Vreau Bilet - Numarul 05

VREAU BILET

   

 

 

.ro

      

   

 

  

         

VREAU BILET

.ro

Director editorial:

MIRON MANEGA [email protected] Redactor-[[ef: Dana Andronie Editoriali[ti: Claudia D\boveanu, Dan Mircea Cipariu Art director: Florin M\nescu [email protected] Editor: S.C. Vreau bilet S.R.L Director general: Pepino Popescu Director marketing: Alexandru Valerian Popescu Director strategie: Daniela Elena Popescu PR Manager: Ionu] Pavel Adresa: Str.Traian nr. 206, Sector 3, Bucure[ti, Tel/Fax: 021-642-5830 web: www.vreaubilet.ro e-mail: [email protected] Tipar: SC UNICART PRODUCTION www.VREAU BILET.ro

CUVÂNTUL EDITORULUI „ATEN}IE! Spectacol f\r\ invita]ii de protocol” Pepino Popescu Semnalam, `ntr-unul din numerele trecute, un fenomen parazitar al lumii spectacolului, un fel de sindrom specific oamenilor cu bani: acela de a nu cump\ra bilet. {i n-o fac nu pentru c\ n-ar avea cu ce, ci pentru c\ e sub demnitatea lor. Adic\ a[a consider\ ei. Invita]ia este cea care le satisface orgoliul. C\ci la ce le folose[te bog\]ia, dac\ nu pot intra la spectacol cu o invita]ie pe care s\ scrie: „Avem onoarea s\ v\ invit\m la…”? Aceast\ form\ de snobism primitiv vine dintr-un complex cultural. Omul cu bani simte nevoia s\ se contamineze de aura de prestigiu a artistului, pe care-l admir\ [i-l invidiaz\ `n acela[i timp. Dar, evident, n-ar face schimb de condi]ie cu acesta. ~n schimb `l „fur\”, intrând la spectacol f\r\ bilet. Reamintim pozi]ia revistei noastre `n aceast\ chestiune, pozi]ie foarte explicit\, de altfel, [i prin titlu: biletul de intrare este vama benevol\ a spectatorului, prin care acesta achit\, simbolic, conven]ional, dar [i efectiv, contravaloarea bucuriei pe care o simte vizionând un spectacol. Aceast\ tax\ de intrare este cea care, de fapt, d\ demnitate actului artistic. Exist\ [i un corolar dramatic al acestei situa]ii: majoritatea cump\r\torilor de bilet sunt de regul\ oameni cu posibilit\]i financiare modeste, care circul\ cu tramvaiul sau troleibuzul. Condi]ia lor social\ se `ntâlne[te `n mod nefericit cu cea a artistului pe care vin s\-l vad\ [i s\-l asculte. Ei bine, ei sunt adev\ra]ii „sponsori” ai spectacolelor de calitate, ei dau m\sura sucesului sau insuccesului unui artist. Pentru c\ nu-[i permit s\ pl\teasc\ ceva ce nu le folose[te, ceva care nu le satisface o nevoie. Ei sunt, a[adar, adev\ra]ii judec\tori ai actului artistic. ~n mult mai mare m\sur\ decât criticii, media sau speciali[tii de circumstan]\. „Dac\ e[ti prietenul meu, cump\r\ bilet!” ziceam noi c\ ar trebui scris, ca o deviz\, pe fiecare afi[ de spectacol. Ei, bine, `n continuarea - sau ca o confirmare a acestei idei - societatea „Vreau bilet” (editorul publica]iei) a [i lansat un concept nou de spectacole. Pe afi[e unor spectacole organizate de noi, se afl\ o bulin\ ro[ie cu urm\torul avertisment: „ATEN}IE! Spectacol f\r\ invita]ii de protocol”. 3

Istoria teatrului românesc (III)

Asupriri fiscale la sfâr[it de veac Impozitele aberante, excesive, dubla impozitare [i toate celelalte inginerii fiscale menite s\ stoarc\ bani din orice, nu sunt o inven]ie a autorit\]ilor din România zilelor noastre. Ele constituie, de fapt, reluarea unei indezirabile tradi]ii. Iar teatrul românesc a fost, `nc\ de la `nceput, unul dintre primii „clien]i” ai asupririlor fiscale. Dou\ inedite documente, datând din anul 1875, ne aduc `n actualitate `nceputurile activit\]ii de impresariat artistic, dificult\]ile `ntâmpinate de organizatorii de manifest\ri teatrale. Este vorba de lipsa unor spa]ii adecvate desf\[ur\rii unor spectacole dramatice `n Bucure[ti.

„Matei Millo `n costume de Palamar, Boer giubeliu [i Pl\cintar”

cel Mare (Teatrul Na]ional). ~n perioada septembrie 1871 iunie 1874, Mihail Pascaly (18301882) a ob]inut concesiunea Teatrului cel Mare din Bucure[ti. Nemaiputându-se prelungi con-

Spectacole `n localuri improvizate ~n acele vremuri, Matei Millo [i Mihail Pascaly erau promotorii [i animatorii teatrului `n ]ara noastr\. ~ntre ace[ti doi pionieri ai mi[c\rii teatrale a existat o vie concuren]\. Dat\ fiind lipsa s\lilor de spectacol, conduc\torii de companii erau obliga]i s\ ia `n concesiune cele câteva s\li existente pe atunci `n capitala ]\rii pentru prezentarea produc]iilor teatrale. De obicei, cele dou\ trupe de actori d\deau spectacole la sala Bosel ori `n sala Teatrului

4

tractul cu Teatrul Na]ional, spectacolele urmau a se desf\[ura `n localuri improvizate. Astfel, Trupa Pascaly inaugureaz\ stagiunea 1874 la 10/22 octombrie cu drama istoric\ „Liberarea Greciei”. Echipa de actori (din care f\ceau parte, printre al]ii, {tefan Iulian, N. Mateescu, Ioan Panu, Catinca Dumitrescu) va fi cunoscut\ sub numele „Teatrul-Circ Pascaly”, deoarece spectacolele se desf\[urau `n sala Circului Suhr, aflat\ `n centrul ora[ului. Pe la 1873, pe Calea Victoriei, pe locul unde se g\se[te `n prezent cl\direa Muzeului Na]ional de Istorie, se afla o imens\ construc]ie de lemn, menit\ a fi gazda unor spectacole de circ sau de teatru.

~nainte de C.E.C Acolo, `n s\li improvizate, Circul Huttemann [i apoi, pân\ la 1877, Circul Suhr, au oferit spectacole. ~n acel an, Circul Suhr este transformat `n sal\ de teatru. Circul Suhr s-a instalat `n aceast\ parte a ora[ului, cam prin anul 1873. Spre deosebire de alte circuri ale timpului, acoperite cu pânz\ de cort, acesta era construit din lemn, pentru a putea g\zdui spectacole inclusiv `n timpul iernii. Vasta sal\ a circului Suhr, poate mai `nc\p\toare decât cea a Circului Sidoli de mai târziu, putea ad\posti circa cinci-[ase mii de spectatori, cum ne `ncredin]eaz\ A. Bacalba[a. Tot acolo, `n Pia]a Constantin Vod\, se afla sala de spectacole Walhala (Valhala). Ulterior, construc]ia a fost demolat\ iar terenul a r\mas viran, aici având loc numeroase `ntruniri publice. Locul era cunoscut `n trecut sub numele de Pia]a Constantin-Vod\, pentru c\ aici se aflase celebrul Han Constantin Vod\, distrus de incendiul de la 1847. Pe locul s\u s-a construit, la sfâr[itul veacului al XIX - lea, cl\direa CEC.

Impozite mari, spectacole scumpe Prezent\m mai jos con]inutul a dou\ relevante documente, datate august 1875, din care rezult\ avatarurile unor organizatori de spectacole teatrale `n Bucure[ti, a c\ror activitate specific\ era priviwww.VREAU BILET.ro

t\ de fisc cu v\dit\ ostilitate. Reclaman]ii se plâng Ministerului Finan]elor de faptul c\ inspectorii fiscali ai Capitalei percepeau `n mod eronat [i nejustificat un impozit pe care numai directorii de trupe teatrale erau obliga]i s\-l pl\teasc\. Peten]ii, care luaser\ `n arend\ spa]iile comerciale din Pia]a Constantin Vod\, sub`nchiriau s\lile de spectacol unor trupe de teatru sau de circ, române[ti ori str\ine, pl\tind un impozit anual bine precizat. Cu toate acestea, ei sunt obliga]i s\ achite un impozit m\rit, ca [i când ar fi fost ei `n[i[i directori de trupe teatrale. Prin urmare, nefiind comercian]i, directorii de trupe teatrale erau obliga]i s\ achite impozite destul de piperate. ~n]elegem, astfel, de ce Matei Millo sau M. Pascaly au fost adesea la un pas de faliment, de ce s\lile erau mai mereu goale, iar biletele aveau un pre] exorbitant, dup\ cum men]ioneaz\ acela[i Bacalba[a `n „Bucure[tii de alt\dat\”. Prin urmare, taxa de „2 lei la mie” impus\ unui director de teatru era, conform mentalit\]ii vremii, un lucru firesc, `n timp ce o asemenea tax\, perceput\ unui arenda[, era privit\ drept o „asuprire pe fa]\”.

Documentele Dar, iat\ textul acestui interesant document, ce dezv\luie pagini necunoscute ale `nceputurilor vie]ii teatrale din ]ara noastr\: Ministerul Financelor Registratura General\ Domnule Ministru, „Subsemna]ii cu contract legalisat de onor Tribunal Ilfov Sec]ia III-a ]inem `n arend\ Pia]a Constantin Vod\ `mpreun\ cu Circul cl\dit pre d`nsa [i sub`nchiriem [i noi pre de o parte pia]a la diferi]i vânz\tori de manufacturi, iar pre de alta Circul `l subarend\m la diferi]i directori de teatruri, Circuri [.a. Pentru comer]ul de aceast\ categorie, Legea contribu]iunilor directe la partea patentelor a hot\rât ca asemenea arenda[i cum suntem noi s\ pl\teasc\ ca patent\ (2 lei la mie), dup\ pre]ul anual al arendei prev\zut `n Contract (tabloul de clasifica]ie litera C. Condica Contrib. directe) Comisiunea comunal\ `ns\ cu ocazia recens\mântului dup\ ce i-am prezentat Contractul de arendare din care se poate vedea c\ noi pl\tim 30.000 franci arend\ www.VREAU BILET.ro

sc\dere de la espusa tax\ [i s\ ne adauge la aceia `n categoria c\reia este prev\zut [i felul comer]ului nostru. Binevoi]i v\ rug\m, Domnule Ministru, a primi asigurarea osebitei noastre stime [i considera]iuni. ” S.S. indescifrabil

pe an pentru pia]\ [i localul circului, `n loc s\ ne tacseze la tacsa de 2 la mie prev\zut\ de lege prin tabloul de clasifica]ie C combinat cu alin II de sub art. 10 din men]ionata lege, vine [i d\ cu totul o gre[it\ interpretare legei [i ne tacseaz\ ca Directori de trupe teatrale. Domnule Ministru, este destul ca s\ se observe numele nostru [i s\ se constate pân\ la eviden]\ c\ noi nu numai c\ n-am fost vreodat\ Directori de spectacole sau actori dar nici chiar ni[te ne`nsemna]i cori[ti, pentru c\ acesta nu este felul ocupa]iunii noastre; Contractele ce le posed\m de la diferi]i Directori de spectacole cum a fost Pascaly, Giacinta Pezzana [i al]ii, c\rora le-am subarendat Circul, probeaz\ `ndestul c\ noi nu suntem Directori de spectacole. Vede]i dar, domnule Ministru, c\ tacsa de patent\ ce ni s-a impus [i care ni se cere prin anexatul avertisment nu este decât o asuprire pre fa]\ pentru noi; Dac\ crede]i c\ reclama]iunea noastr\ este just\ dup\ cum nici nu ne `ndoim, v\ rug\m atunci s\ binevoi]i a recomanda On. Prim\riei Capitalei ca s\ ne fac\ cuvenita

Dând dovad\ de o remarcabil\ operativitate, ministerul de finan]e `ndreapt\ chiar a doua zi plângerea celor doi contribuabili c\tre Prim\ria Capitalei, cu rug\mintea de a se face reclaman]ilor „`ndestulare”, conform prevederilor legale `n vigoare. ROMÂNIA Bucuresci 14 august 1875 Ministerul Financelor Direc]ia Contribu]iunilor Directe Domnule Primar, Domnii Aulangnier Litman [i S. Rafailovici, arenda[i ai pie]ei Constantin Vod\ [i Circului, presentând Ministerului anecsata aci suplic\ `nregistrat\ la no 2314 reclam\ c\ de c\tre comisiunea de recens\mânt se vede clasifica]i la o tacs\ de patent care nu este nici decum `n raport cu felul comer]ului ce fac dân[ii. Ministerul, `n fa]a reclama]iunei [i a actelor presentate de dân[ii ne aduc rug\minte, domnule Primar, s\ binevoi]i a disposa s\ se fac\ reclaman]ilor `ndestulare, conform disposi]iilor prescrise de lege, pentru asemenea casuri. Primi]i v\ rog, domnule Primar, `ncredin]area osebitei mele considera]iuni. p. Ministru s.s. indescifrabil Domnului Primar al Capitalei DAN TOMA DULCIU

Incendiul din 1847 care a distrus [i Pia]a Constantin Vod\

5

6

www.VREAU BILET.ro

Cine-i n\scut `n februarie...

{tefan Iordache, „Regele scamator” text de Dana Andronie

~n filmul „Tic\lo[ii”, ultima realizare a regizorului {erban Marinescu, exist\, `ntr-o scen\ cheie, un detaliu tulbur\tor: personajul Didi Sfiosu, interpretat de {tefan Iordache, fr\mânt\ `n mân\ o crengu]\ de nuc cu dou\ nuci verzi. Pu]in\ lume [tie care e importan]a simbolic\ a acestui copac cu umbra ucig\toare, pentru marele actor {tefan Iordache. Crengu]a de nuc are, `n scena de care aminteam, func]ie de talisman. Dar, desigur, mai mult decât atât: e ca [i când actorul [i-ar fi altoit rolul cu o crengu]\ de suflet.

Cine-i n\scut `n februarie...

{tefan Iordache, „Regele scamator”

- nimic ar de ani, e falnic, destul de egoist am ta atâ de rge me e car n\, uzi \ „Este o întreag e puternic, bine înfipt în p\mânt, c\ tru pen r, ghe stin te sim se nu proz\ nu prea exist\ lâng\ el {tefan Iordache. Actorul a dedicat o lui e r]in apa `i re crie des \ ast Ace . plin de via]\” ache. Numai c\ nucul. Nucul seam\n\ cu {tefan Iord lui: ]a via din pom ant ort imp i u, ma ui cel , a fost t\iat. „Probabil c\ Dumneze dat nt me mo un la [i, tot de nit \trâ el, nucul, a îmb va t\ia”. Nucul lui pericol pentru cei din jurul meu, m\ un t sun c\ \ iin] cuv de i g\s o d cân `mplinit 66 de ani, pe 3 februarie. Dumnezeu, adic\ {tefan Iordache, a e mai bine de 20 de ani tr\ie[te (e adev\rat, nu tot timpul) `n Paradis. Dac\ vre]i s\ ajunge]i `n Paradis `n aceast\ via]\, atunci trebuie s\ v\ cump\ra]i cas\ `n Gruiu. „Aici e un adev\rat paradis! Casu]a de la Gruiu e via]a mea. Petrec aici majoritatea timpului, m\ refer la cel liber. Vin ori de câte ori am ocazia”, m\rturise[te {tefan Iordache. Actorul [i-a petrecut copil\ria la Calafat, unde p\rin]ii `l duceau, `mpreun\ cu sora lui, la bunica: „Mama era casnic\, iar tata, croitor… Îmi aduc vag aminte de anii, ‘47-’48, de dup\ r\zboi: eram un copil plin de zoaie, st\team numai prin ]\rân\, mâncam lubeni]e cât cuprinde, iar bunica fugea dup\ noi s\ ne bage într-o copaie de-aia mare ca s\ ne spele cu [omoiogul de cânep\. Era minunat! Cred c\ cea mai mare fericire este... s\ ramâi mereu copil!”.

D

„De fapt, trebuia s\ m\ fac medic” A acceptat s\ fie distribuit de destin în rolul de actor, pentru c\ n-a avut încotro. „Dac\ ar fi s-o iau de la cap\t, n-a[ mai alege aceast\ hasmodie de meserie. De fapt, trebuia

s\ m\ fac medic. Dar nici meseria asta n-am vrut-o. P\rin]ii î[i doreau s\ devin doctor. Dac\ era dup\ mine, a[ fi vrut s\ nu fac nimic”, m\rturise[te acum, la amurgul vie]ii, {tefan Iordache. Via]a i-a oferit [ansa s\ joace doar roluri grele, importante: „Probabil c\ asta m-a pus în fruntea distribu]iei. Când am gre[it, am trecut în coada distribu]iei, chiar dac\ eram primul pe afi[. Am avut multe e[ecuri. {i la e[ecuri ]in mai mult decât la marile succese. E[ecurile te ]in cu picioarele pe p\mânt. Nu e[ti tot

timpul Gheorghe Dracu. Dumnezeu î]i mai d\ un pumn în cap [i-]i spune: „B\, nu întrece m\sura vanit\]ii!” ~i pare r\u c\ a pus meseria `nainte de toate [i nu a g\sit vreme pentru a-[i `ndeplini [i datoria de tat\: „Miar fi pl\cut s\ am vreo cinci feti]e, s\ le v\d jucându-se... Dar s\ nu creasc\ niciodat\! S\ r\mân\ mici! Nu [tiu cum a[ fi fost ca p\rinte, dar am v\zut la al]ii c\ este foarte greu s\ cre[ti un copil. Îns\ e o prostie c\ n-am f\cut copii! Am zis c\ meseria înainte de toate [i... am gre[it!”.

„Eu vin din teatrul de amatori”

Mân\-n mân\ cu serviciile secrete (Didi Sfiosu din „Tic\lo[ii”)

8

Anul acesta, {tefan Iordache a primit `n dreptul vârstei num\rul 66 : „E zar mare la table. Da, sunt destul de supersti]ios. Dar pentru mine supersti]ia e `ntr-un sens dialectic. M\ duc pe acela[i drum la teatru, de câte ori am spectacol, m\ feresc de pisica neagr\, dar ca s\ scap de asta mi-am luat una acas\ [i o ]in dup\ mine tot timpul”. Cariera sa de actor a `nceput cu examenul de sfâr[it de promo]ie de la Cassandra, `n 1963, când a jucat rolul lui Arthuro Ui `n „Ascensiunea www.VREAU BILET.ro

Album muzical cu interpre]i [i regizor artistic Pentru prima oar\ `n România, un produc\tor scoate un album muzical care are [i un regizor artistic. Interpre]i: {tefan Iordache [i Monica Anghel. Compozitor: Dan Iagnov. Textier: Andreea Andrei. Orchestra]ie: Ionel Tudor. Regizor artistic: {erban Marinescu. Produc\tor: Pepino Popescu. A[adar, {tefan Iordache a comis-o din nou! Dup\ Sanda Lado[i, actorul face duet cu Monica Anghel. Maestrul nu este un novice `n arta muzicii. ~n 1965, debuta `n „Au fost odat\ dou\ orfeline”, dup\ celebrul roman „Cele dou\ orfeline”, al lui Adolphe Philippe D’Ennery [i Eugene Cormon. Era primul musical pe o scen\ de teatru din România. „Am mare curaj s\ cânt cu Monica. Are o voce fabuloas\!” , ne-a declarat {tefan Iordache. lui Arthuro Ui poate fi oprit\”, de Bertolt Brecht. Cu acest rol, destinul l-a invitat `n casa teatrului. „{iacum `mi spune lumea: «Ca \la n-o s\ mai fii tu niciodat\!». Nu sunt unul dintre aceia care au visat toat\ via]a s\ devin\ actori. Nu, `ntâmplarea a facut s\ fie a[a. Eu vin din teatrul de amatori. Jucam `ntr-o pies\, la o cooperativ\ unde nu mai [tiu ce Dumnezeu eram pe-acolo, [i atunci un domn, c\ruia `i sunt recunosc\tor [i acum - nu mai tr\ie[te - era actor, mi-a zis: «D\ la teatru!». Am dat, am intrat [i uite c\ sunt actor. Am avut [i multe [anse `n via]\. Cu muzica m\ joc, nu m\ consider - Doamne fere[te! cânt\re]. Sunt un actor care o mai comite [i cu cântecul, din când `n când. Fiecare rol pe care l-am jucat a fost ca o na[tere”. {i uite a[a, {tefan Iordache s-a n\scut de sute de ori, sub ochii publicului. Repartizat la Resi]a, degrab\ trec\tor prin Teatrele din Timi[oara [i Constan]a, {tefan Iordache a devenit actor de teatru adev\rat [i temeinic `n perioada de glorie a Teatrului Nottara. Aici, a valorificat [ansa de a se `ntâlni cu dramaturgul [i directorul Horia Lovinescu. Acesta, `n vremurile vitrege ale stalinismului, a reu[it s\ modeleze actori [i s\ dea personalitate unui teatru, cu regizori precum Sanda Manu, Dinu Cernescu, George Rafael, Valeriu Moisescu, Petric\ Ionescu, cu actori precum Ileana Predescu, Liliana Tomescu, Gilda www.VREAU BILET.ro

Marinescu, George Constantin, Cristea Avram, Ion Dichiseanu, Alexandru Repan, {tefan Radof, Mircea Anghelescu, Emil Hossu. Când a sim]it c\ nu se mai poate exprima la Nottara, la chemarea lui Dinu S\raru, s-a transferat la marele Teatru Mic , prilej de mari crea]ii sub bagheta C\t\linei Buzoianu sau a lui Silviu Purc\rete, cu partenere precum Valeria Seciu sau Carmen Galin.

