Vreau Bilet - Numarul 06

Prima revist\ de cultura spectacolului

Nr. 6 z Martie 2007

oferta pe care nu o po]i refuza

DOREL VI{AN:

„Realitatea e mai tic\loas\ decât

TIC|LO{II”

VREAU BILET

.ro

Director editorial: MIRON MANEGA [email protected] Redactor-[[ef: Dana Andronie Editoriali[ti: Tudor Gheorghe, Claudia D\boveanu, C\t\lina Iancu, Dan Toma Dulciu Art director: Florin M\nescu [email protected] Editor: S.C. Vreau bilet S.R.L Director general: Pepino Popescu Director marketing: Alexandru Valerian Popescu Director strategie: Daniela Elena Popescu PR Manager: Ionu] Pavel Adresa: Str.Traian nr. 206, Sector 3, Bucure[ti, Tel/Fax: 021-642-5830 web: www.vreaubilet.ro e-mail: [email protected] Tipar: SC UNICART PRODUCTION www.VREAU BILET.ro

CUVÂNTUL EDITORULUI De ce sunt scumpe spectacolele Pepino Popescu Fac aici o afirma]ie riscant\: institu]iile de teatru subven]ionate de Ministerul Culturii [i Cultelor au devenit cea mai mare piedic\ `n calea propriei meniri, aceea de a respecta testamentul lui Iancu V\c\rescu („V-am dat teatru, vi-l p\zi]i/ Ca pe un l\ca[ de muze,/ Cu el curând ve]i fi vesti]i/ Prin ve[ti departe duse”). Adic\ de a `ncuraja [i de a promova orice ini]iativ\ teatral\, cu atât mai mult atunci când e aduc\toare de bani. Poate c\ nu toate. ~mi cer scuze pentru cele care fac excep]ie de la aceast\ jalnic\ regul\ [i chiar a[ fi bucuros s\ le g\zduiesc dreptul la replic\... Dar iat\ care este „regula”: directorii de teatre (de stat) se plâng - [i pe bun\ dreptate - de insuficien]a subven]iilor. Nu fac `ns\ nimic (cum spuneam, cu unele rare excep]ii) pentru a gestiona pu]inele fonduri primate de la buget [i nici de a exploata cuviincios oportunit\]ile. Iar oportunit\]ile vin din partea hulitelor companii private. Acestea din urm\ organizeaz\ [i produc spectacole chiar cu actorii din teatrele de stat, oferindu-le o surs\ suplimentar\ de câ[tig. Mai mult, pentru c\ ace[ti produc\tori nu au propriile lor s\li de spectacole (toate sunt la stat), le `nchiriaz\ de la directorii de teatre. Evident, contra unei sume de bani. Ei bine, ce crede]i c\ fac ace[ti „manageri” ai institu]iilor de stat? Jecm\nesc! Iar cuvântul nu este cel mai explicit cu putin]\. Adic\, dup\ ce c\ li se ofer\ posibilitatea de a-[i u[ura cheltuielile curente, dup\ ce c\ au asigurat\ o parte din repertoriu, dup\ ce c\-[i adjudec\, `n calitate de gazd\ [i sprijinitor, spuma spectacolelor de clas\ (d\ bine la imagine, nu?), taxeaz\ f\r\ mil\ pe cei care le organizeaz\. Peste 30% din `ncas\ri r\mân `n teatru. Nici o `n]elegere, nici o facilitate, nici o umbr\ de recuno[tin]\ pentru un spectacol cu care tot ei se laud\. {i mai beneficiaz\ [i de invita]ii de protocol pe care le dau la oficialit\]i. Ave]i aici explica]ia complet\ a pre]urilor ustur\toare a unor bilete de spectacol. Acest aspect al show-biz-ului completeaz\ nefericit `ntreaga fenomenologie a anormalului, `n care biletele, din ce `n ce mai scumpe, sunt cump\rate de oameni din ce `n ce mai s\raci. Cei cu pozi]ii sociale `nalte [i cei cu for]\ financiar\ primesc invita]ii de protocol. Iar managerii teatrelor fac friptur\ din g\ina care face ou\ de aur. 3

Istoria teatrului românesc (IV)

R\zboiul [colilor de teatru Teatrul românesc a fost influen]at, chiar de la `nceputul dezvolt\rii sale, de dou\ mari tendin]e: cea a verismului (realismului) italian, cu stilul de interpretare bazat pe efecte exterioare [i pe feti[izarea comportamentului cotidian, [i [coala francez\ de teatru, `n care interpretarea se baza pe declama]ia solemn\, `n respectul textului marilor autori. Am preluat, pentru ilustrarea confrunt\rii acestor curente `n perioada de la sfâr[itul secolului al XIX-lea [i `nceputul secolului XX, câteva fragmente din interesantul studiu al Corinei Popescu, intitulat „Verismul italian [i literatura român\”.

~nc\ din primii ani de activitate a Teatrului Na]ional din Bucure[ti se pun `n scen\ aproape toate piesele repertoriului european de succes, `ncepând cu dramele shakespeariene preferate de actorii italieni, de multe ori `ntr-o adaptare similar\ celei jucate de ace[tia, [i cu melodrama „Dou\ orfeline” a lui D’Ennery, reprezentat\ la `nceputul stagiunii 1877-1878 `n traducerea lui M. Pascaly. ~n prim\var\, la Teatrul Na]ional se joac\ „Ludovic al XI-lea” de Casimir Delavigne, unul din succesele turneului efectuat de Ernesto Rossi cu numai dou\ luni `nainte. Ernesto Rossi [i Tomasso Salvini

4

I.L. Caragiale: „Preferim pe Manolescu” Prima stagiune a Teatrului Na]ional din Bucure[ti se `ncheie cu spectacolul „Roma `nvins\” de Parodi, citat de istoricii literaturii române drept momentul când este remarcat tân\rul I. L. Caragiale, autorul traducerii. Urmeaz\ piesele autorilor francezi Sardou, Pailleron, Dumas-fils, Augier. „Dama cu camelii” se joac\ `n 1884, cu pu]in `nainte de premiera „Scrisorii pierdute”. Interpretarea rolurilor shakespeariene pe scenele române[ti pare s\ fi fost marcat\ decisiv de prezen]a actorilor italieni `n România. „Noi nu am avut ocaziunea de a vedea pe scena Teatrului Na]ional pân\ acum decât trei actori cu reputa]iuni stabilite care au jucat pe Hamlet. Ace[tia sunt r\posatul Pascaly [i marii arti[ti italieni Ernesto Rossi [i Tommaso Salvini” - scria D.C. Oll\nescuAscanio, `n 1884, cu ocazia primului spectacol românesc cu Hamlet, `n interpretarea lui Grigore Manolescu. Iar alte trei versiuni sunt puse cât se poate de corect `n ecua]ie: „Salvini se silea a pune mai ales partea realist\ a rolului [i scenele brutale la vedere (...) Rossi ne d\dea un Hamlet vis\tor, pl\pând, ofilit de arsura unei nem\rginite dureri. (...) Rossi ne-a dat pe Hamlet des\vâr[it, `ntreg ca suflet [i ca inim\, caracter deplin. Salvini ne d\dea o parte a caracterului eroului, iar Pascaly abia o umbr\, o statu\, un tablou, o fotografie. Iat\ propor]iunea.” Memorabil\ r\mâne `ns\ interven]ia lui Caragiale `n ap\rarea lui Gr. Manolescu, interpretul lui Hamlet: actorul urm\rise crearea „unei figuri shakespeariene pline de adev\r, `ncercând s\ ias\ de sub fascina]ia modelului cabotin reprezentat de Ernesto Rossi. Gustul teatral al lui Caragiale refuza manierismul fundamentat pe abilit\]i de ordin tehnic. El scrie `n cronica publicat\ `n „Voin]a na]ional\” la 18 octombrie 1885: „Rossi este un virtuos; el joac\ pe Hamlet [i pe Romeo cu o interpretare miraculoas\. Ce folos `ns\? E o cavatin\ de Rossini cu ruladele, pichetatele [i fioriturile ei, executat\ exact [i bine, dar... de un trombon. Nu, asta nu ne poate da o www.VREAU BILET.ro

Mihai Pascaly

deceniu mai târziu [i din perspectiva unui spirit eminamente modern, lucrurile se v\d cu totul altfel. Astfel, pentru E. Lovinescu, performan]ele actorice[ti nu pot disimula calitatea inacceptabil\ a textului. Iar pentru Liviu Rebreanu, de pild\, piesa va fi privit\ ca o curiozitate muzeal\: „De pies\ ce s\ mai vorbim? C\ e o melodram\ distrug\toare de nervi [i de batiste, f\r\ nici un con]inut sufletesc, urzit\ pe combina]ii speculative [i pentru sus]inerea unei teze?... Dar piesa `n sine nici nu mai intereseaz\ pe nimeni [i se men]ine `n bagajul ambi]iilor actorice[ti numai pentru Conrado, care e un prilej pentru virtuo[i de a ar\ta ce pot.” („Sbur\torul”, noiembrie 1919)

Un factor de progres devenit factor de stagnare

mul]umire artistic\ deplin\; [i de aceea preferim pe Manolescu.”

Liviu Rebreanu: „O melodram\ distrug\toare de nervi [i batiste” ~n 1887 se va juca „Nerone”, `n traducerea actorului Grigore Manolescu. Piesa avea s\ reziste `n repertoriu aproape dou\ decenii. Evident, ceea ce la jum\tatea secolului trecea drept o mare `ndr\zneal\ c\zuse de acum `n desuetudine. ~n ianuarie 1904, criticul M. Dragomirescu afirma cu severitate: „...discursuri lungi [I zgomotoase, dar lipsite de via]\; situa]iuni numeroase [i false, pictur\ de caracter f\r\ caracter, dram\ f\r\ dramatism [i chiar istorie f\r\ istorie, iat\ ce este Nerone a lui Pietro Cossa. (...) Autorul se pare c\ n-a avut cea mai mic\ idee de ce este adev\rul `n teatru”. Piesa rezist\ totu[i confrunt\rii cu publicul. ~n 1911, la Paris, tân\ra Marioara Ventura interpreteaz\ cu mult succes, `n travesti, rolul lui Nero. Un succes nea[teptat [i controverse pe m\sur\ avea s\ genereze piesa lui Giacometti, „Moartea civil\”. Ea s-a men]inut `n repertoriul teatrelor române[ti mai ales datorit\ virtuozit\]ii actorilor care urmau modelul interpret\rilor italiene, `ns\ prestigiul textului pare s\ fie `nc\ intact la 1903. Astfel, `ntr-o cronic\ la spectacolul dat la Craiova de actorul State Dragomir (autor, de asemenea, al traducerii) se sus]ine: „Piesa lui Giacometti, de un dramatism zguduitor, a fost redat\ a[a de natural [i cu o m\iestrie uimitoare, `ncât ai fi crezut c\ e[ti `n fa]a realit\]ii. Nu mai vorbesc de valoarea literar\ [i artistic\ a piesei, Giacometti fiind un autor celebru, f\r\ `ndoial\, trebuia s\ creeze ceva de merit”. Un www.VREAU BILET.ro

~n afar\ de „Moartea civil\” `n ultimul deceniu al secolului trecut se mai pun `n scen\ la Teatrul Na]ional din Bucure[ti [i alte piese de rezisten]\ ale repertoriului verist: `n 1891 se joac\ „Shylock” de Shakespeare, `n traducerea lui Scarlat Ghica, iar `n 1892, „Cavaleria rustican\” (Cinstea ]\r\neasc\), tradus\ de Gr. Ventura. Criticul M. Dragomirescu avea s\ propun\ [i el o traducere proprie, câ]iva ani mai târziu. Al\turi de piesele „Adriana Lecouvreur”, „Tereza Raquin” [i „Magda”, impuse de succesul Eleonorei Duse, se mai joac\ [i piesele autorilor veri[ti italieni: G. Rovetta („Necinsti]ii”, `n 1898, tradus\ de Aristizza Romanescu),G. Giacosa („Amoruri triste” `n 1899, „M\[tile” [i „Cad frunzele” `n 1901, „Drepturile sufletului”, `n 1903 - toate `n traducerea actorului Petre Sturdza-Doria), R. Bracco („M\[tile”, `n 1901, „Sacrificiul” `n 1903), Marco Praga („Aleluia”, 1905). P\trunderea acestor texte `n repertoriul actorilor români nu se face `ns\ f\r\ rezisten]a for]elor conservatoare ale criticii. Astfel, M. Dragomirescu, de pild\, comenteaz\ rezervat spectacolul „Aleluia” de Marco Praga. Piesa i se pare „o dram\ curioas\, care te zguduie f\r\ s\ te mi[te [i te intereseaz\ f\r\ s\-]i plac\”. Ceea ce pare s\ repugne criticului este `n primul rând efectul „cotidian” al teatrului verist: „Lipsa de art\ a acestor acte face ca toat\ ac]iunea `nnodat\ cu m\iestrie (...) s\ ia aparen]a unui fapt divers [i s\ ne emo]ioneze ca o realitate penibil\, iar nu ca o realitate tragic\”. Interpretarea verist\ este respins\ decis ca fiind o eroare de gust, iar vocile care se ridic\ `n ap\rarea acestui stil sunt incomparabil mai pu]ine [i de foarte modest\ autoritate. Contrapunerea stilului de joc bazat pe efecte exterioare, cum era el practicat de actorii italieni, [i declama]ia solemn\, `n respectul textului marilor autori, care f\cea gloria [colii franceze de actorie, nu reprezenta o noutate `n mediul cultural românesc. {i iat\ c\, dup\ [ase decenii de contacte cu teatrul italian, ceea ce fusese ini]ial un factor de progres devenise un factor de Eleonora Duse, `ntr-un rol tragic stagnare. 5

6

www.VREAU BILET.ro

Cronic\ de spectacol

Prin]ii sud-americani au frânt inimile româncelor Claudia D\boveanu

Forma]ia argentinian\ Rafaga - una dintre cele mai reprezentative interprete de cumbia argentinian - [i-a `nceput turneul prin România cu un recital la Pite[ti (Casa de Cultur\ a Sindicatelor). La 9 martie, Rafaga a concertat `n Bucure[ti, la Sala Palatului - recital de care ne vom ocupa mai `ndeaproape - , la 10 martie a fost la Bra[ov (Club Discover), ultimul concert fiind sus]inut la Timi[oara (11 martie). Sud-americanii n-au venit pentru prima dat\ `n România. M\rturisesc, eu, personal, i-am v\zut pe o scen\ prima oar\. {i am avut senza]ia - dac\ nu revela]ia - c\, o dat\ cu vremurile, se schimb\ [i obiectul pasiunilor. Un anume punct `n timp na[te idoli. Dac\, la `nceputul anilor ‘90, Michael Jackson f\cea fetele s\ plâng\ [i s\ urle, dezn\d\jduite, când acesta se retr\gea de pe scen\ „Michaeeel, nu plecaaa!” - la Sala Palatului am asistat la „isteria” numit\ Rafaga. Am informa]ii conform c\rora, la

cluburile unde b\ie]ii [i-au anun]at reprezenta]iile, doamnele [i domni[oarele `[i rezervaser\ rapid locuri, nu care cumva s\-i rateze. La Sala Palatului, au venit „pu[toaice” de la 4 ani… pân\ la orice v\rst\ muzica latino te ridic\ din fotoliu [i te face dependent de ritmurile `ndr\cite. {i, `ntr-un fel, am `n]eles [i de ce acum e vremea Rafaga. Muzica lor sun\ peste tot, de la petrecerile firmelor - fie ele de sfâr[it de an sau doar banale team building-uri -, pân\ la discoteci `n aer liber [i coloana sonor\ a unor telenovele. E ritm, e pasiune, e bucuria vie]ii, oricând ai chef s\ te sim]i bine. Vre]i o arie mai mare de acoperire a gusturilor? La Bucure[ti, cel pu]in, show-ul a fost incendiar. Atmosfera a fost `nc\lzit\ de trupa Mandinga, apoi a venit rândul sud-americanilor s\ r\peasc\ inimile admiratoarelor. RA-FA-GA!, au scandat `mpreun\ muzicienii [i miile de spectatoare. ~nve[mânta]i `n alb, din cap pân\-n picioare, mai pu]in solistul, care a purtat un costum bleu, interpre]ii de cumbia argentinian n-au fost sl\bi]i o clip\ de fete. Cele mai mici au fost [i cele mai `ndr\zne]e: au urcat pe scen\ [i au dansat al\turi de ei.

M\micile [i bunicile lor au r\mas pe lâng\ scen\ [i s-au mul]umit s\ danseze [i s\ cânte (pe bune, majoritatea [tia cuvintele melodiilor!) [i, chiar dac\ unele erau total pe lâng\ ritm sau complet afone, s-au sim]it exact ca la un superparty organizat `n cinstea lor. Ritmuri [i piese mai vechi sau mai noi, „Mentirosa”, melodia-emblem\ a grupului [i… b\ie]ii [i-au luat la revedere de la românce. Nu `nainte de a face o promisiune [i de a frânge câteva (sute) de inimi: vor mai veni `n România, pentru c\ le place. To]i (cic\) sunt `ndr\gosti]I de românce [i poate-poate, unii dintre ei se vor [i `nsura cu ele. Doamne, ce-nseamn\ s\ (nu) te fi uitat la suficiente telenovele! Cele care s-au sim]it vizate (cite[te pân\-n 20 de ani), le-au f\cut prin]ilor exotici poze cu telefonul mobil (s\ aib\, pesemne, ce ar\ta pe-acas\ când vor fi luate la `ntreb\ri de p\rin]i) [i le-au strecurat `n palme, atunci când au dat mâna, la final, m\r]i[oare. Atent `nvelite-n ]ipl\ [i ([i mai atent) prinse de cartona[e pe care notaser\, ca din `ntâmplare, un prenume [i (ce `ntâmplare!) un num\r de telefon…

7

Cine-i n\scut `n martie...

