a biletelor a fost `nregistrat de spectacolul Barry Manllow In Concert. Biletele s-au epuizat `n patru ore,

`ncasându-se 500.000 de lire „ Cel mai mare insucces a fost `nregistrat de comedia Bag, care `n 1983 s-a jucat cu sala goal\. „ Cea mai tân\r\ regizoare a fost Maogo Feiden, care la vârsta de 16 ani [i 5 luni a pus `n scen\ musicalul Peter Pan, `n 1961

Opera House - cea mai mare scen\ din Marea Britanie

„ Cel mai lung spectacol de teatru a fost The Warp, jucat `ntre 18-20 ianuarie 1979, la Institutul de art\ Modern\ din Londra. A durat „doar” 18 ore [i 5 minute „ Nestroy a creat, `n cinci ani, 370 de roluri! Tragediana Ristory a jucat de 381 de ori Medeea [i de 473 de ori Maria Stuart. Irving l-a jucat pe Hamlet de 200 de ori `n [ir! Dar asta nu-i nimic pe lâng\ piesele de mare succes din vremea noastr\ jucate la Londra [i la New York ani de-a lungul. Se spune c\ ar fi existat actori ru[i care au jucat toat\ via]a - cutreierând Rusia - un singur rol! E poate o legend\ - dar Rusia e mare! www.VREAU BILET.ro

Revelion 2007 la Opera Român\ LILIACUL de Johann Strauss Opera Na]ional\ Bucure[ti organizeaz\, pe data de 31 decembrie 2006, Revelionul Operei. În program: - SPECTACOL cu opereta LILIACUL de Johann Strauss, cu începere de la ora 18.00, cu plata biletelor de intrare pe urm\toarele categorii: „ Categorii I-II (stal [i lojile centrale) - 25,2 RON „ Categoria III (balcon central R 17-21) - 10,5 RON „ Categoria IV (balcon lateral, capetele de rând; R 19-22; R 24 si lojile de sus ) - 6,3 RON „ Categoria V (R 17-18 balwww.VREAU BILET.ro

con) - 4,2 RON - TOMBOLA cu participare obligatorie. Pre]ul biletului de tombol\ este de 10 RON/persoan\. - PETRECERE, în foyerul Operei, între orele 23.00 05.00. Costul particip\rii este de 268 RON/persoan\, [i include masa tradi]ional\ de Revelion, muzic\, jocuri de lumini [i de artificii, DJ profesionist.

Distribu]ia: Eisenstein - Mihai Laz\r Rosalinda - Roxana Briban Frank - Mihnea Lamatic Orlofsky - Adrian George Popescu Alfred - Valentin Racoveanu Falke - Ionu] Pascu Blind - Ion Dimieru Adela - Bianca Ionescu Frosch - Pavel Barto[ Ida - Cristina Eremia Conducerea muzical\: WOLFGANG GROST

Detalii, rela]ii [i rezerv\ri la Departamentul de Comunicare [i Imagine, la telefonul: 311.52.54.

25

„Dansând pentru zeul p\gân” de Brian Friel Distributia: Jack Kate Maggie Agnes Rose Chris Gerry Michael

GHEORGHE DINIC| VIVIAN ALIVIZACHE CARMEN IONESCU CARMEN UNGUREANU TANIA POPA RODICA IONESCU GAVRIL P|TRU LIVIU LUCACI

Regia artistic\ Scenografia Asistent regie Regia tehnic\

LYNNE PARKER {TEFANIA CENEAN ANDREI MARINESCU PAUL T|NASE, ANDI }UINEA SIMINA SIMINIE

Sufleur

LYNNE PARKER este o regizoare irlandez\, co-fondator [i Director Artistic al Companiei Teatrale Rough Magic din Dublin [i Regizor Asociat al Teatrului Na]ional Abbey din Dublin. A semnat regia a peste cincizeci de spectacole de succes, din clasici [i contemporani, la Charabanc Theatre Company, The Abbey Theatre, Druid Theatre, The Almeida, The Bush, The Traverse, The Peter Hall Company, West Yorkshire Playhouse [i la Royal Shakespeare Company. Dintre acestea, mai cunoscute la noi sunt: Troienele, Tartuffe, Evantaiul doamnei Windermere, Importan]a de a fi onest, Furtuna, Comedia erorilor, Îmblânzirea scorpiei, {coala bârfelilor, Casa Bernardei Alba, Copenhagen (Premiul pentru cel mai bun spectacol acordat de Irish Times / ESB Irish Theatre Awards).

26

www.VREAU BILET.ro

O pies\ despre femeile care au luptat pentru noul Stat Irlandez Piesa lui Friel, un text deja clasic al timpului nostru, este o provocare pentru orice regizor, a[a cum sunt, de altfel, toate marile piese. Ac]iunea are loc, aparent, în memoria unui povestitor, care vine [i ni se prezint\ a[a cum ar face orice str\in. De-a lungul unei seri, acesta ne poveste[te frânturi din copil\ria sa, pe care recunoa[te c\ s-ar putea s\ nu [i le aminteasc\ întocmai, apoi ne dezv\luie destinul familiei sale prin informa]ii puse cap la cap, mult dup\ încheierea evenimentelor de pe scen\. {i totu[i, nucleul piesei, inima acesteia, este întâlnirea plin\ de via]\ [i cât se poate de real\ cu femeile din familia Mundy [i cu b\rba]ii a c\ror prezen]\ le afecteaz\ [i le schimb\ vie]ile. Aceast\ minunat\ îmbinare de ac]iune dramatic\ [i povestire necesit\ crearea unor lumi paralele care s\ fie redate cu mare convingere. Nu exist\ nimic neclar în ceea ce prive[te personajele lui Friel. Michael este absolut con[tient de contradic]iile pe care le implic\ mo[tenirea sa, îns\ el este în aceea[i m\sur\ produsul unui tat\ în[el\tor [i pierde-var\, cât [i al celor cinci femei puternice care l-au crescut. În Irlanda anilor treizeci, un copil nelegitim era o ru[ine imens\ pentru o familie, în special o familie care î[i trimisese unicul fiu s\ slujeasc\ biserica. Fapul c\ aceste femei accept\ [i pre]uiesc acest copil este dovada t\riei lor de caracter. Acestea sunt femeile care au luptat pentru noul Stat Irlandez [i care au stat la baza form\rii lui, pentru c\ au crezut în posibilitatea unei lumi post-coloniale mai bune. Ele cred cu pasiune, în ciuda s\r\ciei lor, în principiul responsabilit\]ii [i al bunei-rânduieli. Piesa este dedicat\ „acelor cinci femei brave din Glenties” [i ea reprezint\ portretul foarte precis al unor vremuri, al unui loc [i al unor oameni. Marea provocare este de a aduce aceast\ familie profund irlandez\ în fa]a publicului român de ast\zi. Solu]ia, una complex\, este de a îmbina substan]a autentic\ a originalului cu teatralitatea imaginativ\ a teatrului românesc, atât din punct de vedere vizual www.VREAU BILET.ro

cât [i ca joc al actorilor, reprezentare [i ingenuitate lingvistic\. R\spunsul cel mai simplu este încrederea în elemente fundamentale, precum for]a narativ\, jocul actoricesc profund implicat [i pasional [i un puternic sim] al ironiei, caracteristic românilor [i irlandezilor deopotriv\. Cât de bine am reu[it r\mâne s\ judeca]i dumneavoastr\. Tot ce pot s\ spun este c\ lucrul la acest proiect, în toate sensurile transpunerii lui, a devenit pentru mine sursa unei autentice revela]ii personale. Lynne Parker

Din acela[i aluat Ion Caramitru Pe Brian Friel l-am cunoscut personal. Nu înainte de a-i fi v\zut „Dancing at Lughnasa” la Londra, spectacol adus pe West End de la Dublin. Am avut revela]ia unei atmosfere autentic irlandeze, care p\rea [i româneasc\ în acela[i timp. Mai târziu, cunoscând Irlanda [i câ[tigându-mi prieteni, am realizat c\ irlandezii [i românii par f\cu]i din acela[i aluat. Vioiciune, gând spontan, energie, spirit speculativ [i temperament aproape identice. În poezie [i muzica popular\ sunt asem\n\ri uluitoare. Cimpoiul cânt\ parc\ la fel [i la noi ca [i la ei. Ne mai apropie un anumit spirit de autonomie [i independen]\, destinele ne apar similare când e vorba de vecin\t\]i imperiale. {i, pân\ la urm\, hazul de necaz, ca form\ extrem\ de rezisten]\ prin cultur\. În acest „Dansând pentru zeul p\gân” (traducerea noastr\ liber\ a titlului „Dancing at Lughnasa”, straniu chiar [i pentru englezi), Brian Friel vorbe[te despre via]a la ]ar\ [i singur\tatea asumat\. Despre via]a casnic\ [i virtu]ile imagina]iei. Despre femeie [i aspira]iile ei legitime. Despre s\lb\ticiunea ascuns\ în fiecare dintre noi. Despre misionarism [i despre naivitatea b\rbatului [i destinul lui dramatic în lumea de dincolo de gardul casei p\rinte[ti. {i pâna la urm\ despre istoria [i via]a unei ]\ri aparte, cu triste]i metafizice, dar cu un destin care i-a rezervat o indemniza]ie compensatorie: aceea de a fi ajuns, prin sacrificii, una dintre ]\rile de referin]\ în lumea economic\ [i cultural\ a secolului nostru.