Roluri interpretate cu masca de oxigen `n culise Laureat al Premiului „Aristizza Romanescu” al Academiei Române, {tefan Iordache a fost astfel caracterizat de un admirator: „Talent, devotament, spirit. Acestui mare me[ter al teatrului românesc, a[a cum `i place s\ fie numit, `i port un adânc respect [i `l admir cu adev\rat pentru u[urin]a cu care `[i construie[te rolurile atât de complexe pe care le interpreteaz\ `ntotdeauna cu succes!”. Efortul fizic sus]inut [i implicarea psihic\ în fiecare rol `l comsum\ atât de mult, `ncât {tefan Iordache sl\be[te v\zând cu ochii, `n func]ie de „partitur\”: „Am jucat numai roluri mari... Este [i [ans\, [i ne[ans\ s\ ai numai roluri unul [i unul! Te solicit\, te consum\ [i metabolismul are de suferit. Toate cele 50 de spectacole pe care le-am avut cu Richard leam jucat cu masca de oxigen în culise. Exact din cauza efortului fizic. Sl\beam în medie cam patru kilograme. La Richard am sl\bit patru kilograme, la „Maestrul [i Margareta” vreo dou\, la Hamlet tot atât [i uite a[a fiecare partitur\ cu kilogramele ei. Cert este c\ niciodat\, dup\ spectacol, nu pot s\ m\nânc”.

Filmografie: Faraonul (2004); Omul zilei (1997); Eu, Adam (1996); Cel mai iubit dintre p\mânteni (1993); Oglinda (1993); Hotel de lux (1992); Cei care pl\tesc cu via]a (1991); Noiembrie, ultimul bal (1989); Prin]ul negru (1988); Clipa de r\gaz(1986); Ciuleandra (1985); Glissando (1985); Concurs (1982); De ce trag clopotele, Mitic\? (1981); ~nghi]itorul de s\bii (1981); ~ntoarce-te [i mai prive[te o dat\ (1981); Pruncul, petrolul [i Ardelenii (1981); Bun\ seara, Irina (1980); Bietul Ioanide (1979); Avaria (1978); Doctorul Poenaru (1978); Edi]ie special\ (1978); Proprietarii (1973); Adio, drag\ Nela! (1972); Un film cu o fat\ fermec\toare (1966); Calea Victoriei sau cheia visurilor (1965); Gaudeamus igitur (1965); Str\inul (1964).

„M-am luptat s\ m\ nasc, deci lupt [i s\ supravie]uiesc” Cariera lui Iordache pe marele ecran, `nceput\ `n 1963, cuprinde 25 de titluri. Rolurile sale din film, de pe scen\, ca [i cele din via]a de zi cu zi, l-au transformat pe {tefan Iordache `n personaj literar, Ludmila Patlanjoglu adunând pove[ti, `ntâmpl\ri [i tr\iri ale actorului `n carteaportret „Regele Scamator”. Ce `l sperie cel mai mult pe „Regele Scamator”? „Moartea. Mi-e fric\ pentru c\ nu [tiu cum e! N-a[ vrea s\ mor în somn. A[ vrea s\ [tiu cum e! Mai e o [ans\... E lupt\... M-am luptat s\ m\ nasc, deci e normal s\ m\ lupt [i s\ supravie]uiesc. De moarte mi-e fric\, de aceea a[ vrea s\ r\mân mereu copil”.

Un tic\los care iese de bun\ voie din jocul puterii („Tic\lo[ii”) 9

Primul s\u CD

George Nicolescu se relanseaz\ cu [lag\re u[oare l\ut\re[ti Dana Andronie unea de a reorchestra cele mai cunoscute [lag\re din muzica u[aor\ pentru „l\utarul” George Nicolescu. S-au `ncuiat `n studio [i n-au ie[it pân\ când n-au dat gata zece melodii „l\ut\re[ti”. „Acum [apte ani l-am ascultat prima oar\ pe George cântând l\ut\re[te «Strada Speran]ei». Am fost pe jos de râs… Pentru acest album eu voi fi un fel de superviser. Voi avea grij\ ca hit-urile muzicii u[oare s\ fie `ncadrate cu bun gust `n stilul l\ut\resc. ~]i trebuie mult talent s\ cân]i ]ig\ne[te, a[a cum o face [i George Nicolescu”, ne-a declarat Ionel Tudor, `nainte de a intra `n studio.

George Nicolescu s-a „`nchis” `n studio cu Ionel Tudor. Ce-au f\cut cei doi? Numai nebunii. Nebunii care vor fi scoase pe pia]\ de `nsu[i Dan Popi, patronul casei de discuri Cat Music. „Ga-ga-ga-ga, Casa cu plopi, Strada Speran]ei, la parter, / Gaga-ga-ga, o mai a[tept [i mai sper”… Ce s-a `ntamplat cu Strada Speran]ei?! Nimic grav! A suferit doar o transformare à la Romica Puceanu, `n urma „prelucr\rii” realizat\ de George Nicolescu! Draga nenii, aoleu, George Nicolescu pe CD. ~n sfâr[it!

Veselovski râdea [i plângea Peste o lun\, Nicolescu va fi vândut `n toat\ ]ara. ~n mai multe exemplare chiar, pe suport CD. Dup\ ce acesta (artistul) a fost tras pe sute, mii de discuri, iat\ c\ i-a sosit sorocul s\ „nasc\” primul s\u album `ntr-un format modern [i eificient. 10

Horia Moculescu a fost cel care a asistat la prima na[tere al unui cântec l\ut\resc de-al lui George Nicolescu. „Prin 1985 eram `n casa lui [i i-am zis s\ facem o chestie, pe care am [i f\cut-o, de fapt. S-a preg\tit cu casetofonul, pentru a `nregistra momentul. Am cântat, `n versiune l\ut\reasc\, piesa lui Vasile Veselovski, «Strada Speran]ei». Moculescu mi-a povestit c\ Veselovski, dup\ ce a ascultat `nregistrarea, râdea [i plângea, `n acela[i timp. Se pare c\, timp de trei s\pt\mâni, Veselovski m-a tot ascultat… cu «Strada Speran]ei». A fost o mare performan]\, chiar [i pentru mine”, ne-a m\rturisit George Nicolescu. Lui Ionel Tudor i-a revenit misi-

„Lalele” l\ut\re[ti Acum, când treaba e gata, s\ afl\m totu[i mai multe detalii despre noul produs: „Nu pot s\ spun c\ ceea ce am f\cut cu Ionel Tudor este parodie, pentru c\ eu niciodat\ nu mi-am b\tut joc de ceea ce am realizat pân\ acum. S\ zicem c\ este un fel de entertaiment cu muzic\ l\ut\reasc\. Probabil c\ primul meu CD va fi un bestseller ”, ne-a l\murit solistul. Music Management, adic\ Niki Constantinescu [i Radu Groza, au pariat pe George Nicolescu, iar Dan Popi `l va (re)introduce pe pia]\ `ntr-o variant\ l\ut\reasc\. De pe CD nu lipsesc piesele „Fotoliul din odaie”, „Gara noastr\ mic\”, „Fat\ drag\”, „Drumurile noastre, toate”, „Lalele”, „Du-m\ acas\, m\i, tramvai”, „Iubesc femeia”, „Vrei s\ ne-ntâlnim sâmb\t\ seara?”, „Strada Speran]ei”. www.VREAU BILET.ro

Galeria cu mon[tri sacri

Lucia Sturdza Bulandra „Doamna de Fier” a scenei române[ti ~ntr-o epoc\ `n care actorii `nc\ erau asimila]i saltimbancilor, urma[a domnitorului Sturdza s-a `ncumetat s\ interpreteze rolurile „Reginei Margot”, „Annei Karenina” sau „Mariei Stuart”. Mai mult decât atât, `n urma ei a l\sat o [coal\ inegalabil\ de actorie. A avut o `ndelungat\ [i prestigioas\ carier\ teatral\ (68 de ani), ca interpret\ [i directoare de teatre. {i `n film a avut dou\ apari]ii, la distan]\ de trei decenii: „Amor fatal” (1911) [i „Escadrila alb\”(1943). Lucia Sturdza Bulandra (25 august 1873 - 19 septembrie 1961) a fost una dintre marile figuri ale scenei române[ti, de neuitat `n roluri de compozi]ie din dramaturgia universal\ [i na]ional\, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format genera]ii `ntregi de actori: Nicolae Balt\]eanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc. Din 1947 pâna la sfâr[itul vie]ii a fost directoarea Teatrului Municipal din Bucure[ti, ast\zi Teatrul Lucia Sturdza Bulandra.

O angajare riscant\ Cariera sa a `nceput simplu. ~ntr-o zi s-a hot\rât s\-[i schimbe via]a. Era `n 1898, iar Lucia Sturdza avea 25 de ani. Terminase Facultatea de Litere [i Filosofie, dar nu g\sise post `n `nv\]\mânt. 12

S-a gândit, atunci, c\ teatrul ar putea s\-i ofere independen]a de care avea nevoie. F\r\ a sta prea mult pe gânduri, s-a prezentat la directorul de atunci al Teatrului Na]ional, Petre Gr\di[teanu. Acesta a angajat-o pe loc, pentru c\ a `ntrevazut `n ea o mare artist\.

„~]i interzic s\ por]i pe scen\ numele tat\lui t\u” „Am debutat cu o pies\ `ntr-un act, «Primul bal» de Pailleron” scria actri]a `n cartea autobiografic\ „Amintiri, amintiri...”, publicat\ cu un an `nainte de a trece `n nefiin]\. „Aducându-mi aminte de acest debut, r\mân uneori uimit\, alteori bufnesc `n râs, la gândul incon[tien]ei mele de atunci. Dar nu numai a mea, ci [i a celor care mi-au `ncredin]at interpretarea unui personaj pentru care nu reprezentam nici o calitate. Mai mult, nu cuno[team nici cele mai elementare principii ale artei noastre actorice[ti: dic]iune, respira]ie, valoarea gestului [.a.m.d. De aceea, cu pasiune, m-am apu-

cat s\ `nv\]. Am urmat cursurile de la Conservator ale marei artiste Aristizza Romanescu; am citit cu aviditate tot ce avea legatur\ cu arta dramatic\. {i, mai ales, am urm\rit cu `ncordare jocul tuturor actorilor mari [i mici, buni [i r\i, compatrio]i [i str\ini”. ~n seara debutului, Lucia a primit o telegram\ `n limba francez\, de la bunica ei, prin care `i interzicea s\ poarte pe scen\ numele p\rintesc: „Je te defends de porter le nome de ton père sur la scéne”. Lucia n-a ascultat porunca: „Eu nam ]inut seama de aceast\ interdic]ie. Dac\ am f\cut bine sau r\u, rezultatele muncii mele gr\iesc destul de limpede”.

A l\sat averea [oferului Grigoru] Via]a ei s-a identificat cu teatrul pân\ dincolo de orice limit\. Cât\ vreme a tr\it Tony Bulandra, so]ul [i prietenul ei des\vâr[it, „timpul liber, pentru cei doi, era teatrul marturisea Dina Cocea. Când Tony a murit, via]a pentru ea a continuat s\ fie numai teatru [i amintirea lui”. Pân\ [i moartea www.VREAU BILET.ro

Scurt\ biografie S-a n\scut la 25 august 1873, la Ia[i. Debuteaz\ la Teatrul Na]ional din Bucure[ti, la 1 octombrie 1898. A „furat” meserie de la: Alexandru Dabija, Aristizza Romanescu, C.I. Nottara, Agatha Bârsescu, Ermette Novelli. ~n aceast\ perioad\ `l cunoa[te [i pe Tony Bulandra, cel ce avea s\-i devin\ tovar\[ de via]\, pân\ la moarte. ~n 1914 `nfiin]eaz\ o trup\ cu Marioara Voiculescu. ~n 1929, Compania Bulandra - Maximilian - Storin deschide stagiunea cu un succes r\sun\tor. Compania `[i `nceteaz\ activitatea `n 1940. Urmeaz\ 7 ani de mizerie. ~n 1943, Tony Bulandra moare de cancer. ~n 1947 Lucia Sturdza Bulandra devine directorul Teatrului Municipal. 19 septembrie 1961 - Lucia Sturdza Bulandra inceteaza din viata. Roluri de referin]\: Sapho, Maman Colibri, Mamouret, Nebuna din Chaillot, Maria Stuart, Anna Karenina, Regina Margot. Distinc]ii: Ordinul Muncii clasa I, Steaua Republicii, Artist al Poporului. artistei a stat sub semnul Thaliei [i al devotamentului fa]\ de teatrul pe care-l conducea: „Aflase ca Lucia Demetrius a scris o noua pies\ - pveste[te un alt ilustru elev al s\u, Ion Lucian. Ca s\ nu i-o ia alt teatru `nainte, s-a dus la Lucia s\-i citeasc\ chiar ea piesa, `n original. Era iarn\... A alunecat pe scar\ [i din asta i s-a tras moartea. Avea 94 de ani”. Averea - casa [i biblioteca - a l\sat-o prin testament [oferului Grigoru] [i so]iei acestuia. Cei doi o `ngrijiser\, cu devotament, pân\-n ultima clip\. www.VREAU BILET.ro

Ion Lucian despre Lucia Sturdza Bulandra

Tony Bulandra

z „~[i ap\ra angaja]ii ca o leoaic\. Era ca o mam\ pentru noi. Nu era ranchiunoas\. Chiar dac\ o jignea cineva, a doua zi ar fi fost distribuit `ntr-un rol important, f\r\ nici o problem\”. z „Cum s-a descurcat `n fa]a comuni[tilor? P\i, odat\, a sechestrat un ministru `n propriul lui cabinet. Avea nevoie de el [i nu putea intra nicicum `n audien]\, fiindc\ secretarii spuneau c\ lipse[te. L-a luat pe Fory Eterle de bra], a dat buzna `n biroul aceluia [i i-a zis: . A[a a ob]inut tot ce-a dorit de la ministrul ru[inat c\ o min]ise”. z „O perioad\ critic\ a fost `n timpul r\zboiului. In ‘40, i s-a destr\mat propria companie, cu Tony, cu Manolescu [i cu Storin, fostul teatru Regina Maria. La scurt\ vreme a murit [i Tony. A avut, `n total, [apte ani negri. O `ntâlneau colegi de-ai no[tri prin tramvaie, cu saco[ele `n mân\... Ducea, adic\, o via]\ foarte modest\. ~n ‘47 i s-a incredin]at direc]ia Teatrului Municipal. A fost, cu alte cuvinte, scoas\ dintr-un con, nu de umbr\, de `ntuneric. Z\cuse câ]iva ani f\r\ s\ joace, `ntr-o mizerie moral\ si profesional\ cumplit\. Pentru ea, sarcina pe care i-a dat-o partidul comunist, de a `nfiin]a Teatrul Municipal, a fost o rena[tere, a revenit la via]\”. z „Am jucat cu ea primul rol de referin]\ `n «Nu se [tie niciodat\», de Bernard Shaw, de unde a `nceput [i amorul nostru. A avut un accident `n seara premierei. De la primele dou\ replici i s-a deplasat proteza dentar\, de n-a mai putut scoate o vorba. Mâncase `n pauz\ o caramea. Eu am realizat situa]ia [i am dus spectacolul la cap\t, f\r\ s\ se observe”. z „A iubit peste m\sura rolul din Mamouret. Acesta i-a fost, de altfel, [i ultimul rol. Personajul interpretat de ea avea 100 de ani. Coana Lucica se plângea Marietei Rare[: . Bulandra avea atunci 80 [i ceva de ani”.

13

O forma]ie de aur [i platin\ Câte Format `n anul 1994, grupul ceva despre RAFAGA: Rafaga [i-a `nceput cariAlbum de aur `n Suedia, Elve]ia era cântând prin cluburi, [i România. câ[tigând `ncet, dar Disc dublu de platin\ `n Spania sigur, admira]ia 7 albume editate `n 22 de ]\ri argentinienilor mai 4 turnee europene `ntâi [i apoi a lumii 4 turnee `n SUA [i Canada `ntregi. Midem Latino Revelation 1996/1997 Imaginea celor de la Rafaga este 2 Gaviotas de Oro, Viña del Mar Festival 4 premii Gardel (un Grammy sud-american) pentru caracterizat\ de `mbr\c\mintea [i „Cea mai bun\ forma]ie Tropical\” (2000, 2001, bijuteriile 2002, 2003) medievale, ce le Biletele se g\sesc la casele de bilete VREAU confer\ o elegan]\ BILET.ro din Unirea Shopping Center - et. 2, [i o distinc]ie speCarrefour Orhideea, Carrefour Feeria, la cial\. Sala Palatului, Magazinul Muzica, ~n 1997 [i 1998 grupul Teatrul Na]ional [i pe site-ul particip\ la Midem Latino www.vreaubilet.ro de Musica in Miami, o maniafaga este una dintre cele mai reprezentative forma]ii de Cumbia Argentinian, un stil muzical originar din folclorul columbian, un stil muzical foarte apreciat la noi `n ]ar\.

R

festare muzical\ pus\ la cale de popula]ia hispanic\ din SUA, prezen]\ ce le confer\ o reputa]ie interna]ional\. Anii ce urmeaz\ `nseamn\ pentru membrii grupului o continu\ c\l\torie, turnee ce-i poart\ `n

triumf pe toate meridianele globului. ~n 2003 au fost prezen]i [i `n România, melodia lor „La luna y tu” find atât de celebr\ `ncât a fost inclus\ `ntr-un spot comercial `n ]ara noastr\ [i le-a adus un disc de aur pentru vânz\rile de CD-uri. ~n anii urm\tori, Rafaga a c\utat s\ p\streze intact\ formula de baz\ a grupului, neexistând schimb\ri semnificative `n stilul lor muzical. Concertul de la Bucure[ti este a[teptat cu interes nu doar de fani ci [i de membrii grupului, [tiut fiind faptul c\, la ultima lor prezen]\, s-au bucurat de un mare succes. Ei au fost uimi]i câ]i spectatori cuno[teau cuvintele de la melodiile lor. Va fi o re`ntâlnire cu ni[te prieteni dragi, un spectacol total pe ritmuri sud-americane. Pretul biletelor este cuprins `ntre 100 [i 45 de RON Ionu] Pavel

Alina Cojocaru sau „Lec]ia” oferit\ la TNB, ca un

„Vis de dragoste” Claudia D\boveanu

Poate c\ Liszt, când a compus „Vis de dragoste”, la ea s-a gândit. La ea, `nc\ nen\scuta - la acea vreme - zân\ din ]inutul unor elfi pl\m\di]I doar din muzic\ [i dans.