Traian St\nescu dezam\gitul optimist Dana Andronie

S-a n\scut la 27 martie 1940, `ntr-un sat de legend\, F\get. A `nv\]at lec]ia… teatrului de la regizorii Moni Ghelerter, Radu Penciulescu, Lucian Giurchescu, Sanda Manu, Ion Cojar, Cornel Todea [i Alexandru Tocilescu. Nume de contact: Traian St\nescu. Acum este societar de onoare al Na]ionalului bucure[tean unde, `n 1969, [i-a `nceput consacrarea. Cu „Nota zero la purtare”, tân\rul Traian St\nescu (avea doar 21 de ani atunci) a sus]inut primul „examen” pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neam].

Traian St\nescu [i Gina Patrichi, `n „Jocul ielelor”

8

Au urmat apoi „Domni[oara Nastasia”, „Menajeria de sticl\” [i „Orfeu `n infern”, spectacole care au contribuit la „[colirea” lui Traian St\nescu.

„Cel bun a fost bun [i `nainte, este [i acum” ~n ‘44-’45 a locuit la Lugoj, vizavi de tribunal. „Lugojul a avut mare noroc. Oamenii de aici au r\mas `n esen]\ aceia[i. Ei s-au schimbat mai pu]in decât oamenii din alt\ parte. S-au stricat mai pu]in. Pentru c\, trebuie s-o recunosc cu triste]e, oamenii au fost `ntradev\r strica]i. A[a c\, din nefericire, omul nou exist\. Iar acest om nou nu e deloc om”, spune, cu am\r\ciune, actorul. Iar `n lumea teatrului „omul nou” `[i g\se[te mai `ntotdeauna un loc important `n distribu]ie, apelând la „pile”. Traian St\nescu este dezam\git [i optimist `n acela[i timp. Nu `n ceea ce-l prive[te (se consider\ totu[i un actor care a apucat s\-[i dea m\sura valorii), ci `n privin]a situa]iei din teatre, `n general. „Pilele merg, deocamdat\ - spune actorul. Dar, `ncet-`ncet, sita se strânge din ce `n ce mai tare, www.VREAU BILET.ro

supra. La noi, dac\ nu e banul t\u, nu e[ti motivat, nu te intereseaz\, dai cu ei de-a surda”, declar\ Traian St\nescu, „juc\torul” din prima lig\ a teatrului. Traian St\nescu a primit [i el destul de la Dumnezeu pentru a fi distribuit… `n istoria teatrului românesc. „Eu cred c\ tot ceea ce am jucat, [i mai bine, [i mai prost, face parte din carier\. ~]i pare r\u când un spectacol n-a ie[it... Rolurile unui actor sunt ca [i copiii lui. Dac\ un copil e mai urât sau mai pu]in dotat, `l iube[ti [i pe el, nu?”

`n „Castiliana”

Ilinca Tomoroveanu: „Pu]ini renun]\ la turnul de filde[ pentru agora”

adic\ ochiurile sunt din ce `n ce mai mici. Cel care a fost slab `nainte, e slab [i acum. Cel bun, a fost bun [i `nainte, este [i acum. Pe aceasta trebuie s\ se mearg\. Trebuie s\ se termine cu cadrele, cu originea, c\ tu e[ti copilul cut\ruia [i de ce s\ faci. Nu. Dac\ e[ti bun, s\ faci, dac\ nu, po]i s\ fii [i copilul pre[edintelui ]\rii ori al primului-ministru. Din nefericire, `nc\ nu se `ntâmpl\ a[a. Este totu[i `mbucur\tor faptul c\ au ap\rut studiourile particulare” - m\rturise[te actorul.

Distribuit `n istoria teatrului Omul simplu din F\get, cu prenume de pre[edinte, Traian St\nescu, [i-a construit cariera, c\r\mid\ cu c\r\mid\. „~]i pare r\u când un spectacol n-a ie[it. Din nefericire, scenari[tii [i dramaturgii, atunci când spectacolul iese bine, spun c\-i datorit\ lor, iar când iese prost, este din cauza noastr\. Or, nu e deloc www.VREAU BILET.ro

a[a”. Se pare c\-n treatru este ca-n… fotbal. Când meciul e câ[tigat, tr\iasc\ antrenorul [i juc\torii pe lâng\ el. Când se pierde, s\ moar\ antrenorul! Exist\ totu[i o diferen]\: `n fotbal se investesc bani pentru c\ se câ[tig\ bine! „Bani au fost, bani sunt. Dar sunt ori prost `ntrebuin]a]i, ori fura]i. Sigur c\, `nainte, pomana era mare de tot. Mult prea mare. Banul trebuie s\ fie chivernisit. Profesia noastr\ este, `n primul rând, o meserie. Pentru cel care o ridic\ la rangul de art\, e cu totul altceva, dar prima dat\ trebuie s\ o iei ca pe o meserie [i ca pe o afacere. ~n Occident, un spectacol sau un film reprezint\ o afacere `n care se investesc ni[te bani, [i care nu c\ trebuie sco[i, dar trebuie câ[tigat ceva pe dea-

Actri]a Ilinca Tomoroveanu, so]ia lui Traian St\nescu, este nepoata lui Octavian Goga. Ca [i so]ul lei, este marcat\ de dimensiunea sacr\ a profesiei de actor, de misiunea cultural\ a acesteia. Actori de frunte ai Teatrului National din Bucure[ti, amândoi fac parte dintr-o genera]ie stralucit\ de slujitori ai scenei române[ti. Au jucat `n peste 25 de filme [i `n sute de piese de teatru. „Sunt pu]ini cei care au puterea de a se sacrifica pentru ceilal]i, de a renun]a la turnul lor de filde[ pentru agora... Eu personal am avut noroc c\ am f\cut teatru `ntr-o perioad\ `n care `nc\ erau [i jucau cei mai mari actori ai ]\rii, c\ am jucat al\turi de ei, c\ am avut noroc de roluri bune, de regizori buni. Restul e de la Dumnezeu”, m\rturise[te Ilinca Tomoroveanu.

Traian [i Ilinca

9

Cine-i n\scut `n martie...

Traian St\nescu, dezam\gitul optimist Grigore Gon]a - „Aman]ii `nsângera]i”, regia Al. Tocilescu - „Crim\ pentru p\mânt”, dup\ romanul omonim al lui Dinu S\raru, dramatizare [i regie Grigore Gon]a - „Ma[in\ria Cehov”, de Matei Vi[niec, regia Cristian Ioan

Traian St\nescu fi[\ de identitate Membru UNITER, Membru UCIN, distins cu medalia „Mihai Eminescu” STUDII: Institutul de Art\ Teatral\ [i Cinematografic\ Bucure[ti, promo]ia 1961, clasa prof. G.D.Loghin

TELEVIZIUNE:

ROLURI ~N TEATRU: Teatrul de Stat Piatra Neam]: - Vulpa[in `n „Domni[oara Nastasia”, regia C. Todea - Tom `n „Menajeria de sticl\”, regia C. Todea - „Jocul dragostei [i al `ntâmpl\rii”, regia L. Giurchescu - „Orfeu `n infern”, regia Cornel Todea [i Mi[u Felecan - „Nota 0 la purtare”, regia G. Negri Teatrul C.F.R. Giule[ti: - „B\iat bun, dar cu lipsuri” - „Billy mincinosul” - „P\durea `mpietrit\” Teatrul Mic: - Gheorghi]\ `n „Baltagul”, regia R. Penciulescu - „Richard al II-lea”, regia R. Penciulescu Teatrul Na]ional Bucure[ti: - Don Pedro `n „Castiliana”, regia H.Popescu - Logodnicul `n „Nunta `nsângerat\”, regia M. Niculescu - Gheorghe `n „N\pasta”, regia M. Niculescu - Doctorul `n „Seringa”, regia M. Ghelerteer - „Un minut de adev\r”, regia M. Berechet

cu Olga Tudorache `n „Baltagul”

- „Doamna lui Ieremia”, regia N. Toscani - „Enigma Otiliei”, regia I. Cojar - „Pisica `n noaptea Anului Nou”, regia H. Popescu - „Al patrulea anotimp”, regia M. Berechet - „Regele Lear”, regia R. Penciulescu - „~mblânzirea scorpiei”, regia M. Berechet - „Richard III”, regia H. Popescu - „Danton”, regia H. Popescu - „A treia ]eap\”, regia Sanda Manu - „Harap Alb”, regia Grigore Gon]a - „Mo[tenirea”, regia H. Popescu - „Familia lui John”, regia I. Helmer - „Cine are nevoie de teatru”, regia Andrei {erban - „Ondine”, regia H. Popescu - „Strigoii”, regia N. Scarlat - „Numele trandafirului”, regia

- „Mama”, de K.Chapek, regia P.B\leanu - „Suflete tari”, de C.Petrescu, regia M.Niculescu - „Jocul ielelor”, de C.Petrescu, regia Dan Nec[ulea - „Cuza”, regia E.Todoran - „Stâlpii societ\]ii”, de H.Ibsen, regia Dan Nec[ulea - „Ochii care nu se v\d”, regia Dan Nec[ulea - „Tandre]ea l\custelor”, regia Dan Nec[ulea

FILM: - „Dragoste lung\ de-o sear\”, regia H.Popescu - „Castelanii”, regia Gh.Turcu - „De trei ori Bucure[ti”, regia H.Popescu - „Surorile Boga”, regia I.Mihu Seria „M\rgelatu”, regia D.N\stase [i Gh.Vitanidis - „Probleme personale”, regia D.Reu - „Orgolii”, regia M.Marcus

Locul cel mai fain din lume de George Pruteanu La Monte Carlo sau la Nisa, la Acapulco sau la Cannes o fi grozav, da-i plicitiseal\: c\ nu sunt Mi[u [i Traian! Miami Beach, ca [i Poiana Bra[ov, ce-[i laud\ lumini[u’ or fi teribile, da’ nu fac cât face un Traian [i-un Mi[u! Predeal, Neptun [i alte locuri pentru vl\dic\ sau opinc\, or fi somptuoase, dar sunt fade: c\ nu au Mi[u, nici Ilinc\! Toate sta]iunile numite, v-o spun la modul cel mai sec: chiar dac\ vor s\ str\luceasc\, nu str\lucesc, fi’n’c\ n-au Bec1!

Mihai St\nescu, fiul lui Traian [i al Ilinc\i 10

1). Bec e câinele (brac german cu p\rul scurt ca al lui Mi[u [i picioare rare) al familiei St\nescu-Tomoroveanu www.VREAU BILET.ro

Galeria cu mon[tri sacri

Constantin T\nase ucis de aspirine sau de Armata Ro[ie? „Marele star al fetelor gola[e de la «C\r\bu[» a ]inut s\ m\ l\mureasc\ de ce `mi schimbase numele. Mi-a rostit ritos: «Fato, nu merg doi… T\nase!» «Coane Costic\, om vede!”. Aceste vorbe `i apar]in unui T\nase mult mai mare [i de genul feminin: Maria T\nase. Constantin T\nase s-a n\scut la 5 iulie 1880, `ntr-o cas\ ]\r\neasc\ din ora[ul Vaslui. Familia era foarte modest\: tat\l, Ion T\nase, laborant de farmacie, copilul T\nase - elev eminent la muzic\ [i sport. Dana Andronie Dasc\l la 18 ani Prima „`ntâlnire” cu teatrul a avut loc la Gr\dina „P`rjoala”, unde se juca teatru popular, cu actori precum Zaharia Burienescu [i I.D. Ionescu. T\nase a r\mas profund impresionat de „P`rjoala” [i a transformat (pe rând) beciul casei, hambarul [i poiata `n scen\. ~n scurt timp, s-a n\scut un grup de actori amatori (din care f\ceau parte prietenii lui Constantin) care sus]inea reprezenta]ii din piesele „Me[terul Manole”, „C\pitanul Valter M\r\cineanu” sau „Constantin Brâncoveanu”. Prima experien]\ profesional\ notabil\ ca actor a fost `n cadrul

12

trupei de teatru de limba idi[, condus\ de Mordechai Segalescu. Aveau nevoie de un actor pentru un spectacol `n Vaslui [i a fost ales tân\rul T\nase, care era deja nelipsit de la repeti]ii. ~n 1896 termin\ gimnaziul [i, `n ciuda dorin]ei sale de a deveni actor, s-a `nscris la liceul militar din Ia[i. Aici a fost respins la examenul medical (singura prob\ unde nu-[i f\cuse griji), `n favoarea unui fiu de colonel. Dezam\git, s-a `ndreptat spre Br\ila, unde a intrat la Liceul „Nicolae B\lcescu”. ~ns\, dup\ câteva s\pt\mâni, a renun]at la [coal\, din lips\ de bani. De[i nimeni nu se a[tepta ca T\nase s\ ajung\ dasc\l, iat\ c\ la doar 18 ani prime[te, din partea scriitorului Ion Adam, catedra din Curse[ti, Rahova. ~n scurt timp `ns\ Constantin T\nase reu[e[te s\ intre `n conflict cu directorul [i câ]iva profesori. Tot cu ajutorul prietenului s\u, scriitorul Ion Adam, prime[te un alt post, la Hâr[oveni, Poene[ti, unde `nv\]ase poetul Alexandru Vlahu]\.

„~n ]ara asta, ]ara pâinii, S\ aib\ pâine pân\ [i câinii, Guvernul nostru ne oblig\ S-avem o zi de m\m\lig\. Lor, ce le pas\ cum e traiul, Scumpir\ trenul [i tramvaiul, Scumpir\ tot, la cataram\, Pân\ [i pâinea, [i tutunul, {i când `njuri pe [leau de mam\ Ei, cic\, eu fac pe nebunul” (Constantin T\nase)

Celebrul costum cu p\tr\]ele T\nase [i-a dezvoltat repede propriul stil de predare, aducând muzica [i gimnastica pe primul loc. P\rin]ii elevilor au fost de asemenea implica]i `n activit\]ile [colare, prin excursii `n aer liber, unde preda istorie [i geografie. Ajuns foarte repede un personaj iubit `n localitate, atrage `ns\ antipatia notarului [i a câtorva avoca]i care nu-i apreciau metodele, astfel c\, `n cele din urm\, este dat afar\. Se pare c\ T\nase a fost `n egal\ m\sur\ iubit [i urât. Dou\ sentimente umane rare, de care marele personaj al teatrului românesc s-a bucurat din plin! www.VREAU BILET.ro

„Teoria mea-i u[oar\, Toat\ via]a e o scar\ Care, pe rând, ca [i la moar\, To]i o urc\ [i-o coboar\” (Constantin T\nase) La 14 octombrie 1899 s-a `nrolat voluntar la Regimentul 1 Geniu, Bucure[ti. Dup\ efectuarea stagiului militar s-a `nscris la cursurile Conservatorului de Art\ Dramatic\. ~ncepe s\ lucreze `n teatru, iar `n 1917 se c\s\tore[te cu Virginia Niculescu. ~n 1919 a pus bazele trupei de teatru C\r\bu[, `n Bucure[ti. Constantin T\nase a creat un tip de personaj, acela al cet\]eanului simplu, umil [i nec\jit, mereu `n contradic]ie cu birocra]ia aparatului de stat. Personajul s\u, unic `n costumul s\u clasic, cu p\tr\]ele, crizantem\ la butonier\ [i bastona[, s-a f\cut purt\torul de cuvânt al unei `ntregi categorii sociale, ceea ce-l va aduce, de nenum\rate ori, `n vizorul cenzurii. ~mpreun\ cu teatrul „C\r\bu[”, a f\cut numeroase turnee prin ]ar\ [i cel pu]in un turneu `n Turcia. T\nase a jucat de asemenea [i la Paris. O surs\ men]ioneaz\ operele de caritate ale actorului: trei [coli primare [i o biseric\.

Cu umorul prin spitale La „C\r\bu[”, T\nase lanseaz\ carierele a numero[i arti[ti, precum Maria T\nase [i Horia {erb\nescu. Maria T\nase apare pentru prima dat\ pe 2 iunie 1934 `n revista „C\r\bu[-Express”, cu pseudonimul Mary Atanasiu, d\ruit de Constantin T\nase. www.VREAU BILET.ro

„Sinceritatea este un pericol numai pentru ignoran]i”. (Constantin T\nase) „Idealurile se aseaman\ cu stelele: nu po]i ajunge la ele, `n schimb te pot orienta”. (Constantin T\nase) „Marele star al fetelor gola[e a ]inut s\ m\ l\mureasc\ de ce `mi schimbase numele. Mi-a rostit ritos: «Fato, nu merg doi… T\nase!». «Coane Costic\, om vede!», i-a zis cealalt\ T\nase (Maria T\nase), dup\ ce [i-a f\cut bocceaua de plecare, scutindu-l totodat\ de riscul concuren]ei. Al\turi de Maria T\nase, George Enescu, Ionel Perlea [i George Vraca, T\nase a colindat spitalele pline de victime ale r\zboiului, f\cându-i pe feciorii de ]\rani care erau cu moartea `n suflet s\ mai uite de bubuitul tunurilor [i zborul [rapnelelor.