27

$OLQD&RMRFDUXúL-RKDQQ.REERUJ din nou

A

în România

OLQD&RMRFDUXHVWHXQQXPHURVWLWFXUHVSHFWÉQWRDWHPDULOH companii de balet din lume, fiind una dintre cele mai titrate EDOHULQHODQLYHOPRQGLDO ©QDQXODIRVWGHFODUDW¾FHDPDLEXQDEDOHULQDÉQFDGUXO)HVWLYDOXOXLd0RQDFR'DQFH)RUXPrOD*DOD3UHPLLORU1LMLQVN\SUHPLX DFRUGDWRGDW¾ODGRLDQL (VWHSULPtEDOHULQD&RPSDQLHL5HJDOHGH%DOHWGHOD&RYHQW*DUGHQçL DO¾WXULGH6LPRQD1RMDSULPtEDOHULQD$QVDPEOXOXL2SHUHLGLQ9LHQD EOXO2SHUHL1DWLRQDOHGLQ %XFXUH•WL UROXO WLWXODU GLQ *LVHOOH ,RQ ,OLHVFX SUH•HGLQWHOH 5RP½QLHL OD YUHPHDDFHHDLDFRQIHULW 2UGLQXO1DÙLRQDOGH0HULW ÉQJUDGGH&DYDOHUSHQWUX SHUIRUPDQÙHOH VDOH SULQ FDUH UHSUH]LQW¾ •L LPSXQH WDOHQWXO URP½QHVF SH PDULOHVFHQHDOHOXPLL

În 2002 a dansat pentru prima dată pe o scenă românească $OLQD&RMRFDUXVDQ¾VFXWSHPDLÉQ%XFXUH•WL D VWXGLDW OD .LHY WLPS GH •DSWH DQL SHUIHFÙLRQ½QGXVHDSRLGLQ OD ‡FRDOD 5HJDO¾ GH %DOHW GLQ/RQGUDÉQXUPDF½•WLJ¾ULL EXUVHL 3UHPLXOXL /DXVDQQH'XS¾DQXOÉQFDUH DGDQVDWÉQFDGUXO&RPSDQLHLGH%DOHWGLQ.LHY'RQ 4XLMRWH)UXPRDVDGLQ3¾GXUHD $GRUPLW¾  6S¾UJ¾WRUXO GH QXFL &RSSHOLD  D UHYHQLW OD /RQGUD ÉQ  ILLQG SURPRYDW¾ FD SULP EDOHULQ¾ 1X D XLWDW QLFLRGDW¾ GH XQGH D SOHFDW •L UHYLQH FX EXFXULH ÉQ 5RP½QLD FKLDU GDF¾ VFHQD SH FDUH D FXQRVFXW DILUPDUHD PRQGLDO¾ HVWH OD PLL GH NLORPHWUL GH%XFXUH•WL ©Q  D DS¾UXW SHQWUXSULPDRDU¾SHRVFHQD URP½QHDVF¾ LQWHUSUHW½QG DO¾WXUL GH DQVDP28

Johan Kobborg, un partener permanent $OLQDDUHYHQLWÉQDQXO XUPDWRUSHQWUXDGDQVD DODWXULGH-RKDQ.REERUJ ÉQFDGUXO*DOHLGHEDOHWD )HVWLYDOXOXL ,QWHUQDÙLRQDO

d*HRUJH(QHVFXr $QXO WUHFXW SH  GHFHPEULHDGDQVDWDO¾WXUL GHDFHOD•L-RKDQ.REERUJ •L GH DQVDPEOXO 2SHUHL 1DÙLRQDOH GLQ %XFXUH•WL ÉQ 'RQ 4XLMRWH RSHUD FX FDUH $OLQD D GHEXWDW OD .LHYÉQ 1H YRP EXFXUD GLQ QRX GH JUDÙLD •L WDOHQWXO FHOHEUHL QRDVWUH EDOHULQHFXRFD]LDVSHFWDFROXOXL H[WUDRUGLQDU LQWLWXODW q*DODr SHFDUHÉOYDVXVÙLQHOD%XFXUH•WLDODWXULGH -RKDQ.REERUJ•LDOWHWUHL FXSOXUL GH EDOHULQL GH OD &RYHQW *DUGHQ ÉQ FXUVXO OXQLLLDQXDULH (QWX]LDVPXOFXFDUHD IRVWSULPLW¾•LS½Q¾DFXP QH IDFH V¾ ILP VLJXUL F¾ DFHVWVSHFWDFROYDILXQXO GLQWUHFHOHPDLLPSRUWDQWH HYHQLPHQWH FXOWXUDOH DOHOXQLLLDQXDULH

www.VREAU BILET.ro

Caragiale pe DVD:

Reloaded sau Delete? Ioana Bogdan

Ne place sau nu, constat\m c\, mai ales `n rândul tinerilor, al copiilor [i adolescen]ilor, pasiunea pentru lectur\ a sc\zut `ngrijor\tor, op]iunea acestora `ndreptându-se spre alte zone de interes, spre alte forme de ocupare a timpului liber. Fiecare dintre noi are `ns\ un mod propriu de a se apropia de literatur\. Dintre to]i scriitorii români, pe nenea Iancu Caragiale eu `l ]ineam permanent lâng\ inima noastr\. Poate pentru c\ „miroase - mai multa om”, cum zicea Dem R\dulescu...

Trei argumente aragiale se num\r\ printre cei mai ilu[tri ambasadori români `n cultura universal\ [i „inegalabilul analist” al metehnelor noastre morale. De aceea, operele sale transpuse pe suport DVD, ca de altfel orice fel de crea]ie artistic\, cultural\ [i de civiliza]ie, reprezint\, cu siguran]\, o modalitate de restituire cultural\, mai ales `n beneficiul tinerilor. {i, poate, o invita]ie la studiu sau lectur\, o invita]ie `n s\lile de teatru sau film...

C

30

{tiind c\ m\ ocup de transpunerea pe suport DVD a operelor caragialiene, o prieten\ m\ `ntreba de curând dac\ sunt convins\ c\ ecraniz\rile transpuse pe acest suport modern [i nu literatura reprezint\, pentru noul mileniu, o manier\ potrivit\ de cunoa[tere a lumii lui Caragiale. Da, cred c\ este o modalitate eficient\ `n contextul actual! Am trei argumente conving\toare: unu - for]a de penetra]ie a textului, geniul moralistului de a sesiza esen]a, substan]a fenomenelor social-politice române[ti, care s-au dovedit, din p\cate, tot

mai actuale; doi - copiii, elevii, studen]ii au la `ndemân\ televizorul sau computerul, fie acas\, fie la [coal\, fie `n cluburi; [i trei - calitatea [i talentul regizorilor, scenografilor, operatorilor [i, `ndeosebi, ale actorilor care au creat aceste filme, piese de teatru sau scurte scenete ecranizate. ~n `nsemn\rile sale adunate sub titlul: „Texte de supravie]uire”, marele regizor Jean Georgescu (pionier al cinematografiei române[ti, vedet\ european\ prin anii ‘30, pe când lucra `n Fran]a, al\turi de Cristian Jaques [i Fernandel), afirma: „Caragiale este alfa [i omega spiritului comic [i satiric al acestei na]iuni. Pe lâng\ calitatea de literat, Caragiale a fost, s-ar putea spune, [i un mare «scenarist». Nuvelele lui, schi]ele, piesele de teatru sunt, `n fond, o suit\ de imagini conturate `ntr-o nara]iune foarte cinematografic\. ~nainte de toate Caragiale este scenarist, el poveste[te vizual. La 1900 n\scocea scenarii f\r\ s\ [tie c\ vreodat\ schi]ele lui vor fi f\cute film. E colosal cât de multe `]i poate sugera!”