Alina Cojocaru a noastr\ a fost din nou cu noi, pentru noi, `n România, pe scena Teatrului Na]ional Bucure[ti. Cea mai mare balerin\ pe care a dat-o vreodat\ România a sus]inut dou\ spectacole magnifice la 23 [i 24 ianuarie, `n cadrul Galei care a avut loc `n ]ara ei natal\, numai pentru c\ ea a ]inut nep\rat ca asta s\ se-ntâmple. Alina Cojocaru n-a venit singur\. Partenerul ei de scena si de viata, Johan Kobborg, alte cinci perechi de balerini [i cei mai buni elevi ai liceului de coregrafie „Floria Capsali” din Bucure[ti au primit aplauze care nu mai conteneau de la spectatorii care au umplut pân\ la refuz Sala Mare a TNB, la spectacolele care au combinat baletul clasic, dansul contemporan si teatrul absurd. P\strând ordinea cronologic\, programul a ar\tat cam a[a: ~n deschidere, „Valsul florilor” din „Frumoasa din p\durea adormita” de Ceaikovski, în care Alina Cojocaru a ap\rut pe scena într-un tutu roz [i a dansat împreuna cu patru parteneri [i 20 de copii de la liceul de coregrafie mai sus amintit. Alte dou\ perechi de balerini, Deirdre Chapman - Steven McRae [i Zenaida Yanowsky - Kenneth Greve au dansat dou\

16

fragmente de balet clasic: „Festivalul florilor”, de Eduard Helsted [i Holger Simon Paulli, [i pas de deux din „Lacul Lebedelor”, actul 3, de Ceaikovski. Apoi, a sosit momentul afi[\rii schimb\rii de direc]ie. Dac\ lumea era obi[nuit\ doar cu repertoriul clasic, Alina a spart câteva tipare. Gala a continuat cu trei fragmente de dans modern. Prima parte a spectacolului s-a încheiat cu celebrul pas de deux pe care Ceaikovski l-a creat pentru a face parte din baletul „Lacul Lebedelor”. Partea a doua, a[teptat\ cu sufletul la gur\, n-a dezam\git. Dimpotriv\. Pariul s-a numit „Lec]ia”, o adaptare dup\ scrierea omonim\ a lui Eugene Ionesco. Alina Cojocaru a revenit pe scen\, al\turi de partenerul s\u Johan Kobborg [i de Deirdre Chapman. Spectacolul, care a repurtat succes dup\ succes `n str\in\tate, prezentat `n premier\ `n România, este o produc]ie a Operei Regale Britanice de la Covent Garden. Prim-balerina a pl\tit ea îns\[i drepturile de autor, dar a suportat [i costurile pentru decor [i transport pentru „Lec]ia”. Tot www.VREAU BILET.ro

Garden [i ai Operei Regale Daneze au fost invita]I de ini]iatoarea [i protagonista Galei s\-i fie al\turi. I-au fost [i le mul]umim frumos! Sine ira et studio, am spune c\ Alina a venit nu doar s\ prezinte `n premier\ „Lec]ia”, spectacol `n care ea joac\ rolul elevei, ci s\ predea o lec]ie. Lec]ia `n care ea e profesoar\ [i care-i poart\ numele. Silfida alc\tuit\ din talent [i modestie - `n propor]ii egale - care se hr\ne[te doar cu nectarul picurat din acorduri, a p\[it pe scen\ - imponderabil\, cum o [tim - `nve[mântat\ `ntr-un minuscul costum galben. Probabil, polenul florilor pe care le-a atins `n timpul „Valsului”… O rog pe profesoara Alina Cojocaru s\ m\ trânteasc\ la examen, dac\ n-am `n]eles „Lec]ia” pe care a predat-o. Am `n]eles c\ n-am `n]eles cui trebuie s\-i mul]umesc pentru privilegiul de a fi v\zut-o [i sim]it-o, ca pe un spirit materia-

Alina Cojocaru s-a n\scut pe 27 mai 1981 în Bucure[ti, a studiat la Kiev timp de [apte ani, perfec]ionându-se apoi, din 1997, la {coala Regal\ de Balet din Londra, în urma câ[tig\rii bursei Premiului Lausanne. Dup\ anul în care a dansat în cadrul Companiei de Balet din Kiev (Don Quijote, Frumoasa din P\durea Adormit\ , Sp\rg\torul de nuci, Coppelia), a revenit la Londra în 1999, fiind promovat\ ca primbalerin\. Nu a uitat niciodat\ de unde a plecat [i revine cu bucurie în România, chiar dac\ scena pe care a cunoscut afirmarea mondial\ este la mii de kilometri de Bucure[ti. În 2002 a ap\rut pentru prima oar\ pe o scen\ româneasc\, interpretând, al\turi de ansamblul Operei Na]ionale din Bucure[ti, rolul titular din Giselle. Ion Iliescu, pre[edinte al României la vremea aceea, i-a conferit Ordinul Na]ional de Merit în grad de Cavaler, pentru performan]ele sale prin care reprezint\ [i impune talentul românesc pe marile scene ale lumii. la acest capitol men]ion\m c\ Gala Alina Cojocaru a fost sponsorizat\ de Opera Regal\ Britanic\ de la Covent Garden. Prim soli[tii [i arti[tii principali ai Operei Regale de la Covent

www.VREAU BILET.ro

lizat subtil, `n fa]a ochilor. A[a c\-i mul]umesc Lui Dumnezeu. Apoi, c\ o valoare autentic\ trebuie respectat\. Ca s-o vad\, lumea care n-a avut loc `n fotolii s-a f\cut mic\ de tot, s\-ncap\ [i al]ii. S-a stat `n pozi]ie de drep]i sau cu genunchii la gur\, pe sc\ri, pe lâng\ pere]i, pe intervale, lâng\ sau pe scen\, aproape de arlechin. Strapontinele se vândusera demult, a[a c\... Ini]iativa organizatorilor de a nu mai oferi invita]ii de protocol a fost salutar\. Un bilet a costat cam cât ai fi dat pe-un pulover pufos, s\-]I `nc\lze[ti trupul. Alina cunoa[te rarul me[te[ug al `nc\lzirii sufletului… Când pl\te[ti `nseamn\ c\ respec]i [i apreciezi. {i nu-]i permi]i s\ nu vii la spectacol. O hot\râre civilizat\. Poate printre primele, cu iz… european.

17

Premier\ mondial\ la Bucure[ti!

„Carmina Burana” `n varianta interpretativ\ a companiei de dans Ballet Flamenco de Madrid „Faptul c\ Biletele au preturi arti[tii spanioli cuprinse intre au fost foarte 60 si 185 de RON si se gasesc bine primi]i de publicul specla casele de bilete VREAU BILET.ro din tator de la noi Unirea Shopping a stat la baza Center - et.2, deciziei ca Carrefour Orhideea, România s\ Carrefour Feeria, la fie ]ara `n Sala Palatului, Magazinul Muzica, care va avea Teatrul National si loc premiera pe mondial\ a www.vreaubilet.ro

spectacolului lor” - declar\ produc\torul Pepino Popescu, `n leg\tur\ cu premiera mondial\ a spectacolului „Carmina Burana”, pus `n scen\ de celebra companie de dans Ballet Flamenco de Madrid.

„Este pentru prima oar\ când are loc `n România o premier\ mondiala de acest gen [i asta este `nc\ o dovad\ c\ avem o ]ar\ cu poten]ial cultural [i cu spectatori interesa]i de evenimente de calitate.” Dansatorii companiei spaniole vor aduce `n fa]a pu-

18

blicului român o oper\ ce a fost folosit\ ca intro sau ca final `n concerte ale unor trupe sau arti[ti de renume, precum The Doors sau Michael Jackson. Interpretarea de la Bucure[ti va respecta linia melodic\ a operei clasice. Direc]ia artistic\ [i coregrafia spectacolului de la Sala Palatului sunt semnate de Luciano Ruiz [i Sara Lezana, dou\ nume mari din lumea spectacolelor de flamenco. Pe Sara Lezana am avut pl\cerea s\ o vedem [i la Bucure[ti, cu o interpretare memorabil\, la prima venire `n România a companiei Ballet Flamenco de Madrid. Este un spectacol la care s-a muncit foarte mult, un spectacol care celebreaz\ dragostea [i bucuria de a tr\i.

Carmina Burana reprezint\ o colec]ie de poeme, cântece profane [i scurte piese de teatru, g\site `n 1803 la BENEDIKTBEUERN, o m\n\stire benedictin\ aflat\ la 100 de kilometri sud de Munchen. ~n 1847, Johann Andreas Schmeller, un librar din Munchen, publica pentru prima dat\ aceast\ colec]ie, d`ndu-i numele latin „Carmina Burana”, ceea ce s-ar putea traduce

prin „cântecele de la Beuren” sau, mai exact, „cântecele de la Benediktbeuren”. Cele mai multe dintre textele originale sunt scrise `n latin\, limb\ ce reprezenta, la acea vreme, un standard `n lumea literar\. Pe baza acestor scrieri, muzicianul german Carl Orff a compus una dintre cele mai apreciate opere muzicale, a c\rei prim\ reprezenta]ie a avut loc `n anul 1937. Opera lui Orff con]ine 25 de poeme, realizate pe baza unor extrase din textul mai amplu al manuscrisului.

Poezia teatrului / Teatrul poeziei

Versuri de Radu V. Pandele La botezul nepoatei mele, Maria Domina Georgia Venit-a vremea cea de azi S\-]i fie trupul gol expus, S\ stai cu picioarele-n iaz, ~n iazul Domnului Iisus. S\ plângi, când forfota o sim]i, Chiar dac\-n bra]e dulci, tu [ezi Uitându-te cu ochi cumin]I, Vezi doar p\rin]ii de botez. Când preotul te-a miruit, Tu, cu mânu]a `n arcad\, I-ai zis: Mersi, bine-ai venit! {i toat\ lumea a vrut s\ vad\. Din Casa Domnului tu pleci {i te `ntorci la tine-n zori… De-abia acum o s\-n]elegi C\ via]a-i plin\ de erori. P.S. S\ fii s\n\toas\, s\ fii f\r\ griji, Iube[te-]i p\rin]ii [i tot ce e-n jur. Tu e[ti o frumoas\, e[ti `ngerul pur, E[ti zâna ce-n bra]e de-acum o mângâi, Dar DANA-mi r\mâne p\pu[a dintâi. Ianuarie 27, 2007, ora 1.30

S-a sinucis iubirea? Preumbl\ vorba c\ iubirea-i moart\, C\ [i-a-mplântat s\geata `n r\runchi, Dar am g\sit-o, `ntr-o zi, la poart\ Rugându-se, de mine, `n genunchi S\ o primesc `n suflet ca pe-o zân\, S\-i fiu l\ca[ de sim]\mânt [i dor, Iar ea s\-mi fie ve[nica st\pân\, Eu - sclavul ei, de-a pururi s-o ador. Am convenit a[a cum mi se cere {i ne-am `mbr\]i[at, subtil plângând, Jurând ca luna care e de miere S-o facem, nu o dat\, ci oricând. Am râs, apoi, de-a lumii clevetire, Dar m\ rodea auzul scormonit… {i-ntr-un moment, al ei, de r\t\cire, Ca un Vulcan, spre mine,-a izbucnit: E-o veste sumbr\, scoas\ la iveal\ De vreun flecar, pe sine sup\rat, Care n-a vrut s\ stea la mine-n poal\ {i eu n-am vrut s\ fie s\rutat.

Eclips\ de lun\ Ca buza ta, iubito, era luna drapat\ ~n noaptea când venisem la tine `n pridvor {i-avea, `n partea stâng\, pe semicerc, o pat\ Gravat\, când trecuse pe lâng\ ea un nor. Priveam la ea [i parc\ se-asem\na cu tine Când e[ti exploatat\ de grij\ [I nevoi. Pe frunte avea v\lul cu raze mai pu]ine {i genele l\sate, cu lacrimi, `nspre noi.

20

www.VREAU BILET.ro

Era ca o fecioar\ din a[ternut trezit\ De un co[mar de vise f\r\ deznod\mânt Dar bezna, f\r\ margini, o las\ ame]it\ Când o `mbr\]i[eaz\ iubitul ei p\mânt.

Angela

Pe semicercul lunii o umbr\ se drapase ~n noaptea când venisem la tine `n pridvor. Mi-e dor de luna plin\ ce noaptea intr\-n case {i mult mai mult, iubito, de tine-mi este dor.

Angela e nume de `nger [i sfânt Menit s\ coboare aici, pe p\mânt, Ea este femeia n\scut\ pe-o stea Arzând, ca o tor]\, `n inima mea.

Recrea]ia lini[tii

Angela e nume rostit de poe]i, De oameni `ntregi, de strâmbi [I de „be]i”. Da capo al fine, e cântec [i mit, E sufletul nostru, de ea, primenit.

E-atâta lini[te-n odaie C-aud [i praful lin mi[când, Luminile cum se despoaie Spre `ntuneric luminând.

Angela m\ doare atunci când n-o vrem, Ea este desprins\ din vastul poem: Iubiri r\t\cite, mocnind, pân’ la foc Ce-mi zdruncin\ sim]ul, mi[cându-l din loc.

{i via]a o aud cum trece Prin [leaul min]ii, obosit, Purtând, la sân, cu sânge rece Celula ei spre infinit. Aud, chiar dac\ tace, vântul, To]i pa[ii lumii stând din mers, Aud rotindu-se P\mântul {i forfota din Univers. E-atâta lini[te-n odaie C-aud [i praful lin mi[când Cum genele-mi, spre ochi, se-ndoaie {i gândul, pa[nic, adormind.

Din aurul p\rului t\u So]iei mele, Ope Din aurul p\rului t\u, las\-]i, iubito, s\ cad\ Undele lui rev\rsate `ntr-o unduioas\ cascad\ Cerneala privirii-]i curgând aproape de mine, aproape, Din care sorbi-voi mereu [optindu-]i s\rutul pe pleoape. Din sânul fierbinte s\-]i fur a Laptelui Cale Matern\ Pe care voi merge prin timpuri pân\ la via]a etern\, Rotundul din [olduri s\-mi dai, din inim\, spa]iul firii, Vioar\-al t\u trup s\-l ridic, Templul de vis al iubirii. Punct [i… de la cap\t Iar dac\ vreodat\, târziu, se vor scutura prin troiene Petalele crinului t\u, privindu-le trist printre gene, Ascult\, iubito, cum vin, din urm\, to]I pa[ii-n surdin\ S\-]i spun\ c\,-n sufletul meu, e[ti cea mai frumoas\ Regin\ {i-atunci când criv\]ul vie]ii, T\ios, r\scoli-va-mi trecutul, Trimite-mi o floare de crin {i eu `]I voi da tot tributul. www.VREAU BILET.ro

Angela e art\ frumoas\ oricând Chiar dac\ e trist\, ea cânt\ zâmbind, Ea este femeia n\scut\ pe-o stea Venit\ din ceruri… La noi similea.

Medita]ie nocturn\ Departe e[ti de mine, dar ce aproape-mi e[ti, Când glasul ]i-l aud, aud [i ce gânde[ti, Cad genele pl\pânde `n fiecare sear\ -, Aud fo[nindu-]i dulce c\ma[a nup]ial\ {i trupul ce se las\ c\zut de oboseal\; Aud sângele-n vene ce, ca un fluviu, curge, Aud cum timpul pa[nic spre infinit se scurge, Aud [i când respiri, [i când `n pat te-a[ezi {i delicatul zâmbet l-aud când, tu, visezi. ~n dimine]a zilei aud când te treze[ti {i când ]i-arunci privirea, alene, prin fere[ti, Spre razele de soare care-]i p\trund `n cas\, Aud piciorul gol când pe covor apas\ {i bra]ele ginga[e când ]i le-ntinzi `n pace Ca o zorel\ care petalele-[i desface.

Unui oltean Cum este Cosma, mai pu]in, Miron, Tu e[ti Miron [i, mult mai mult, Manega. Primul se ]ine doar `ntr-un piron, Tu, ag\]at de Alfa [I Omega. De câtva timp m\ scuturi pe la vers {i-mi tai, din el, cu râvn\ [i cu chef Probabil c\ din minte mi s-a [ters C\ e[ti poet, dar [I redactor-[ef. Oi fi oltean la sim]ul de m\sur\ {i la mândria ce-o por]I zi de zi, ~n rest ai dubla plin\ de m\lur\ {i cobili]\-n loc de terezii.

21

Cristian Mih\ilescu so]ul Feliciei Filip: „Ne-am c\s\torit `ntre repeti]ia de diminea]\ [i cea de dup\-amiaz\” Tenor, regizor, critic muzical, director [i so]. Dac\ celelalte „meserii” le-a praticat sau le practic\ `n continuare pentru o perioad\ mai lung\ sau mai scurt\ de timp, „meseria” de so] al Feliciei Filip o `ndepline[te cu succes zi de zi pân\ când via]a `i va desp\r]i. Cristian Mih\ilescu a crescut cu sora lui, muzica (de calitate): „Mama avea o voce foarte frumoas\. I se spunea «Privighetoarea Dobrogei». Ea s-a c\s\torit la 18 ani cu tata, care era mare iubitor de muzic\ bun\. Am crescut cu un patefon la care se puteau pune câte zece pl\ci. Ascultam opere `ntregi...”, ne-a m\rturisit Mih\ilescu. Acesta a fost primul contact al tân\rului cu marii cânt\re]i de oper\. „Amândoi p\rin]ii cântau. La 4 ani [i jum\tate m-au strecurat `n sala

22

de spectacol. Am stat nemi[cat patru acte. N-am vrut s\ ies `n pauz\, de team\ c\ r\mân f\r\ scaun”, `[i aminte[te acum protagonistul.