„De la Nistru pân’ la Don/ Davai ceas, davai palton” T\nase a murit `n Bucure[ti la 29 august 1945. Avea 65 de ani. Exist\ zvonuri conform c\rora actorul ar fi fost ucis de Armata Ro[ie invadatoare, din cauza satirei la adresa solda]ilor ru[i care aveau obiceiul s\ „rechizi]ioneze” toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le cereau spunând „Davai ceas”. T\nase a compus urm\torul cuplet: „R\u era cu «der, die, das»./ Da-i mai r\u cu «davai ceas»/ De la Nistru pân’ la Don/ Davai ceas, davai palton,/ Davai ceas, davai mo[ie/ Hara[o, tov\r\[ie”. Dup\ mai multe reprezenta]ii a fost arestat [i amenin]at cu moartea, apoi i sa ordonat s\ nu mai joace piesa. Dar T\nase nu era omul u[or de intimidat. La urm\torul spectacol a ap\rut pe scen\ `ntr-un pardesiu imens, cu mâinile „bandajate” cu ceasuri de mân\. Spectatorii lau aplaudat frenetic la apari]ie, de[i actorul nu a scos nici un

Filmografie: „Peripi]iile c\l\toriei lui Rigadin de la Paris la Bucure[ti” (1924, film mut) „Visul lui T\nase” (1932) „R\bdare T\nase!” (1943)

cuvânt. Apoi [i-a deschis pardesiul, sco]ând la iveal\ un imens ceas cu pendul\. Ar\tând c\tre acesta, a spus doar: <<El tic, eu tac, el tic, eu tac>>. Dou\ zile mai târziu marele actor a murit. Totu[i se pare c\ T\nase a fost r\pus de un blocaj renal, `n urma unui tratament cu 20 de aspirine pe zi.

Mo[tenirea Dou\ case de cultur\ din Vaslui `i poart\ ast\zi numele, iar arhivele sale personale [i multe dintre obiectele care i-au apar]inut au fost donate de so]ia actorului muzeului jude]ean Vaslui. Din anul 1970 la Vaslui are loc un festival de teatru de comedie sub conducerea lui Valentin Silvestru. Festivalul, devenit unul interna]ional de caricatur\, atrage comedian]i din toat\ ]ara.

Mare nedreptate Regele teatrului de estrad\ din România, Constantin T\nase, [i-a cump\rat, prin anii ‘30, vreo trei pogoane de teren (15.000 mp) la S\ftica, unde a construit [i un imobil denumit - cum altfel? - Casa C\r\bu[. Din p\cate, actorul nu prea a avut mult timp s\ se bucure de proprietate. De altfel, nici so]ia acestuia nu a avut parte de terenul de la S\ftica: `n 1956 a fost alungat\ din cas\ de Securitate. Statul comunist a preluat prin decret doar imobilul, nu [i terenul respectiv, adic\ livada de pomi ce se `ntindea pe circa 4 hectare. ~ns\, prin anii ‘60, `n vecin\tatea livezii, s-a instalat sta]ia UBN, apar]inând ~ntreprinderii de Radiocomunica]ii. ~n scurt timp, proprietatea familiei T\nase a fost parcelat\ de angaja]ii `ntreprinderii respective. Dup\ 1989, fiul actorului, Traian T\nase, a redobândit dreptul de proprietate, conform Legii fondului funciar. Ulterior, mo[tenirea i-a adus fiului numai necazuri. Dup\ sute de termene de judecat\, hot\râri definitive atacate, sentin]e contradictorii, Traian T\nase a decedat, `n 1997. 13

Premier\ mondial\ la Bucure[ti!

„Carmina Burana” `n varianta interpretativ\ a companiei de dans Ballet Flamenco de Madrid „Faptul c\ Biletele au pre]uri arti[tii spanioli cuprinse intre au fost foarte 60 si 185 de RON si se gasesc bine primi]i de publicul specla casele de bilete VREAU BILET.ro din tator de la noi Unirea Shopping a stat la baza Center - et.2, deciziei ca Carrefour Orhideea, România s\ Carrefour Feeria, la fie ]ara `n Sala Palatului, Magazinul Muzica, care va avea Teatrul National si loc premiera pe mondial\ a www.vreaubilet.ro

spectacolului lor” - declar\ Pepino Popescu, produc\torul spectacolului, `n leg\tur\ cu premiera mondial\ a spectacolului „Carmina Burana”, pus `n scen\ de celebra companie de dans Ballet Flamenco de Madrid.

„Este pentru prima oar\ când are loc `n România o premier\ mondial\ de acest gen [i asta este `nc\ o dovad\ c\ avem o ]ar\ cu poten]ial cultural [i cu spectatori interesa]i de evenimente de calitate.” Dansatorii companiei spaniole vor aduce `n fa]a pu-

14

blicului român o oper\ ce a fost folosit\ ca intro sau ca final `n concertele unor trupe sau arti[ti de renume, precumThe Doors sau Michael Jackson. Interpretarea de la Bucure[ti va respecta linia melodic\ a operei clasice. Direc]ia artistic\ [i coregrafia spectacolului de la Sala Palatului sunt semnate de Luciano Ruiz [i Sara Lezana, dou\ nume mari din lumea spectacolelor de flamenco. Pe Sara Lezana am avut pl\cerea s\ o vedem [i la Bucure[ti, cu o interpretare memorabil\, la prima venire `n România a companiei Ballet Flamenco de Madrid. Este un spectacol la care s-a muncit foarte mult, un spectacol care celebreaz\ dragostea [i bucuria de a tr\i.

Carmina Burana reprezint\ o colec]ie de poeme, cântece profane [i scurte piese de teatru, g\sit\ `n 1803 la BENEDIKTBEUERN, o m\n\stire benedictin\ aflat\ la 100 de kilometri sud de Munchen. ~n 1847, Johann Andreas Schmeller, un librar din Munchen, publica pentru prima dat\ aceast\ colec]ie, dându-i numele latin Carmina Burana, ceea ce s-ar putea traduce

prin „cântecele de la Beuren” sau, mai exact, „cântecele de la Benediktbeuren”. Cele mai multe dintre textele originale sunt scrise `n latin\, limb\ ce reprezenta, la acea vreme, un standard `n lumea literar\. Pe baza acestor scrieri, muzicianul german Carl Orff a compus una dintre cele mai apreciate opere muzicale, a c\rei prim\ reprezenta]ie a avut loc `n anul 1937. Opera lui Orff con]ine 25 de poeme, realizate pe baza unor extrase din textul mai amplu al manuscrisului.

ODEON

un teatru r\s\rit dintr-o curte domneasc\ ~n zona actual\ a Teatrului Odeon se afla, `n sec. XVII, proprietatea sp\tarului Dumitrache Ghica, primit ca zestre de la Maria V\c\rescu. Prima atestare documentar\ a unei case boiere[ti dateaz\ din anul 1768. ~n 1807, proprietatea a fost divizat\ prin mo[tenire, terenul revenind lui Costache banul. ~n anul 1813 Ioan Caragea a `nchiriat proprietatea Ghica pentru a instala Curtea domneasc\. Ulterior, Caragea a `nchiriat [i casa Sl\tineanu, folosit\ pentru divanul domnesc (aflat\ pe locul actualului imobil Cap[a, inclusiv cl\direa de pe Calea Victoriei 38). Statutul de Curte domneasc\ a fost men]inut pân\ `n anul 1825. Curtea domneasc\ a lui Caragea cuprindea, dup\ diferite descrieri, re[edin]a - fosta cas\ Ghica - [i anexele: grajduri `n zona dinspre str. Academiei [i c\tre sud (pe actualul corp al Hotelului Majestic). Casele Ghica au fost cump\rate `n 1860 de Nicolae Lahovary, familia men]inându-[i proprietatea pân\ la na]ionalizarea din 1948.

1860-1945 Procesul de modernizare a C\ii Victoriei a afectat [i proprietatea Lahovary. ~n locul reziden]ei de lux, devenit\ caduc\, terenul a fost utilizat pentru noi func]iuni. Casa Ghica a fost `nchiriat\ pentru institu]ii sau comer]: Clubul tinerimii, Partidul Na]ional de peste Carpa]i, Societatea Mercur, ber\rie [i bodeg\ important\ etc.

16

O interven]ie mai important\ a fost vânzarea (sau `nchirierea) a dou\ parcele de pe latura de nord, unde a fost construit, c\tre Calea Victoriei, un imobil `n care `[i are sediul, `n perioada interbelic\, celebra gazet\ L’Independance Roumaine (la al c\rui etaj au avut loc primele proiec]ii cinematografice) [i magazinul de muzic\ Orfeu. Restructurarea major\ a propriet\]ii s-a produs la `nceputul sec. XX. Din ini]iativa lui Emil Lahovari, arhitectul Grigore Cherchez a conceput un ansamblu arhitectural de avengur\: Teatrul Comedia, situat pe latura dinspre str. Academiei, dar cu fa]ada orientat\ c\tre Calea Victoriei, flancat de dou\ corpuri laterale, c\tre nord magazine [i apartamente, iar c\tre sud Hotelul Majestic. Teatrul a fost inaugurat `n 25 decembrie 1911, urmat de aripile laterale independente - Hotel Majestic [i corpul nordic cu apartamente [i magazine, configurând astfel cele dou\ pasaje. Teatrul a suferit unele transform\ri c\tre jumatatea secolului, amplifi-

carea s\lii, `n\l]area scenei [i introducerea unor corpuri de leg\tur\ cu aripile laterale - anexe ale scenei peste cele dou\ pasaje. Bombardamentele din 1945 au afectat atât teatrul, cât [i corpurile laterale, `n special cel nordic, care a fost par]ial ref\cut.

1947 -2003 Pân\ `n anii ‘60, ansamblul [i-a p\strat integritatea fizic\, `ns\ cu schimbarea func]iunilor. Fosta cas\ a fost transformat\ `n libr\ria Cartea Rus\, iar Hotelul Majestic a fost scos din func]iune. ~n anii ‘70, `ntr-o campanie de renovare a fostelor hoteluri, Majestic [i-a rec\p\tat func]iunea originar\. ~n anul 1974, Sala Comedia a Teatrului Na]ional devine Sala Majestic a Teatrului Giule[ti, teatru care, `n anul 1990, `[i schimb\ denumirea `n Teatrul Odeon. ~n anii ‘80, pe locul r\mas gol prin demol\ri, a fost construit un imobil c\tre Calea Victoriei, pe latura de nord, [i s-a amenajat alveola creat\ `n fa]a teatrului. ~n anul 2002, cl\direa Teatrului Odeon este renovat\ aproape `n `ntregime. S-a ref\cut podeaua scenei, scaunele din sal\ au fost schimbate, tencuiala pere]ilor interiori a fost dat\ jos pân\ la stucatur\ [i refacut\. A fost reparat sistemul tehnic de glisare al tavanului. Au fost ref\cute sc\rile interioare [i exterioare cu piatr\ din cariera Vlatza (Bulgaria). www.VREAU BILET.ro

„Hamletmachine” - la ODEON

O pies\ care nu e pentru toat\ lumea „Hamletmachine este un text scurt care repoveste[te [i reinterpreteaz\ tragedia shakespearian\, nu actualizând-o, în nici un caz, ci prelungind-o [i demonstrându-i implicit actualitatea. Este un text violent [i ap\sat politic, foarte interesant la lectur\, care las\ câmp deschis ideii regizorale. Idee pe care Drago[ Galgo]iu a avut-o. Plecând de la textul pe care l-a p\strat aproape integral (dar f\r\ s\ respecte [i toate indica]iile didasc\lii, propriu-zis, nu sunt), a construit o bijuterie de spectacol expresionist, înc\rcat de imagini de o plasticitate tulbur\toare a construc]iei, a gestului [i a expresiei corporale, o suit\ de tablouri rafinate în care actorii evolueaza\ - la modul cel mai propriu: nu joac\, evolueaz\ - într-un decor fastuos, în costume opulente, într-o lumin\ întunecat\, pe un fond muzical eclectic - poate prea tare uneori, acoperind vocile -, mergând de la Bach la arii de café-concert de anii ‘30 [i muzica de circ. Drago[ Galgo]iu î[i urmeaz\ de mult\ vreme un program estetic al lui de la care nu se abate decât arareori. În tot ce face, ilustreaz\ consecvent acest gând al lui Müller care b\nuiesc c\ nu întâmpl\tor a fost inclus în caietul program: «Teatrul are nevoie s\ fie frumos. Chiar [i atunci când prezint\ oroarea [i atrocit\]ile, trebuie s\ fie frumos». Firesc, nu toate încerc\rile i-au reu[it egal lui Drago[ Galgo]iu. Dar acum, da, cu prisosin]\ chiar dac\ uneori am avut senza]ia c\ imaginile sunt un pic prea aglomerate pentru scena mic\ a Odeonului. Totul este îns\ atât de frumos [i lucrat în filigran la spectacolul acesta, începând cu caietul program [i pân\ la ultima scen\. {i e o minune c\ i-a reu[it, pentru c\ actorii români joac\ de obicei realism psihologic, nu prea [tiu s\ joace masc\, expresionism. Spuneam la început c\ este un alt fel de teatru decât cel cu care este obi[nuit spectatorul de la noi. Ce bucurie c\ se mai face [i a[a ceva în Bucure[ti! Da, nu e pentru toat\ lumea. Dar e Poezie [i e Teatru. {i e, cu siguran]\, un spectacol de v\zut neap\rat. {i de premiat”. Liviu Ornea - Teatrul Azi, decembrie 2006

Hamletmachine de Heiner Müller Regia, light design [i coloana sonor\: Drago[ Galgo]iu. Costume: Doina Levintza. Coregrafia: R\zvan Mazilu. Cu: Marius St\nescu (Hamlet), Oana {tef\nescu (Gertrude), Antoaneta Zaharia (Ofelia), Ionel Mih\ilescu (Polonius), Traian Vlas (Horatio), Gelu www.VREAU BILET.ro

Ni]u (Claudius), Ionu] Chivu (Laertes), Tiberiu Almosnino (Stafia Regelui), Mugur Arvunescu (Osric), Gabriel Pintilei (Rosenkrantz), Paula Niculi]\ (Guildenstern), Marian Ghenea (Gropar), Lauren]iu Laz\r (Gropar), Bogdan Alexandru, Claudiu Buldan, Marius Andrei, Dobrin R\zvan Pop (Martorii), Young Brass Quintet (Marius Hoghi, Paul Aniculaiesei, Cristian Costache, Bogdan Octavian, Marius Suciu). Fotografii: Mihaela Marin. Grafica: Sabina Sp\tariu. Editor: Tamara Susoi.

17

Zoia Alecu: „Vino aici” „{tiai tu, M\rie,/ C\ roua e vie/ C\-n zori face ou\/ {i ies pui de rou\?”… Proprietarul de drept al unor „ou\ de rou\”, Zoia Alecu, are un pui de... album. Vino aici… [i ascult\! Dana Andronie Dup\ 34 de ani `n slujba cântecului, Zoia Alecu a avut, `n sfâr[it, curajul s\ fac\ un „copil” muzical. „Copilul” se nume[te „Vino aici”, un album care con]ine zece piese de folk „altfel”. Zece piese scrise de autoare cu sufletul.

„Zece ani am bântuit prin lume, `mpreun\ cu Sfinx” Primele versuri le-a scris la 9 ani. Pe la 15 ani a sim]it nevoia s\ [i cânte. S-a dus pe ascuns s\ doneze sânge pentru a câ[tiga ni[te bani. Avea nevoie de ei ca s\-[i cumpere o chitar\, f\r\ s\ [tie p\rin]ii. I-a cunoscut pe Marcela Saftiuc [i Doru Stanculescu [i a sim]it c\ [i ea are ceva de d\ruit prin muzic\. Acum, la maturitate, a sim]it c\ are datoria de onoare s\ scoat\ primul album. A sosit vremea s\ nu se mai risipeasc\. S-a adunat `n zece buc\]i (una [i una): „Vino aici”, „S\ fi fost”, „Ploua”, „Ou\ de rou\”, „Nimic”, „Las\-]i mâna-n mâna mea”, „~nc\ un tren”, „Trei galo[i”, „Alo, Cristina” [i „A fost odat\”… Pentru primul „copil” s-a antrenat 34 de ani. „Zece ani am bântuit prin lume, `mpreun\ cu Sfinx. Deci nu se pun. Iar pân\ `n 1986 era foarte greu s\-]i sco]i un produs…”, se explic\ Zoia. A sim]it c\ mai are de spus ni[te lucruri care `nc\ n-au fost rostite `n lumea muzicii. De aceea, a `ndr\znit s\ scoat\ la lumin\ „Vino aici”. Orice pies\ pe care o compune trebuie s\ treac\ prin 18

filtrul sufletului s\u. Cânt\ numai pe pilot automat. Altfel nu merge! Muzica trebuie s\ vin\ din suflet. Toat\ via]a ei a[a a func]ionat. De câte ori avea o pies\ nou\ o cânta pe scen\ doar atunci când era 100% sigur\ c\ o [tie pe dinafar\ [i dac\ cineva o trezea din somn. Cântecul trebuie s\ fac\ parte din ea, din universul ei interior…

Un um\r pe care s\-]i pui capul... „Vino aici, spune-mi tot ce ai/ {i de ce nu po]i s\ mai stai/ Las\ tot ce e trist `n tine,/ Vino aici, vino lâng\ mine/ Tu doar `nchide ochii/ {i las\-te pe um\rul meu/ ~nchide ochii/ {i las\-mi mie tot ce e greu, prietene/ Plânsul t\u po]i s\ mi-l dai mie,/ ~l primesc chiar cu bucurie,/ Vom tr\i totul `mpreun\/ {i mereu vom trece de furtun\”. ~n momentul `n care Zoia Alecu a scris versurile avea mare nevoie de un um\r pe care s\-[i pun\ capul [i s\ uite pentru o vreme de plata facturilor, de hâr\, de ur\ etc… Aceasta este starea pe care a reu[it s\ ne-o transmit\. Primul care i-a spus „vino aici” a fost Ovidiu Komornyc, cel care a crezut c\ merit\ s\ o lanseze cu un album de autor, la casa lui, OVO MUSIC. „Ai reu[it s\ transmi]i pace! Din tine curge lini[te sufleteasc\. Când te aud, parc\ simt c\ plutesc”. A[a a r\spl\tit-o Ovidiu Komornyc pe Zoia Alecu. Cu vorbe bune. Iar ea, artista, `i r\spl\te[te pe cei care au urechi s\ aud\ cu lini[te sufleteasc\. E atât de scump\, dar iat\ c\ poate fi cump\rat\ cu doar 150 RON de la orice magazin muzical. www.VREAU BILET.ro

Poezia teatrului / Teatrul poeziei Testament de Iancu V\c\rescu

Simpozion de Radu Stanca

de Virgil Carianopol

V-am dat teatru, vi-l p\zi]i Ca pe un l\ca[ de muze. Cu el curând ve]i fi vesti]i Prin ve[ti departe duse.