Exerci]ii de imagina]ie [i atitudine ~l va confisca, deci, computerul pe Cargiale, sco]ându-l din s\lile de teatru [i cinema sau din paginile c\r]ilor? Vreau s\ cred c\ nu este vorba despre o confiscare, ci de un alt mod de a-l citi pe Caragiale... Am dovezi c\ maturii [i vârstwww.VREAU BILET.ro

nicii doresc s\ revad\ aceste ecraniz\ri, cu pl\cere, unii retr\ind bucuriile tinere]ii lor… al\turi de actorii prefera]i. Primul pas de a transla `n alt limbaj aceste opere, dincolo de tradi]ionala scen\ a teatrului, l-a facut Radioul, pe calea undelor hertziene. Cu foarte mare succes! Mii de ascult\tori români, din genera]iile miraculoasei cutii de lemn sau ebonit\, nu pot uita nici ast\zi vocile actorilor interpre]i, [i nici vocea povestitorului care trebuia s\ localizeze ac]iunea, s\ descrie `nf\]isarea, gesturile [i straiele personajelor. A fost un prim exerci]iu democratic de imagina]ie [i atitudine, accesibil unui public de zeci [i sute de mii de oameni. Au urmat discurile din vinil. Filmul [i micul ecran au adus personajele - tot pe cale mediat\ mult mai aproape de public, de marele public, contorizat `ntr-o audien]\ cu cifre de milioane de persoane. Japonezii spun c\ impactul unui lucru „v\zut” este de 10 ori mai mare decât impactul unui lucru „auzit”. Sunt genera]ii care au nevoie s\ li se ofere acest prilej de cunoa[tere a lumii române[ti, tr\itoare la r\spântia dintre veacurile XIX [i XX. De asemenea, este un prilej minunat de a readuce `n „scena” aten]iei noastre pe uria[ii scenei române[ti: Grigore Vasiliu Birlic, Alexandru Giugaru, Carmen St\nescu, Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Niky Atanasiu, Ion Lucian, Mircea Cri[an, Cella Dima, Vasilica Tastaman,Vasile Tomazian, Iurie Darie, Ion Dichiseanu, Geo Barton, cuplul Horia {erb\nescu [i Radu Zaharescu [i mul]i, mul]i al]ii.

Filmul nu `nlocuie[te lectura, dar nici nu-i d\uneaz\ Am fost `ntrebat\ dac\ filmul red\ opera caragialian\ mai www.VREAU BILET.ro

bine decât lectura operelor. Nu cred c\ maniera de abordare (literar\, teatral\ sau cinematografic\) a operei caragialiene red\ mai bine sau mai pu]in bine societatea româneasc\ a acelor vremuri. Sigur c\ scriitura, cartea, lectura, te provoac\ la un dialog direct cu autorul [i cu universul lui. Cartea confer\ cititorului o libertate total\ de interpretare [i atitudine. Importante sunt `ns\ [i alte aspecte ale apropierii de opera lui Caragiale, [i anume atitudinea fa]\ de opera, de contextul ei istoric, punctul pân\ la care merge „originalitatea adapt\rii”, `n raport cu opera ini]ial\.

Geniul lui nenea Iancu n-a mers pe detalii exterioare Nu sunt sigur\ c\ aducerea `n scen\, `n jurul lui Trahanache [i Tip\tescu, a unor comandouri anti-tero, avioane sau alte simboluri specifice conflictelor lumii contemporane, poate poten]a mai mult mesajul decât textul [i regia imaginate de autor. Nu pentru c\ a[ fi nostalgic\, ci pentru c\ geniul lui nenea Iancu nu a mers pe detalii exterioare, ci pe esen]a de caracter a personajelor… Sigur c\ filmul nu `nlocuie[te lectura, dar noi miz\m pe faptul c\ vizionarea pe player sau pe computerul personal, a filmelor lui Jean Georgescu, Sic\ Alexandrescu, Gheorghe Naghi [i Aurel Mihele[, Geo Saizescu, a piesele de teatru regizate de maestrul Ciulei sau Sorana Coroam\ Stanca, pot constitui o abordare comod\, dar [i un ajutor real pentru cunoa[terea clasicilor literaturii române. DVD-urile aduc `n casele oamenilor opera caragialian\ (ca de altfel a oric\rui alt scriitor), fie prin ecraniz\ri cinematografice cu distribu]ii de legend\, fie prin adapt\rile succesive care s-au f\cut pe

scândura scenei sau `n platourile televiziunilor, cu genera]ii succesive de actori. Impactul este important pentru c\ piesele, schi]ele [i momentele nemuritoare vorbesc despre... noi, despre firea noastr\, despre via]a noastr\ de zi cu zi.

Targetul DVD-urilor cu Caragiale Ca s\ construie[ti [i s\ finalizezi un asemenea proiect de a reconstrui universul creat acum mai bine de un secol de un dramaturg uria[, recunoscut pe toate continentele, trebuie s\ crezi `n [ansa culturii române[ti. Care este targetul acestor DVD-uri? P\i, folosind o expresie de-a lui nenea Iancu, putem spune: „care va sa zic\”, toat\ suflarea omeneasc\ apt\ sa fac\ haz de necaz. „Mi se pare c\ televiziunea a nenorocit pu]in lumea. A legat-o de ea”- spunea cu umor maestrul Jean Georgescu. ~n felul s\u, DVD-ul `ncearc\ s\ lege lumea de micul ecran al player-ului sau al computerului, demonstrând c\, `n România, cultura se poate vinde, dac\ este autentic\, de propria substan]\. Mai ales dac\ beneficiaz\ de performan]a interpretativ\ a marilor arti[ti, zei tutelari ai Olimpului teatrului românesc. Ei pot s\ poten]eze la maximum con]inutul, mesajul oric\rei opere. Cred c\ DVDurile cu integrala operei caragialiene, ca [i cele dedicate altor importan]i dramaturgi care au slujit scena noastr\ na]ional\, n-ar trebuie s\ lipseasc\ din nici o cas\ de român! Ne reg\sim `n ele ca `ntr-o oglind\, cu toate bunele [i relele firii noastre, iar râsul s\n\tos sau zâmbetul melancolic ne dau speran]a de a fi mai buni... `ntr-o lume mai bun\...

31

12

www.VREAU BILET.ro

Frumuse]e [i destin

Anastasia Lazariuc „Pân\ la lacrimi mi-e drag\ via]a!” text de Miron Manega

ucrainian, iar mama moldoveanc\. A fost ultimul n\scut dintre cei 11 fra]i, din care mai tr\iesc patru. Nu s-a gândit niciodat\ s\ se apuce serios de cântat, pân\ la 14 ani, când a descoperit-o un tân\r profesor de muzic\ (de fapt, student la Conservator) [i a sf\tuit-o s\ se perfec]ioneze `n direc]ia asta. Dup\ liceu a dat examen la {coala Muzical\ „Neaga”, un fel de [coal\ popular\ de art\, unde n-a fost admis\. La Chi[in\u, ca [i la Bucure[ti, se intra tot cu pile. Dup\ mai mul]i ani a intrat la Institutul de Arte „Gavril Muzicescu”, pe care l-a [i absolvit. Vocea ei s-a f\cut rapid remarcat\. ~n scurt timp a fost solicitat\ de Filarmonica din Cern\u]i, apoi de cea din Chi[in\u. Apoi de orchestra Radioteleviziunii R.S.S. Moldovene[ti. ~ntre timp, s-a m\ritat, `n 1976, cu inginerul Gheorghe Crig\nu]\, iar `n anul urm\tor a f\cut primul copil, pe Andrei. Pe Ileana a n\scut-o ceva mai târziu, `n 1982.