„O s\pt\mân\ sunt profesor, dup\ care regizor [i director. So] sunt tot timpul!” A devenit tenor la 24 de ani, când a intrat la Opera din Bucure[ti. Unde a [i r\mas, timp de peste dou\ decenii. Cristian Mih\ilescu este un buzoian de vi]\ nobil\, dar cu acte de cet\]ean de onoare al ora[ului Târgu-Mure[. Dar ce ne mai mir\m, tr\im doar `n România. „Suntem singura ]ar\ care are grila de salarizare impus\ directorului. Nu ai voie s\ dai cu un leu `n plus, chiar dac\ un om este mai valoros”, spune cu am\r\ciune so]ul Feliciei Filip, de data asta `n calitate de director al Operei din Bra[ov. L-am `ntrebat dac\ aplauzele ]in de foame arti[tilor care sunt foarte prost pl\ti]i de stat. R\spunsul a venit imediat [i ferm: „}in. Pu]ini oameni pot primi ceea ce primesc

arti[tii pe scen\, `nainte s\ se trag\ cortina. Acest sentiment are pentru noi, p\mântenii, [i un nume: fericirea”. Fiind un perfec]ionist, a renun]at la practica de tenor, pentru a-[i putea `ndeplini a[a cum se cuvine sarcinile de regizor [i director la Teatrul liric din Constan]a. „St\team vizavi de Opera din Bucure[ti, cu so]ia solist\ la aceea[i Oper\. ~ns\ am plecat la Constan]a. Am vrut s\ v\d dac\ sunt `n stare s\ fiu [i manager. Nebunia a `nceput prin 1992. ~n ziua `n care am devenit regizor, am renun]at s\ mai cânt. Aceast\ decizie a fost dramatic\ pentru mine. Cântatul `mi d\dea o anumit\ satisfac]ie, voluptate… De când am sosit eu la Constan]a, Teatrul liric a devenit Oper\. Iar `n 2000 am plecat la Bra[ov, pentru ca, doar peste un an, Teatrul liric de acolo s\ devin\ [i el Oper\. De aici mi se trage [i porecla: f\c\torul de opere”. Dar cum se `mpac\ Cristian Mih\ielscu cu atâtea atribu]ii? Simplu: „O s\pt\mân\ sunt profesor, dup\ care regizor [i director. So] sunt tot timpul!”. www.VREAU BILET.ro

Singurul român membru al Academiei Europene de Teatru Muzical de la Viena Cristian Mih\ilescu a absolvit cursurile Academiei de Muzic\ din Bucure[ti, sec]ia Canto. Angajat ca solist la Opera Na]ional\ din Bucure[ti, a interpretat 47 de roluri, de la Mozart la Stravinski, Verdi, Puccini, Offenbach [i chiar Johann Strauss. În calitate de cântare] a participat la numeroase festivaluri [i a sus]inut concerte [i spectacole pe toate marile scene ale ]\rii. De asemenea, a participat la turnee artistice care l-au purtat prin Italia, Germania, Grecia, Spania etc. În Italia, la Pescara i s-a decernat Premiul „Pantheon”. A scris peste 1.000 de articole de critic\ muzical\, în majoritatea publica]iilor de specialitate. A urmat cursurile postuniversitare de regie de oper\ ale Academiei de Teatru [i Film din Bucure[ti. Este singurul român membru al Academiei Europene de Teatru Muzical de la Viena [i al Asocia]iei „ Eurolyrica ”, ce reune[te cei mai importan]i directori de oper\ din Europa. Din 1994 sus]ine cursul de regie „Cristian Mih\ilescu”, în Japonia, la Tokyo, Nagasaky, Saytama. Regizor de notorietate interna]ional\ a pus în scen\ spectacole de oper\ în numeroase ]\ri, precum „Madame Butterfly” la Nagasaki, „Bal mascat” la Tokyo, „Pescuitorii de perle” în Olanda, „Cosi fan tutte” (1999) [i „Carmen” la Toulon (2000), „Elixirul dragostei” (2002) la Limoges (Fran]a), „Rigoletto” la Pisa (2004). www.VREAU BILET.ro

A primit toate premiile posibile [i imposibile pentru regie în România, cu „B\rbierul din Sevilla” montat la Bra[ov. A primit, de asemenea, premiul „Regizorul Anului” decernat de Uniunea Compozitorilor, pentru „Otello”, în 1996; Premiul Uniunii Criticii Muzicale pentru „Cel mai bun moment liric” („I Capuletti ed I Montecchi”, în 1997) [i Premiul „Cel mai bun spectacol al anului” pentru „Traviata”, pe scena Operei Na]ionale din Bucure[ti (1998). A fost distins cu multe alte premii, cum ar fi: „Premiul pentru Management Artistic” în 1994, atribuit „Celui mai bun director” de oper\ din România [i, de dou\ ori, în 1994, respectiv în 1996, Premiul „Omul de Cultur\ al anului”.

„Don Giovanni”, primul spectacol multimedia de oper\ din România

5.000 de spectatori. ~n luna decembrie a aceluia[i an, regizeaz\ un alt spectacol, „Felicia Filip [i invita]ii s\i ”, pe scena Operei Na]ionale din Bucure[ti. În 2002 monteaz\ „Carmen” la Opera din Bra[ov, spectacol prezentat pe 24 de scene din Germania [i Austria, cu un impresionant succes la public. În luna ianuarie 2003 pune `n scen\ spectacolul „Falstaff”, ultimul opus ce încoroneaz\ crea]ia lui Giuseppe Verdi, oper\ ce a fost prezentat\ între martie - aprilie 2003, pe scene din Austria, Germania [i Luxemburg. În aprilie-mai 2006, Opera Bra[ov a `ntreprins un lung turneu european incluzând Germania, Fran]a, Austria, Elve]ia, Luxembourg, cu ultima montare a operelor „Don Giovanni” [i „Nunta lui Figaro” de W.A. Mozart. Montarea sa cu „Don Giovanni”, primul spectacol multimedia de oper\ din România, a fost prezentat\ cu mare succes în Germania [i Austria. A[adar, Felicia Filip [i Cristian Mih\ilescu formeaz\ un cuplu profesionist [i pe scen\, [i dincolo de scen\. Muzica i-a unit [i `i va ]ine `mpreun\ pân\ când via]a `i va desp\r]i, a[a cum [i-au jurat `n fa]a ce]\teanului de onoare de la Prim\rie. „Am avut o c\s\torie halucinant\. Ne-am c\s\torit `ntre repeti]ia de diminea]\ [i cea de dup\-amiaz\, la 6 februarie 1991. Apoi ne-am `ntors amândoi la treab\”, `[i aminte[te so]ul.

Este invitat frecvent la colocvii [i seminarii interna]ionale pe teme legate de specificul regiei de oper\ sau de modalit\]i de gestionare a teatrului liric. În acest sens, un exemplu concludent îl constituie invita]iile la Comisia francez\ pentru UNESCO, la Paris, în anii 1998, 1999 [i 2000, [i la Viena, în anii 1999, 2000, 2001. Din 1996 este membru permanent al juriului „Concursului Interna]ional de canto” de la Marmande (Fran]a), iar din 2003 face parte din juriul Concursului Interna]ional de Canto de la Montreal (Canada). În octombrie 2000 semneaz\ regia megaspectacolului „IRIS ATHENEUM”, sus]inut pe scena S\lii Palatului, în prezen]a a peste 23

Teatrul de Comedie

„Curriculm Vitae”

z 5 ianuarie 1961 - Radu Beligan inaugureaz\, `n calitate de director, Teatrul de Comedie z Prima stagiune `ncepe cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), regia Moni Ghelerter z Teatrul de Comedie a avut, de-a lungul timpului, actori de valoare ai scenei române[ti: Radu Beligan, {tefan Ciubot\ra[u, Grigore Vasiliu Birlic, Aurel Giurumia, Nineta Gusti, Mircea

{eptilici, Amza Pellea, {tefan Tapalag\, Silviu St\nculescu, Marcela Rusu, Ion Lucian, Gheorghe Dinic\, Marin Moraru, Sanda Toma, Mircea Albulescu, Tamara Buciuceanu Botez, Cornel Vulpe, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Dumitru Ruc\reanu, Iurie Darie. z Scenografi importan]i: Ion Popescu Udri[te, Lia Mantoc, Doina Levintza, Mihai M\descu, Vittorio Holtier, Maria Miu, Drago[ Buhagiar, Irina Solomon

Mesajul lui Radu Beligan trimis `n 2002, noii conduceri a Teatrului de Comedie Dragul meu George Mih\i]\, ~n calitate de ctitor al Teatrului de Comedie, te felicit pentru noua ta calitate de animator al acestei prestigioase institu]ii. Scena aceasta are o biografie glorioas\ [i r\spunderea pentru soarta ei viitoare st\ pe umerii t\i [i pe experien]a ta de actor [i manager. ~]i doresc din toat\ inima s\ duci acest teatru, de care Capitala are mare nevoie, pe un drum s\n\tos, `n buna tradi]ie a scenei române[ti, s\ creezi o atmosfer\ de `nalt profesionalism, de respect pentru spectator, de fidelitate fa]\ de idealurile estetice [i morale care i-au stat dintru `nceput la temelie. Sunt bucuros c\ ]i-ai ales un aliat de n\dejde `n Gelu Colceag, pe care `l admir [i iubesc. ~mpreun\, al\turi de valoroasa trup\ de ast\zi a teatrului, ve]i deschide, sunt sigur, un nou capitol de str\lucire, `n cartea de aur a teatrului românesc. Tr\iasc\ [i `nfloreasc\ Teatrul de Comedie. RADU BELIGAN

z regizori de renume - Moni Ghelerter, David Esrig, Radu Penciulescu, Lucian Giurchescu, Alexandru Tocilescu, C\t\lina Buzoianu, Alexandru Dabija, Alexandru Darie z pân\ `n ianuarie 2002, când Teatrul de Comedie a s\rb\torit 42 de ani de existen]\, au avut loc 116 premiere [i s-au f\cut 35 de turnee interna]ionale z directorii teatrului: 1961 - 1969 Radu Beligan 1969 - 1979 Lucian Giurchescu 1981 - 1990 Silviu St\nculescu 1990 - 1994 Lucian Giurchescu 1994 - 1996 Vladimir G\itan 1996 - 2002 Dan Vasiliu din 2002 - George Mih\i]\

Teatrul de Comedie - Repertoriu „ „Soare pentru doi” de Pierre Sauvil, regia Alice Barb „ „Te vei întoarce în Galapagos” de Nicole Du]u, regia Aurel Palade „ „Biloxi Blues” de Neil Simon, regia Iarina Demian „ „Vine barza!!!” de André Roussin, regia Constantin Dicu „ „Revizorul” de N. V. Gogol, regia Hora]iu M\l\ele „ „Delir în doi” de Eugene Ionesco, regia Claudiu Goga „ „Doi tineri din Verona” de William Shakespeare, regia Felix Alexa „ „Hoa]ele” de Dario Fo, regia Dan Tudor

24

„ „Ce formidabil\ harababur\!” de Eugene Ionesco, regia Gelu Colceag „ „Edmond” de David Mamet, regia Marcel Top „ „Ferdinand al VIII-lea, Regele Spaniei” de N. V. Gogol, regia Iarina Demian „ „Avarul `ndr\gostit” de Cristian Juncu, dup\ Moliere, regia Vlad Massaci „ „Nepotu’” de Adrian Lustig, regia Hora]iu M\l\ele „ „Chiri]a of Bârzoieni” de Vasile Alecsandri, regia Iarina Demian

„ „Poker” de Adrian Lustig, regia Alexandru Tocilescu „ „Audi]ia” de Alexandru Galin, regia Mircea Corni[teanu „ „Poiana Boilor” de A. P. Cehov, regia Hora]iu M\l\ele „ „Marlene” de Pam Gems, regia C\t\lina Buzoianu „ „A douasprezecea noapte” de William Shakespeare, regia Gelu Colceag „ „...Escu” de Tudor Mu[atescu, regia Alexandru Dabija „ „Bani din cer” de Ray Cooney, regia Hora]iu M\l\ele www.VREAU BILET.ro

Clanul G\itan [i nevoia de Cel\lalt! Vladimir G\itan a avut luminoasa idee de a-[i s\rb\tori cei 60 de ani de via]\, `mplini]i pe 2 februarie 2007, chiar pe scen\, al\turi de fiica sa Gloria. Un dar ca un planet norocos [i pentru tat\l aflat `n plin\ for]\ creatoare, [i pentru fiic\, `nc\ de la `nceputuri cucerind prin fe]ele ingenuit\]ii [i prin nuan]ele timbrului vocal. „Soare pentru doi”, prilejul artistic de `ntâlnire a clanului teatral G\itan, este, astfel, [i un bun prilej de certitudini pentru continuitatea genera]iilor la Teatrul de Comedie din Bucure[ti. Piesa francezului Pierre Sauvil, tradus\ de Carmen Mocanu, pus\ `n scen\ de Alice

Dan Mircea Cipariu

biografie, `n timp ce fiica accept\ [i converte[te `nsingurarea, ciufu]enia [i b\trâne]ea tat\lui ei), se termin\ cu nevoia de Cel\lat. O nevoie de Cel\lat jucat\ cu o emo]ie special\ de Vladimir G\itan [i sus]inut\, când cu ironie sclipitoare, când cu firesc sentimentalism, de Gloria G\itan. Decorul, conceput de Puiu Antemir, o combina]ie de elemente minimaliste `n culori vitaliste din care sare portretul lui Mozart, reface cu mult\ subtilitate casa unui burlac, destul de egolatru ca s\ nu mai fie atent decât la piesele de pe tabla sa de [ah [i la comunicarea cu Mozart, compozitorul de care este `ndr\gostit pân\ la idolatrie. ~n acest spa]iu al burl\ciei, Vladimir G\itan face cel mai rafinat rol al s\u de comedie din câte l-am v\zut `n ultimii 15 ani. Gloria G\itan `l `nso]e[te cu o verv\ interioar\ ce `i preveste[te, suntem convin[i, o carier\ actoriceasc\ ce va face [i ea, precum a tat\lui, istorie. „Soare pentru doi” e o spumoas\ comedie romantic\, `n care urâtul din vie]ile personajelor - [i chiar din vie]ile noastre - e l\sat la trecut!

Barb, regizor ce cultiv\ cu aceast\ montare inefabilul farmec al discre]iei `n rela]ia dintre partiturile actorice[ti [i mecanica fluid\ a personajelor, vorbe[te cu convingere despre eternul [i uneori seduc\torul conflict dintre genera]ii. Interesant, `n „Soare pentru doi”, e felul `n care fiica rebel\ [i sus]in\toare a mi[c\rii ecologiste, laolalt\ cu conformistul ei tat\, doctor [i [ef de clinic\, `[i recupereaz\ frânturi [i [abloane de existen]\. Aceast\ terapie, `nceput\ cu acceptarea adev\rului despre Cel\lat (tat\l accept\ c\ are un copil din flori [i o nou\ www.VREAU BILET.ro

25

Cum au debutat

mae[trii scenei Ce sentimente au tr\it mae[trii teatrului românesc când s-a ridicat pentru `ntâia dat\ cortina? Fiecare artist a ]inut minte `nfrigur\rile [i epuizantele a[tept\ri ale `nceputurilor. Tot travaliul [i realiz\rile lor au r\mas consemnate, actorii primind astfel ceea ce visau: nemurirea. Dar cum a `nceput totul? V\ oferim câteva e[antioane. Marioara Ventura: Respins\ cu „Strigoii” lui Eminescu „Nu pot vorbi doar de un debut, ci de debuturi. Dup\ ce am terminat Conservatorul din Bucure[ti, avându-i colegi pe Aurel Petrescu [i Tony Bulandra, am debutat la Teatrul Na]ional la vârsta de 15 ani, `n piesa tat\lui meu, «Copila din flori». Director era pe atunci, pare-mi-se, Sihleanu. Am fost trimis\ apoi la Paris, cu o burs\, pe care mi-a acordat-o Casa Regal\. La Conservatorul din Paris m-am prezentat cu «Strigoii» lui Eminescu. Mi s-a spus s\ `nv\] ceva fran]uze[te. Am `nv\]at [i m-am prezentat a doua oar\. Comisia era format\ [i din Sardou [i Claretie. Cum rostii câteva fraze, auzii clopotul sunând. Eu totu[i recitam `nainte. Când am ispr\vit, mi s-a spus s\ m\ prezint dup\ un an, s\ m\ familarizez mai bine cu limba francez\. Dup\ acest r\stimp, `n care am f\cut lectur\ cu Silvan câte [apte ore pe zi, m-am prezentat din nou, am fost primit\ cu elogii [i am terminat Conservatorul cu premiul I. Pe când eram `nc\ la Conservator, am debutat la Odeon `n «Esther» de Racine. Era `ns\ un debut neoficial”.

26

Maria Filotti: „Am jucat ca `ntr-un vis” „Nu mi s-a dat o pies\ aleas\ de mine, un rol potrivit temperamentului meu. Am primit din oficiu dou\ roluri. ~n aceea[i zi, am interpretat `n matineu pe Neere, din «Fântâna Blanuziei», iar seara pe Vidra, din piesa lui Ha[deu. Am jucat ca `ntr-un vis… Abia târziu mi-am dat seama prin ce trecusem [i ce r\spundere `mi asumasem. Traiul l-am sim]it dup\ aceea, `ntr-un roli[or din «Suprema For]\». Trebuia s\ fiu elegant\ [i cochet\. Ce era s\ fac? Nu m\ vedeam deloc elegant\, cochet\ [i mai pu]in. ~n seara spectacolului, mi-am dat toate silin]ele s\-mi port bine toaletele [i se vede c\ am reu[it, c\ci imediat dup\ aceasta mi-a venit un alt rol de cochet\, apoi altul, [i altul… {i de atunci n-am mai sc\pat de ele”.

Ion Manolescu: Buff, jos de pe scaun! „Am debutat `n provincie, nici nu-mi amintesc bine `n ce pies\,

`ntr-o trup\ de turneu, alc\tuit\ de Petre Sturdza. ~n Bucure[ti am jucat pentru prima oar\ la Lyric, `ntr-o trup\ a lui Liciu, `n piesa «Nely Rosier». La debutul acesta am avut un accident nostim. ~n scena cea mai de efect, buff!!, cad de pe scaunul care, fiind cam [ubred, cedase la greutatea nu prea mare a corpului meu. Eu m\ cam speriasem. Dar publicul `ncepu s\ râd\ [i s\ aplaude, f\r\ s\-i treac\ prin gând c\ aceast\ c\dere nu era prev\zut\ `n text. ~nainte de reprezenta]ie am avut obi[nuita febr\, iar cu câteva minute `nainte de a intra `n scen\ am avut emo]ia [i tremurul nervos `n tot corpul, pe care le simt [i acum, la orice premier\. Totu[i emo]ia a fost u[or st\pânit\ de preocuparea interpret\rii”.

Ion Manu: Servitorul cu p\m\tuful „Sub direc]ia Diamandy, eram statist. Noi, to]i b\ie]ii, f\ceam figura]ie [i nu jucam nici un rol. Dar aveam leaf\: 30 de lei pe lun\. ~ntr-o zi, pentru a sili direc]ia s\ se ocupe www.VREAU BILET.ro

[i de soarta noastr\, la instiga]iile mele, ne-am pus `n grev\. Rezultatul a fost c\ ne-a dat afar\, dar domnul Davila m-a adus `n curând `napoi [i mi-a dat un roli[or `n «Amorul vegheaz\». Jucam pe un servitor. N-aveam de spus decât: «Pot s\ fac odaia, doamn\?» [i intram `n actul II cu un p\m\tuf de [ters praful. De[i [tiam c\ replica mea e `n actul II, m\ `mbr\cam de la `nceputul spectacolului [i st\team `ntre culise de la actul I, tr\gând cu urechea la cele ce se pretrec pe scen\, fiindc\ m\ gândeam: cine [tie, poate s\-mi vin\ rândul [i `n actul I”.

Tony Bulandra: Cu defect, dar [i cu elegan]\ „Dup\ trei ani de munc\ f\r\ preget, `n care am avut de `nvins [i un defect - pelticia - am terminat Conservatorul. Angajat la Na]ional, voiam s\ debutez `n Oreste din «Andromaca» sau `n Robert din «Onoarea». Mi s-a fixat `ns\ pe nepreg\tite, ca debut, rolul lui Phadel din «Pygmalion», al lui Dabija. Emo]ii n-am avut, deoarece cuno[team rolul din Conservator. {i apoi am avut `ntotdeauna curaj. A urmat apoi epoca teribil\, când nu mi se da nici un rol, epoca de stagnare, care a durat trei ani. Adev\ratul meu debut `ns\ dateaz\ de pe vremea când eram `n anul al IIlea la Conservator. Atunci l-am jucat pe Thireu din «Antoniu [i Cleopatra» [i criticul de pe vremuri, r\posatul Ionescu-Gion, m-a felicitat pentru elegan]a cu care am jucat”.

Ion Iancovescu: Un admirator anonim care doarme `n stal „Nou\, actorilor, ni se atribuie totdeauna numai lucruri pe care le facem de dragul artei. Lumina `n www.VREAU BILET.ro

care apare zâmbetul nostru silit pare venit\ din adâncul sulfetului [i veselia nostr\ se crede prelungit\ [i dincolo de scen\. Ast\zi, când m\ gândesc la aceast\ avalan[\ de falsit\]i, ast\zi, când [tiu c\ rolul prim, rolul de debut, e a[a de ne`nsemnat, nu pot s\ spun decât c\, pentru mine, seara aceea n-a fost prea impresionant\. Emo]ii n-am avut. M\ obi[nuisem `nc\ demult cu greut\]ile de tot felul [i pentru via]\, arborasem râsul pe care-l fluturam cu `ndr\zneal\ ajutat de lavaliera boem\ care credeam c\-mi d\ importan]\. Primul meu rol a fost un be]iv din «Nepoftitul». Aveam de spus numai câteva cuvinte pentru care depusesem o munc\ extraordinar\. ~n seara aceea, credeam c\ `ntregul public venise special pentru mine. Mai târziu, am observat c\ m\ `n[elasem. Toat\ noaptea aceea m-au torturat ni[te p\c\toase de flori pe care le primise Brezeanu [i din care nu voise s\-mi dea [i mie m\car o petal\. Am scrâ[nit sup\rat din din]i [i, de atunci, ori de câte ori v\d flori `ntr-o cabin\, [tiu c\ ele sunt trimise de altcineva [i nu de «admirator anonim», care, de cele mai multe ori, adoarme `n stal”.