Statuia se `nal]\ s\ priveasc\. Oricare lovitur\-i chin. Sufere piatra dar frumosul iese Din adâncimea gândului deplin.

~n el n\ravuri `ndrepta]i, Da]i ascu]iri la minte, Podoabe limbei noastre da]i Cu române[ti cuvinte.

~ncet, `ncet `[i scoate `mbr\c\mintea, {i-arat\ gâtul, umerii [i sânii, Tr\gând ~n jos ve[mântul ca s\-[i vad\ Nerabd\toare puritatea mâinii.

Ultima or\

~[i dezvele[te mijlocul [i [oldul Cu zâmbet cald [i ochiul sfiicios. Cu cât coboar\ `ns\ c\tre coapse Cu-atât `[i las\ pleoapele `n jos.

de Ion Minulescu La Circ ... Un accident banal Un acrobat, Un salt mortal {i ... Acrobatul nu s-a mai sculat ... Al\murile din orchestr\ au t\cut, Iar clovnii din aren\ au ]ipat ... Dar publicul din staluri n-a crezut C\ poate fi [i-un accident adev\rat {i-a fluierat ... Zadarnic Mortul n-a mai `nviat ... P\cat de el!... Era un tân\r acrobat frumos, Cu corpul tatuat de sus [i pân\ jos, De care publicul se minuna, Când `l vedea-ndoit ca un inel, Sau când pe bara fix\ se-nvârtea Ca o mori[c\ de cafea Cu balerina lâng\ el!... Dar balerina nu-l iubea!... Povestea lui? Hm!... Povestea mea A mea, A ta [i-a altora!... Acela[i accident de circ, banal ... O zi „relache”, [i-apoi, la fel, Cu-aceea[i balerin\ lâng\ el, Alt acrobat... Alt salt mortal...

20

Galatheea

Tocmai `n zori se sfâr[i acel chef. Nu mai aveam nici un picur `n cupe. Era plin\ doar amfora grea de sidef, Dar nici unul din noi nu [tia s-o destupe. {i veni-n zbor paharnicul mor]ii din cer {i-o deschise c-un gest funerar, dintr-o dat\. Vinul negru din ea curse-n cupe sever {i b\ur\m [i amfora-aceea mai toat\. Istovi]i, pr\bu[i]i pe `naltele trepte, N-am mai fost dup-aceea `n stare s\ bem. Dar paharnicul mor]ii, deprins s\ a[tepte, A[tepta sus, pe-un soclu, t\cut [i solemn.

Ar `ncerca s\ nu se mai dezbrace Da-i [i dorin]a ei de-a se vedea. Cu orice ]ip\t ce i-l smulge dalta, Femeia cre[te [i mai mult `n ea.

La na[terea Oanei de Amza Pellea Te-ai `ntrupat din stele, din pulbere, din vânt, din gândurile mele, din ap\, din p\mânt [i din iubirea noastr\ clocotitoare, vie ... Ai `nflorit, albastr\, ginga[\ bucurie.

~n gr\din\ p\leau cupidonii de piatr\ {i ghirlandele verzi de pe grinzi lunecau. B\utura pesemne era fermecat\ C\ci `n juru-ne to]i, rând pe rând, adormeau. {i-adormir\m [i noi pân-la urm\ de vinul Pe care `n zori `ndr\znisem s\-l bem. Doar paharnicul mor]ii, el singur, seninul, Sta treaz, sus pe soclu, t\cut [i solemn. www.VREAU BILET.ro

Aluneci ca o raz\ de soare juc\u[, e[ti apa dintr-o raz\, e[ti pumnul meu, c\u[, din care, `nsetat, sorb via]a-adev\rat\ [i bucurie mult\, [i lacrima curat\, [i muntele, [i-oceanul, [i cerul `nstelat ... Prin tine-ntind o mân\ spre-nalt, spre infinit, iar tu te legi prin mine de cei care-au murit. Prin tine devin ve[nic [i cap\t sens [i ]el, prin tine sunt puternic, sunt piatr\, sunt o]el [i, datorit\ ]ie, feti]a mea cea mic\, de-acuma lui taticu’ de moarte nu-i e fric\!

Nea M\rine, Nea M\rine (balad\ de Tudor Gheorghe) I-a fost drag pe lumea asta Calul, pu[ca [i nevasta Vinul zaib\r, noaptea scurt\ Omul bun, cu vorb\ mult\ Prim\vara timpurie, Vântul barba s\-i mângâie. Nea M\rine, Nea M\rine, M\-ntreab\ Jiul de tine C\ te-a[teapt\ suspinând Din B\ile[ti s\ vii râzând, Nea M\rine, Nea M\rine ... {i c\tre-nceput de iarn\ }i-ai `ntins o ghear\, doamn\, {i l-ai luat pe drumu-\l mare Nici cu pu[ca, nici c\lare Ni l-ai r\stignit sub stele Târf\ neagr\ [i-n putere! Nea M\rine, Nea M\rine, Ce-a avut moartea cu tine? C\ te-a scos din rod, din via]\ Rupe-i-s-ar coasa-n bra]\ Nea M\rine, Nea M\rine ... Amza, suflet de haiduc Se-ndulce[te frunza-n nuc {i de verde-amar\ cum e Lacrimile-i cad pe strune Mi se-ncheag\ glasu-n gur\ Ca sângele-n t\ietur\. Nea M\rine, Nea M\rine, M\-ntreab\ Jiul de tine Strânge-]i ceata c\l\toare {i pe sub p\mânt c\lare Rotunje[te-]i c\utarea Pâna sim]i pe frunte marea Mun]ii ]\rii-n pumnul drept {i Oltenia pe piept, Nea M\rine, Nea M\rine ... www.VREAU BILET.ro

De ziua Ei de Radu V. Pandele O spun, f\r\ dubii: Femeia e-n toate. Istoria Ei se afl\-n Eden. Când caut\ pace, r\zboiu-i pe roate… {i-[i leag\n\ mersul când lumea e-n plen. ~[i vântur\ p\rul, [i-a[eaz\ dulama, ~[i drege reverul din col]ul `n dungi {i-[i las\, v\zut\, `n piept, mamograma… Tu vrei s-o apropii, Ea vrea s-o alungi. Apoi se `ntoarce cu gestu-i sub]ire {i-ajungi, f\r\ [tire, mergând pe poteci, Te scoate din „pepeni”, te scoate din fire, Ce greu este, Doamne, s\ po]i s-o-n]elegi! ~[i pune `n scen\ [i râsul, [i drama, B\rbatul [i-l face s\-i stea `n genunchi Atunci când [i-arat\, din plin, panorama: Sculptur\ divin\ - perfectul Ei trunchi. A[a te incit\ [i-]i macin\ dorul De-a strânge-o `n bra]e, exact, cum te-a vrut. Lipindu-i la piept, cu drag, m\r]i[orul Prime[ti, recompens\, un simplu s\rut.

Cu mama... despre copil\rie de Radu V. Pandele C\zuse neaua parc\ f\r\ tihn\ Ca [i când V\rs\torul se gr\bea S\ intre `n concediu de odihn\, De[i opt zile, `nc\, mai avea. Pe vremea asta-am ap\rut pe lume, ~mi povestea m\icu]a uneori {i `mpletea, `n vorbe, al meu nume De seara pan\ diminea]a-n zori. Aveam p\tu] (o târn\ de nuiele) Ce-aducea-n gr\din\ lâng\ ea S\ nu-mi rup degetele printre ele Atâta timp cât la p\mânt muncea. Când tata trebuia la câmp s\ mearg\ ~[i ]es\la juncanii `n co[ar, De praf, c-o cârp\, `ncepea s\-i [tearg\ Dându-le fân, `n iesle, din fânar. Ziua se strecura spre asfin]ite, El preg\tea c\ru]a pentru mers; Stelele `nca erau a]ipite {i se l\sa t\cerea-n univers.

Atunci m\ lua `n bra]e s\ m-a[eze Pe fundul carului umplut cu fân, Cu cerga m\-nvelea… Peste speteze Zicea s\-mi scuip de trei ori `n sân. Nu-l `ntrebam de ce `mi spunea asta Aflat-am, mai târziu, de la vecini: Numai a[a po]i s\-]i alungi n\pasta {i-apoi, cu mâna dreapt\, s\ te-nchini. La r\s\rit de soare-ajuns pe glie Cu ochi miji]i de somn [i r\sf\]at, Urechea-mi se-alungea spre ciocârlie {i-auzu-mi r\mânea nes\turat. Priveam la ea cum urc\ treapt\-n treapt\ Pân\ la cer `ntr-un continuu cânt, Dar, dintr-o dat\, Lia se `ndreapt\ Ca o s\geat\ vie spre p\mânt. Trecur\ anii cum se-nvârte roata {i-am mers [i eu cu plugul pe ogor, (A[a cum `nv\]asem de la tata) Sim]ind r\coarea brazdei pe picior. Prin [coli am fost [i lumea am umblat-o S\ v\d ce-a mai r\mas de la str\buni. Chiar, Dumnezeu, dac-ar fi blestemat-o N-ar fi atâta droaie de „nebuni”. Alearg\ to]i cu sufletul la gur\ Dup\ avere, dup\ gologani Se bat prieteni, fra]ii se `njur\… Ce genera]ie de mitocani! Unii se mai dezbrac\ [i de „hain\” Sf\dindu-se, la parlament, `n jil] {i-[i preg\tesc atacurile-n tain\ La un pahar „de vorb\”-n Golden Blitz. Ma `ntorc la clipele de dinainte, La puritatea anilor „pitici”, Când, lâng\ sob\, adormeam cuminte Al\turi de culcu[ul cu pisici. O, cât\ fericire, Doamne, este S\-]i aminte[ti de via]a de-alt\dat’, Ce mult ar spune scurta mea poveste, Dar lacrima durerii m-a-necat. Mi-au disp\rut p\rin]ii [i m\ cheam\ S\ merg la ei cu flori, s\ le vorbesc, ~ns\ rostind, sfios, cuvântul MAM|, Mi-e team\, nu cumva, s\-nnebunesc. E unica fiin]\ care doare Mai r\u ca orice boal\ ce-o sim]im. Când pleac\ Ea, oricât ai fi de „mare” Nu mai avem cu ce s-o-nlocuim.

21

Ultimul meu spectacol, „Când Dumnezeu era mai jos”, continu\ seria reconstituirii acelui univers pierdut pe care, `ntr-o sintagm\ inspirat\, Dinu S\raru l-a numit „civiliza]ia rural\”. ~ntr-o perioad\ cumplit de scurt\, ]\ranii no[tri vor trebui s\ devin\, inevitabil, fermieri! Asta n-ar fi r\u; r\ul e c\ renun]\ de pe acum, inexplicabil de u[or, la obi-

ne-au l\sat-o mo[tenire, f\r\ nici o clauz\... Voi face tot ce pot - [i tot ce voi fi l\sat s\ fac - prin harul pe care bunul Dumnezeu mi l-a dat, ca frumuse]ile inestimabile pe care le-am descoperit cu

taraf” [i „Tudor Gheorghe trimite vorb\” au fost dou\ spectacole-concert `n care poemele soresciene din epopeea „La lilieci” se relogodeau fericit cu lirica popular\ din sudul ]\rii. ~ntre „Voica `n Nadolie” (`n

Mo[tenire f\r\ nici o clauz\ Tudor Gheorghe

ceiurile lor str\vechi, la tradi]iile lor, de fapt la ei `n[i[i! Ne-am mândrit mult cu for]a [i fantezia creatoare a acestei clase sociale, chinuit\, muncit\, umilit\ o istorie `ntreag\!!! Azi, suntem obliga]i s\ nu uit\m, s\ nu banaliz\m, s\ nu distrugem prin mistific\ri „zestrea” cultural\ pe care ei

22

mult\ str\danie, s\ le transmit nealterate [i contemporanilor mei debusola]i, [i celor care ne urmeaz\, [i celor care - sunt sigur - se vor mira de bog\]ia spiritual\ a str\mo[ilor [i se vor mândri. ~n acest concert, fac o temerar\ `ncercare de a introduce spectatorul [i `n lumea povestirilor, a epicului. „Petrecerea cu

Anatolia, mai exact), balada fantastic\ atemporal\ care deschide o serie de frumuse]i poetice de `nalt\ emo]ie, [i „Ciobanul care [i-a pierdut oile” ve]i putea trece prin momente de bucurie, de triste]e, de medita]ie, ve]i putea plânge sau râde din tot sufletul, ascultând tulbur\toare poeme soresciene [i fascinante versuri populare... De asta v\ asigur eu, care m-am zb\tut acum, când Dumnezeu e sus, sus r\u de tot, s\ `n]eleg de ce nu mai are ochi s\ ne vad\ ca atunci când - vorba lui Sorescu, luat\ din popor - „Dumnezeu era mai jos” [i ne mai vedea [i pe noi când eram nec\ji]i!...

www.VREAU BILET.ro

„O zi din via]a lui

Nicolae Ceausescu” un prilej de a confrunta amintirile Autor: Th. Denis Dinulescu Regia: Alexandru Tocilescu Scenografia: Puiu Antemir Costumele: Irina Katsel Instala]ie foaier: Mircea St\nescu Muzica original\: Nicu Alifantis Mi[care scenic\: Roxana Colceag

Vreme de un sfert de secol lui Nicolae Ceau[escu i s-au ridicat osanale [i i s-au dedicat omagii. `n ultimii 15 ani, acela[i personaj a fost ]inta unor analize inteligente, dar [i a delimit\rilor neverosimile sau a nostalgiilor grote[ti. Acum, o adev\rat\ echip\ de [oc, reunit\ la Teatrul Mic, schimb\ macazul [i adopt\ un cu totul alt ton: `ncercând s\ recupereze imaginea epocii de aur, regizorul Alexandru Tocilescu redescoper\ vodevilul. Pamfletul lui Denis Dinulescu, „O zi din via]a lui Nicolae Ceau[escu”, a devenit un „spectacol de sunet [i lumini” `n care Florin C\linescu `l interpreteaz\ pe odiosul regretat, Coca Bloos - pe sinistra lui so]ie, Nicu Alifantis salveaz\ nestematele folclorului comunist, iar scenograful Puiu Antemir [i artistul plas24

~n rolurile principale: Florin C\linescu - Nicolae Ceau[escu Coca Bloos - Elena Ceau[escu Mihai Dinvale - B\iatul

tic Mircea St\nescu `mpacheteaz\ totul `n culoarea partidului. Pentru cei care au tr\it acele vremuri, e o bun\ ocazie de a-[i confrunta amintirile, pentru cei care nu le-au prins e un prilej de a vedea cum a fost.