„Libertatea noastr\ se oprea la Prut”

Distins\ [i seduc\toare `n acela[i timp, Anastasia Lazariuc surclaseaz\, prin prezen]\, voce, mi[care scenic\ [i frumuse]e, multe voci, multe imagini, multe femei. {i pentru c\ frumuse]ea nu-i o ru[ine dac\ se sus]ine prin valoare profesional\, ne-am gândit s\ `mpodobim paginile acestei reviste cu chipul [i povestea ei

|

n spatele acestei apari]ii, am b\nuit o poveste de via]\ spectaculoas\ [i pustiitoare, izbucnit\ ca o magm\ `n accentele cântecului „Pân\ la lacrimi mi-e drag\ via]a”.

34

La Chi[in\u, ca [i la Bucure[ti, se intra tot cu pile S-a n\scut `n apropiere de Chi[in\u, `n satul Bacioi, `ntr-o familie de oameni simpli. Tat\l era originar din Ardealul

Cariera nu [i-a abandonat-o `ns\ nici o clip\. ~n 1983 [i 1985 a imprimat, la Chi[in\u, primele dou\ discuri de vinil, „Prim\vara” [i „Cred `n dragoste”. Festivalul Interna]ional de la Soci, din 1987, la care a ocupat locul doi, a f\cut-o cunoscut\ pe teritoriul `ntregii Uniuni Sovietice, ceea ce i-a adus ca recompens\ imprimarea a `nc\ un disc, „Ochii mei”, de data asta la Moscova. Au `nceput turneele de mare succes prin toate statele URSS [i colaborarea cu marele compozitor Eugen Doga (autorul muzicii din „{atra”). O propunere venit\ din partea lui Emil Loteanu, de a juca `ntr-un film al s\u, ar fi putut s\ o consacre definitiv, ca prestigiu [i popularitate, pe un spa]iu imens, la r\s\rit [i la apus de Urali (cum s-a `ntâmplat, de www.VREAU BILET.ro

pild\ cu Sofia Rotaru). Ascensiunea ei se prefigura, a[adar, str\lucitoare, constant\ [i sigur\. {i ar fi fost, f\r\ `ndoial\ a[a, dac\ nu ar fi intervenit, `n 1988, un declic al destinului, un eveniment ce avea s\-i schimbe radical traiectoria. „~n anul acela a avut loc, la Palatul Na]ional din Chi[in\u, o sear\ de crea]ie Eugen Doga, cel care, printre altele, a compus [i muzica la <Maria Mirabela>. Erau invita]i, din România, Anda C\lug\reanu, Alexandru Ar[inel [i Mihai Constantinescu. Pentru prima oar\ `n via]a mea vedeam `n carne [i oase arti[ti din România... Pentru c\, probabil [ti]i, noi, cei din Moldova, puteam c\l\tori oriunde `n lume, numai `n România nu. Libertatea noastr\ se oprea la Prut”.

care-mi apar]ine. Sau poate am gre[it crezând c\ oamenii obi[nui]i ar trebui s\ [tie cine sunt eu. Nu mi-am dat seama la timp c\ lumea de aici nu are nici o vin\. Iar lumea care [tie cine sunt este acolo de unde vin. Am fost, recunosc, pu]in exaltat\, am crezut c\ oamenii de aici simt [i gândesc despre noi, cei de dincolo de Prut, cum sim]eam [i gândeam noi despre cei de dincoace. To]i arti[tii români cunoscu]i erau extrem de populariza]i [i difuza]i pe posturile de radio [i televiziune din Moldova. R\ceala cu care am fost primit\ aici, la radio sau televiziune, m-a f\cut s\-mi pun tot felul de `ntreb\ri. Sau, mai exact, s\-mi dau r\spunsuri: ori c\ nu sunt atât de bun\, ori c\ nu sunt interesant\, ori c\ deranjez. Cred c\ ultimul e r\spunsul corect”...

„Poate e vina mea c\ nu m-am a[ezat `n lumina care-mi apar]ine”

„Suma momentelor de fericire este mai mare decât la alte femei”

~n 1990, când a cântat pentru prima dat\ `n România, al\turi de Mihai Constantinescu, Anastasia era deja divor]at\. Povestea acestui divor] este dramatic\ [i `ncâlcit\, cu multe umbre [i multe r\ni. Cert e c\ a r\mas `n România. „Repatrierea”, cum se numea la `nceput, avea s\ `nceap\ cu o mare dezam\gire: statutul de mare vedet\, pe care `l avea `n Uniunea Sovietic\, nu s-a reeditat `n ]ara adoptiv\. Anastasia venea aici cu iner]ia atitudinii de personalitate. Atitudinea personalit\]ii care chiar era, `n fond. Adic\ nu s-a dus s\ bat\ pe la u[ile televiziunilor [i a caselor de produc]ie, a[tepta s\ fie solicitat\. N-a solicitat-o nimeni, a[a c\ a trebuit s\ r\mân\ `n umbra lui Mihai Constantinescu, a c\rui popularitate oricum apusese. N-a reu[it, a[adar, s\ devin\ aici cea ce fusese `n Rusia, iar acolo n-a mai chemat-o nimeni. „Poate e vina mea c\ nu m-am a[ezat `n lumina

Anastasia Lazariuc a `n]eles, din tot ce a tr\it, c\ via]a e mai trist\ decât ne-am dori-o, dar

www.VREAU BILET.ro

mai frumoas\ decât suntem ispiti]i s\ o calific\m atunci când suntem jefui]i de sentimente. {i a mai `n]eles ceva: „Pentru mine, un prieten este mai mult decât un so]. Pentru c\ unui prieten `i spui totul, unui so] nu. Pe prieten nu e nevoie s\-l menajezi, de exemplu, cum nici el nu te menajeaz\ pe tine dac\ e s\-]i spun\ adev\rul. De prieten nu divor]ezi, nici el de tine. Din p\cate lucrul \sta l-am aflat mai târziu, când mi-am dat seama c\ o femeie, persoan\ public\, nu va [ti niciodat\ dac\ are lâng\ ea prieteni sau oameni interesa]i. Acela[i lucru se `ntâmpl\ [i cu b\rba]ii boga]i: nu vor [ti niciodat\ dac\ femeia de lâng\ ei iube[te persoana lor sau banii lor”. Anastasia Lazariuc se preg\te[te, cu optimism [i pruden]\, pentru noi provoc\ri. Nu se consider\ câtu[i de pu]in nedrept\]it\ de soart\, ba chiar dimpotriv\: „Dac\ adun toate clipele frumoase din via]a mea, suma momentelor de fericire este mai mare decât la alte femei”.

35

Johann Strauss Ensemble revine la Sala Palatului

,DW¾QHDMXQ•LODDOWUHLOHDHYHQLPHQW FHSRDUW¾HPEOHPDq-RKDQQ6WUDXVV (QVHPEOHrGHGDWDDVWDFXVSHFWDFROXO d9LHQQD6SLULWr'DF¾PXOWHFDSLWDOHHXURSHQHDX]LOHOHORUGHFRQFHUWHGHPX]LF¾ FODVLF¾VSHFLDOGHGLFDWH6¾UE¾WRULORUGH &U¾FLXQGHFHQXDUDYHD•LPHORQDPLL