George Vraca: Bucuria nesfâr[it\ a `nceputului „Primul meu rol, `n 1920, `n «Coco[ul Negru» al lui Victor Eftimiu, la compania Bulandra. ~l jucam pe Nenoroc. Eram pe atunci elev al Conservatorului. Nu inten]ionam `nc\ s\ joc. Dar, `ntâlnindu-m\ cu Victor Eftimiu, mi-a propus s\ facem o `ncercare. {i, `n urma acestei `ncerc\ri, am debutat. Din ziua premierei nu-mi pot reaminti nimic, c\ci eram `ntr-o continu\ febr\. A[ putea doar s\ spun c\ atunci când, `n rol, trebuia s\ m\ sinucid cu un cu]it, m-am t\iat groaznic la mân\, f\r\ s\-mi dau seama. A trebuit s\-mi atrag\

aten]ia, chiar pe scen\, Tony Bulandra. Abia a doua zi mi-am dat seama cum am jucat, citind articolele - elogioase - din gazete. M-au `ncurajat mult, mai ales r\posatul Iosif N\dejde [i Romulus Sei[anu. Atunci când am jucat `ntâia oar\, am avut bucuria nesfâr[it\ a `nceputului carierei. Aveam un crez infinit `n art\ - care era `nsu[i sensul vie]ii mele. Ast\zi, `ns\…”.

George Calboreanu: Sufleurul un punct nebulos „Roluri am mai jucat eu. {i multe. Adev\ratul meu debut `ns\ mi lam f\cut pe scena Teatrului Na]ional, la 26 ianuarie 1924. Jucam «un roli[or» prin actul al patrulea - mi se pare - din piesa lui G. T\t\r\scu, «Când vine viforul». Intru `n scen\: semiobscuritate, bubuit de tunuri, ]ip\t de [rapnele; sala - un haos; sufleurul - un punct nebulos de la care venea `nspre mine un [uierat scurt, `n\bu[it, nedeslu[it… ~n mintea mea se produceau «goluri» `nsp\imânt\toare. Vedeam c\ exist [i, totu[i, nu-mi d\deam seama… {tiam c\ trebuie s\ vorbesc, [i totu[i t\ceam… Iar corpul meu se b\l\b\nea dup\ caden]a mâinilor mele nemi[cate, `n dreapta [i `n stânga, f\r\ nici un rost. Toate acestea `ns\ s-au petrecut `ntr-o secund\, `n mai pu]in de-o secund\, dac\ se poate `nchipui. ~n sal\ nu s-a observat nimic din emo]ia mea. Totul a decurs `n lini[te [i discret. Din partea camarazilor mei cu care eram `n scen\, m-am bucurat de un binevoitor concurs. Debutul meu oficial `ns\, dar f\r\ emo]ie de data aceasta, a fost a doua zi, pe scena Na]ionalului, cu piesa lui C. Theodorian, «Bujore[tii». ~l jucam pe Amos Bujorescu. Amintiri scumpe, dintr-un trecut nu tocmai atât de `ndep\rtat, dar plin de furmuse]e [i poezie”.

27

Muzeul Teatrului Na]ional Radu Beligan

Redeschis `n dup\-amiaza zilei de 14 decembrie 2001, dup\ o absen]\ de 23 de ani, Muzeul Teatrului Na]ional „I.L.Caragiale” este amplasat la subsol, `ntre SALA MARE [i SALA AMFITEATRU, `ntr-un spa]iu anume creat `n geografia Teatrului Na]ional. Cu o `nf\]i[are modern\, demn\ de `n\l]\toarea tradi]ie teatral\ `nchis\ `n aceste exponate de mare valoare istoric\ [i sentimental\, Muzeul continu\ s\-[i uimeasc\ vizitatorii. Patrimoniul muzeului dateaz\ din 1942, din timpul directoratului lui Liviu Rebreanu, când actorul George Vraca

28

George Franga, neobosit istoric teatral - cum avea s-o dovedeasc\ `n timp, scoate la lumin\ un adev\rat tezaur teatral, tablouri, sculpturi, fotografii originale, obiecte personale [i costume ce au apar]inut marilor actori de alt\dat\, piese de mobilier, documente rare (scrisori, manuscrise, publica]ii - ale actorilor sau ale directorilor primei scene, `n marea lor majoritate mari scriitori). O istorie plin\ de relief [i culoare, evocând atât coridoarele sensibile ale devenirii artistice, cât [i un filon nesecat de trud\ `ntru des\vâr[ire spiritual\, al\turând, de-a lungul timpului, Teatrul Na]ional de Academie [i de Universitate. Chiar la intrare, la loc de cinste `n Emil Bota

George Calboreanu, Elvira Godeanu, Agepsina Macri, Marietta Anca, Marietta Sadova. Un loc special, ca importan]\, revine dramaturgilor: Vasile Alecsandri - creatorul repertoriului na]ional, Ion Luca Caragiale considerat geniul dramaturgiei na]ionale, Al. Davila, Barbu {tef\nescu Delavrancea, Victor Ion Popa, Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Tudor Mu[atescu, G.M.Zamfirescu, Victor Eftimiu, Mihail Sorbul, Al. Kri]escu, George Ciprian. Lucr\rile plastice consacrate acestor faimoase personalit\]i ale artei scenice poart\ semn\turi pe m\sur\: pictorii Camil Ressu, Jean Alexandru Steriadi, Alexandru Ciucurencu, sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Oscar Han, Mili]a P\tra[cu. Istoria recent\, mai precis ultimele decenii ale secolului XX, se afl\ `n aten]ia actualului director al muzeului, Ionu] Niculescu, `n faz\ de proiect avansat. Mândru de aceast\ realizare, el recunoa[te `n cartea sa Corifei pe scena na]ional\ meritul `ntemeietorului `n realizarea acestei „ctitorii cu rezonan]\ `n veac”: „~n cuno[tin]\ Leopoldina B\l\nu]\ [i Victor Rebengiuc

muzeu, `ntâlnim portretele celor 44 de directori ai primei scene, de la Costache Caragiale pân\ `n prezent. Li se al\tur\, prin multiple semne [i m\rturii ale faimoasei lor existen]e artistice, proeminente genera]ii de actori de la sfâr[itul secolului XIX [i `nceputul secolului trecut: Matei Millo, Mihail Pascaly, Grigore Manolescu, Aristizza Romanescu, C.I. Nottara [i discipolii s\i: Tony Bulandra, Lucia Sturdza Bulandra, Marioara Voiculescu, Ion Manolescu, Aristide Demetriade, urma]i, `n perioada interbelic\, de George Vraca, www.VREAU BILET.ro

de cauz\ mai mult decât oricine, afirm c\ f\r\ marele român care este Dinu S\raru, directorul general al primei scene române[ti, patrimoniul documentar al Teatrului Na]ional st\tea [i ast\zi `n depozite. ~ntr-o vreme când conduc\torii de mari istitu]ii tr\iesc `n mirajul c\p\tuielii, domnia sa a for]at destinul [i a procurat suma uria[\ pentru recl\direa unui muzeu la standarde europene”.

Pe lâng\ m\rturii de odinioar\, muzeul g\zduie[te un evantai de manifest\ri - de la comunic\ri, evoc\ri [i conferin]e de pres\ pân\ la spectacole-lectur\ [i seri de poezie. „Prezidiul” acestor `ntâlniri se bucur\ de privilegiul de a sta pentru câteva clipe la biroul la care, cândva, George Co[buc a scris, a imaginat [i a visat. Cucoana Chiri]a, O scrisoare pierdut\, Avarul, Vlaicu-Vod\,

Hamlet, Apus de Soare, Ruy Blas, Avram Iancu, Nora... cortegiul pieselor [i al personajelor este impresionant [i defilarea lui la rampa Teatrului Na]ional, fie `n pâlpâirea lumân\rilor de seu, fie a l\mpilor cu ulei de rapi]a sau gaz aerian, a multicolorelor lumini electrice, trecând, deci, prin vârstele teatrului românesc fixeaz\ pe pânza timpului istoria glorioas\ a primei noastre scene.

„Via]a mea sexual\” de Cornel George Popa

Un spectacol provocator, `n care vulgaritatea nu-[i g\se[te locul. Text distins cu Premiul UNITER pentru „Cea mai bun\ pies\ româneasc\ a anului 2004” Un titlu incitant [i ironic. O pies\ care spulber\ tabu-urile, plasându-[i ac]iunea `ntr-un spa]iu surprinz\tor, un sex-shop. `n aceast\ lume bizar\, bolnav\, `n deriv\, `nchis\ `ntre vitrine de sticl\ mat\ sub care se ascund juc\rii pentru adul]i, via]a pare dominat\ de sex, iar romantismul, desuet. [i, totu[i, aici `[i dau `ntâlnire personaje adev\rate, din realitatea cotidian\, care influen]eaz\ destine, lipsindu-le de orizont [i condamnându-le la singur\tate. Spectacolul are loc la Sala Amfiteatru. ~n distribu]ie: TANIA POPA, CONSTANTIN DINULESCU, DANIEL BADALE, SILVIU BIRI{, VITALIE BICHIR, R|ZVAN OPREA, MARIA GÂRBOVAN. Scenografia: ALINA HERESCU Regia: SORIN MILITARU

www.VREAU BILET.ro

29

„R\zboi cu Troia nu se face” adaptare dup\ Jean Giraudoux Traducerea Dinu Albulescu Un spectacol de Florin C\linescu Scenografia: Irina Solomon Mi[carea scenic\: Delia Han]iu Asisten]\ regie: Mihaela Albu, Nicolae Praida Distribu]ia: ADRIANA {CHIOPU (Andromaca), RODICA NEGREA (Casandra), DANA-DEMBINSKI MEDELEANU (Hecuba), JULIETA GHIGA SZONY (Iris), LORENA LUPU (Elena), ADINA BURBU}AN (Mica Polixena), DAN CONDURACHE (Hector), BOGDAN TALA{MAN (Paris), SORIN MEDELENI (Priam), CLAUDIU ISTODOR (Ulise), EUGEN CRISTIAN MOTRIUC (Oiax), RADU ZETU (Democos), ION LUPU (Geometrul), MARIAN ANDREESCU (Menelaos), ALEXANDRU GEORGE IONESCU, COSTEL IOVU, ION STOICESCU, NICOLAE MATEI GHEORGHE ADAMSCHI (Troieni), CONSTANTIN BOBEIU, MARIN TULEA, MIRCEA LUCIANU CAPELINI, LASLO ADRIAN (Armata lui Hector), OPREA POPA (Eneas), FLORIN C|LINESCU (Heinrich Schliemann) ~ntr-o perioad\ `n care existen]a Troiei p\rea doar o n\scocire a lui Homer, controversatul arheolog german Heinrich Schliemann, descoper\ `n zona Hissarl`k, se pare, `n Turcia de azi, ruinele st\vechii cet\]i. ~n viziunea regizorului, `ntr-o manier\ foarte personal\, Schliemann devine personaj [i deap\n\ povestea r\zboiului Troian [i a eroilor s\i. Florin C\linescu folose[te acest prilej pentru a se `ntoarce la un teatru dionisiac, care pl\cea foarte mult grecilor [i care nu era decât o form\ redus\, câteodat\ trivial\, de multe ori licen]ioas\, a comediei. Textul lui Giraudoux este numai un pretext pentru a aduce pe scen\ o lume a decaden]ei. Eroii sunt caricaturiza]i, iar legenda este demitizat\ [i parodiat\. Dar poate oare s\ bage mâna `n foc cineva c\ astfel au stat lucrurile cu adev\rat? www.VREAU BILET.ro

31

Din martie [i pe ecrane:

„TIC|LO{II” Un film de {erban Marinescu, inspirat din romanul „Ciocoii noi cu bodyguard” de Dinu S\raru

Filmul este o parabol\ la adresa clasei politice post-revolu]ionare. Oamenii cu bani, afla]i `n spatele politicienilor care sunt datori s\ le promoveze interesele, sunt de fapt cei care constituie oligarhia ce dicteaz\ politicile fiscale generatoare de finan]\ri pentru partide. ~n rolurile principale: Pre[edintele României (Ion Siminie), Consilierul Pre[edintelui ({tefan Iordache), Primul Ministru al României (Hora]iu M\l\ele), Consilierul Primului Ministru (Mircea Diaconu), finan]atorul partidului de guvern\mânt (Dorel Vi[an), Comandantul G\rzii Financiare (R\svan Vasilescu). Alte „func]ii„ politice, sociale sau profesionale sunt ocupate de Dan Diaconescu, Radu Moraru (ei `[I joac\ propriile roluri), Monica Davidescu, Gheorghe Dinic\, Mircea Albulescu, Mitic\ Popescu, Valentin Popescu etc. Premiera va avea loc pe 16 Martie 2007.

Clasa politic\ aflat\ la putere `i „monitorizeaz\” prin intermediul Serviciilor Secrete, atât pe membrii [i finan]atorii s\i, cât [i pe cei din opozi]ie. Primul Ministru (Hora]iu M\l\ele) [i Pre[eden]ia `i `nregistreaz\, cu ajutorul unor camere ascunse, atât pe pe General (R\svan Vasilescu), pe Senator cât [i pe Magnat (Dorel Vi[an), `n ipostaze cât mai compromi]\toare. Politica nu suport\ devieri de comportament.

Jocuri duble, crim\ la vân\toare, `ngroparea Revolu]iei

Magnatului, deoarece aces- Produc\tori: Mihai Or\[anu ta de]inea informa]ii comCompanii produc\toare: promi]\toare pentru toat\ MDV Film / S.C. VideoLink lumea. ~n paralel, Puterea S.R.L. / S.C. Total P / caut\ un alt Magnat care s\ Professional Records S.R.L. produc\ bani pentru partid. / S.C. MDV Audio Studio Acesta apare `n emisiune la S.R.L „Na[ul”. Se organizeaz\ o Imaginea: Dan Alexandru partid\ de vân\toare, unde Scenografia: Teodora sunt invita]i Generalul, cei Alexandru doi Magna]i, Consilierul Muzica: Orchestra {arpele ({tefan Iordache), Ro[u / Marius Mihalache / Premierul [i oamenii lor. Nelu Ploie[teanu Premierul `ncearc\ s\-i Filmul e distribuit de: propun\ o colaborare MDV Film Generalului, `ns\ acesta refuz\ s\ coopereze [i `l amenin]\ pe Primul Ministru, spunând c\-i va demasca jocurile [i c\ va `nf\ptui a doua Revolu]ie `n România. Premierul arat\ c\ Senatorul a fost deja cump\rat. Magnatul este la a doua avertizare, fiind scos de pe tu[\ definitiv. Premierul `i pofte[te pe to]i la vân\toare [i d\ ordinul de asasinare al Generalului (camuflat sub forma unui accident de vân\toare). A doua zi, Consilierul Preziden]ial („Creatorul” tuturor personajelor post-revolu]ionare ), „`ngroap\ Revolu]ia Român\” la groapa de gunoi Glina, f\când un parastas pentru s\raci, filmat `n direct pentru emisiunea lui Dan Diaconescu.

Premierul nu este de acord cu jocul dublu al Magnatului, care finan]eaz\ atât puterea, cât si opozi]ia. Dup\ `ncercarea e[uat\ a Consilierului Preziden]ial de a realiza o reconciliere `ntre Magnat [i Putere, Premierul comand\ arestarea Magnatului. ~n timpul unei `ntrevederi cu Pre[edintele, Consilierul `i cere acestuia eliberarea

32

www.VREAU BILET.ro

La 96 de ani,

Gaby Michailescu impresarul lui Birlic, declara: „Nu voi p\r\si aceast\ lume, pân\ nu voi termina de scris tot ce-am tr\it”

„Devenindu-i impresar, `ntr-un ajun de trap, `n pauza unei repeti]ii, m\ ia deoparte [i-mi gr\ie[te confiden]ial: «Ai bani?». «Ce-i asta?», `i r\spund intrigat. «Daca n-ai, f\ rost, `mprumut\-te de cât mai mult. ~]i dau mâine la trap un cal sigur câ[tig\tor, s\ te procopsesc!»”. Aceste cuvinte `i apar]in lui Grigore Vasiliu Birlic, `n relat\rile lui Gaby Michailescu, fostul s\u impresar. Gaby Mich\ilescu tr\ie[te bine-mersi, are 96 de ani [i este preg\tit s\ tr\iasac\ `nc\ pe-atât. Numele celor cu care a colaborat s-ar `ntinde pe sute de pagini, dar merit\ men]iona]i: Victor Ion Popa, Ionel Fernic, Ioana Radu, Mia Braia, Maria L\t\re]u, Petre {tef\nescu-Goang\, Arta Florescu, Ludovic Spiess (pe care l-a descoperit Tractorul Bra[ov), Trio Grigoriu, Gic\ Petrescu, Radu Beligan, Amza Pellea, {tefan B\nic\, Stela Popescu, Florin Piersic, Lucky Marinescu etc. 34

Birlic [i frumoasa Nanci de pe Bega V\ prezent\m câteva fragmente din volumul „Birlic” de Gaby Michailescu, `n curs de apari]ie la Editura Eikon: „La stabilirea lui `n Bucure[ti nu se prea uita nici o femeie la el... Singura care a deschis atunci ochii pe el a fost olteanca Angela Mateescu. S-a `ndurat de el [i l-a luat de b\rbat. Mai `nalt\ cu un cap ca el [i sub]ire trestie, ca s\-i fie sergentmajor la toate capriciile [i viciile ce-l n\v\leau samavolnic: jocurile de noroc cu toatele, cursele de cai `n `ntregime, trap, galop… Dup\ un timp, `n care via]a impune suveran\ de-ale ei, `ntr-un turneu la Timi[oara i se `nf\]iseaz\ o jun\ actri]\ de la teatrul local, care, f\ ]oas\, m\rinimoas\ [i [mecheroas\, `i cade cu tronc... A plecat cu Nanci `n gând. Diferen]a de vârst\ catastrofal\, ea 24 de ani, el peste 60. R\pus de dorul chipoasei Nanci de pe Bega, unadou\ `n avion, c\tre ochii de p\cat [i de smarald ai celei de origine german\. Felina, strângându-i apropiat mâna cu proaspata manichiura, `i m\rturise[te calin\: „Mi-ar pl\cea s\ m\ numesc pe afi[ul de teatru Nanci Birlic!”. „De acord, Princesito”, r\spunde f\r\ nici pomeneal\ s\ gândeasc\ la a sa vârst\ `ndr\gitul afemeiat comic. Discutându-se public diferen]a de vârst\, ajunge la urechea ministresei Constan]a Cr\ciun. Dar nu-l abate pe el la minister, mai ales c\ a aflat c\ s-a anun]at mariajul, cu claie de invita]i, la ofi]erul St\rii Civile din Pia]a Amzei. O cheam\ pe ea cu gândul s-o mu[truluiasc\, s-o `nve]e minte... „Tinere]ea ta are nevoie de un

b\rbat tân\r. Birlic, pe care ai pus ochii, d\ `n b\trâne]e [i eu ca ministru, socotindu-ni-l un bun na]ional al românilor, sunt datoare s\-l ap\r!”. „N-ave]i decât!... Doamna Cr\ciun, Grigore, care mi-a]i zis c\ d\ `n b\trâne]e, e mai tân\r ca orice june berbant [i v\ jur, uite fac [i cruce, c\ e mult mai potent ca unul de 20 de ani!”.