Denis Dinulescu: „A crescut produc]ia de B\ie]i” „Numai Burebista [i-a `nchipuit c\ f\r\ B\ie]i poate aplica temuta lui «ordonan]\» conform c\reia pe teritoriul Daciei nimeni nu mai avea voie s\ bea vin, pentru c\ datorit\ be]iei locuitorii nu mai puteau ]ine `n mân\ mistria, tele-

comanda, Operele tovar\[ului Nicolae Ceau[escu, lopata, tineretul, mass-media, muzica u[oar\, armata [i biserica. Gre[eala s-a `ndreptat odat\ cu sosirea «Armatei Ro[ii eliberatoare», când `n România au luat fiin]\ [coli pentru B\ie]i. Sub supravegherea B\ie]ilor, `n 50 de ani, poporul român [i-a dat drumul la tradi]ii, originalitate [i aptitudini copiind de la ru[i Casa Scânteii, manuale [colare, filme artistice, piese de teatru, industrie, armat\, ]oale, cântece, «soli[ti» de muzic\ popular\, colectivizare, politicieni, regizori, diziden]i, literatur\, umori[ti, antrenori de fotbal [i «ghizi ONT». Produc]ia autohton\ de B\ie]i a crescut dup\ 1989, a `ntrecut www.VREAU BILET.ro

p\rea foarte normal, am jucat fotbal cu Gheorghiu Dej [i cu Chivu Stoica, nu era nimic deosebit. Cu cât trecea vremea vedeam c\ lucrurile nu sunt a[a cum credeam [i a[a cum ne fuseser\ ar\tate `n [coal\ [i c\, de fapt, totul era o mare fars\, o mare p\c\leal\. Din cauza asta, `ntr-un fel m-am distan]at de via]a «politic\» a ]\rii. Nu m\ interesa. Sunt un om care nu a fost niciodat\ la o defilare, niciodat\ la o [edin]\ de `nv\]\mânt politic, niciodat\ la o adunare de partid sau de UTC, n-am fost membru de partid, nu m-a interesat. N-am urm\rit ziarele, n-am urm\rit conferin]ele de la televizor [i, pe undeva, m\ sim]eam foarte departe de oamenii \[tia. Dup\ aia, problemele pe care le-am avut `n via]\ au `nceput s\-mi orice previziune «la hectar» sau «pe cap de locuitor», pentru c\ via]a social-politic\ a României s-a diversificat, a c\p\tat noi valen]e [i dimensiuni de ascundere a realit\]ii [i al banului ob]inut pe c\ile «cinstite» ale afacerilor. Astfel c\ B\ie]ii trebuie s\ fie acum anali[ti politici, oameni de afaceri, [efi de trusturi mass-media, «români stabili]i peste Ocean», candida]i independen]i, fe]e biserice[ti [i trebuie neap\rat s\ aib\ grij\ ca CNSASului s\ i se asigure un deodorant `mpotriva «transpira]iei». Piesa noastr\, «O zi din via]a lui Nicolae Ceau[escu», nu este decât un moment din activitatea unui B\iat. `ns\, pentru a `n]elege mai bine impactul B\ie]ilor asupra societ\]ii române[ti ar trebui s\ ne uit\m mai atent [i la vie]ile noastre”.

Alexandru Tocilescu: „Nu simt decât nevoia s\ m\ amuz pe seama acestor personaje” „M-am n\scut `n socialism. ~n 1946 lucrurile `ncepuser\ s\ mearg\ `n aceast\ direc]ie. Ni se luase totul: casele, p\mânturile, dar nimeni nu a `ncercat, `n familia mea, s\ m\ influen]eze `n vreun fel, s\ m\ trimit\ `n vreo direc]ie, adic\ nu a existat un sentiment de revan[\. A[a c\ eu n-am [tiut mare lucru pân\ târziu. ~n adolescen]\ am fost la un liceu de nomenclaturi[ti, ceea ce mi se www.VREAU BILET.ro

demonstreze c\ r\ul vine, nu neap\rat numai de aici, dar de aici pornesc lucruri foarte rele, care-mi `ncurc\ mie existen]a, `mi distrug cariera, care `mi z\d\rnicesc munca [i `mi opresc accesul la informa]ie, care era foarte important pentru mine. F\r\ ca eu s\ am o atitudine personal\ fa]\ de aceste personaje pe care le prezent\m aici. Au existat prieteni buni care m-au sf\tuit s\ m\ `mprietenesc c-un securist

pentru c\ o s\-mi fie mai bine, au existat prieteni buni care m-au sf\tuit s\ fiu atent ce vorbesc, pentru c\ dosarul meu e cât casa, nimic `ns\ nu m-a determinat s\ iau vreo atitudine sau s\ m\ hot\r\sc la ceva. Pur [i simplu m-am p\strat departe de aceast\ lume [i am tr\it cu filmele de la video, cu revistele fran]uze[ti pe care le mai primeam, cu discurile pe care le `mprumutam de la unul [i de la altul, deci o via]\ pe care m-am c\znit s\ mi-o fac cât se poate de normal\ [i cât se poate de liber\. Spun liber\, pentru c\ n-am vrut s\ m\ las cotropit de aceast\ chestiune. {tiam c\ sunt securi[ti `n jurul meu care m\ toarn\, dar nu m\ interesa. Nu voiam s\-mi urâ]esc via]a gândindu-m\ la lucruri nepl\cute. {i pân\ la urm\ am sc\pat cu bine cu to]ii din chestia asta. Acum privirea asta pe care o arunc `n urm\, eu nu o simt decât ironic\. Nu simt decât nevoia s\ m\ amuz pe seama acestor personaje - pentru c\ ur\ nu am. Dispre]ul `l adresezi unor egali, drept care lor nu le r\m`ne decât hazul. S\ m\ amuz pe socoteala lor ca [i când ar fi ni[te personaje dintr-un film de desene animate, pe care m\ distrez punându-le s\ fac\ diverse chestii. Sunt desenatorul desenului animat [i le pun `n situa]ia de a se pocni `n cap unul pe altul, de a-[i pune piedici, de a-[i face diverse chestii [i sentimentul meu este unul de lini[te. Nu-mi produc nici una din variantele pe care le-ai propus, ci m\ amuz\, m\ distreaz\ [i nu pot s\ spun c\ m\ simt r\zbunat, c\ nu am ce r\zbuna. Personajele au devenit ale mele, sunt `n clipa asta proprietatea mea [i eu fac ce vreau cu ei. Ceea ce e satisf\c\tor”.

25

CNC - institu]ie de binefacere?

„Ca[cavalul” hran\ pentru pe[tii mici 14 lung metraje, 8 scurt metraje, 11 filme documentare [i de anima]ie, 8 proiecte de dezvoltare [i 8 lung metraje de debut au fost aprobate la ultimul concurs organizat de CNC. Total subven]ii: 282 de miliarde. Dar, conform unui comunicat al Centrului Na]ional al Cinematografiei, fondul cinematografic din care se subven]ioneaz\ filmele nu e alimentat cu bani de la buget, ci din contribu]iile directe ale unor operatori economici: televiziuni, operatori de cablu, jocuri de noroc etc. Miron Manega

Când cinematografia româneasc\ era realmente lipsit\ de orice sprijin, cinea[tii se plângeau c\ n-au bani. Acum, când exist\ subven]ii (282 de miliarde!), se ceart\ pe ele. ~]i vine s\ te `ntrebi: nu e mai bine f\r\? Adic\ s\-[i g\seasc\ cinea[tii singuri subven]iile, s\ conving\ vreun investitor, vreun sponsor, s\ bage banii `ntr-un film? A `ncercat {erban Marinescu `n 1992, cu firma Electronum, [i chiar a f\cut un film de excep]ie, „Cel mai iubit dintre p\mânteni”. Eugen {erb\nescu, Din p\cate directorul s-a `mpotgeneral molit la al CNC difuzare, care i-a pus condi]ii atât de aspre, `ncât produc\torul, Marin Tudor, le-a refuzat.

La Hollywood nu exist\ CNC Acum condi]iile de difuzare sunt mult mai relaxate, dar nu prea mai exist\ cinematografe. Americanii au [i filme, [i s\li de cinema [i sunt cei mai tari `n pro26

duc]ia de filme, de[i n-au CNC. Sau poate tocmai de aceea... C\ci, iat\ cum se deruleaz\ lucrurile `n Lumea Nou\: scenaristul se duce cu proiectul la un produc\tor. Acesta analizeaz\ scenariul, evalueaz\ dac\ este o

investi]ie rentabil\ [i decide. Dac\ e DA, tot ce urmeaz\ intr\ sub responsabilitatea [i autoritatea sa. El este cel care caut\ regizorul, el

face rost de credite de la b\nci, el gestioneaz\ investi]ia. Regizorul, la rândul lui, vine cu proiectul de regie [i-l propune produc\torului. Abia dup\ aceea se d\ drumul la produc]ie. Regulile jocului sunt nemiloase, iar creditele se returneaz\, c\ci acolo nu exist\ CNC sau o alt\ plas\ de siguran]\. „America n-are, `ntr-adev\r, dar Europa are - spune Eugen {erb\nescu. Aproape toate ]\rile Europei au structuri asem\n\toare care protejeaz\ produc]ia de filme. Exist\ [i o asocia]ie a acestor structuri, numit\ Eurimage. CNC-ul seam\n\ cel mai mult cu structura similar\ din Fran]a. Doar c\ la francezi, ca [i la germani, banii pe proiecte nu sunt rambursabili, ca la noi. Din acest punct de vedere, legea noastr\ seam\n\ cu cea irlandez\, unde produc\torii trebuie, `ntr-un fel sau altul, s\-i returneze”.

B\t\lia pentru „ca[caval” Returnarea `mprumutului de la CNC nu este `ns\ de natur\ s\-i sperie pe regizori sau pe prowww.VREAU BILET.ro

duc\tori, atâta timp cât nu risc\ nimeni, nimic. Procedura este urm\toarea: toate `ncas\rile din difuzare se `mpart `ntre CNC [i produc\tor, conform procentelor investite de fiecare partener. Dac\ dup\ 10 ani produc\torul nu returneaz\ creditul, drepturile de proprietate asupra filmului revin automat CNC-ului. Deci, practic, produc\torul nu pierde decât ce n-a avut. C\ci partea de investi]ie a acestuia, de regul\, nu exist\, filmul f\cându-se strict din banii acorda]i de CNC (uneori cu jum\tate din ei sau chiar mai pu]in). Lipsa de resposabilitate (determinat\ de lipsa de control a cheltuielilor) constituie, de fapt, motivul profund al precarit\]ii filmelor române[ti [i al interminabilelor scandaluri. ~n termeni colocviali se nume[te „b\t\lia pentru ca[caval”. Cristi Puiu, de pild\, a ob]inut, `n 2005, 9 miliarde de lei vechi pentru filmul „Hran\ pentru pe[tii mici”, de care nu s-a apucat nici acum. A declarat c\ mai lucreaz\ la scenariu. Mai nou, amenin]\ mereu c\ va returna cele 4,5 miliarde luate de la CNC, `n semn de protest fa]\ de juriul [i jurizarea de la ultimul concurs. Din toate acestea se insinueaz\ deja r\spunsul la o `ntrebare fireasc\: de ce nu se implic\ marile firme sau b\nci `n produc]ia de filme? Iar acest r\spuns, confirmat [i de concluziile lui Radu Nicolau (directorul pentru Europa de Est al re]elei de distribu]ie New Films) [i ale regizorilor Ioan C\rm\zan [i Petre N\stase, este de o claritate nemiloas\: NU INTERESEAZ| PE NIMENI! Cinematografia româneasc\ nu are credibilitate [i for]\ (de prestigiu nici nu poate fi vorba) pentru a drena credite de la marile firme. Cine [i cum `i va da `napoi? Ca s\ nu mai vorbim de aspectul c\ o firm\ serioas\ nu-[i face reclam\ printr-un agent derizoriu. „Cinematografia se abordeaz\ `n dou\ feluri - subliniaz\ Radu Nicolau. Ori ca o afacere serioas\ [i grea `n care investe[ti ca s\ sco]i profit, ori ca o surs\ de trai boieresc timp pentru câteva luni pe an. La noi func]ioneaz\ a doua variant\”.

„Tanti Geta” a r\mas „Dup\ blocuri” Concursurile de proiecte cinematografice se organizeaz\ de dou\ ori pe an, fiecare concurs www.VREAU BILET.ro

Trei pagini de 200 de milioane Sec]iunile concursului sunt urm\toarele: proiect fic]iune lung metraj; proiect fic]iune lung metraj debut; proiect film documentar [i anima]ie; proiect fic]iune scurt metraj; proiect dezvoltare lung metraj fic]iune, anima]ie [i documentar. Aceast\ ultim\ sec]iune este, de fapt, un sinopsis de 2-3 pagini care, dac\ reu[e[te s\ conving\ juriul, prime[te de la CNC o sum\ de aproximativ 200-300 de milioane lei pentru elaborarea scenariului cinematografic propriu-zis (80-100 de pagini). Cu acest scenariu, regizorul sau produc\torul se va prezenta la urm\torul concurs, la sec]iunea fic]iune lung metraj. Dac\ va câ[tiga concursul, va primi [i miliardele pentru film. Dac\ nu, va da `napoi banii primi]i pentru scenariu. având un alt juriu. Prima faz\ a concursului este secretizat\, comisia jurizând doar scenarii sau proiecte de dezvoltare, nu nume de creatori sau produc\tori. Faza a doua a concursului const\ `n adi]ionarea de puncte provenind din succesele interne [i interna]ionale ale regizorului [i produc\torului. Dac\ un proiect jurizat la faza `ntâi nu a `ntrunit media peste 7, autorul sau regizorul nu mai poate participa la

faza a doua. Deci, dac\ este un regizor cu palmares, el nu mai poate valorifica, prin punctele acordate ca bonus, creditele interne [i interna]ionale. Cam a[a ceva s-a `ntâmplat cu Cristi Puiu, care a ob]inut media 5,75 la „Dup\ blocuri” [i 5,50 la „Tanti Geta” (ambele la sec]iunea proiect dezvoltare). Urmarea a fost revolta regizorului, care a contestat sistemul de jurizare secretizat, componen]a juriului [i pe Eugen {erb\nescu, directorul general al CNC.

„Legea lustra]iei n-are ce c\uta `n cinematografie” Se vorbe[te de un r\zboi civil `ntre „dinozauri” [i „lupii tineri” din cinematografie. Adic\, vezi Doamne, „dinozaurii” ar trebui s\ se cam dea la o parte, s\-i mai lase [i pe al]ii!... Ideea nu e agreat\ de noul director al CNC. „Niciodat\ nu voi accepta vreo departajare pe criterii de vârst\ [i de orice alt\ natur\ decât cele strict cinematografice - declar\ Eugen {erb\nescu. Adic\ s\ resping sau s\ restric]ionez eu participarea lui Dan Pi]a la competi]ie, doar pentru c\ nu a mai scos capodopere `n ultimii ani? Probabilitatea de a repeta succesul este, la el, foarte mare, pentru c\ a dovedit-o cu prisosin]\ (Leul de Argint, `n 1992). Legea lustra]iei n-are ce c\uta `ntr-un asemenea context...”

Petre N\stase: „Broa[tele fac g\l\gie [i barza le m\nânc\” „P\rerea mea este c\ e mult mai greu s\ convingi spectatorii decât criticii [i c\ o cinematografie care nu aduce spectatorii `n sal\ nu exist\. {i mai cred c\ str\in\tatea se uit\ la noi cu mil\ [i ne d\ premii de `ncurajare. De aproape 20 de ani, noi nu mai exist\m pe pia]a european\ a filmului. ~n leg\tur\ cu recentul scandal al concursurilor de scenarii, ce s\ zic? Noi, de fapt, ducem Regizorii Petre N\stase [i Ioan C\rm\zan lips\ de scenari[ti. Scandalul f\cut de Cristi Puiu n-are nici o noim\ decât dac\ are el vreo dovad\ c\ la jurizare s-au f\cut jocuri [i `n]elegeri. Dar, dup\ câte [tiu, scenariile au fost secretizate. Pe scurt, lucrurile stau cam a[a: broa[tele fac g\l\gie [i barza le m\nânc\”.