URP½QL"6SHFWDFROXOd9LHQQD6SLULWrGH OD6DOD3DODWXOXLSURJUDPDWSHQWUXOXQD GHFHPEULHYDEHQHILFLD•LGHSUH]HQÙD VRSUDQHLGHWDOLHLQWHUQDÙLRQDO¾-XGLWK+DODV]DXQXLJUXSFXYRFLGHYLVq$OD\DQQDrFD•LDXQXLDQVDPEOXGHGDQVDWRULGH YDOVYLHQH] De la Mozart la Dvorak 2UFKHVWUD-RKDQQ6WUDXVVDIRVWIRQGDW¾GHPX]LFLHQLDL2UFKHVWUHL%UXNQHUGLQ /LQ]ÉQDQXO'HDOXQJXOWLPSXOXLDX IRVWFRRSWDÙLÉQRUFKHVWU¾PX]LFLHQLWDOHQWDÙLGHWRDWHQDÙLRQDOLW¾ÙLOH6XQHWXOWLSLF •LXQLFDXVWULDFSOXVRSLF¾WXU¾GHXPRU VWDXODED]DVXFFHVXOXLDFHVWHLRUFKHVWUHGHYLUWXR]LDSODXGDW¾FXHQWX]LDVP GHVSHFWDWRULGHSHWRDWHPHULGLDQHOH 0X]LFLHQLLGHOD-RKDQQ6WUDXVV(QVHPEOHYRUFRPSOHWDXQFLFOXGHFRQFHUWHFH LDXSXUWDWGHODL]YRDUH•LS½Q¾ODJXULOH GHY¾UVDUHDOH'XQ¾ULLGHYHQLQGF¾O¾WRUL LPDJLQDULSHYDOXULOHq'XQ¾ULL$OEDVWUHr 5HSHUWRULXODQVDPEOXOXLFRQÙLQH OXFU¾ULDOHIDPLOLHL6WUDXVV•LDOHDOWRU PDULFRPSR]LWRULSUHFXP0R]DUW+D\GQ %HHWKRYHQ6FKXEHUWVDX'YRUDN 6DXEXFXUDWGHUHSUH]HQWDÙLLOHRUFKHVWUHL-RKDQQ6WUDXVV(QVHPEOHVSHFWDWRULGLQ3DULV/RQGUD0RQDFR0DGULG 5RPD%UX[HOOHV%HUOLQ=XULFK+DPEXUJ6DO]EXUJ•LGHVLJXU9LHQD&RQFHUWHOHXPDQLWDUHDXLPSOLFDWRUFKHVWUD©Q PXQFDXQRUSXWHUQLFHIXQGDÙLLFDULWDELOH FXPDUILq1DFKEDU,Q1RWqSHQWUXIRVWD ,XJRVODYLH q&I.LQGHUr•Lq'U&KULVWLDQ %DUQDUG)XQGr 7RDWHUHFRPDQG¾ULOHFUHHD]¾SUHPL]D XQXLVSHFWDFROGHPDUHYDORDUHGHFDUH VHYRUEXFXUDWRÙLFHLSUH]HQÙLODDFHVW HYHQLPHQWd9LHQQD6SLULWrYDILXQGDU GH&U¾FLXQI¾FXWSXEOLFXOXLVSHFWDWRUGLQ 5RP½QLDGH0HPHQWR0XVLF

36 34

www.VREAU BILET.ro

GHFHPEULH Sala Palatului

www.VREAU BILET.ro

35

Galeria cu mon[tri sacri

Calit\]ile lui

Jean Negulescu: pictor talentat, buc\tar priceput, regizor genial, oltean iste] Pictor, scenarist, regizor, produc\tor, scriitor. 42 de lungmetraje, 25 de scurtmetraje, nenum\rate expozi]ii, c\r]i de bucate. S-a n\scut `ntr-o cas\ modest\ din Craiova, de unde [i-a luat zborul direct spre Paris, cu destina]ia Hollywood. A fost amantul frumoaselor staruri Marilyn Monroe, Greta Garbo, Sophia Loren, Leslie Caron, Barbara Stanwyck, pe care le-a prins pentru totdeauna `n mrejele (filmelor) sale. I-a avut prieteni pe Fred Astaire [i Richard Burton. Cine-i personajul? Românul Jean (Iancu) Negulescu!

D

iva Garbo, a c\rei mizantropie este celebr\, apare `n amintirile lui Negulescu… aproape sociabil\, obi[nuind s\ stea la taifas cu un pahar de votc\ polonez\ bine frapat\, s\ culeag\ portocale, s\ savureze mititei cu ardei iute, s\ comande gula[ la restaurant. Marilyn Monroe i se plângea lui Jean Negulescu de pre]urile la pe[te [i fructe care

38

cre[teau de la o zi la alta. Se pare c\ vedeta f\cea pia]a `n fiecare diminea]\. Sublima Marilyn, filmând cu o docilitate necaracteristic\, i-a vorbit regizorului despre un crenvu[t „de dimensiuni cinemascopice”.

Seara sp\la vase, ziua picta ~n 1947, `n ferma lui John Huston s-a s\rb\torit o dubl\ aniversare matrimonial\, la

care Negulescu a adus mâncare româneasc\: pulp\ de miel [i varz\ murat\ `n [ampanie. Bucate alese, la care regizorul se pricepea atât de bine, `ncât a scris [i c\r]i despre buc\t\ria noastr\ româneasc\. Jean Negulesco s-a n\scut la 26 februarie 1900. Talentul pentru art\ se arat\ de timpuriu, când tân\rul Jean www.VREAU BILET.ro

Portretul pictori]ei chiliene Herminia Arrate, f\cut de Jean Negulescu

Negulescu, cerceta[ voluntar în rândurile Crucii Rosii în timpul primului r\zboi mondial, schi]eaz\ un portret al lui George Enescu. Se hot\r\ste s\ devin\ pictor atunci când maestrul Enescu, c\ruia i-a pl\cut desenul, i-l cump\r\ cu un pre] foarte ridicat. Cu toate c\ începuse s\ ia lec]ii de pictur\ la Bucure[ti, tat\l s\u îl trimite la Paris, s\ studieze economia [i artele. Pentru o vreme frecventeaz\ cursurile Academiei Julian, neglijând îns\ total stiin]ele economice. Ca atare, nu mai prime[te bani de acas\. Pentru a-[i asigura existen]a în inima Fran]ei, munce[te seara în restaurante, sp\lând vasele, în timp ce ziua copiaz\ operele marilor mae[tri în muzee, copii pe care le vinde ieftin. În acest timp se împrietene[te cu arti[tii avangardei pariziene, printre care Brâncusi, cona]ionalul s\u, Modigliani, Pascin, Soutine… De asemenea, frecventeaz\ cercul dadai[tilor în frunte cu Tristan Tzara, care exercit\ o puternic\ influen]\ asupra picturii sale. Pe la mijlocul anilor dou\zeci se mut\ în sudul

„Cum s\ te m\ri]i cu un milionar” - regia, Jean Negulesco www.VREAU BILET.ro

Fran]ei, unde zugr\veste peisajele Rivierei.

„Singapore Woman”, primul s\u lung-metraj În 1927 se c\s\tore[te cu o tân\r\ american\ [i vine la New York, unde î[i organizeaz\ o expozi]ie cu picturile sale. Doi ani mai târziu divor]eaz\ [i se stabile[te în California. Este un moment hot\râtor în via]a sa, c\ci acum se lanseaz\ la Hollywood în lumea filmului cinematografic [i începe s\ semneze: Negulesco. Scrie scenarii [i este asistent de regie la filmele „Captain Blood” [i „A Farewell To Arms” (dup\ romanul „Adio, arme” al lui Ernest Hemingway). Felul s\u de a lucra l-a impresionat pe Benjamin Glaser, care-l angajeaz\ la studiourile „Paramount Pictures” pentru trei ani, mai întâi ca scenaristcolaborator, apoi ca director adjunct de unitate [i, în sfâr[it, ca regizor. Regizeaz\ primul s\u film de lung metraj, „Singapore Woman” („Femeia din Singapore”) pentru studiourile „Warner Brothers”, în 1941, dar abia trei ani mai târziu, în 1944, înregistreaz\ un succes remarcabil cu filmul „The Mask of Dimitrios” („Masca lui Dimitrios”), bazat pe subiectul unui roman de Eric Ambler. În 1948, filmul „Johnny Belinda” are un succes extraordinar, interpreta principal\, Jane Wyman, primind premiul Oscar pentru cea mai bun\ actri]\. Urmeaz\ drama „Three Came Home” („Trei se întorc acas\”, 1950) bazat pe o poveste real\ din timpul r\zboiului, cu Claudette Colbert, apoi comedia „How to marry a Millionaire” cu Marilyn Monroe, prima pelicul\ în

tehnica cinemascope, precum [i filmul pe ecran lat „Daddy Long Legs” („Lungile picioare ale tatei”, 1954), cu Fred Astaire. Jean Negulesco intr\ în studiourile „20th CenturyFox”, unde continu\ s\ lucreze pân\ în anul 1970, când realizeaz\ ultimele sale filme, „Hello-Good-bye” [i „The Invincible Six” („Cei [ase invincibili”). Cât despre scenariul „Titanicului” din 1953 al românului Jean Negulescu, oscarizatul James Cameron nu sufl\ o vorb\. Dar se vede aproape cadru cu cadru. Sl\vit fie computerul!