Coleg de facultate cu Eugen Ionescu Gaby Michailescu, impresarul cu un condei iscusit, a f\cut fa]\ vremurilor [i „prin]ipiilor” mai mult sau mai pu]in morale, ajungând la venerabila vârst\ de 96 de ani. S-a n\scut la Craiova pe 14 Decembrie 1910. Tat\l, Elie Michailescu, a fost laureat al Conservatorului din Paris [i primul dirijor al corului Bisericii Ortodoxe din capitala Fran]ei. S-a num\rat printre cei dintâi autori de manuale

www.VREAU BILET.ro

muzicale în [colile române[ti, fiind omul care a f\cut foarte multe pentru arta cântului în Oltenia. Mama sa provenea din familia Diculestilor. ~mpreun\ cu Pera Opran, aceasta a sus]inut cu abnega]ie începuturile existen]ei teatrului craiovean. Tân\rul Gaby Michailescu a debutat în scris la 16 ani, în gazeta „Rampa”, cu o cronic\ dramatic\ la prelucrarea lui Paul Gusty „Cinematograful”, reprezentat\ pe scena Na]ionalului local. Ajuns la Bucuresti, s-a `nscris la facultatea de Estetic\ Literar\ a celebrului Mihai Dragomirescu, unde l-a avut coleg pe Eugen Ionescu. ~n paralel, a urmat si Conservatorul de Teatru, la clasa Ion Manolescu. Ca s\-[i u[ureze cât de cât existen]a, a fost o vreme corector la faimoasa revist\ de umor „Încotro?”, condus\ de trio-ul Gongopol-SoimaruLegrel. {i-a f\cut ucenicia [i la ziarul „Na]ionalul Nou”, unde s-a ocupat de pagina a doua, sus]inând [i cronica dramatic\, la „România literar\” (condus\ de Liviu Rebreanu) [i la multe alte reviste de teatru. „Multe nop]i am mâncat plumb pe pâine la ziarul «Frontul», fiind secretar de redac]ie sub direc]ia Alexandru Hodos. Am mai colaborat la «Facla», director Ion Vinea, [i la «Zorile» lui Emil Socor. Un timp am condus cotidianul «Capitala», dup\ Eugen Titeanu, în acelasi timp, cu s\pt\mânalul «Politica vremii». Numele meu se afla pe antetul ambelor publica]ii”, `[i aminte[te Gaby Michailescu. Dar când a ie[it la iveal\ condeierul teatral din domnul Michailescu? „Patima mea de teatru, de la primul spectacol v\zut în copil\rie (gigantul Al. Demetrescu-Dan în „Hamlet”) m-a sortit impresar [i, totodat\, condeier teatral. Îndr\znesc s\ afirm cu mâna pe b\t\ile inimii c\ întreaga mea existen]\ a fost închinat\ exclusiv promov\rii [i gloriei teatrului românesc. Pe dou\ planuri distincte îns\, întâlnindu-se în punct comun: impresar [i condeier teatral”.

[i matineu, cu „Trio Iosefiny” [i orchestra condus\ de Petric\ Munteanu, îmbarca]i în vagonul de turneu la 25 octombrie 1950 [i predând vagonul la halta Grivi]a, lui S\b\reanu, haiducul de la formarea trenurilor, la 25 octombrie 1951... Sunt doar câteva amintiri care au fost „imortalizate” `n paginile c\r]ilor sale. „Într-un alt drum artistic, cu divina Maria T\nase, am dus mesianic milenarul cântec românesc în 30 de sate din Arges [i Vâlcea, unde nu exista sal\ de spectacole. Nici vorb\ de scen\, cortin\- direct pe podea, în înc\perile de clas\ ale respectivelor scoli, Maria doinind si eu prezentând-o... Si dup\ trecerea noastr\, cu oprirea p\s\rilor din zbor la m\iestria româneasc\ a Mariei [i cu ]âncii ag\]a]i de fere[tile deschise, a r\mas în pulberea satului veghe de priveghi, pulbere de stele, nemurire...” La cei 96 de ani, Gaby Michailescu mai are vreo cinci c\r]i care a[teapt\ s\ vad\ lumina tiparului. „Nu voi p\r\si aceast\ lume - zice el - pân\ când nu voi termina de scris tot ceea ce mi-a fost dat s\ tr\iesc”. A fost martorul unor vremuri care nu trebuie s\ se piard\ `n negura timpului. Trebuie s\ r\mân\ scrise pentru ca genera]iile ce vor veni s\ miroas\ parfumul anilor de glorie ai teatrului românesc.

Gaby Michailescu, pe scurt: z Membru al Uniunii Scriitorilor z Premiat de UNITER pentru întreaga activitate z A urcat primul tarafurile române[ti pe scen\. Pân\ la el, acestea cântau doar pe la nun]i [i cumetrii z A organizat pân\ [i meciuri de fotbal feminin [i meciuri de box

z Maria Ventura `l chema adesea s\-i povesteasc\ despre sutele de `ntâmpl\ri din via]a lui z De Ion Brezeanu, Ion Iancovescu, Maria T\nase [i Birlic nu s-a desp\r]it din ziua `n care i-a cunoscut [i pân\ la eternizarea lor z A jucat, prin anii '30, la Paris, `n teatrul Rotschild. Scena era construit\ pe mai multe nivele, ca un lift. Se puteau schimba zeci de tablouri `ntr-un spectacol. Mai exact, 67 de tablouri. ~ntr-o sear\, la ultimele dou\ tablouri s-a blocat instala]ia. Fiul lui Rotschild a invitat toat\ lumea s\ treac\ pe la cas\ s\-[i ia banii inapoi. Ce vremuri! z ~ntr-o pies\, a avut doar o trecere de câteva secunde pe scen\, prin fa]a spectatorilor. Apari]ia lui a fost remarcat\ a doua zi de cel mai important critic de teatru al vremii.

C\r]i ap\rute: „Culise [i reflectoare” - Editura Ideea „Amintiri...Vinurile lui Iancu Brezeanu” - Editura Universul. Acest volum a fost editat `n trei edi]ii [i s-a vândut `n peste 15.000 de exemplare. Cartea s-a epuizat în trei s\pt\mâni, dep\[ind recordul stabilit de Remarque cu „Pe frontul de vest nimic nou”, care s-a vândut în 12.000 de exemplare „Leonard, soldatul de ciocolat\”Editura Muzical\ (traducerea în francez\ a fost trimis\ editurii Gallimard) „Iancu Brezeanu, o mie de ani într-o birje”, „Vagonul de turneu” [i „Cu[ca suflerului” - Editura Meridiane „Prin]ul Ion Ghica, ilustrul director al Scenei Na]ionale”, „Cu [i f\r\ machiaj” - Editura Minerva „Maria cea f\r\ de moarte”, „Gigan]ii teatrului românesc” Editura Eikon.

A adus-o pe Maria T\nase `n [colile satelor Meseria de impresar i-a oferit lui Gaby Michailescu posibilitatea de a-[i cunoa[te foarte bine clien]ii, care aveau s\ devin\ inevitabil protagoni[ti `n c\r]ile sale. Un turneu de 180 de localit\]i, f\r\ întrerupere, cu celebra dram\ a lui Victorien Sardou - „Tosca” - dup\ care Puccini a creat opera - cu inegalabila dramatic\ Mania Antonova în rolul Floria Tosca, alt turneu de un an, zi de zi, adeseori www.VREAU BILET.ro

35

Victor Eminescu personaj de film la Hollywood! astudiourilor Warner pre]ul pentru cump\r\torii ce Afl\m de pe interBros. Roy Bonnell, se dovedeau a fi prietenii lui net, dintr-un articol personajul principal, Rick Blaine (Humphrey semnat de Dan interpretat de Bogart)”. Preston Foster, este Toma Dulciu, c\ un american cinic, Matei Eminescu, un unul dintre nepo]ii Raluca al unui club militar de excep]ie... lui Mihai Eminescu Eminovici patron de noapte din „Pentru `nceput, o `ntrebare: (fiul fratelui s\u Shanghai. Acuzat de Cine a fost acest Victor `nc\lcarea legii `n SUA, el Matei, mezinul familiei) Gheorghe Eminescu? Nimeni altul a ajuns personaj de film prefer\ s\ stea deoparte decât nepotul lui Mihai de politic\, cât mai departe Eminovici Eminescu! hollywoodian. Filmul, de ]ara sa. Observând Se [tie c\ Gheorghe [i difuzat `n 1942, se mul]imea de spioni japonezi, care Raluca Eminovici au cump\r\ `n ne[tire propriet\]i `n nume[te „The avut 11 copii: 7 b\ie]i [i China, `ncepe s\ nutreasc\ sentiSecret Agent of 4 fete ({erban, n. 1841; mente patriotice. Se `ntov\r\[e[te Nicu, n. 1843; Iorgu, n. Japan” („Agentul cu Kay Murdock, agent secret al 1844; Ilie; Mihai, n. Marii Britanii (rol jucat de Lynn Secret al 1850; Aglaia, nr. 1851; Bari), astfel `ncât Bonnell `nsu[i {erban Japoniei”), iar Harieta, n. 1854; Iorgu Ruxandra, Marghioala [i unul dintre perVasile; `n sfâr[it, Matei, mezinsonaje este Victor ul familiei, (n. 1856) va juca Eminescu, rolul un rol important `n fiind interpretat biografia postum\ a lui Eminescu. de Frank Matei Eminescu a Puglia.

urmat cariera armelor, ca [i Alte personaje cu Iorgu. A absolvit rezonan]\ istoric\ [coala de Ofi]eri româneasc\ au din Ia[i `n anul fost so]ii Alecsandri 1876. ~n (interpreta]i R\zboiul de Steven pentru Geray [i Independen]\ a Hermine Sterler). dat dovada de Casa c\minarului Gheorghe Eminovici, Filmul este o promare spirit de sacrifiduc]ie a studiourilor de la Ipote[ti ciu [i abnega]ie, drept „Twentieth Century-Fox”. pentru care i se spunea Scenariul a fost realizat Mihai Aglaia „Eroul”. Matei Eminescu a de John Larkin, regizor se treze[te a fi spion, punându-]i `nceput campania din fiind Irving Pichel iar provia]a `n pericol pentru a comunica Bulgaria ca sublocotenent `n duc\tor Sol M. Wurtzel. reprezentan]ilor Marii Britanii Regimentul 4 linie. A luat parte la Reproducem `n continuare câteva rapoarte secrete, cu privire la luptele de la Smârdan [i a fost fragmente din materialul lui Dan activit\]ile inamice (…). Rolul lui decorat cu Steaua României Toma Dulciu. Victor Eminescu este jucat de un clasa 5-a, cel mai vechi ordin cunoscut actor sicilian Frank na]ional, creat sub Cuza Vod\. Puglia, cel care, tot `n 1942, Un sicilian `n rolul lui A mai participat [i la blocada r\mânea `n con[tiin]a Eminescu Plevnei, fiind decorat cu spectatorilor cu un „Dup\ cum bine a remarcat „Virtutea Militar\”. ~n total, 6 memorabil rol secun[i critica de specialitate, decora]ii [i ordine române[ti dar, din capodopera ”Agentul Secret al Japoniei” [i ruse[ti. A mai f\cut parte «Casablanca»: simpare a fi un fel replic\ de [i din Regimentul 5 de linie. paticul negustor mâna a doua la celebra Fire impulsiv\, dar având marocan, care sc\dea “Casablanca”, crea]ie a un dezvoltat sim] al Harieta Matei

36

www.VREAU BILET.ro

drept\]ii, Matei Eminescu nu a suportat regimul cazon, drept pentru care a avut conflicte chiar cu generalul Pencovici, pe care l-a f\cut <>”.

... dar un tat\ mediocru La 5 februarie 1880, Matei se c\s\tore[te cu Matilda Ilian, profesoar\ de istorie la Liceul de fete din Br\ila. A divor]at de ea `n 1889 (anul mor]ii fratelui s\u Mihai), dup\ ce avusese cu aceasta un copil, pe Victor Eminescu. ~n acela[i an, c\pitanul Matei Eminescu este mutat de la Regimentul 9 Doroban]i, cu garnizoana `n Br\ila, la Regimentul 32

Terasa Otetele[anu, unde Victor Eminescu `[i exercita abilit\]ile de Mecena

«Victor era un boem, pe lâng\ care eroii lui Henry de Murger par simpli ucenici. Povestitor pl\cut [i interesant, spiritual, la curent cu toat\ literatura universal\, a crezut c\ dac\ mo[tenea firea de boem a poetului a mo[tenit [i geniul» (Gh. Eminescu, „Amintiri”, editura Floarea Albastr\, Bucure[ti, 1995) Doroban]i, cu garnizoana `n Mizil, `n calitate de Comandant al Companiei a 2-a. Aici se c\s\tore[te cu Ana Condeescu. „Din aceast\ a doua c\s\torie relateaz\ `n continuare Dan Toma Dulciu - Matei a avut 4 copii: Lelia, decedat\ la vârsta de 2 ani din cauza unui crup difteric; Ecaterina, c\s\torit\ Persu (m.1970), Hanibal (decedat la vârsta de 16 ani din cauza unei peritonite) [i Gheorghe Eminescu (1 iunie 1895 - 6 iunie 1988), istoric [i memorialist. Acesta din urm\ a `mbr\cat, la rândul s\u, uniforma armatei române, urcând `n ierarhia militar\ pân\ la gradul de colonel. Din cauza unor repetate conflicte cu superiorii s\i, Matei demisioneaz\ din armat\ `n 1892. ~n 1897 se desparte de cea de a doua so]ie, c\reia i se `ncredin]eaz\ cre[terea copiilor, pe motiv c\ so]ul avea un temperament violent. Ulterior, a urmat cursurile Institutului Politehnic din Praga. ~n anul 1925 s-a stabilit `n Bistri]aN\s\ud, cea de a treia so]ie a sa, Silvia Maieru fiind din Bistri]a. ~nceteaz\ din via]\ la Bistri]a, la 12 Decembrie 1929, `n vârst\ de 73 de ani”. www.VREAU BILET.ro

Mecena de la terasa Otetele[anu Despre Victor Eminescu avem pu]ine informa]ii. Din cele culese de Dan Toma Dulciu, afl\m c\ studiase Dreptul la Bruxelles dar, revenit la Bucure[ti, vânduse una din numeroasele case ale mamei sale, din Br\ila, stabilindu-se `ntro camer\ mobilat\ pe Str. Regal\. „Frumos, elegant, un autentic boem, Victor Eminescu `[i petrecea via]a la Terasa Otetele[eanu, `n compania scriitorilor”. Iat\ cum `l descria fratele s\u vitreg, Gheorghe Eminescu: «Victor era un boem, pe lâng\ care eroii lui Henry de Murger par simpli ucenici. Povestitor pl\cut [i interesant, spiritual, la curent cu toat\ literatura universal\, a crezut c\ dac\ mo[tenea firea de boem a poetului a mo[tenit [i geniul» ( Gh. Eminescu, „Amintiri”, editura Floarea Albastr\, Bucure[ti, 1995). Victor Eminescu a scris, la rândul s\u, poezii, câteva fiind publicate de Mihail Dragomirescu `n „Convorbiri Critice”, dar a renun]at, fiind con[tient c\ numele Victor Eminescu nu putea fi al\turat unor produc]ii poetice minore.

Cu toate acestea, nepotul lui Eminescu f\cea o figur\ de Mecena la Terasa Otetel[eanu, unde, `n prima sal\ din dreapta, era o mas\ lung\, rezervat\ scriitorilor. Aici, `n jurul lui Victor Eminescu se adunau cu regularitate George Gregorian, Al. George, Cazaban, Dragoslav, Victor Eftimiu [i mul]i al]ii. Care a fost oare, soarta acestui nepot de frate al lui Eminescu ? Filmul turnat la Hollywood ne poate sugera doar un crâmpei din aventuroasa via]a a acestuia, f\cându-ne s\ ne gândim asupra a ceea ce a `nsemnat Victor Emi-

Frank Puglia, alias Victor Eminescu nescu `n con[tiin]a epocii”. Din cele relatate de Dan Toma Dulciu nu afl\m nici când s-a n\scut, nici când [i unde a murit Victor Eminescu. Lipsa datelor documentare este justificat\ [i de lipsa de importan]\ a personajului `n contextul unei epoci ticsit\ de personalit\]i. „R\mâne `n continuare un semn de `ntrebare - `[i `ncheie Dan Toma Dulciu prezentarea. Cum de a ajuns acest mai pu]in cunoscut `n România nepot al Poetului s\ devin\ eroul unui film de aventuri, realizat la Hollywood?!”

37

Istoria filmului românesc (II)

Filmul de fic]iune mut (1911-1930) Primul film românesc de fic]iune a fost „Amor fatal”, cu Lucia Sturdza, Tony Bulandra [i Aurel Barbelian, arti[ti ai „Teatrului Na]ional”, `n regia lui Grigore Brezeanu, fiul marelui actor Ion Brezeanu. Filmul a rulat `ntre 26 [i 30 septembrie 1911, la cinema „Apollo”.

La 7 noiembrie 1911, apare filmul „~n[ir\te m\rg\rite...” realizat dup\ poemul lui Victor Eftimiu. Erau, de fapt, scene filmate `n diferite loca]ii din ]ar\ pentru completarea spectacolului cu acela[i nume de la Teatrul Na]ional, ceea ce s-ar numi ast\zi lantern\ magic\. Regia era semnat\ de Aristide Demetriade [i Grigore Brezeanu. ~n rolul lui F\t-Frumos, Aristide Demetriade. Acest hibrid teatru-cinematograf, a fost bine primit de spectatorii epocii.

Scandalul „R\zboiului de independen]\” La `nceputul lunii decembrie 1911, revista de teatru „Rampa” publica urm\torul anun]: „Maestrul Nottara e pe cale s\ fac\ o oper\ patriotic\ redând r\zboiul României pentru Independen]\ printr-un film, astfel c\ genera]iile de ast\zi vor `nv\]a istoria luptelor de la 1877, iar viitorimii `i va r\mâne tabloul viu al vitejiei române[ti”. ~n felul acesta, Raymond Pellerin, directorul filialei bucure[tene a casei de filme „Gaumont-Paris”, `[i anun]a premiera filmului „R\zboiul din 18771878”, pentru data de 29 decembrie 1911. „Film” f\cut la repezeal\, cu o trup\ de actori de mâna a doua [i cu ajutorul generalului Constantinescu, comandant 38

š

de divizie la Pite[ti, de la care ob]inuse figura]ia necesar\ scenelor de r\zboi. „R\zboiul din 18771878” este vizionat cu o zi `nainte de prefectul Poli]iei Capitalei, care decide c\ nu Afi[ul filmului respect` adev\rul „Maiorul Mura” istoric. Drept urmare, filmul este La 5 mai 1912, revista „Flac\ra” confiscat [i distrus, Raymond aduce la cuno[tin]\ c\, „dup\ Pellerin e declarat persona non cum se [tie, o seam\ de arti[ti au grata [i pleac\ la Paris, iar genealc\tuit o societate al c\rei scop ralul „colabora]ionist” se vede este s\ fabrice filmul r\zboiului de mutat disciplinar `ntr-o alt\ garniindependen]\... Asemenea `ntrezoan\. prindere merit\ s\ fie aplaudat\”. Ini]iatorii erau un grup actori, C. Nottara, Aristide Demetriad, V. Toneanu, I. Brezeanu, N. Soreanu, P. Liciu, precum [i tân\rul Grigore Brezeanu, produc\tor asociat [i animatorul `ntregii ac]iuni. Fiind nevoie de o sum\ mare de bani pentru realizare, atrag `n aceast\ ac]iune [i pe Leon Popescu, un om bogat [i proprietar al „Teatrului Liric”. Autorit\]ile le-au pus la dispozi]ie armata, cu toate cele necesare, plus consilieri militari. S-au adus aparate, operatori str\ini, prelucrarea peliculei s-a f\cut `n laboratoare pariziene. Genericul filmului men]iona urm\toarele nume: Produc\tori: Leon Popescu, Aristide Demetriade, Grigore Brezeanu, Constantin Nottara, Pascal Vidra[cu. Scenari[ti: Petre Liciu, C-tin Nottara, Aristide www.VREAU BILET.ro

Demetriade, Corneliu Moldoveanu. Regia: Aristide Demetriade. Imaginea: Franck Daniau. Machiaj [i coafuri: Pepi Machauer. Pe 2 septembrie 1912, la cinema „Eforie”, cea mai mare sal\ din Bucure[ti, are loc premiera filmului „Independen]a României”. Cu toate caren]ele lui (jocul teatral al actorilor, erorile unei figura]ii nest\pânit\ de regie care genera efecte comice etc), filmul a fost bine primit de spectatori, el fiind prezentat mai multe s\pt\mâni. Crea]ia acestui film poate fi socotit\ ca primul nostru pas `n cinematografie.

de actualit\]i. Au fost filma]i M.S. Ferdinand I pe front, `mpreun\ cu generalii Constantin Prezan [i Alexandru Averescu, iar regina Maria `n spitale, aducând alinare suferinzilor. Pu]ine secven]e s-au p\strat din miile de metri filma]i. O parte dintre acestea vor fi folosite mai târziu, `n 1930 `n filmul „Ecaterina Teodoroiu”.