27

Cronic\ de spectacol

Reu[it\ dramatic\ despre o via]\ sexual\ nereu[it\ Claudia D\boveanu O femeie tân\r\ c\reia i-ai spune mai degrab\ „domni[oar\”, dar nu pentru cât de tân\r\ (sau inocent\) pare a fi. Poate din cauza… costuma]iei? Nu poart\ pur [i simplu haine, ci un fel de deghizament care ar trebui s\-l duca pe client - fata lucreaz\ la o tejghea, fie ea [i ultrasofisticat\ (mas\, fotolii, protocol: cutie cu bombonele [i ap\ la discre]ie) [i în ton cu… obiectul activit]\]ii comerciale - cu gândul la t\râmul pl\cerilor accesibile contracost. Pe scurt, Dorina, personajul Taniei Popa, este o fat\ obi[nuit\, tr\ind povestea clasic\: s-a n\scut cu foarte pu]in înainte de ‘90 [i ptovine dintr-o familie

28

obi[nuit\, modest\, dar cinstit\. Cum era de a[teptat, adolescen]a [i prima tinere]e tr\ite în libertate o arunc\, victim\ sigur\, în bra]ele unui june om de afaceri, Aurelian - Silviu Biri[ - nu atât canalie, cât adaptat timpului pe care îl tr\ie[te. Om însurat [i cu statut social, nu vrea s\ se complice cu f\tuca îndr\gostit\ [i z\lud\ care nici n-a vrut s\ aud\ de avort [i i-a turnat un copil pe care nu-l las\ s\-l vad\. Omul, responsabil, îi ofer\ o pâine: vânz\toare în sex-shopul lui. Mai mult, ca s\-i poat\ da un ban în plus la leaf\, instaureaz\, pentru ea, tura de noapte. Pretext bun pentru autor s\ aduc\ acum la ramp\ exemplare din a[a-zisa noastra lume real\: Marcel, un bodyguard - Daniel Badale - (ratat deocamdat\, dar un tân\r cu speran]e: suflet ingenuu, dar tentat de neocapitalism, vrea o afacere din care s\ câ[tige vânzând, nu iarna liliac alb, ci vara ghiocei [i topora[i), îndragostit de colega lui; o pereche de droga]i - R\zvan Oprea [i Maria Gârbovan - (copii de bani gata, ea eventual prostituat\, cu sentimente e[uate în consumism, tineri care ar fi avut, într-o conjunctur\ favorabil\, [ansa de a evolua normal [i pe alte ritmuri decât manele); un tat\ (al ei) - Constantin Dinulescu - cic\litor, nostalgic dup\ vremea comunismului în care munca era munc\ [i banul muncit era respectat, iubitor [i în]eleg\tor, curios (la un moment dat) s\ vad\ ce este acela un magazin cu lucruri de care ar trebui vorbit doar în [oapt\; dou\ manechine umane ([i asta e o pâine de mâncat, oricum, cinstit\, nu-i dai nimanui în cap) - Tunde Baczo (care semneaz\ coregrafia) [i Istvan Teglas -, prezentând lenjerie intim\. Muzica, punctând excelent, dup\ p\rerea mea, îi apar]ine lui Vlaicu Golcea. {i, în sfâr[it, un personaj extrem de interesant, [i ata[ant, Tase, îndr\gostit f\r\ speran]\ - Vitalie Bichir - , care viseaz\ la o via]\ normal\ [i care romantizeaz\ cu fata la fel de neputincios-tandru ca Miroiu din „Steaua f\r\ nume”, un (aproape) b\rbat care î[i transfer\ dorin]a de dragoste micului ecran cu filme porno închiriate de la magazinul unde… o poveste ar putea începe. To]i o vor pe Dorina: s\ le fie mam\ la copil, iubit\, partener de sex pervers, fiic\ [i chiar nevast\: „Ei sunt prea mul]i, iar eu sunt una sinwww.VREAU BILET.ro

gur\”, `[i urla ea disperarea. Piesa scris\ de Cornel George Popa a primit Premiul UNITER pentru cea mai bun\ pies\ a anului 2004, iar ceea ce am v\zut de curând pe scena S\lii „Liviu Rebreanu” a Na]ionalului bucure[tean este pariul câ[tigat de tân\rul regizor Sorin Militaru. Clar, nu este un spectacol destinat snobilor. Nici ipocri]ilor. Nici tuturor acelora care strâmb\ din nas la tot ceea ce este firesc. Este un spectacol la care vii s\ în]elegi de ce [i tu te sim]i singur. S\ vezi c\ triste]ea - iremediabil\, vorba poetului - care te apuc\ f\r\ motiv este un sentiment comun. C\ Iubirea e un lucru foarte mare, aproape imposibil de întâlnit în stare pur\. Decorurile Alinei Herescu, stiliz\ri grote[ti ale obiectelor învestite cu destina]ie sexual\ - asemenea obiecte sunt destinate actului mecanic al sexului, desf\[urat în absen]a actului sufletesc al iubirii - dezvolt\ un contrapunct spectaculos în progresia dramatic\. „Via]a mea sexual\ n-a prea fost, nu este, dar… cine [tie?”, spune Dorina, în final, cu un fel de speran]\ resemnat\. Este un spectacol aproape trist, care ne spune, [i în felul lui, c\ nu avem dreptul s\ judec\m pe nimeni.

EGOISTUL 100

de spectacole!

Duminic\, 11 februarie, ora 11,00, la Sala Amfiteatru, a avut loc cea de-a 100-a reprezenta]ie cu marele succes al Teatrului Na]ional Bucure[ti, „Egoistul”. Ultima pies\ a lui Jean Anouilh. O pies\ autobiografic\. Am putea spune, o pies\ testament… O viziune lucid\, pu]in cinic\, despre via]\ [i moarte, despre iubire [i c\snicie, despre p\rin]i [i copii, despre s\n\tate [i boal\, despre prietenie, egoism [i generozitate [i…despre teatru [i dramele lui contemporane. Toate acestea cu un umor exploziv, o replic\ str\lucitoare [i o elegan]\ verbal\ rar întâlnite de care, ast\zi, e www.VREAU BILET.ro

mare nevoie. În rolul principal, maestrul scenei române[ti, RADU BELIGAN, care pare c\ [i-ar fi scris singur replicile iar Anouilh n-ar fi decât pseudonimul s\u literar. Al\turi de el, mari actori ai Na]ionalului bucure[tean: CARMEN ST|NESCU, DAMIAN CRÂ{MARU, MARIN MORARU, SANDA TOMA, MIHAI NICULESCU,

LAMIA BELIGAN, MARIN MORARU, CESONIA POSTELNICU, ILEANA OLTEANU, SILVIU BIRI{. Confirmarea publicului care a umplut sala pân\ la refuz la fiecare din cele 100 de reprezenta]ii de pân\ acum ne îndrept\]e[te s\ credem c\ „Egoistul” se va bucura în continuare de acela[i uria[ succes [i în urm\toarele stagiuni.

„Din nou, Radu Beligan construie[te un rol fascinant. Cu un rafinat umor ce aten]ioneaz\ asupra sensurilor ce le ascund multe replici, cu inteligen]\, maestrul ofer\ portretul complex al vârstnicului care a reu[it în via]\ împlinirea [i ironic, mali]ios pote privi la zbaterile clor apropia]i, ahtia]i s\ se înfrupte din realiz\rile sale. Un rol de zile mari, este destoinic particularizat de Radu Beligan [i adaptat la condi]ia de ast\zi a celui pentru care statutul atins cu trud\ îi aduce [i necazuri din partea celor ce bântuie în preajma sa”. (Ileana Lucaciu, România Liber\, 2004) 29

La Cap[a, unde vin to]i seniorii

(II)

„La Cap[a, unde vin to]i seniorii, Local cu douã mari despãr]ituri; |ntr-una se mãnâncã prãjituri, {i-ntr-alta se mãnâncã... scriitorii” N. CREVEDIA

Nostalgia `nceputurilor Dan Toma Dulciu

~n ziua de 6 iulie 1852 peste drum de Biserica Zl\tari, `n Hanul Damari, se inaugura o nou\ firm\ de comer], purtând titlul „La doi fra]i Anton [i Vasile Cap[a”. La numai 8 ani de la `nfiin]are, firma Cap[a servea deja `n saloanele Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, semn c\ era pe cale

s\ câ[tige `n disputa cu concurentul s\u cel mai prestigios: Fialkowski. Mai mult, `n 1865, Grigore Cap[a, care avea deja o experien]\ de 10 ani `n laboratoarele fra]ilor s\i, pleac\ la Paris la specializare, devenind elevul celebrului cofetar [i patisier parizian, Boissier. Dup\ un stagiu de 2 ani, Grigore Cap[a se remarc\ atât de mult `ncât este selec]ionat s\ participe la Expozi]ia Universal\ de la Paris,

unde ob]ine o „Men]iune” [i chiar promisiunea `mp\r\tesei Eugenia de a-l numi furnizor al Cur]ii Imperiale.

Ai no[tri tineri `nv\]au la Cap[a ~n doar câteva decenii, Casa Cap[a `ncepe s\ adune numeroase distinc]ii - „Medalia de aur pentru merit”, conferit\ de juriul Expozi]iei Interna]ionale de la

Casa Cap[a la 1900

30

www.VREAU BILET.ro

Viena, „Medalia de Aur a Expozi]iei din Paris” (1873 [i 1875), precum [i trei medalii de aur [i dou\ „Grand Prix”, dobândite la Marea Expozi]ie Universal\ de la Paris (1900). Elevii talenta]i ai firmei sunt trimi[i [i ei la preg\tire `n Fran]a: printre ace[tia `l amintim pe Jean Nestor, devenit mai târziu patronul unei la fel de celebre cofet\rii, ce-i va purta numele, pe buc\tarul Theodor Gal [i patisierul Gh. Oprescu (Du]\). La Cap[a `ntâlneai elita politic\ [i artistic\ a României. Tinerii talenta]i, reveni]i de la studii `n str\in\tate, se sim]eau bine aici, ei reg\sind atmosfera rafinat\ a localurilor din capitalele europene, de a c\ror nostalgie `ncepeau s\ sufere. ~n 1886, se `nfiin]eaz\ Hotelul [i Restaurantul Cap[a. Hotelul s-a inaugurat sub direc]ia francezului Bourdell, fost director al celebrului „Caffé Anglais” din Paris. Casa Cap[a va prelua antrepriza Restaurantului Hotelulului Caraiman din Sinaia (1907), precum [i restaurantul [i Hotelul „Palace” din acela[i ora[ (1912). Restaurantul de la Athénée Palace [i bazinului Lido din Bucure[ti vor beneficia, de asemenea, de serviciile de excep]ie ale Casei Cap[a (1933). La rândul s\u, „Cafeneaua Cap[a” a devenit un fel de anex\ a Parlamentului [i redac]iilor bucure[tene. Parlamentarii [i politicienii prezen]i la Cap[a veneau aici pentru a „pune ]ara la cale”.

Pr\jituri cu nume de roluri ~n anul 1901, a c\lcat pragul Cap[ei Gabrielle Réjane, interpret\ consacrat\ a repertoriului teatral modern, str\lucitoare mai ales `n „Madame San-Gene” de Victorien Sardou [i Emile Moreau. ~n bun\ tradi]ie, elevii lui Grigore Cap[a au botezat minun\]iile lor de [ocolat\ cu denumiri sonore, evocând roluri antologice jucate de diva parizian\: „San-Gene”,„ Sapho”, „La Douloureuse” ori chiar `nghe]ata „Réjane”. ~n prim\vara anului 1902, Jane Hading uimea publicul din capitala ]\rii, interpretând pe scen\ roluri antologice `n „Sapho” de A. Daudet, „Les Demi-vierges” de Marcel Prevost, spectacolele fiind `ncheiate la Cap[a cu copioase www.VREAU BILET.ro

Sarah Bernhardt

„supeuri”. Tot cam pe atunci, un renumit actor francez al vremii, considerat un arbitru incontestabil al modei pariziene, Charles Le Bargy, atr\gea `n sala de spectacol a Teatrului Na]ional tot ce avea mai elegant [i mai gra]ios `nalta societate româneasc\. Jachetele, vestele [i cravatele junelui actor din ]ara Coco[ului Galic, simbol al elegan]ei scenice, primeau ca replic\ str\lucirea toaletelor, fracurilor [i bijuteriilor celor veni]i la spectacol. ~n feericele lumini ale teatrului sau ale separeurilor de la Cap[a, puteai admira b\rba]i maniera]i, cu o ]inut\ impecabil\, din a c\ror vestimenta]ie nu lipseau: p\l\ria `nalt\, jacheta „foncée”, c\ma[a cu guler drept, cravata „noeud marin”, man[ete scrobite, m\nu[i suedeze, pantalonii „fantaisie”, ghete, baston...

Parlez-vous français? Privind lista arti[tilor str\ini, afla]i pe la `nceputul veacului trecut `n capitala ]\rii (Suzanne Despré, considerat\ cea mai bun\ interpret\ a dramei moderne, De Fernade, Cora Lapercerie, Silvain, Blanche Toutain sau Cléo de Merode, celebr\ dansatoare a Operei Mari din Paris), constat\m, de bun\ seam\, `n ce direc]ie se `ndrepta simpatia [i interesul artistic al publicului românesc. Fran]uzirea repertoriului teatral,

urmând capriciile publicului, actorilor sau conduc\torilor Teatrului Na]ional, era trec\toare. ~n schimb, la Cap[a, franceza era o prezen]\ statornic\ fiindc\, de la paznic [i pân\ la casier\, se auzea limba vorbit\ pe malurile Senei. Nomenclatorul produselor sale de cofet\rie (Charlotte, Joffre, Caramel, Savarine, Brioche, Merengues, Petit Fours, Chanticler, Langue de Chat, Foursec, Coupe Jacques, Biscuits, Triangle, Pailles Parmesan, Parfait praliné, Gaufrettes, Truffes de Chocolat) meniurile, termenii profesionali sau de gastronomie erau prilejuri de `nv\]are a limbii franceze, evocatoare `n plan lingvistic a unei alte civiliza]ii.

Sarah Bernhardt: „Iubesc poporul român atât de artist...” P\str\toare a tradi]iei, Casa Cap[a etaleaz\ `n saloanele sale tabloul unei celebrit\]i a lumii teatrale pariziene, `ndr\gostit\ de români: Sarah Bernhardt. Tragedian\ f\r\ egal, „un patrimoniu de glorie al artei dramatice franceze”, aceasta f\cea s\li pline, de fiecare dat\ când juca `n România. Constantin Bacalba[a `[i amintea c\ au fost femei din `nalta societate care [i-au ipotecat casele pentru a-[i putea cump\ra diamante, toalete ori a-[i pl\ti loja `n care s\ fie prezente la spectacolele celei pe care `ntreaga lume o numea „Divina”. La `ncheierea reprezenta]iei, marea actri]\, care locuia de fiecare dat\ la Hotelul Cap[a, `[i primea admiratorii `n saloanele cofet\riei. Gândurile sale la adresa poporului român, p\strate de c\tre Cartea de Onoare a Casei Cap[a, sunt extrem de gr\itoare: „Sunt profund admiratoare `n fa]a acestui ora[. Iubesc poporul român atât de artist, patriot, `n]elept [i puternic. Sarah Bernhardt, 1908.” Cap[a a g\zduit [i alte nume celebre: Josephine Baker, dansatoare [i cânt\rea]\ american\, Eugene Ysaye, violonist belgian, unul dintre cei mai mari interpre]i ai epocii interbelice, Pietro Mascagni, Hary Bauer, actor de film, Joseph Schmidt, cânt\re] de oper\ [i operet\. (Va urma) 31

festCO 2007

FESTIVALUL COMEDIEI ROMÂNESTI edi]ia a IV-a

MIERCURI 21 MARTIE 12.00 Conferin]\ de pres\

SÂMB|T| 24 MARTIE 18.30 Teatrul de Comedie, Sala Mare deschiderea festCO 2007 19.00 Teatrul de Comedie, Sala Mare Sânziana [i Pepelea de Vasile Alecsandri, regia Dan Tudor Teatrul Na]ional „I.L. Caragiale” Bucure[ti DUMINICA 25 MARTIE 11.00 Studioul Casandra ~ncepem [i Conu’ Leonida fa]\ cu reac]iunea de I.L. Caragiale Universitatea de Art\ Teatral\ [i Cinematografic\ „I.L. Caragiale” Bucure[ti - spectacol coupe prezentat `n afara concursului 12.00 Teatrul de Comedie, Sala Studio Fasole b\tut\ m\r - dramatizare dup\ Marin Sorescu - Universitatea „Spiru Haret” De demult, mai demult de I.L. Caragiale - Universitatea Hyperion spectacol `n afara selec]iei Comedia româneasc\ [i [colile de teatru - `ntâlnire cu studen]i [i profesori ai Facult\]ilor de Teatru din cadrul UNATC „I.L. Caragiale”, Universitatea „Spiru Haret” [i Universitatea Hyperion 17.30 Teatrul de

Comedie, Sala Studio Adio, Carmen! de Mimi Br\nescu, regia Titus Scurt Teatrul de Comedie - proiectul COMEDIA }INE LA TINEri 19.00 Teatrul de Comedie, Sala Mare D’ale carnavalului de I.L. Caragiale, regia Matei Varodi - spectacol `n limba sârb\, supratitrat `n limba român\ Teatrul Joakim Vujic, Kragujevac, Serbia 21.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio Fir'mituri de Lia Bugnar, regia Dorina Chiriac Teatrul Luni de la Green Hours

32

LUNI 26 MARTIE 17.00 Teatrul de Comedie, foaier Lansare carte - Omul-pubel\, Femeia ca un câmp de lupt\ de Matei Vi[niec Editura Cartea Româneasc\, 2006 17.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio Voci `n `ntuneric dup\ „Teatrul descompus” de Matei Vi[niec, regia Eric Deniaud - spectacol de anima]ie cu p\pu[i - spectacol `n limba francez\ Drolatic Industry - Paris, Fran]a 18.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio Teatrul de anima]ie [i p\pu[i - `ntâlnire cu arti[tii din acest domeniu `n prezen]a lui Matei Vi[niec [i a invita]ilor din Fran]a

Crize sau `nc\ o poveste de dragoste de Mihai Ignat, regia m. chris. nedeea, Teatrul Imposibil - Cluj 19.00 Teatrul Na]ional Bucure[ti, Sala Atelier Comedie ro[ie de Constantin Turturic\, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Na]ional „I.L. Caragiale” Bucure[ti 21.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio 1 aprilie de I.L. Caragiale - Trupa Argos a {colii Centrale O soacr\ dup\ Ion Luca Caragiale Trupa Step a Clubului Copiilor Sector 5 (spectacole câ[tig\toare ale premiului „festCO” `n cadrul Festivalului de Teatru pentru Liceeni „Jos P\l\ria”, edi]ia a IX-a, 2006, prezentate `n afara concursului

MAR}I 27 MARTIE 16.00 Teatrul de Comedie, foaier Clubul de lectur\ festCO Divort `n direct de Horia Gârbea - premiul III la Concursul de Comedie Româneasc\, edi]ia a II-a 17.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio Voci `n `ntuneric, dup\ „Teatrul descompus” de Matei Vi[niec, regia Eric Deniaud - spectacol de anima]ie cu p\pu[i - spectacol `n limba francez\ Drolatic Industry - Paris, Fran]a 19.00 Teatrul de Comedie, Sala Mare