Distinc]ii Jean Negulesco a fost membru al „Academy of Motion Picture” [i a fost distins cu „Silver Tray” de „International Executive Service Corporation” [i cu „The Laurel Award” pentru întreaga sa produc]ie regizoral\. A fost membru de onoare în „American-Romanian Academy of Arts and Sciences” [i în anul 1983 i s-a decernat Diploma de Onoare a Academiei. În 1984 [i-a publicat memoriile sub titlul „Things I Did and Things I Think I Did” („Lucruri pe care le-am f\cut si lucruri pe care gândesc c\ le-am f\cut”). Jean Negulesco a murit în urma unui atac cardiac la 18 iulie 1993, în Marbella (Spania).

39

„Cazul Tamara” de la Bulandra Pompiliu Kostas R\dulescu

~n iarna lui 1960, adic\ acum exact 46 de ani, Lucia Sturdza Bulandra `[i cânta cântecul de leb\d\. „Am v\zut-o `ntr-unul dintre ultimele sale spectacole”, avea s\ povesteasc\ abia de curând actri]a Irina Petrescu. Avea aproape 90 de ani. Era frig, r\cise [i totu[i a vrut s\ joace. „Era genial\. A jucat pân\ la ultima suflare, Mamouret”...

A

st\zi, noi, contemporanii repeti]ii, sigur pesemne pe actorii s\i -, iar un spectacol de altei vremi, am avut parte teatru nu e putere de convinde propria noastr\ gere. E seduc]ie. E ca un maribucurie! Tamara Buciuceanu a aj. Astfel stând lucrurile, nu-mi revenit pe scena teatrului ce r\mâne decât s\ identific poart\ numele primei „seduc\torii”. Dar m\ trezesc Mamouret, pe aceea[i scen\, r\sfoind caietul program... Nu, acum Sala Izvor a Teatrului n-aveam `n gând o-n[iruire de Bulandra [i ne-a adus-o [i nou\ pe bunica Mamouret. „Vreau s\ ar\t caracterul acestui personaj foarte de Jean Sarment interesant, plin de Regia: Dinu Cernescu energie, care-[i Cu: Tamara Buciuceanu, Ion Cocieru, impune întotdeauna {erban Pavlu, Ioana Macaria, Marius Chivu, punctul de vedere”, e Manuela Ciucur, Ilinca Manolache, gândul cu care ea te Alexandra Mur\ru[, Mihai Verbitchi, Gabriel va-ntâmpina sear\ de Spahiu, Gheorghe Ifrim, Dumitru Anghel, pe care regizorul a sear\. Voluntar gând! Daniela Nane, Andrei Runcanu, Silviu g\sit de cuviin]\ s-o {i, nu [tiu de ce, `mi Geamanu, Teodor Danetti, Domni]a foloseasc\. Poate aduce aminte tot de Constantiniu, Marian Simion, Drago[ luminile de multe ori Silvestru Lucia Sturdza surprinz\toare, create Bulandra... de Alexandru Darie Marile personalit\]i se `nsu[i, s\-mi fi l\sat gustul de nume... A[a c\... atrag, sau doar o distribu]ie „a[ mai vrea”, decorul aproape Nu pot s\ spun decât c\ Dinu bine alc\tuit\? N-am aflat [i expresionist prin simplitate al Cernescu „a pleznit-o”. ~mi cer nici n-am de gând s\ caut lui Mihai M\descu sau cosscuze pentru limbajul colocvial, r\spuns. Pentru c\ dincolo de tumele Luanei Dragoescu... dar alt\ vorb\ n-am g\sit! o distribu]ie care se sus]ine [i Sau s\ fie muzica lui George Poate c\-n spirit Doamna `n sine, stau multe alte lucruri. Marcu... Bulandra [i-a mai g\sit odat\ Nu e suficient\ o sum\ de Dar iat\-m\ c\utând iar „vinorostul de a c\lca pe scena ei actori - de[i se spune c\ Moni Ghelerter, mare f\uritor de dis- drag\ [i n-a sup\rat-o cu nimic va]i”... {i doar Dinu Cernescu adaptarea textului tradus de ea spusese deja c\ este „o pies\ tribu]ii, mo]\ia `n sal\ la

Mamouret

40

www.VREAU BILET.ro

despre dragoste, despre bucuria vie]ii, indiferent de vârst\, o pies\ blând\. Un spectacol simplu, normal, punând în prim-plan actorii [i povestea piesei”. Dar a[a sunt eu. Nu vreau s\ cred niciodat\ ceea ce regizorul m\ `ndeamn\ s\ cred! Pentru c\ [i eu, ca [i actorii din fa]a mea, suntem spectatorii aceleia[i piese, fie c\ ne d\m sau nu seama de asta. {i ne surprindem mereu unii pe ceilal]i. Pentru c\ atunci când mirarea dispare, spectacolul a murit! Ori textul lui Jean Sermet, de[i scris `n prima jum\tate a secolului trecut, poart\ `n el semnul `ntreb\rii. Iar de-l `ndrep]i, g\se[ti exclamarea. Poate de aceea regizorul - sim] al comediei - nu rateaz\ ocazia nici a unor u[oare aluzii politice `ntr-un spectacol viu de la cap la coad\, trecând cu vederea farmecul oric\rui prim spectacol - emo]iile premierei. De[i, ca s\ fiu totalmente sincer, n-a[ prea b\ga mâna-n foc c\-i comedie... Poate s\ spun\ Sermet cât pofte[te c\ a adus pe scen\ „o poveste care îi poate emo]iona pe to]i cei

www.VREAU BILET.ro

care, dincolo de ironia defensiv\, [i-au p\strat inima tân\r\ [i vesel\, o pies\ comic\, clar\ [i aerisit\”, c\ spectacolul lui Dinu Cernescu refuz\ s\ intre cuminte `n casetu]a lui. El e via]\! Po]i ie[i din sal\ crezând c-ai fost la un spectacol pl\cut, care nu te-a obligat s\ gânde[ti, iar la jum\tatea drumului dintre teatru [i cas\ te surprinzi (re)gândind totul. Ion Cocieru st\pâne[te paradoxul, oferindu-ne `n esen]\ un grobian ipocrit, f\r\ alte valori `n afara câ[tigului imediat, dar cu rafinament, Marius Chivu `ntrun rol nu de mare `ntindere, cu un filigran seduc\tor, `ns\, {erban Pavlu [i Ana Ioana Macaria, suferind de o oare[ce rigiditate la capitolul

„inamorati”, te fac totu[i s\ le ]ii partea, un Teodor Daneti pe care nu po]i s\ nu-l iube[ti [i un Gheorghe Ifrim atât de viu [i plin de idei, `ncât uneori replica `]i pare doar informativ\. {i-apoi, Tamara... Bunica MEA Mamouret. Sau a ta. S\rut mâinile, doamn\! Da, `mi place Tamara! {i v\ rog s\ nu continua]i rima lui Andrie[... A]i gre[i!

41

Nout\]i la TVR MEDIA

Prin]ii lqutqriei Vre]i s\ petrece]i ca niciodat\ S\rb\torile Cr\ciunului [i Anului Nou, `n compania celor mai vesti]i interpre]i [i l\utari? TVRMEDIA ofer\ amatorilor de muzic\ (garantat bun\!!!) DVD- ul intitulat CÂNTECE DE VIA}| LUNG|. Este vorba despre o riguroas\ selec]ie care cuprinde cele mai valoroase secven]e aflate `n Arhiva Televiziunii Române, extrase din programele de Revelion dintre anii 1970 - 1990. Ioana Bogdan

E

ste un regal de muzic\ [i voie bun\ pentru toate gusturile, chiar [i pentru cele mai rafinate. Argumente? Str\dania marilor cânt\re]i, celebrit\]i provenite din toate palierele muzicii române[ti (operet\, teatru de revist\, muzic\ u[oar\, l\utari [i instrumenti[ti virtuozi) confer\ str\lucire de aur acestui gen special de muzic\.