„P\cal\ pe lun\”, primul film de anima]ie românesc

~n 1918 moare Leon Popescu, dup\ ce „studioul” s\u (de fapt ni[te instala]ii improvizate `n ni[te magazii) din curtea „Teatrului Liric” ia foc. Dintre toate filmele, De la printr-o minune este salvat\ doar „Amorul unei prin]ese” o copie din „Independen]a României” ([i aceasta par]ial, la „Scheci cu Jack Bill” lipsesc 20 de minute). Dup\ alte ~n 1913, dup\ `ncercarea casei versiuni ale epocii, chiar Leon „Pathe-Freres” de a consacra Popescu ar fi dat foc depozitului, a[a-numitele cinema-sketch-uri `ntr-o criz\ de nervi provocat\ de (combina]ii de teatru, jucat de insuccesele filmelor sale. actori `n carne [i oase, cu film\ri `n 1920 o alt\ cas\ de filme, f\cute cu aceia[i actori), Leon „Soarele”, `ncepe produc]ia „Pe Popescu preia ofensiva, creând valurile fericirii” având `n societatea „Film de art\ Leon distribu]ie o artist\ str\in\, Lya de Popescu” . Colaborând cu trupa Putty, [i pe actorii români Maria Marioarei Voiculescu, unde actiFilotti, Ion Manolescu, Gh. Storin, vau simpatiza]ii actori C. Al. Mihalescu [i Tantzi CutavaRadovici, Ion Manolescu, G. Barozzi. Regia Dolly A. Sigetti. Storin, va scoate pe pia]\ proScenariu era dup\ o pies\ de K. duc]iile : „Amorul unei prin]ese” Williamson. Filmul nu a fost fina(1913), „R\zbunarea” (1913), „Urgia cereasc\” (1913), „Cetatea lizat niciodat\. Anul 1921, este anul na[terii Neam]ului” (1914), „Spionul” primului film de anima]ie româ(1914). nesc, mai precis al primului desen La sfâr[itul anului 1913 mai apar animat, conceput de Aurel dou\ filme române[ti, „O]elul Petrescu [i numit „P\cal\ pe r\zbun\”, regizat de Aristide lun\”. Surprinz\tor este faptul c\ Demetriade, [i „Scheci cu Jack toate filmele de anima]ie ale Bill”. Acesta din urm\ avea o acestui regizor [i desenator, care durat\ de 40 de minute [i s-a merg pân\ `n epoca filmului bucurat de un mare succes. sonor, au disp\rut. Aurel Petrescu Ast\zi se mai a realizat [i un p\streaz\ la A.N.F. album cu circa 80 de doar o bobin\, cadre, care se afl\ `nsumând un minut ast\zi `n posesia de proiec]ie. Din feriA.N.F. [i din care cire pelicula `i surputem s\ ne facem o prinde pe to]i actorii idee asupra tehniprincipali `n primcilor folosite de el `n plan: Aristide anima]ie. Unele Demetriade, Andrei fotograme prezint\ Popovici, Marioara pe margine [i banda Cinsky, }acovicineagr\ corespunCosmin, N. z\toare sunetului Grigorescu, Petre `nregistrat, ceea ce a Bulandra [i Romald `ndrept\]it Bulfinsky. cercet\torii s\ afirme `n timpul primului c\, `n ultima perioar\zboi mondial, prod\, desenele animaduc]ia de film este te ale lui A. Petrescu concentrat\ pe docuGrigore Brezeanu [i aveau sonor. mentare [i reportaje Aristide Demetriade www.VREAU BILET.ro

„Product placement” `n anii ‘20 Intr\ `n aceast\ vâltoare numit\ cinematograf [i Jean Mihail, unul dintre pionerii cinematografiei române[ti, ca asistent de regie pe lâng\ germanul Alfred Hallm, regizor al filmului „}ig\ncu[a din iatac”. Filmul, realizat `n 1923, `n loca]ii ca palatul Mogo[oaia, m\n\stirea Pas\rea, Vila „Minovici”, are la baz\ un scenariu de Victor Beldiman, dup\ o nuvel\ de Radu Rosseti. Este o coproduc]ie „Spera-Film” - Berlin [i „Rador-Film”-Bucure[ti. Interpre]i: Dorina Heller, Elvira Popescu, Ion Iancovescu, Mitzi

Vecera, Tantzi Elvas, Ecaterina Vigny, Leon Lefter, Petre Sturdza, Petrescu Musc\. Filmul s-a pierdut. ~n 1925, tân\rul actor-regizor Jean Georgescu realizeaz\ filmul „N\b\d\ile Cleopatrei”, la rug\mintea unui pensionar care a dorit s\-[i investeasc\ economiile `n acest film. Regia: debutantul Ion [ahighian; actori: Jean Georgescu, Ion Finte[teanu, A. Pop Mar]ian, Al. Giugaru, N. Soreanu, Brându[a Groz\vescu. Tot Jean Georgescu a realizat [i filmul „Milionar pentru o zi” (1925), `ntr-un cabaret din Bucure[ti, din dorin]a de reclam\ a proprietarului. Jean Mihail realizeaz\ [i el „Lia” (1927), finan]at de un afacerist german care voia s\ `ndeplineasc\ dorin]a so]iei, actri]\ de teatru, de a se vedea vedet\ de film. ~n acela[i mod, din dorin]a unei doamne de a ap\rea pe generic ca director de produc]ie,

™

39

pare s-a finan]at [i produc]ia unor pelicule. Casa de filme „Clipa-Film” a realizat sub aceast\ form\ de finan]are, produc]iile „Iade[” (1926), „Iancu Jianu” (1927), „Haiducii” (1929), „Ciocoii” (1930) [i, mai târziu, „Insula [erpilor”(1934), penultimul cu o `ncercare de sonorizare, iar ultimul sonor. Pe de alt\ parte o societate de produc]ie de filme, denumit\ „Soremar” specializat\ `n general pe documentare [i actualit\]i) realizeaz\ cu Ion {ahighian `n 1928 filmul „Simfonia dragostei”. Cu regizorul Niculescu Brum\ realizeaz\ filmul „Ecaterina Teodoroiu” `n care apar `nregistr\ri filmate `n timpul primului r\zboi mondial, cu marile personalit\]i ale epocii, precum [i „Mama Ecaterinei Teodoroiu”. Produc]iile sunt realizate `n studiourile din Viena. Alte filme din aceast\ perioad\: „Gogulic\ C.F.R.” (1929, neterminat) [i „Haplea” (anima]ie, M. Iorda, 1928). Acesta din urm\ este primul desen animat românesc ce s-a p\strat `n arhiv\. (Va urma)

Scen\ din „Iancu Jianu”

realizeaz\ la Viena, `n anul 1928, filmul „Povara”. Marcel Blossoms [i Micu Kellerman realizeaz\, la cererea unei firme care vindea cafea, filmul „Lache `n harem”(1927).

„Cooperative” de film Din cauza lipsei de bani, cinea[tii au `nceput s\ se asocieze `n cooperative: unul cu aparatul de filmat, altul cu laboratorul, altul cu scenariul, altul cu regia. Actorii erau u[or de convins, gra]ie dorin]ei de a se vedea pe ecran. A[a au ap\rut, sub regia lui Jean Mihail, „P\cat” (1924) [i „Manasse” (1925). Actorul Ghi]\ Popescu realizeaz\ [i el, ca regizor, „Legenda celor dou\ cruci” (1925), „Vitejii neamului” (1926), „N\pasta” (1927), iar Jean Georgescu, printr-o colect\ de la prieteni, „Maiorul Mura” (1928). Atrac]ia ecranului, dorin]a vie de a se afirma `n noua art\, a dus la organizarea unor [coli de cinematografie. Din taxele de partici-

Surse de informa]ie: „Wikipedia - enciclopedia liber\”, „Momente din trecutul filmului românesc”, de Ion Cantacuzino, Buletine „Filme noi” editate de fosta Central\ „România film”, memoriile [i studiile lui Tudor Caranfil, Jean Mihail [i Jean Georgescu, „Istoria filmului românesc `n 7.000 de cuvinte”, de Marian }u]ui, [i revista „Cinema”.

Filmul de fic]iune mut

Meseria[ul bun la toate Realizarea acestor produc]ii de film, din punct de vedere tehnic, a fost foarte dificil\. Dac\ un aparat de filmat se putea g\si pe la operatorii de actualit\]i, prelucrarea peliculei se rezolva tot cu ace[tia, problema g\sirii unui „platou de filmare” era foarte dificil\, regizorul umblând pentru acest lucru prin toate magaziile, hambarele, manejuri sau s\li de dans. Uneori film\rile se f\cea prin diferite apartamente sau case ale unor proprietari binevoitori. Reflectoarele de obicei erau adunate de prin atelierele foto. Datorit\ `nghesuielii din locuin]e, de multe ori, prin vreo oglind\ sau mobilier ap\rea reflexul refectoarelor sau imaginea operatorului cu aparatul de filmat. Cele mai bune loca]ii erau cele oferite de diferite teatre, cu condi]ia de a lucra noaptea. O alt\ solu]ie era s\ realizeze „interioarele” `n „exterior”. ~[i amenajau „interioarele” `n decoruri la lumina soarelui (renun]ând astfel la reflectoare) pe un podium rotativ, folosind la maximum lumina astrului zilei. Personalul tehnic, fa]\ de alte cinematografii, era de genul „bun la toate”, operatorul fiind [i laborant la prelucrarea peliculei, regizorul machior, produc\torul recuziter, un actor - asistent de regie. Cât despre distribu]ie, aceasta se f\cea `n func]ie de bun\voin]a actorului de a juca gratis.

™

Scen\ din „Ciocoii”

40

www.VREAU BILET.ro

Cronic\ de film

„Pasiune si destin„

un film str\in `n care Bucure[tiul este un ora[ normal, european, f\r\ aurolaci [i mizerie!

Munca lor nu a fost `n zadar. Filmul are de toate [i poate trece drept un film fantastic de dragoste foarte reu[it. Mai viu [i mai plin de ac]iune decât „Domni]a {oim„, mai bine pus la punct decat „Willow„ sau „Legenda„, „Pasiune [i destin„(titlu original „Blood an Chocolate„) reu[e[te s\ te ]in\ `n scaun cu o poveste naiv\, u[or tâmpi]ic\, `ns\ foarte bine condus\ de madam regizor Katja Von Garnier („~ngeri de o]el„, „Escroacele„).

România o ]ar\ misterioas\, cu vârcolaci stila]i Dincolo de a[tept\ri [i m\gulitoare este imaginea semnat\ Brendan Galvin, un american (deci str\in) care a reu[it s\ idilizeze Bucure[tiul `n asemenea hal, `ncât pare de nerecunoscut! ~n sensul bun! Nu vedem nici câini vagabonzi, nici aurolaci, mizerie sau alte „dulceg\rii„ de soiul \sta... Numai cadre frumoase de pe Lipscani, de la Unirii, Parcul Bazilescu, Palatul {tirbei, m\ rog, ce avem noi mai „turistico-peisagistic„. Totul este atât de aranjat [i fin captat, `ncât un cineast str\in poate fi extrem de tentat s\ opteze pentru o loca]ie ieftin\ [i exotic\ - gen Bucure[ti, `n defavoarea Parisului, a Vienei sau Budapestei! ~n sfâr[it, doamnelor [i domnilor, primul film `n care Bucure[tiul pare a fi un ora[ normal, `ndr\znesc a[ spune chiar european, [i România o ]ar\ misterioas\, legendar\, locuit\ vârcolaci (Doamne, ce min]i bolnave!) baza]i [i stila]i. Personajele sunt [i ele foarte bine construite, `n mod relativ original. E drept, lumea s-a s`turat de monstrule]i p\ro[i [i nesp\la]i pe din]i... Produc\torii au `n]eles asta, au repetat manevra lui Neil Jordan („Interviu cu un vampir„) [i au oferit lumii `ntregi o alt\ versiune a creaturilor ce url\ la lun\ [i pap\ tot ce mi[c\..

Dup\ ce au terminat film\rile celor dou\ „Lumi de dincolo„ (Underworld I [i II), produc\torii s-au `namorat profund de peisajele mioritice [i de folclorul nostru (care debiteaz\, pe band\ rulant\, legende cu moroi [i pricolici!). Din prea mult\ dragoste, ei au scos la lumin\ [i o poveste despre „Pasiune [i destin„. Povestea a fost scris\ de Annetta Curtis-Klause (o Sandra Brown a genului fantastic ) [i prelucrat\ de Ehren Kruger [i Christopher Landon, speciali[ti `n prefabricarea de legende hollywoodiene, cosmetizate cu parfum european... priviri magnetice... Sau pe Olivier Martinez conducând mandre]e de Maseratti prin Pia]a Unirii by night, atunci când nu se ocup\ de cur\]atul portocalelor... Nu rata]i soundtrack-ul (Johnny Klimek / Reinhold Heil) atunci când `i va veni sorocul lans\rii! De[i ritmurile de inspira]ie oriental\ sunt un fel de malforma]ie preluat\ din „Miami Vice„ (unde erau o idee mai metalice), se potrivesc foarte bine peisajului nostru. De unde pân\ unde nu [tiu, dar merge ! Lexa Axinte, www.videofil.ro

Un Maseratti prin Pia]a Unirii, by night {i ce se `ntâmpl\ aici atât de special ? Ei bine, Aiden (Hugh Dancy), artist care manifest\ un deosebit interes pentru licantropie, se amorezeaz\ de Vivian (Agnes Bruckner), care este...(da, a]i ghicit) vârcolac! Nasol moment! Cum asta nu ar fi de ajuns, ea este [i promis\ lui Gabriel , masculul alpha din hait\ (Olivier Martinez) care nu-i agreeaz\ deloc pe oameni. Pornirile xenofobe `i sunt `mp\rt\[ite de fiul s\u Rafe (Bryan Dick), [eful bandei de „pureci / vârcolaci sprinteni„ care ]op\ie de zor prin cadru [i, ocazional, `nghesuie fete dr\gu]e prin ganguri, `n scopuri comestibile... ~n fine, Vivian [i Aiden trebuie s\ lupte pentru dragostea lor, s\ fug\, s\ se ascund\ de mânia haitei sau sa o `nfrunte, deoarece „fiecare `[i f\ure[te propriul destin„ (nu-mi vine s\ cred! [i aici a fost citat\ replica din „Regele Scorpion„!). De unde [i titlul filmului „Pasiune [i destin„. Ne-am `n]eles? Oricum, este o `ncântare s\ o vezi pe Pippa din „Refugiul„ (Agnes Bruckner) c\]\rându-se pe ziduri cu o agilitate remarcabil\ [i pe F\t-Frumosul din Ella Enchanted desenând de zor studii de lupi [i blonde cu www.VREAU BILET.ro

41

42

Gafe din filme

„Dirty Dancing”:

„2 Fast 2 Furious”:

Oglinda furioas\! Cheile... [i mai furioase! Prive[te cu aten]ie scena `n care Johnny si Baby danseaz\ [i cânt\ pe melodia „You’re the one”. Neil, nepotul [efului, intr\ [i `i spune ideea lui m\rea]\. Dupa ce Johnny admite faptul c\ ideea lui Neil e mai bun\ ca a lui [i accept\ s\ fac\ a[a cum vrea el, ia câteva discuri `n mân\ [i le trânte[te de p\mânt. Apoi se `ntoarce. Camera se mut\ pe Baby, Neil pleac\ mai departe [i, `n oglinda din spatele lui, se poate observa c\ Jonny trânte[te acelea[i discuri din nou. ~ntr-o alta scen\, Johnny se desparte de Baby `n mijlocul drumului. ~nainte de a-i spune „la revedere”, acesta se duce spre ma[ina [i arunc\ cheile pe scaunul din dreapta. ~n momentul `n care urca `n ma[in\, o bag\ `n vitez\ [i porne[te cu scâr]âit de ro]i. Dar unde au r\mas cheile? Ele par a fi tot pe scaunul din dreapta, din moment ce nu s-a deranjat s\ le caute [i s\ le bage `n contact. Cand Johnny [i Baby tocmai termin\ de repetat pa[ii pentru dans, se decid s\ mearg\ afar\, la ma[in\, dar `nc\ plou\. Johnny realizeaz\ c\ [i-a uitat cheile `n ma[in\. El sparge unul dintre geamuri [i deschide u[a din spate, pe interior, pentru a o l\sa pe Baby s\ intre. Apoi se duce la u[a de la [ofer [i o deschide PE DINAFAR|, intrând la rândul lui `n ma[in\. Dar credeam c\ e `ncuiat\?!

Trabucul care arde `ntr-o secund\ cât altele `n zece! Asta se `ntampl\ chiar `n momentul `n care Paul Walker [i Tyrese Gibons termin\ misiunea de a-i aduce lui Carter Verone pachetul din ma[ina acestuia. Cei doi se afl\ la piscin\ `n momentul `n care deschid pachetul [i afl\ c\ au trecut prin toate peripe]iile pentru un simplu trabuc. Când Carter aprinde trabucul, camera se mut\ pe Paul [i Tyrese, apoi imediat revine pe Carter. Dac\ te ui]i atent la trabuc, vei remarca faptul c\ scrumul acestuia este mult prea lung pentru un trabuc care fusese aprins de numai [ase secunde! Alt\ gaf\: `n momentul `n care Brian apare `n cadru pentru prima lui curs\, acesta poart\ pantaloni cafenii. Când ajunge la ma[ina sa, `n fundal, pantalonii s\i sunt verzi. Apoi, dup\ ce se termin\ cursa, el poart\ din nou pantalonii cafenii.

„Taxi Driver”: Ce facem cu camera? Totul se reflect\ `n vitrine z Unul dintre cadre - care arat\ atmosfera New York-ului panorameaz\ de-a lungul unei str\zi cu mai multe magazine. La un moment dat, trecând prin dreptul unui magazin, `n vitrina acestuia se poate observa reflec]ia `ntregii echipe de filmare [i fa]a surprins\ a cameramanului. z Alt\ gaf\ are loc undeva `n interiorul filmului, `n momentul `n care Travis tocmai claxoneaz\ pe cineva care i-a t\iat calea, iar imediat urm\torul cadru este o panoramare de-a lungul cl\dirii Palantine. Dac\ `]i mu]i privirea pe vitrina cea mare care d\ `n strad\ [i prive[ti personajul interpretat de Cybill Shepard, undeva, `n col]ul din stânga al ecranului vei avea ocazia s\

descoperi din nou, reflectate `ntr-un geam, echipa [i regizorul care st\ cu camera `n mân\. z ~n scena `n care Betsy merge spre sediul cl\dirii Palantine, `n slow-motion, regizorul Martin Scorsese st\ pe treptele care duc `n cl\dire. Mai apare de câteva ori `n film, tot f\r\ vreun rol anume, doar ca parte din figura]ie. Cea mai important\ „pies\” a lui o reprezint\ „partitura” `n care `l interpreteaz\ tipul care `[i va omor` nevasta. Se pare c\ actorul care trebuia s\ joace `n acea scen\, nu a mai putut onora contractul [i astfel, neg\sind pe nimeni care s\-l `nlocuiasc\, Scorsese a fost nevoit s\ joace `n film a doua oar\. z ~n scena `n care De Niro o invit\ pe Jodie Foster la micul dejun, actri]a poart\ ni[te ochelari imen[i, `ntuneca]i, cu lentile negre. La câteva minute dup\ asta, ea [i-i scoate [i-i las\ jos. Mai târziu, `n timp ce scena se `ncheie, `[i pune din nou ochelarii. Dar, de aceast\ dat\, ACEEA{I ochelari au lentilele albastre. Poate sunt cameleoni? Material furnizat de www.videofil.ro

www.VREAU BILET.ro

Vineri, 9 martie, ora 18,30 la Opera Na]ional\

RIGOLETTO de Giuseppe Verdi

Actul I Ducele de Mantua petrece `n castelul sau povestindu-[i aventurile, `n timp ce bufonul Rigoletto `[i bate joc de so]ii `n[ela]i, atragându-[i de asemenea ura lui Monterone, care `l blestema. Dup\ plecarea lui Rigoletto, Marullo poveste[te curtenilor c\ l-a surprins de mai multe ori pe bufon intrând `ntr-o cas\ retras\, `n care locuie[te o tân\r\ foarte frumoas\, probabil amanta lui. Aflând aceasta, curtenii pl\nuiesc s\ o r\peasc\, pentru a-i face o fars\ bufonului.