JOI 29 MARTIE 16.00 Teatrul de Comedie, foaier Clubul de lectur\ festCO Blocaj `n trafic de Bogdan Costin - premiul I la Concursul de Comedie Româneasc\, edi]ia a II-a 17.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio Telefonu’, omleta [i televizoru’, dup\ basme populare române[ti [i o istorie polonez\, regia Alexandru Dabija Teatrul „Anton Pann” Rm. Vâlcea 19.00 Teatrul de Comedie, Sala Mare No One text [i regie Carmen Vioreanu Teatrul Tineretului Metropolis 21.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio St\ s\ plou\ - text [i regie Lia Bugnar Teatrul Luni de la Green Hours

Cuvântul progres spus de mama sun\ teribil de fals de Matei Vi[niec, regia Ersi Vassilikioti - spectacol `n limba greac\, supratitrat `n limba român\ Compania Piramatiki Skini, Salonic, Grecia 21.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio Buzunarul cu pâine de Matei Vi[niec, regia Mona Gavrilas, Teatrul de Comedie, proiectul COMEDIA }INE LA TINEri MIERCURI 28 MARTIE 16.00 Teatrul de Comedie, foaier Clubul de lectur\ festCO Revolu]ia textil\ de Diana Manole - premiul II la Concursul de Comedie Româneasc\, edi]ia a II-a 17.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio

VINERI 30 MARTIE 17.00 Teatrul de Comedie, foaier Clubul de lectur\ festCO - Yorick de Ion Chelaru lansare de carte Dialoguri dramatice de Ion Chelaru, Editura Phoebus, Bucure[ti, 2007 19.00 Teatrul Na]ional Bucure[ti, Sala Mare O scrisoare pierdut\ de I.L. Caragiale, regia Tompa Gabor spectacol `n limba maghiar\, supratitrat `n limba român\ Teatrul Maghiar de Stat Cluj SÂMB|T| 31 MARTIE 17.00 Teatrul de Comedie, Sala Studio Delir `n doi de Eugene Ionesco, regia Claudiu Goga Teatrul de Comedie 20.00 Gala Comediei Române[ti, edi]ia a II-a. Vor fi decernate premiile Festivalului Comediei Române[ti, edi]ia a V-a [i premiile Concursului Comediei Române[ti, edi]ia a II-a www.VREAU BILET.ro

Dorel Vi[an:

Realitatea e mai tic\loas\ decât

” „TIC|LO{II

u o zi `nainte de premiera filmului „Tic\lo[ii”, Radu Moraru, unul dintre „personajele” filmului, a avut inspirata idee de a-I aduce `n platoul de la B1 Tv pe actorii din film, fa]\-n fa]\ prototipurile lor din realitate (o parte dintre ace[tia): Ioan Talpe[, Mugur Ciuvic\, Cozmin Gu[e etc. Cei din urm\ (cu excep]ia lui Gu[e) au `ncercat s\ sus]in\ ideea c\ realitatea politic\ nu-i chiar a[a neagr\ cum e prezentat\ `n film, c\ mai exist\ [i oameni politici de treab\, care chiar `[i fac datoria, care chiar pun um\rul, care chiar se implic\ bla, bla, bla… „Domnule Dandu - i s-a adresat «Na[ul» lui Dorel Vi[an, dup\ numele din film - , eu cred c\ a]i realizat cel mai bun rol de om de afaceri veros care s-a f\cut pân\ acum `n România postdecembrist\. Dumneavoastr\ cum vede]i raportul dintre realitate [i fic]iunea `n care a]i jucat?”. Dorel Vi[an, care a stat destul de retras `n restul emisiunii, a dat un r\spuns f\r\ echivoc: „Filmul e dep\[it de via]\. Eu am spus-o [i la conferin]a de pres\: realitatea este mai tic\loas\ decât «tic\lo[ii» din film. B\nu-

C

www.VREAU BILET.ro

iesc c\ peste tot `n lume sunt oameni politici corup]i, dar cred c\ la noi se compromit mai u[or [i mai repede decât `n alt\ parte. Iar `n România nu se compromit doar oamenii politici, se compromit [i oligarhii. E o treab\ care pe mine m-a fr\mântat mult [i `nc\ m\ fr\mânt\. {i eu am cochetat cu politica, dar mi-am amintit de o vorb\ a mamei: «M\i, copile, gânde[te-te c\ toat\ via]a nu te ai decât pe tine. F\ cumva, cum po]i, s\ te compromi]i cât mai pu]in». Sunt cuvinte de mare `n]elepciune, despre un lucru de care nu mai ]ine cont românul la aceast\ or\, mai ales cel care tinde spre ciolan. Indiferent dac\ e vorba de oameni politici sau oligarhi.{i aceasta este problema societ\]ii noastre c\ci, vorba domnului Talpe[, nu se vede albul, fir-ar s\ fie! Dar nu de film e vorba aici, ci de via]\, de societatea `n care tr\im. Nu se vede albul [i nici posibilitatea de a ie[i din aceast\ situa]ie. Sus]in `n continuare c\ filmul e dep\[it de realiatea politic\”. Cu pu]in timp `nainte de aceast\ emisiune, Dorel Vi[an ne f\cuse o declara]ie similar\, dar `n al]i termeni: „~n film e o replic\: «Când bagi mâna acolo unde o b\g\m noi, nu [tii peste mâna cui dai». Eu o propusesem altfel, mai explicit: «Când bagi mâna `n gr\mada ho]ilor, s-ar putea ca mâna peste care dai s\ te oblige s\ spui: S\ tr\i]i dom’ prim ministru!. Lumea despre care vorbe[te filmul \sta e atât de `ncâlcit\, `ncât, dac\ vrei s\ tai r\ul din ea, nu mai po]i. Pentru c\ tot organismul e stricat, e ca o metastaz\ generalizat\” (Miron Manega)

33

Realitatea e mai tic\loas\ decât

TIC|LO{II

Premier\ cu taraf „Tic\lo[ii” este un film-radiografie. {i `nc\ una f\r\ menajamente, a clasei politice de dup\ decembrie ‘89. Unele scene sunt atât de real(ist)e, `ncât ai impresia c\ te ui]i la un film documentar sau la [tirile de pe nu [tiu ce post de televiziune. Toate-s decupate din via]\, cu precizie de b\trân bijutier chinez. Dac\ v-a]i aflat printre cei care au luat parte la premiera filmului, `n holul sau `n sala Cinematografului Studio, nu miza]i pe faptul c\ nu sunte]i persoane publice, pentru a v\ p\stra anonimatul. ~n urm\torul film al lui {erban Marinescu v-a]i putea (re)g\si. {tefan Iordache aplaudându-[i colegii

Cornel Diaconu, pierdut `n mul]ime

34

Claudia D\boveanu

Nelu Ploie[teanu f\când „revista presei”

Dorel Vi[an acoperind... ceva

Doamna [i domnul Papaiani

Dinu S\raru cu p\l\rie [i f\r\... body-guard

[a e cazul oamenilor de televiziune Dan Diaconescu [i Radu Moraru. Ai senza]ia c\ au coborât din televizoare [I au nimerit ca din `ntâmplare pe marele ecran. Numai c\ ei doi, ca-n bancul cu prafurile pentru poten]\, n-au venit la ceremonia de lansare a filmului. ~n schimb, f\r\ covor ro[u, f\r\ icre negre `nfulecate cu lingura de ciorb\ ori somon `n aspic stropit cu mujdei sau m\car cu [ampanie, oamenii care au f\cut ca acest film s\ existe au sosit la premier\. Cineva a venit la bra]ul uneia dintre fiice - cea mic\ - `nve[mântat `n negru, de la p\l\ria de fetru, pân\ la ghetele de boier. {i chiar p\rea un boier de ]ar\, venit din vremuri de alt\dat\. L-am numit pe acela care a transformat, `n anii ‘80, bezna `n focuri de artificii, la cârma Teatrului Mic. Acela[i care a scris singurul roman politic de dup\ ‘89, „Ciocoii noi cu bodyguard”, dup\ care a f\cut adaptarea regizorul {erban Marinescu. {i el, o prezen]\ extrem de discret\ la ceremonie. Dou\ pete de culoare: doamna Laura, amfitrioana unei locante din centrul

A

www.VREAU BILET.ro

R\zvan Vasilescu (generalul din film)

Orchestra „{arpele Ro[u”

35

Realitatea e mai tic\loas\ decât

TIC|LO{II

{erban Marinescu [i „Dandu Patricianu”

Bucure[tilor de odinioar\ (Jari[tea), unde s-au turnat unele dintre cele mai savuroase scene ale filmului, [i Nelu Ploie[teanu, un gitan de… m\tase `n film [i-n via]\, [eful tarafului de l\utari care te `ntâmpina la intrarea `n cinematograf, pe ritmurile sacadate ale unui mar[ de pe vremea vizitelor oficiale ale [tim-noicui… Apoi, Dorel Vi[an, alias bog\ta[ul Dandu Patricianu, cel care-[i permite s\ pompeze bani `n stânga [i-n dreapta, inclusiv `n primbalerina Operei, iubita lui oficial\. Am numit-o pe Monica Davidescu, pe care silueta de silfid\ [i forma fizic\ excelent\ din ultima vreme o propune `n roluri de dansatoare [I balerin\ `n teatru, film sau seriale. Monica - numai zâmbet [i flori rare s-a fotografiat lâng\ amantul ei (din film, desigur!) Dorel Vi[an, `mbr\cat `ntr-un smoking indian de culoarea untului, cu revere gen cazac\ [i fireturi. Printre marii absen]I de la ceremonia de lansare a „Tic\lo[ilor” I-am mai aminti pe Hora]iu M\l\ele (interpretul prim-ministrului) [i Gheorghe Dinic\ (un fost securist) [i Mircea Albulescu (un om de `ncredere al… oricui e puternic). N-a putut lipsi {tefan Iordache: adic\ Didi Sfiosu, revolu]ionarul ajuns `ntr-un postcheie - consilier preziden]ial. Adic\ Maestrul. F\r\… Margareta. Fotografiile de la paginile 33-36, inclusiv coperta, sunt f\cute de CORNEL LAZ|R

36

O „balerin\” [i un „securist”: Monica Davidescu [i Cornel Diaconu

Cucoana [i boierul: Laura ot Jari[tea [i Dinu S\raru www.VREAU BILET.ro

Istoria filmului românesc (III)

Primul film despre Eminescu a ie[it la iveal\ dup\ 92 de ani Dan Toma Dulciu

š

La capitolul filme cu sau despre Eminescu st\m ru[inos de prost. Cu excep]ia a trei documentare [i a dou\ încerc\ri de fic]iune („Luceaf\rul”, în regia lui Emil Loteanu, [i „Eminescu versus Eminem”, regizat de Florin Piersic Jr), nu prea avem nimic. S-a descoperit îns\, în Arhiva Na]ional\ de Filme, o pelicul\ de 21 de minute, realizat\ în 1914, care este primul film documentar destinat vie]ii lui Eminescu.

Filmul se nume[te „Eminescu, Veronica, Creang\” [i a fost realizat de unul dintre cercet\torii controversa]i ai vie]ii lui Eminescu. Numele lui : Octav Minar. De[i circula de mult\ vreme pe internet, filmul nu a fost men]ionat pân\ acum în

Gheorghe Eminovici [i fiul s\u Mihai (Eminescu). Aceast\ fotografie nu a mai fost publicat\ niciodat\ pân\ acum. Ea este „capturat\” din filmul lui Octav Minar. 38

nici un document public. Este o m\rturie extraordinar de valoroas\, atât pentru istoria literaturii, cât [i pentru istoria cinematografiei române[ti. www.VREAU BILET.ro

O alt\ imagine document: Eminescu `n ultimul an de via]\. Fotografia este f\cut\, probabil, `n curtea spitalului {u]u.

fost creat „Pavilionul Cinematografiei”, o cl\dire construit\ special pentru proiec]ii de film. Primul cinematografic din Bucure[ti, aflat pe strada Doamnei, se inaugureaz\ în 1909, purtând numele „Volta”. Premizele industriei filmului p\reau de bun augur, c\ci augusta regin\ Elisabeta inaugura, în 1910, un prim Studio, „Laboratorul Carmen Sylva”. Aici urmau s\ se imortalizeze reportaje princiare, documentare folclorice, cu priz\ la imaginea idilic\ a României, dar [i un film de fic]iune „Dragoste la mân\stire” (1912), scenariul fiind semnat de prolificul Victor Eftimiu [i sensibilul poet Emil Gîrleanu.

„Amor fatal”, primul film artistic

„Parada regal\ de 10 mai 1897”

Laboratorul Carmen Sylva

De[i revista VREAU BILET.ro a f\cut deja o prezentare a începuturilor cinematografiei române[ti, relu\m contextul acelei perioade, pentru a în]elege mai bine importan]a primului film despre poetul nostru na]ional. Pe 27 mai 1896, la doar 7 ani de la moartea lui Eminescu, au loc primele proiec]ii cinematografice, într-o sal\ improvizat\, de pe Calea Victoriei, la sediul ziarului L’Indépendance Roumaine. Dac\ ar mai fi tr\it, cu siguran]\ c\ Poetul ar fi consemnat p\rerea sa despre „Lanterna Magic\”, a[a cum f\cuse cu ani în urm\ despre spectacolele de teatru [i recitalurile de muzic\. Edwin Schurmann, impresarul actri]elor Adelina Pati [i Eleonora Duse, faciliteaz\ echipei mobile a firmei Lumière prezentarea la Bucure[ti a primelor produc]ii cinematografice: Un dineu, Lec]ii de mers pe biciclet\, Sera, Plecarea enoria[ilor de la o mess\, Mic dejun pe iarb\, Pia]a Operei, Bufetul, Sosirea unui tren în gar\. Opticianul [i fotograful Paul Menu (1876-1973) realizeaz\ pentru casa Lumière primele film\ri în România: „Parada regal\ de 10 mai 1897/ Majestatea Sa Regele C\lare, ocupând locul pe Bulevard pentru a prezida defilarea”.

În decurs de 60 de zile, au fost realizate alte 16 scurte filme de actualit\]i: Târgul Mo[ilor, Hipodromul [i cursele de la B\neasa, Terasa cafenelei Cap[a, Inunda]iile de la Gala]i, Exerci]iile marinei terestre, Vasele flotilei de pe Dun\re etc. A[adar, începuturile filmului românesc stau sub semnul auspiciilor generoase ale CASEI REGALE: La Expozi]ia Jubiliar\ din 1906 a

www.VREAU BILET.ro

În 1912, ca o replic\ a demersului oficial, dar [i ca o reac]ie la concuren]a cinematografiei str\ine, reprezentat\ la Bucure[ti prin cunoscuta cas\ de filme „Pathé, se na[te primul studio cinematografic românesc: „Filmul de Arta Leon M. Popescu”, dup\ modelul celebrei societ\]i cinematografice, „Le Film d’art” , a fra]ilor Lafitte. Primul film artistic, „Amor fatal”, prezentat în premier\ la 18 Septembrie 1911, cu Lucia Sturdza, Tony Bulandra, Aurelian Barbelian, Constantin Neam]uOttonel [i Grigore Brezeanu, avându-l ca regizor pe tân\rul [i talentatul Grigore Brezeanu,

Casa de la Ipote[ti, a[a cum ar\ta ea `n 1914

39

Ilustrare mut\, cu actori, a poeziei „Luceaf\rul”

imaginea fiind semnat\ de Victor de Bon (din partea casei de filme „Pathé”) s-a pierdut. Aceea[i soart\ trist\ au avut [i alte asemenea produc]ii.

miera de la 1 septembrie, 1912. Succesul de public, presa favorabil\, dar mai ales contextul european (R\zboaiele Balcanice, în care România avea s\ fie implicat\) fac din acest film un adev\rat document artistic, istoric dar [i de interes militar. Filmul nu a supravie]uit vitregiilor vremurilor decât sub form\ fragmentar\.