C

onjuncturale [i perisabile, cum le caracterizeaz\ unii cârcota[i, aceste cântece au traversat veacurile. De-a lungul timpului, tr\itorii din spa]iul carpato-danubianpontic le-au interpretat cu propriul glas sau i-au pus pe „me[teri” s\ le susure la ureche, luminându-[i clipele de bucurie [i alinându-[i amarul, oftând din amor sau jucând cu veselie. Coborâte din c\r]ile lui Anton Pann `n saloane boiere[ti, sau p\strate `n memoria afectiv\ de geniul muzical al genera]iilor de l\utari, colindând prin hanurile [i cârciumioarele târgurilor, prin localurile satelor, ele au ajuns pân\ la noi `mbog\]ite continuu de alte [i alte genera]ii care au trecut [i ele prin momentele fundamentale ale vie]ii: na[terea, botezul, nunta, pomenirea mor]ilor, c\t\nia, munca zilnic\, s\rbatorile sfin]ilor [i, mai ales,

42

www.VREAU BILET.ro

Cr\ciunul [i Anul Nou...Ve]i reg\si toate acestea `n DVD [i `nc\ ceva... maniera de a se prezenta pe scen\. Cu elegan]\, har, profesionalism, respect pentru `nainta[i, cu patos [i respect pentru ascult\tori.

C

ântecul era, pentru fiecare dintre ei, un fel de oficiere solemn\, amestecat\ cu seduc]ie magic\, fie c\ veneau de pe scena operetei, a teatrului dramatic sau de revist\, de prin case de cultur\ sau din tarafurile l\ut\re[ti. F\r\mi]\, Dona Siminic\, `n ve[minte impecabile, apar ca ni[te prin]i ai muzicii l\ut\re[ti. De la ei am `nv\]at c\ pe scen\ importante sunt sinceritatea versului, cur\]enia melodiei, pozi]ia corpului, ]inuta [i `nc\l]\rile, neap\rat pantofii str\lucind ca oglinda, papionul [i dunga fin\ a pantalonului, precum [i felul de a ]ine microfonul. Toate acestea trebuie s\ fie perfecte, c\ci ele, spuneau ei, arat\ respectul atistului fa]\ de public.

I

at\ [i distribu]ia acestei „gale speciale” pregatit\ de TVRMEDIA pentru s\rb\torile românilor: GIC| PETRESCU, IOANA RADU, F|RÂMI}| LAMBRU, ILEANA S|R|ROIU, DONA DUMITRU SIMINIC|, DOINA BADEA, {TEFAN B|NIC|, MIA BRAIA, CONSTAN}A CÂMPEANU, DORINA DR|GHICI, EMIL GAVRI{, GEORGE HAZGAN, DUMITRU RUC|REANU, CLEOPATRA MELIDONEANU, TONI IORDACHE, IRINA www.VREAU BILET.ro

LOGHIN, BENONE SINULESCU, {TEFANIA RARE{, EMIL GAVRI{, GABI LUNC|, ROMICA PUCEANU, GIGI MARGA, ION ONORIU, ILINCA NI}ULESCU, TUDOR HEIC|. Au acompaniat orchestrele conduse de: IONEL BUDI{TEANU, EMIL GAVRI{, PARASCHIV OPREA, ION ALBE{TEANU, ION ONORIU [i GEORGE CARABULEA.

M

ulte dintre secven]ele antologate nu au generice [i numele realizatorilor s-au pierdut `n anonimat. Am dedicat acest DVD memoriei lor [i celor al c\ror nume este p\strat de banda magnetic\: Dumitru Cihodaru, Mihai Miron,

Theodora Popescu, Florentina Satmari, Marin Traian. Au fost reproduse secven]e din emisiuni aflate în Arhiva Televiziunii Române Selec]ia [i coordonarea: Ioana Bogdan Grafica: Constantin Romeo Dragomir Documentarist: Rodica Pavel Editor imagine: Lori Sârbu O produc]ie TVR MEDIA Durata DVD: 112 min DVD-ul poate fi procurat din magazinele de specialitate sau prin telefon la nr. 021317.45.91. TVRMEDIA v\ dore[te Cr\ciun fericit [i un An Nou mai bun, mai frumos, mai vesel [i mai spornic!

CÂNTECE DE PETRECERE, ROMANÞE ªI CÂNTECE LÃUTÃREªTI Înregistrãri în studiourile Televiziunii Române între anii 1970 - 1990, cu:

GICÃ PETRESCU, IOANA RADU, FÃRÂMIÞÃ LAMBRU, ILEANA SÃRÃROIU, DONA DUMITRU SIMINICÃ, DOINA BADEA, ªTEFAN BÃNICÃ, MIA BRAIA, CONSTANÞA CÂMPEANU, DORINA DRÃGHICI, EMIL GAVRIª, GEORGE HAZGAN, DUMITRU RUCÃREANU, CLEOPATRA MELIDONEANU, TONI IORDACHE, IRINA LOGHIN, BENONE SINULESCU, ªTEFANIA RAREª, EMIL GAVRIª, GABI LUNCÃ, ROMICA PUCEANU, GIGI MARGA, ION ONORIU, ILINCA NIÞULESCU, TUDOR HEICA. Au acompaniat orchestrele conduse de:

IONEL BUDIªTEANU, PARASCHIV OPREA, EMIL GAVRIª, ION ALBEªTEANU, ION ONORIU ºi ION CARABULEA. Au fost reproduse secvenþe din emisiuni aflate în Arhiva Televiziunii Române, realizate de:

FLORENTINA SATMARI, MARIN TRAIAN, DUMITRU CIHODARU, MIHAI MIRON, THEODORA POPESCU Selecþia: IOANA BOGDAN O producþie TVR MEDIA, 2005

43

~n curând

Parastas cu taraf, la groapa de gunoi Vineri 8 decembrie, a avut loc, la sediul CNC, o vizionare de prob\ a filmului „Vân\toarea”, aflat `n faz\ terminal\. Varianta vizionat\ nu este neap\rat [i cea care va ap\rea pe marele ecran, filmul fiind `nc\ `n lucru. Au fost prezen]i Dorel Vi[an (unul dintre personajele cheie), Dinu S\raru, Ion Cristoiu, Dan Diaconescu, Radu Moraru, al]i ziari[ti [i prieteni. Dup\ capodopera f\r\ destin de sal\ „Cel mai iubit dintre p\mânteni” [i dup\ succesul la public `nregistrat cu „Magnatul”, {erban Marinesu `ncearc\ o sintez\ a celor dou\ dimensiuni (artistic\ [i comercial\) prin realizarea filmului „Vân\toarea”. Ideea de la care a pornit a fost romanul lui Dinu S\raru „Ciocoii noi cu bodyguard”. Reg\sim `n film toat\ „distribu]ia” circului politic la care asist\m din 1990 `ncoace (Adrian N\stase, Ion Iliescu, Dan Iosif, Viorel Hrebenciuc, Dinu Patriciu, generalul Floric\, Virgil M\gureanu etc.), cu precizarea c\ personajele sunt, prin comportament [i psihologie, total independente de prototipurile lor, [i chiar fa]\ de personajele din roman. Filmul surprinde momentul de maxim\ abjec]ie [i tensiune dintre personajele politice `n b\t\lia lor dement\ pentru ciolan: acela `n care `ncep s\-[i dea `n cap. Nimeni nu e curat sau m\car normal, to]i sunt urâ]i, murdari, vicleni, `nsp\imânt\tori `n tic\lo[ia lor. Exist\ [i un „accident” la vân\toare, `n care unul dintre personajele politice, devenit periculos pentru cei de la putere, este eliminat definitiv. Distribu]ia este grandioas\, pe m\sura personajelor interpretate: {tefan Iordache, Dorel Vi[an, Hora]iu M\l\ele, Mircea Diaconu, Gheorghe Dinic\, Mircea Albulescu etc. Finalul este o `ncununare a grotescului f\r\ limite al acestei lumi neofanariote: parastas cu taraf la groapa de gunoi Glina. L\utarii, `n frunte cu Nelu Ploie[teanu, cânt\ din r\runchi „Am boal\ la p\rul cre]”, `n timp ce Dan Diaconescu transmite totul, „`n viu”. Miron Manega www.VREAU BILET.ro

45

INTERVIU Horia {erb\nescu: „Cât\ vreme po]i s\ zâmbe[ti, nu e[ti chiar a[a de b\trân”

A Dana Andronie

m avut onoarea s\ fiu servit\, de Horia {erb\nescu, cu un meniu generos de umor de cea mai bun\ calitate… Am primit atât de mult, `ncât am luat la pachet câteva por]ii zdrav\ne de râs. Nu era frumos s\ las `n farfurie…

Mai tr\ie[te Horia {erb\nescu? Ei bine, DA! Este `n continuare actor, dar la f\r\ frecven]\. De ce? Simplu: pentru UNII prezint\ pericol de voie bun\! Pentru noi, publicul, a r\mas acela[i Horia {erb\nescu. Se antreneaz\ continuu s\ fie mereu glume], pentru c\ „cine glume[te nu se `nr\ie[te!”.