Actul II Rigoletto se `ndreapt\ spre casa `n care traie[te, ascuns\ de ochii lumii, fiica lui, Gilda, `mpreun\ cu guvernanta ei, Giovanna. Aproape de cas\, `l `ntâlne[te pe spadasinul Sparafucile, care `[i ofer\ serviciile. Rigoletto nu b\nuie[te c\ fiica sa [i ducele s-au cunoscut deja. ~n gr\dina casei, cei doi tineri `[i m\rturisesc unul altuia iubirea, Gilda ferindu-se de tat\l ei, iar ducele dându-se drept un student s\rac. Curtenii `l descoper\ `n `ntunericul str\zii pe Rigoletto [i, p\c\lindu-l, `l determin\ s\-i ajute la r\pirea propriei fiice.

Actul III Venit s\ o salveze din palatul ducelui, Rigoletto ascult\ m\rturisirea Gildei despre `mprejurarile `n care l-a cunoscut pe duce [i despre dragostea pe care o simte fa]\ de tânar. Curtenii afl\ cu stupoare c\ cea pe care au r\pit-o este chiar fiica bufonului.

Actul IV Rigoletto pune la cale, `mpreuna cu Sparafucile, uciderea ducelui, prin atragerea lui `ntr-o curs\ de catre Maddalena, sora lui Sparafucile. Gilda, auzind discu]ia dintre spadasin [i sora sa, care-l roag\ sa-l crute pe frumosul www.VREAU BILET.ro

necunoscut, hot\r\[te s\ se jertfeasc\, pentru a-[i salva iubitul. Când Rigoletto vine s\-[i savureze victoria, descoper\ c\ `n sacul ce urma s\ fie aruncat `n ap\ nu se afla ducele, ci fiica sa. Blestemul lui Monterone s-a `mplinit. Spectacolul se joac\ vineri, 9 martie, ora 18,30.

Giuseppe Verdi, geniul respins la Conservator S-a n\scut pe 10 octombrie 1813, la Roncole di Busseto (Parma). ~n 1832 `ncearc\ s\ se `nscrie la conservatorul din Milano, dar este respins pentru c\ dep\[ise limita de vârst\. Re`ntors la Busseto prime[te postul de maestru de muzic\ al comunei [i se c\s\tore[te, `n 1836, cu Margherita Barezzi, de la care are doi copii, Virginia [i Icilio. ~ntre timp, Verdi `ncepe s\ compun\, orientat `nc\ de acum `n direc]ia muzicii de oper\. ~n 1839 debuteaz\ cu succes la Teatro alla Scala din Milano cu opera Oberto, conte di San Bonifacio. Bucuria `i este umbrit\ `ns\, `n 1840, de moartea Margheritei, apoi a celor doi copii. Descurajat, se gândea deja s\ abandoneze muzica, dar numai doi ani mai târziu, `n 1842, ob]ine la Scala un succes triumfal cu opera Nabucco, datorat, `n parte [i interpret\rii magnifice a sopranei Giuseppina Strepponi. ~ncepe o perioad\ `n care Verdi munce[te „ca un ocna[”, cum spunea el `nsu[i, pentru a satisface cererile diverselor teatre de oper\ din Italia. ~n 1848 se mut\ la Paris. For]a lui creativ\ este tot mai fecund\, `n a[a m\sur\ `ncât, din 1851 pân\ `n 1853, compune una dup\ alte trei capodopere, cunoscute sub numele de „Trilogia popular\”, [i anume: Rigoletto, Il Trovatore [i La Traviata. ~n 1859 se \s\tore[te cu Giuse-

Ducele - Marius Manea Rigoletto - ALEXANDER KRUNEV (Bulgaria) Gilda - Irina Iord\chescu Sparafucile - Horia Sandu Maddalena - Ecaterina Tutu Giovanna - Adriana Alexandru Monterone - Marius Bolos Marullo - Florin Simionca Borsa - Valentin Racoveanu Contelete Ceprano Paul Basacopol Contesa Ceprano Crina Zancu Usierul - Adrian Ionescu Pajul - Ruxandra Ispas Cond. muzicala: Iurie Florea

ppina Strepponi. Din 1861, Verdi ia parte [i la activitatea politic\ `n Italia, numele lui devenind simbolul mi[c\rii de eliberare a nordului Italiei de sub domina]ia austriac\, sub conducerea dinastiei de Savoia. ~n 1874 este numit senator `n parlamentul italian. Nu-[i `ntrerupe activitatea muzical\ [i d\ la iveal\ opera La forza del destino [i Messa di Requiem, celebrat\ `n 1873 la moartea scriitorului Alessandro Manzoni. Pentru festivit\]ile prilejuite de deschiderea Canalului de Suez,`n 1869 compune opera Aida. ~n 1887, este reprezentat\ capodopera sa Otello iar `n 1893, la v`rsta incredibil\ de 80 de ani, se inspir\ din nou din Shakespeare pentru a compune opera buff\ Falstaff, dup\ care se retrage din activitatea componistic\. ~n 1897 moare Giuseppina. Verdi se stinge din via]\ la Milano, la 27 ianuarie 1901.

43

INTERVIU Mircea Daneliuc „Regia de film a devenit o meserie lipsit\ de demnitate” Constantin Fuga[in

Un film cu personaje 100% române[ti: Stelic\ e poli]ist, Aurel e `n serviciul lui Maricel, un investitor `n demol\ri [i fier vechi, iar Mitu, venit de prin Moldova, e ocupat cu satisfacerea stagiului militar la o unitate apropiat\. Vine Lilica din Spania, o dat\ cu Maricel [i dou\ furgoane cu g\ini olandeze, pentru c\ `n localitate e declarat\ gripa aviar\ [i e rost de o afacere cinstit\. Sosirea coincide cu eutanasierea p\s\rilor din curtea bunicii Vergina care, de[i se d\ de ceasul mor]ii cu aceast\ ocazie, `[i amân\ decesul. 44

Ce crede regizorul Mircea Daneliuc despre aceast\ ultim\ isprav\ cinematografic\ a sa, despre actori, despre condi]iile tehnice [i financiare [i despre cinematografie `n general, am aflat `ntr-o discu]ie din timpul film\rilor.

„Am c\utat actori cu accent moldovenesc” CONSTANTIN FUGA{IN: De unde acest titlu, „Legiunea str\in\”? MIRCEA DANELIUC: Provine din interiorul scenariului. Are [i un sens metaforic, referitor la lumea asta care se preg\te[te s\ intre `n www.VREAU BILET.ro

Uniunea European\, „Legiunea str\in\ de Est”, ca s\ zic a[a. De aici, titlul. Dar scenariul con]ine [i date privitoare la Legiunea Str\in\ Francez\. Este vorba despre ni[te escroci care momesc o lume rural\, `i estorcheaz\ de ni[te bani [i dispar, evident. ~n lipsa lor se creeaz\ ad-hoc aceast\ Legiune str\in\ de Est care urmeaz\ s\ ia cu asalt Occidentul. C.F.: De ce a]i optat pentru actori mai pu]in cunoscu]i? M.D.: Dintr-un motiv care ]ine de autenticitate. Am vrut s\ evit anumite deprinderi de teatru sau de cinema care sunt câ[tigate deja de actorii cu experien]\. Am c\utat un contact cu oameni proaspe]i, fie c\ sunt tineri, fie c\ sunt `n vârst\, care nu au mai avut de-a face cu cinematograful [i se comport\ `ntr-un fel diferit, chiar dac\ uneori asta cere din partea noastr\ un lucru mai special. Pe de alt\ parte, am c\utat actori, provenind dintr-o zon\ `n care se vorbe[te cu un profund accent moldovenesc, conducând astfel la o selec]ie mai restrâns\. E vorba despre regiunile Bucovinei sau ale Moldovei de Nord. Dar am avut noroc. ~n ciuda dificult\]ilor de a alc\tui o distribu]ie `ntreag\ cu actori de o asemenea tipologie [i de o asemenea provenien]\, i-am g\sit totu[i [i sunt foarte `ncântat de ei. Ni[te actori excep]ionali. Vor fi o surpriz\.

„Ric\ improvizeaz\ [i `l `ncurajez `n sensul \sta” C.F.: Sunt debutan]i to]i? M.D.: ~n general, da. Mai sunt, pe roli[oare mici, actori care au jucat pu]in, dar, `n general, chiar [i cei mai `n vârst\ sunt debutan]i. C.F.: Ce caut\ Ric\ `n aceast\ distribu]ie? M.D.: Ric\? Se conformeaz\ acelora[i ra]iuni. ~mi trebuia un personagiu care s\ aib\ datele lui Ric\ R\ducanu, genul acela de [efi rurali, [efi ad-hoc, care se extrag dintr-o popula]ie marginal\. ~ns\ nu am vrut s\-mi iau un actor! V-am explicat. Am `ncercat cu Ric\, o persoan\ cu care lucrez `ntr-un fel mai aparte. ~l las s\ improvizeze pe textul pe care l-am scris deja [i `l aduc spre replic\ numai acolo unde este neap\rat necesar s\ fie rostit un anumit lucru. ~n rest, improvizeaz\ [i `l `ncurajez `n www.VREAU BILET.ro

sensul \sta. {i sunt mul]umit, va face o surpriz\ foarte, foarte frumoas\. C.F.: El `n]elege c\ are unul dintre rolurile principale, poate chiar rolul principal. Poate s\ sus]in\ un astfel de personaj? Ce fel de personaj joac\? E `n stilul lui? Face b\[c\lie, e glume] sau e cu totul altceva? M.D.: Este un investitor cu ghiul care s-a orientat repede pe-aici [i afl\ cum e treaba prin Spania, prin Occident, mai vine, mai pleac\, mai d\ câte-o ]eap\. Un tip de categoria asta, de care România nu duce lips\. {i e foarte autentic, cred c\ am nimerit-o foarte bine cu el.

„Filmul `l realizez `n video [i apoi `l transfer pe pelicul\”

totalitate din mân\, de pild\. Nu se mai pune aparatul pe stativ, ceea ce confer\ aspectul unui reportaj, al unui lucru care se improvizeaz\ `n fa]a camerei, `n virtutea capt\rii autenticit\]ii de care v\ vorbeam. Filmul nu-l fac pe pelicul\, `l realizez `n video [i urmeaz\ s\-l transfer `n optic dup\ ce `l termin. Asta `]i d\ posibilitatea s\ filmezi mai lejer decât dac\ ai lucra pe o pelicul\ care nu e niciodat\ suficient\. ~n video, teoretic, po]i filma pân\ iese bine, ca s\ zic a[a. Sigur, cu o pierdere de calitate `n structura imaginii, dar pelicula (vorbesc de Kodak) a ajuns atât de performan]a `n ultima vreme, `ncât operatorii `ncearc\ s-o strice pu]in, ca s\ capete autenticitate, o stare de normalitate, s\ nu fie carte po[tal\. Mi-am f\cut calculul, `mpreun\ cu Gabi Kosuth, direc-

C.F.: ~n ce gen `ncadra]i filmul dumneavoastr\? M.D.: Este o tragicomedie. ~ncepe foarte spumos, foarte agreabil, dar nu prea se termin\ la fel. C.F.: Seam\n\ cu vreunul din alte filme deale dumneavoastr\? M.D.: Poate, ca tematic\, nu ca stilistic\, pentru c\ am abordat complet altceva, alt fel de a filma. S-ar apropia de „Senatorul melcilor”, dac\ vre]i un reper. C.F.: Bun, atunci ce aduce]i nou? Spunea]i c\ l-a]i abordat altfel?... M.D.: Se filmeaz\ `n 45

reu[eam s\ `ncropesc bugetul. Nam reu[it. Sper c\, dup\ ce termin film\rile astea, s\ pot s\-l reiau.

„Dup\ experien]a cu «Sistemul nervos», n-am mai vrut s\ fiu produc\tor”

torul de imagine: decât s\ alter\m o pelicul\ care e scump\ [i care oricum n-o s\ ne ajung\, mai bine s\ `mbun\t\]im o filmare `n video. Se lucreaz\ cu mult mai mult\ u[urin]\ [i se ob]in efecte pentru care pelicula ar cere [i mul]i bani [i mult efort.

„Nu mi-am transformat `n literatur\ vreun scenariu pân\ acum, dar invers am f\cut-o” C.F.: A[ vrea s\ revenim la personaje [i actori. Pute]i spune câte ceva despre personajele principale? Ce caractere sunt? M.D.: Ce v\ pot spune, `n mare,

46

este c\ apar]in unei categorii sociale care abia d\ cu nasul de lucrurile astea care vin din Occident [i vor s\ se pun\ urgent de acord cu starea lor formal\. Exist\ doi sau trei p\c\li]i, evident, `n escrocheria care se pune la cale la `nceputul filmului. Au nevoie de bani, `i fac greu, intr\ `n `ncurc\turi [i, de aici, tot felul de situa]ii de natur\ comic\. {i tragic\, mai târziu. C.F.: Regizorul Daneliuc are un concurent serios `n ultimii ani, pe scriitorul Mircea Daneliuc. Acest subiect a fost sau urmeaz\ s\ devin\ o carte? M.D.: Nu [tiu, deocamdat\. Nu mi-am transformat `n literatur\ vreun scenariu pân\ acum, dar invers am f\cut-o. C.F.: {i, `n viitorul apropiat, dup\ acest film ce urmeaz\: o carte sau un alt film? M.D.: Sper s\ fie un alt film pentru c\ `l `ncepusem `n toamna anului trecut [i l-am `ntrerupt de dou\ ori. ~ntrerupt a r\mas. Nam reu[it s\-i g\sesc buget. E un film care se nume[te „Marilena” [i care e configurat dup\ un capitol din acela[i roman „Marilene”, din care a rezultat [i filmul „Sistemul nervos”. Are preg\tirea f\cut\. Urma s\ plec la filmare, dac\

C.F.: Cine sunt produc\torii filmului „Legiunea str\in\”? {i cum ia]i convins? M.D.: Centrul Na]ional al Cinematografiei, Castel Film [i Televiziunea Român\. Am reu[it co-interesând o televiziune [i convingând un consiliu de administra]ie s\-mi suplimenteze un buget ini]ial. Totu[i nu mi-au acoperit toate cheltuielile [i `ncerc s\ filmez de câ]i bani am. M-am v\zut obligat s\ g\sesc `n jurul Bucure[tiului toate loca]iile, ca s\ nu m\ deplasez prea mult, cel mult la Giurgiu, unde ne afl\m acum. Trebuia s\ mai filmez cu ni[te actori care nu sunt foarte preten]io[i din punct de vedere pecuniar, s\ filmez pe video `n loc de pelicul\, s\ fac cam 100 de metri pe zi, când, `n condi]iile normale s-ar face cam 55-60. Deci trebuie s\ filmez `n vitez\ foarte mare [i cu maximum de eficacitate, ca s\ pot ie[i bine cu banii pe care-i am. C.F.: Ce alte compromisuri a]i mai f\cut? E vreo scen\ la care a trebuit s\ renun]a]i? Sau la vreun decor? M.D.: Povestea era mai ampl\, a trebuit s\ scot din ea o linie de conflict pentru c\ nu ajungeau banii. A devenit mai suplu, `mi place s\ cred. Sper s\ fie a[a. C.F.: Tot mai mul]i regizori români se implic\ [i c\ produc\tori sau produc\tori executivi la filmele la care semneaz\ de obicei [i scenariul [i regia. {i Domniavoastr\ a]i avut asemenea `ncerc\ri. Considera]i c\ o singur\ persoan\ poate ]ine sub control [i crea]ia, [i produc]ia unui film? M.D.: Nu mai sunt produc\tor executiv. Dup\ experien]a pe care am tr\it-o la „Sistemul nervos”, nam mai vrut s\ fiu produc\tor. ~mi ajunge câte am pe cap ca regizor. De altfel, `ncep s\ cred c\ nu mai merit\ s\ profesezi nici regia de film. A devenit o meserie lipsit\ de demnitate. Ba]i pe la u[i, cau]i, aduni bani. Nu-i o pl\cere prea mare. Material furnizat de www.videofil.ro www.VREAU BILET.ro

RECLAMA UNICART

Din paginile vremii „ La deschiderea Teatrului Na]ional, pe 31 decembrie 1852, în pres\ au ap\rut articole care au descris acest eveniment. „Vestitorul românesc” scria: „To]i banii aduna]i în aceast\ sear\ au fost destina]i pe seama s\racilor [i se va împ\r]i cu o scump\ cercetare [i nep\rtinire între cei mai întrebuin]a]i de c\tre o

comisie rânduit\ într-adins. (...). Dup\ aceasta se ridic\ cortina [i actorii români î[i jucar\ fiecare în parte rola, cu o art\ ce face onoare d-lui directore Caragiali. „ În ziarul „Trompeta Carpa]ilor”, Cezar Boliac scria: „Afluen]a publicului fu atât de mare, încât pre]ul unui bilet de intrare se urc\ pân\ la un galben pentru un loc de parter. Lojile scânteiau de luxul poleielilor [i de toaletele elegante ale doamnelor, ale c\ror parure pre]ioase reflectau razele nenum\ratelor lumini [i sem\nau ca ni[te fluturi într-un stup de albine”. „ Ziarul bucure[tean în limba german\ „Bukarester Deutsche Zeitung” scria în nr. 2: „Monumentul este cl\dit într-un stil nobil [i într-adev\r artistic; propor]iunile îi sunt potrivite 48

[i distinsa-i simplicitate este imposant\. Teatrul cel nou din Bucure[ti este f\r\ îndoial\ unul din cele mai frumoase teatre din Europa [i o podoab\ a Capitalei. Are un parter de 338 de staluri, împ\r]ite în dou\ categorii, trei rânduri de loji frumos decorate [i deasupra o larg\ [i înc\p\toare galerie”.

uimit de a vedea succesul acestei piese care s-a reprezentat pentru `ntâia oar\ `n 1844. Cât\ suvenire de tinere]e a dep\[it `n mine acest tablou al societ\]ii noastre de acum o jum\tate de secol! Bietul Millo, `mb\trânit, a jucat cu mult\ verv\, de[i nu-l mai ajut\ glasul. Publicul a râs ca [i cel din 1844 [i, z\rindu-m\ `n loje - pe care Kiri]a o numea lojni]\ - dup\ ce l-a rechemat pe Millo, a strigat autorul. Am fost obligat iar a m\ prezenta pe scen\. Cum trece vremea!”.

„ Teatrul Na]ional din Bucure[ti reia, la 23 octombrie 1886, piesa „Coana Chiri]a la Ia[i”, de Vasile Alecsandri. La spectacol asist\ [i autorul, care a doua zi scrie unui prieten: „Am rev\zut asear\ pe bietul Millo (Matei) `n Kiri]a la Ia[i [i m\rturisesc c\ am fost www.VREAU BILET.ro

Fotografie furnizat\ de Passe-Partout DP

¾ Unirea Shopping Center - etajul 2 (lâng\ magazinul House of Art) Program: Luni - sâmb\t\; orele: 11:00 - 20:00 Telefon: 0720.153.350 ¾ Carrefour Orhideea Program : Luni - vineri; orele 11:00 - 20:00 Sâmb\t\; orele 10:00 - 21:00 Duminic\; orele 10:00 - 20:00 Telefon: 0729.309.900; 0720.153.350 ¾ Carrefour Feeria - ZONA GALERII - CASA CENTRAL| Program: Luni-duminic\; orele 10:00 - 20:00 Telefon: 0765.567.916 Pentru coresponden]\ electronic\: rezerv\[email protected]

VREAU BILET.ro Concept editorial [i grafic: Miron Manega

VREAU BILET

   

 

 

.ro

      

   

 

  

         