Octav Minar, un creator nedrept\]it

Istoria filmului românesc este dominat\, îns\, în perioada de început, de un film monumental, „R\zboiul de ignorat inexplicabil [i pe nedrept în zilele noastre. Independen]\” Din fericire filmul, realizat în 1914 Dorin]a lui Leon Popescu a fost de controversatul Octav Minar, aceea de a promova filme cu intitulat „ Eminescu, Veronica, caracter na]ional, cum a fost filCreang\”, crea]ie de o însemn\tate Filmare f\cut\ la Vene]ia, special excep]ional\, s-a pentru realizarea documentarului p\strat pân\ în zilele noastre, fiind considerat\ una dintre cele mai valoroase piese aflate în tezaurul Arhivei Na]ionale de Filme. Pelicula, recuperat\ [i recondi]ionat\ integral, în format alb/negru, cu durat\ de aproximativ 20 de minute, este crea]ia Casei de Filme „Pathé”. Imaginea este semnat\ de acela[i Victor de Bon, care realizeaz\ o mul-epopee „Independen]a crea]ie extrem de interesant\: un României” (1912). Generoasa sa ini]iativ\ a fost sprijinit\ de acela[i film documentar, având scene Grigore Brezeanu (regizor), Frank lirice, interpretate de arti[ti profesioni[ti. Partea de crea]ie liricoDaniau (operator francez), scenic\, poeme eminesciene Corneliu Moldoveanu (coscenaecranizate artistic, a fost filmat\ în rist), Petre Liciu, C. Nottara [i str\in\tate: Italia [i Egipt ! Aristide Demetriade, debutanta Elvira Popescu, precum [i întrea- Acest film a fost ignorat timp de multe decenii de istoricii literari, ga trup\ de actori ai Teatrului Na]ional. Considerat printre primele filme Sora lui istorice din lume, „R\zboiul de Creang\, Independen]\” este o adev\rat\ `n 1914 superproduc]ie holywoodian\: în fa]a camerei de filmat defileaz\ regimente de elit\ ale armatei române (80.000 de figuran]i, inclusiv veterani de la 1877). Rolul lui Carol I era jucat de Aristide Demetriad. Regele însu[i a vizionat filmul, înainte de pre-

40

mai ales de c\tre eminescologi, inclusiv de istoricii filmului din România, de[i virtu]ile sale sunt de net\g\duit. F\r\ a intra în detalii, ne re]in aten]ia imagini autentice, filmate la începutul veacului trecut, ce pot fi denumite cu adev\rat documente istorice, înf\]i[ând meleagurile natale ale Poetului, diferite fotografii ale lui Eminescu, inclusiv o controversat\ poz\ a Poetului, împreun\ cu tat\l s\u, Casa lui Aron Pumnul din Cern\u]i, unde a locuit Eminescu, imagini ale Ia[ului, precum [i câteva cl\diri pe unde pa[ii acestuia au poposit (Biblioteca Central\, „Bolta Rece”, localul „Trei Sarmale” etc), rudele aces-

Ion Creang\ ultima fotografie tuia (Arhimandritul Ioachim Iura[cu), Mormântul lui Eminescu de la Cimitirul Bellu, busturile lui Eminescu de la Dumbr\veni, Boto[ani, din fa]a Ateneului, fotografiile Veronic\i Micle, Teiul lui Eminescu, Gr\dina Copou, Mân\stirea V\ratec, Mormântul Veronic\i Micle, rudele în via]\ ale lui Creang\. Dac\ acest film ar fi fost studiat cu aten]ie, reconstituirea casei memoriale a lui Eminescu de la Ipote[ti ar fi fost cât se poate de aproape de realitate ! În al doilea rând, filmul acesta, avându-l ca autor pe mult hulitul [i blamatul Octav Minar, printre cele mai elocvente documente cinematografice p\strate în întregime, este prima încercare de a reda cu mijloacele specifice celei de a 7-a arte crea]ia eminescian\. În acest fel, Octav Minar, pe nedrept acuzat c\ a mistificat biografia poetului, numit cu mali]iozitate de unii critici un veritabil „necrofor”, este reabilitat pentru vecie. www.VREAU BILET.ro

Pe 25 martie, la Opera Na]ional\ din Bucure[ti

Cenu[qreasa (La Cenerentola)

Muzica: Gioacchino Rossini Libret: Jacopo Ferretti Premiera: Roma, 25 ianuarie, 1817 Foarte popular\ în secolul XIX, dar aproape uitat\ mai târziu, aceast\ comic\ repovestire a basmului a reînceput s\ intre în aten]ia publicului abia de curând. Cenerentola este sora vitreg\, s\rac\, la mila lui Don Magnifico [i a celor dou\ surori, Clorinda [i Thisbe. Când prin]ul Ramiro, deghizat [i prezentându-se ca valetul Dandini, o vede pe Cenu[\reasa cei doi se îndr\gostesc aproape instantaneu. Cenu[\reasa reu[e[te s\ ajung\ la bal, ca o misterioas\ doamn\, iar Prin]ul îi declar\ din nou iubirea sa, dar Cenu[\reasa dispare, l\sând în urm\ una dintre br\]\rile sale, f\r\ a uita s\ îi spun\ s\ o g\seasc\, dac\ o iube[te atât de mult. Mai târziu, când Prin]ul îl viziteaz\ pe Don Magnifico, vede pe bra]ul Cenu[\resei o br\]ar\ identic\, iar adev\rul iese la iveal\, spre furia neputincioas\ a surorilor.

www.VREAU BILET.ro

Personaje Angelina - Cenerentola Prin]ul Ramiro Dandini (valetul Prin]ului) Alidoro (filosof [i tutorele Prin]ului) Don Magnifico (tat\l vitreg al Cenu[\resei) Clorinda (Fata cea mare a lui Don Magnifico) Tisbe (Fata cea mic\ a lui Don Magnifico) Rolul principal este de]inut de Ruxandra Donose, care va evolua din 12 aprilie a.c.

41

O chitar\ celebr\ pe Strada Turturelelor Pe 5 [i, respectiv, 6 aprilie, celebrul chitarist australian Frank Gambale se va afla `n România pentru a sus]ine dou\ concerte. Primul, programat pe 5 aprilie, va avea loc `n noul club Becker’s Guitar Center, situat `n cl\direa fostului club Eclipse (Why Not), din strada Turturelelor nr.11. Noul club, Becker’s Guitar Center, va fi unul dintre cele mai mari cluburi de gen (jazz & rock) din Europa, local `n care ve]i putea s\ vede]i [i s\ asculta]i pe cei mai `n vog\ arti[ti locali sau interna]ionali ai momentului. Atât la Bucure[ti (5 aprilie), cât [i la Sala Thalia din Sibiu (6 aprilie), Frank Gambale va fi `nso]it de Natural High Trio, grup din care mai fac parte al]i doi muzicieni de geniu: Alain Caron (Canada) - chitar\ [i Otmaro Ruiz (Venezuela) - pian. N\scut la 22 decembrie 1958, Frank Gambale este un chitarist de jazz [i fusion, fiind cunoscut pentru tehnica „sweep-picking”. Dup\ ce a absolvit Guitar Institute of Tehnology din Hollywood, Frank Gambale a `nceput s\ cânte prin cluburi [i a publicat prima carte, intitulat\ „Speed Picking”. ~n 1986, el a

42

semnat un contract pe 3 albume cu cei de la Legato. La scurt timp, a plecat `n turneu al\turi de Jean-Luc Ponty. Dup\ turneul cu Ponty, Gambale a dat probe cu celebrul Chick Corea. A[a a `nceput o colaborare de 6 ani `ntre Gambale [i trupa lui Chick Corea, perioada care a `nsemnat cinci albume [i un premiu Grammy. Tot `n 1986, Frank Gambale semneaz\ un contract cu produc\torul Ibanez. Celebra firm\ lanseaz\ pe pia]\ modelul de chitar\ Frank Gambale. Pe lâng\ cariera muzical\, chitaristul a fost [i Pre[edinte al Sec]iei chitar\ din cadrul Academiei de Muzic\ din Los Angeles. ~n 2004, el a cântat din nou al\turi de Chick Corea `n turneul european al acestuia. De-a lungul carierei, Frank Gambale a lansat 16 albume. Biletele au un pre] general de 80 RON [i se g\sesc `n re]eaua de vânzare www.bilet.ro , atat pe internet, cât [i la casele proprii de bilete din re]eaua de magazine DIVERTA MALL VITAN, PLAZA MALL, UNIREA SHOPPING CENTER, SCALA [i la ber\ria german\ Becker Brau. Informa]ii la 335.56.75/335.56.48 si 0722.440.862 www.VREAU BILET.ro

INTERVIU Thomas Karlsson „Eminen]a cenu[ie” a trupei THERION C\t\lina Iancu

„Mircea Eliade este surs\ de inspira]ie pentru mine” 44

S-ar putea spune c\-[i p\streaz\ aura de mister [i de „om din umbr\”, c\ci rareori `l poate prinde cineva s\-i pun\ `ntreb\ri. Printr-o minune, sau [ans\ extraordinar\, cum vre]i s\-i spune]i, l-am `ntâlnit `n Stockholm, [i ne-a acordat un interviu. ~n România i se spune „Eliade al Suediei”. C\ci, `ntr-adev\r, opera lui Mircea Eliade este una dintre sursele sale de inspira]ie. Thomas Karlsson, „vocea [optit\ de pe «Ljusalfheim»”, este eminen]a cenu[ie din spatele trupei Therion. Fiindc\, de mai bine de 10 ani, scrie versurile forma]iei amintite. Are propria trup\ - Shadowseeds, este fondatorul Dragon Rouge, cercet\tor, scriitor [i specialist `n istoria religiilor. www.VREAU BILET.ro

„Eu [i Christofer ne cunoa[tem de când aveam 18 ani” - Scrie]i versurile pentru Therion de mai bine de 10 ani. Cum a `nceput colaborarea cu trupa? - Eu [i Christofer Johnsson (liderul Therion) ne cunoa[tem de când aveam 18 ani. Interesele comune ne-au apropiat: mitologia, religia, magia, filosofia. Christofer a scris textele pentru primele dou\ albume. Eu am colaborat la „Vovin”, iar de la „Theli” `ncolo am fost singurul autor al versurilor Therion. - Potrivit lui Christofer, muzica e compus\ `ntotdeauna `naintea textului. V\ cere el o tem\ anume, sau alegerea v\ apar]ine? - Deseori, `n discu]iile noastre, subiectele vin oarecum de la sine, deoarece avem acelea[i subiecte de interes. Astfel, o tem\ care ne preocup\ pe amândoi poate deveni surs\ de inspira]ie pentru o pies\ [i chiar pentru un disc `ntreg. De exemplu, ultimul album, „Gothic Kaballah”, s-a n\scut din studiul nostru aprofundat al teoriilor lui Johannes Bureus, un ocultist suedez din secolul al XVII-lea. Christofer a devenit [i el interesat de operele acestuia [i ne-am gândit c\ asta ar fi o tem\ interesant\ pentru urm\toarea produc]ie Therion. Deseori se `ntâmpl\ astfel: eu vin cu o idee, sau Christofer vine cu o idee, pe care le discut\m `mpreun\.

„Sper s\ g\sesc un traduc\tor `n limba român\ pentru c\r]ile mele” - Se poate spune c\ CD-urile sunt o extensie a c\r]ilor dvs.? - Atât albumele Therion cât [i c\r]ile mele sunt la rândul lor extensii ale temelor [i preocup\rilor noastre din cadrul Dragon Rouge. - C\r]ile dvs. se adreseaz\ `ncep\torilor sau avansa]ilor? - Pot fi abordate [i de `ncep\tori, dar nu sunt pentru omul de pe strad\. Cine cite[te trebuie s\ fie `ntr-adev\r interesat de subiect. Totu[i, ultima apari]ie, „Adulrunan…”, se adreseaz\ deja celor avansa]i. - A]i fost tradus `n englez\, `n german\ [i italian\. Exist\ [ansa s\ v\ citim [i `n român\? - Sper c\ `n viitor acest lucru va fi posibil. ~ns\ este nevoie s\ g\sesc un traduc\tor pe m\sur\. www.VREAU BILET.ro

„Culianu mi se pare [i el un specialist foarte bun” - A]i studiat istoria religiilor. Unde a]i plasa opera lui Eliade [i a discipolului s\u, Culianu? - L-am studiat foarte mult pe Eliade. Academicianul român este una dintre cele mai importante surse de inspira]ie pentru mine. ~n ceea ce-l prive[te pe Culianu am citit excelenta sa carte „Eros [i magie `n Rena[tere. 1484” [i mi se pare de asemenea un specialist foarte bun. - ~n mitologii dep\rtate `n timp [i spa]iu g\sim elemente similare, precum Ymer la nordici [i omologul s\u babilonian Kingu. Cum se explic\? - ~n opera sa, Eliade a insistat asupra acestui subiect. Cred c\ explica]ia are de-a face cu ideea de-a fi uman, de-a tr\i pe aceast\ planet\. Experien]ele celor care au consemnat aceste mituri au fost ele `nsele similare. ~n Dragon Rouge consider\m c\ exist\ un limbaj universal, care nu este legat de un loc sau de un timp anume, ci de specia uman\ ca atare. ~nsu[i ordinul nostru a fost denumit dup\ un astfel de simbol recurent [i universal. ~n limbile germanice, „a colora `n ro[u” [i „putere” au, etimologic, o r\d\cin\ comun\.

„Omul a pierdut leg\tura cu for]ele care-l fac spiritual [i impredictibil” - ~ntr-o lume plin\ de materialism [i dominat\ de ma[ini, mai este loc pentru GOTA (acronim desemnând, `n englez\, cabala gotic\, runosofia odinic\, tantra [i alchimia)?

- Acum, mai mult ca oricând, e [i loc [i nevoie. Din secolul XVII `ncoace, omul a devenit din ce `n ce mai dependent de ma[ini. Iar de curând [i de computere. A pierdut leg\tura cu acele for]e care-l fac s\ fie spiritual [i impredictibil, a[a cum ma[ina nu va fi niciodat\. GOTA e o cale de `ntoarcere la apari]ia acelui haos, acelui element care l-a f\cut pe om mai viu, mai puternic.

„Am vizitat Casa Poporului [i câteva biserici” - A]i pus bazele Dragon Rouge. Ce aduce el nou fa]\ de alte ordine? - Ne concentr\m aten]ia pe `ndelung uitata tradi]ie nocturn\. ~n ultimele dou\ milenii ideologiile s-au focalizat pe „zona luminii”, sub influen]a simbolismului platonician [i sub cea a iudeocre[tinismului. ~ns\, `n tradi]iile [amanice, dimpotriv\, zona `ntunecat\ era cea mai important\ parte a universului care trebuia explorat\. Dragon Rouge `ncearc\ s\ re`nvie atitudinea vechilor [amani [i s-o adapteze tradi]iei esoterice occidentale. - A]i fost la Bucure[ti al\turi de Therion toamna trecut\, când trupa a sus]inut un concert caritabil, al\turi de 170 de muzicieni români. Ce impresie v-a]i f\cut despre România? - Am stat doar dou\ zile [i n-am putut vedea prea mult. Am vizitat `ns\ Casa Poporului [i câteva biserici. A[ vrea s\ revin `n România. Ca romantic, evident c\ Transilvania va fi unul dintre obiective.

45

Cronic\ de Videofil

O crim\ ferpect\

Alex de La Iglesia, regizor

Diavolul se `mbrac\ de la Yeyo’s Lexa Axinte

~ntr-adev\r, Diavolul este urât, foarte urât, mai ales atunci când e femeie (Monica Cervera - „20 centimeters”, „Searching For

Love”), o cheam\ Lourdes [i este foarte amorezat\ [i constant respins\… Obiectul dragostei sale este Rafael (Guillermo Toledo - „Voices In The Night”, „The Two Sides of The Bed”), un foarte afemeiat vânz\tor la un magazin de confec]ii (Yeyo’s ), infatuat peste limita bunului sim] [i aspirant la onorabila titulatur\ de „[ef de raion”. Whatever.

`ncerc\ri. Marea realizare a unui film este transformarea radical\ a emo]iilor spectatorului, manipulate cu neru[inare [i m\iestrie incontestabil\. O comedie neagr\ reu[it\ este mereu binevenit\, mai ales asezonat\ cu sos spaniol. „Crima ferpect\” regizat\ de Alex de la Iglesia („Alex din Biseric\”, autorul unor filme de referin]\, precum „800 bullets”, „Common Wealth” sau „The Day of The Beast”) este violent\, vulgar\, sexual\, tr\znit\ si periculos de comic\. Aceast\ fascina]ie a cineastului pentru crim\ se va concretiza din nou, foarte curând, `n proiectul numit „Oxford Murders”, o fascinant\ istorisire a `ncerc\rilor unui profesor [i a unui proasp\t absolvent de a stopa o serie de crime corelate prin stranii simboluri matematice. Background britanic, feedback spaniol, succes interna]ional garantat! Material furnizat de www.videofil.ro

Ce au `n comun aceste dou\ personaje ? Ce poate uni mai bine doi oameni extrem de diferi]i [i incompatibili, decât complicitatea la crim\? Crima care aduce mai mult a accident, dar asta e irelevant `n povestea noastr\, mai ales pentru `mpieli]ata de Lourdes. Ea este expert\ `n tran[area cadavrului cu pricina (Fernando Tejero) [i `n terorizarea sus]inut\ a consortului proasp\t ademenit `n pânza V\duvei Negre.

Background britanic, feedback spaniol, succes interna]ional Este incredibil cum un personaj, altmiteri detestabil, reu[e[te s\-]i devin\ simpatic `ntr-un timp atât de scurt. Cum ajungi s\-l comp\time[ti sau chiar s\ empatizezi cu el... Cât de tare `]i dore[ti ca un nenorocit de manipulator s\ scape de Bestia cea Mare [i Urât\ care se hr\ne[te cu zilele [i nervii lui! Wow ! Adesea, realizarea unei pove[ti const\ `n prezentarea unei transform\ri majore a personajului central, `ntr-un timp extrem de scurt, ca rezultat al supunerii acestuia la diverse [i foarte grele 46

www.VREAU BILET.ro

RECLAMA UNICART

Din paginile vremii

48

www.VREAU BILET.ro

Fotografie furnizat\ de Passe-Partout DP

¾ Unirea Shopping Center - etajul 2 (lâng\ magazinul House of Art) Program: Luni - sâmb\t\; orele: 11:00 - 20:00 Telefon: 0720.153.350 ¾ Carrefour Orhideea Program : Luni - vineri; orele 11:00 - 20:00 Sâmb\t\; orele 10:00 - 21:00 Duminic\; orele 10:00 - 20:00 Telefon: 0729.309.900; 0720.153.350 ¾ Carrefour Feeria - ZONA GALERII - CASA CENTRAL| Program: Luni-duminic\; orele 10:00 - 20:00 Telefon: 0765.567.916 Pentru coresponden]\ electronic\: rezerv\[email protected]

Concept editorial [i grafic: Miron Manega

52

www.VREAU BILET.ro