46

- Ce mai face]i Horia {erb\nescu? - S\rut mâinile. Bini[or spre bine. Cu ce pot s\ v\ `nveselesc? - S\ schimb\m o vorb\, dou\, despre una, despre alta. - Aha, `n]eleg. ~nseamn\ c\ o s\ facem o discu]ie, oarecum, publicitar\. S\ nu mi-o lua]i `n nume de r\u, dar la vârsta mea nu mai

am nevoie de reclam\. De[i este foarte adev\rat c\ e r\u când se vorbe[te r\u despre un acor, dar [i mai r\u când nu se vorbe[te deloc! Mie, deocamdat\, `mi ajunge ca, din când `n când, s\ fiu b\gat `n seam\. - Nu v-am v\zut demult. Nici pe scen\… - Ei, sunt nenorociri mai mari `n www.VREAU BILET.ro

via]\. Pot s\ v\ spun c\, de când am r\mas f\r\ Radu Zaharescu, dragul meu partener [i prieten deo via]\, nu am putut [i nici n-am vrut s\-l `nlocuiesc cu nimeni. ~i las pe cei de vârsta mea s\-[i aminteasc\ de noi doi a[a cum eram. Nici pe la televizor n-am mai ap\rut. Probabil c\ prezint pericol de voie bun\!

L-a sunat la interfon pe Sfântu’ Petru - Ar\ta]i destul de bine.. Parc\ sunte]i pu]in obosit! - Obosit? Normal, ca un om care vine de la drum lung… - ~n]eleg c\ a]i fost plecat. Departe? Pe la ce por]i a]i b\tut? - La Poarta Raiului. {i n-am b\tut. L-am sunat la interfon pe Sfântu’ Petru, b\trân [i el, s\racul! Abia se mi[c\. Norocul meu a fost c\ `n locul lui mi-a r\spuns Sfântu' A[teapt\! A[a c\ am a[teptat câteva minute, pân\ mi-au pus din nou `n func]iune inima, care se oprise. - Cui datora]i minunea? - Domnului profesor doctor Ion Cintoiu [i echipei sale de la Spitalul Militar Central. Le mul]umesc `n genunchi. Mi-au redat via]a [i, mai cu seam\, zâmbetul! Vede]i dumneavoastr\, cât\ vreme po]i s\ zâmbe[ti nu e[ti chiar a[a de b\trân.

„N-am `ntâlnit `n via]a mea un [pri] pe care s\ nu-l beau!” - ~nseamn\ c\ nu v-a]i predat vârstei! - Ah, nici vorb\ de predat! O iubesc prea mult pe fiic\-mea, pe Ilincu]a, care la cei 16 ani ai ei, are nevoie, `nc\, s\ o `nv\] cum [i ce trebuie s\ fac\ `n via]\, ca s\ nu regrete ca mine. - Ce regreta]i? - Atunci când eram tân\r, nu mi-am dat seama c\ sunt tân\r! Am fumat 50 de ani, câte dou\ pachete pe zi. N-am `ntâlnit `n via]a mea un [pri] pe care s\ nu-l beau! Eram o]! Beam direct de la cram\… - Ce se cere ca s\ fii comic? - Nimica toat\! S\ fii comic f\r\ s\ [tii c\ e[ti [i f\r\ s\ te faci a fi! Comedia ori o ai `n sânge, ori te www.VREAU BILET.ro

apuci de altceva. - ~n câte categorii se `mpart actorii? - Pe vremuri erau actori buni de dram\, actori buni de comedie [i actori buni de gur\. - {i `n zilele noastre? - Au r\mas dou\ categorii: cei care se plâng c\ au lefuri prea mici [i cei care se plâng c\ pl\tesc impozite prea mari.

„Unde nu exist\ umor, nu exist\ nici umanitate” - Cu ce v\ ocupa]i timpul? - Tot ca actor. Actor, dar la f\r\ frecven]\. M\ mul]umesc s\ pun pe hârtie, din când `n când, ceva vesel. Nu m-am considerat niciodat\ umorist. Cel mult, povestitor. - Ce-i sf\tui]i pe cei tineri? - Singura obliga]ie a actorului de comedie este aceea s\ `nve]e cum s\ fac\ lumea s\ râd\. Eu nu am studii superioare dar, slav\ Domnului, am avut o via]\ `ntreag\ de la cine s\ `nv\]! - Considera]i c\ umorul are vreun rol `n via]a noastr\ de toate zilele? - Umorul? Bine`n]eles c\ are. {i `nc\ unul foarte important. Parafrazând, se poate spune c\ f\r\ umor, nimic nu e! {i acolo unde nu exist\ umor, nu exist\ nici umanitate. Cu certitudine, bunul Dumnezeu are sim]ul umorului. De aceea, l-a f\cut pe om singura vietate care râde. {i care, mai ales, [tie de ce [i când s\ râd\! - Care crede]i c\ este cel mai

important lucru pentru om? - S\ fie util! - Ce admira]i cel mai mult la un om? - Demnitatea! - Sunte]i fericit? - Fericirea este ceva care nu exist\ [i totu[i `ntr-o zi `nceteaz\ de a mai fi. - Ave]i necazuri? - Bine`n]eles. Dar nu m\ plâng, pentru c\ `mi dau seama c\ `ntotdeauna exit\ [i mai r\u.

„La vârsta mea este indicat s\ ai femeile mai mult `n cap decât `n bra]e” - Pe stadion v\ mai duce]i? - A[ vreau eu. - Auzisem c\ a]i fost centru-`nainta[! - Da’ de unde! - Dar ce-a]i fost? - Funda[-peluz\. - O `ntrebare curajoas\: cu amorul cum sta]i? - Ehe, la vârsta mea este indicat s\ ai femeile mai mult `n cap decât `n bra]e. - De cine râde]i la ora actual\? - Am `nceput s\ râd de scumpete. La ora actual\ pre]urile au luat o asemenea propor]ie c\ nu mai sperie, `ncep s\ amuze! Se vor scumpi gazele, lumina electric\, taxele… V\ da]i seama c\ acum vorbesc serios… - Dar dumneavoastr\ sunte]i cunoscut ca un om glume] - M\ str\duiesc. - De ce? - Cine glume[te nu se `nr\ie[te!

Petre Gusti, Horia {erbanescu, Ion Luican, Bimbo M\rculescu

47

Un spectacol reconfortant:

"Lapte cald sau rece"

J

oi 7 decembrie, pe scena Centrului Cultural al M.A.I., a avut loc premiera comediei „Lapte cald, sau rece” de Jules Cohn Botea, `n regia lui Marian Ciripan. Spectacolul este produs de tân\ra Companie Teatral\ „CIVIC ART”. Regizorul Marian Ciprian (care este, de fapt, actor) a cooptat `n acest proiect o echip\ de prieteni de la mai multe teatre bucure[tene: Alexandru Hasna[ (Teatrul Na]ional), Florina Luican (Teatrul „Ion Creang\”), Voicu Hetel („Ion Creang\”), Annemary Ziegler (Excelsior) [i Cristina Moldoveanu (Centrul Cultural MAI). Piesa este o comedie care are, la baza conflictului, eterna nemul]umire geloas\ a mamei, atunci când afl\ c\ fiului `ncepe „s\-i miroas\ a catrin]\”. Actorii se achit\ corect de sarcinile propuse de tân\rul regizor, ba mai mult, con[tientizând permanenta actualitate a textului, printr-o interpretare mai mult decât onorabil\, ba uneori chiar ingenioas\ [i inventiv\, reu[ind s\ ob]in\ aplauze la scen\ deschis\. Un spectacol reconfortant, profesionist, care merit\ s\ fie v\zut. {i chiar rev\zut. 48

www.VREAU BILET.ro

www.VREAU BILET.ro

49

Fotografie furnizat\ de Passe-Partout DP

52

www.VREAU BILET.ro