Vreau Bilet - Numarul 09

EDITORIAL Director editorial: MIRON MANEGA [email protected] Redactor-[[ef: Dana Andronie Editoriali[ti: Tudor Gheorghe, Miron Manega, Dan Toma Dulciu, Narcisa Urechiu[\, Diana Corbea Art director: Florin M\nescu [email protected]

Editor: S.C. Vreau bilet S.R.L Director general: Pepino Popescu Director marketing: Daniela Elena Popescu Director difuzare: Alexandru Valerian Popescu PR Manager: Claudiu Manea Adresa: Str.Traian nr. 206, Sector 3, Bucure[ti, Tel/Fax: 021-642-5830 web: www.vreaubilet.ro e-mail: [email protected] Tipar: S.C. ROMPIT S.R.L. (021-3 3178975) www.VREAU

Mo[tenitorii Miron Manega ~ntr-un roman al lui Andre Malraux, „Calea regal\”, am `ntâlnit urm\toarea fraz\: „~l ur\sc pe cel care m\ iart\ pentru ce am f\cut eu mai bun”. Mult\ vreme n-am `n]eles sensul acelor cuvinte. M-am dumirit recent când, dintr-un impuls de responsabilitate, `n care se amestecau durerea, neputin]a [i vinov\]ia, am editat, din resurse proprii, un num\r special al revistei VREAU BILET, dedicat memoriei lui Adrian Pintea. R\spundeam, prin aceasta, chiar rug\min]ii sale, pe care mi-o f\cuse cu vreo lun\ `nainte de nenorocire. Fapta mea a fost catalogat\ ulterior, de familia artistului, ca furt intelectual. Au fost `ns\ unii care m-au iertat. M-au iertat ca de o fapt\ reprobabil\, comis\ cumva involuntar. Nu-i ur\sc, dar nici nu pot accepta iertarea lor pentru un lucru care, consider eu, m\ onoreaz\. Am vrut s\ atrag aten]ia, prin fragmentele publicate, c\ marele actor a fost [i un mare scriitor. {i c\, din ra]iuni morale [i culturale, c\r]ile sale ar trebui reeditate. Scandalul care a urmat atrage aten]ia asupra unui aspect confuz al problemei drepturilor intelectuale: anume c\ unii dintre mo[tenitori exagereaz\ pân\ la absurd prerogativele mo[tenite, impiedicând sau `ntrerupând circuitul public normal al operei. Exist\ edituri care-[i pl\tesc promovarea c\r]ilor pe care vor s\ le scoat\ pe pia]\, tip\rind zeci de mii de pliante cu fragmente consistente din cartea respectiv\, pe care le distribuie gratuit, la pachet cu publica]ii de mare tiraj. {i pentru asta pl\tesc, c\ci nimic pe lumea asta nu e gratis. Nu [tiu dac\, din punct de vedere juridic, mo[tenitorii drepturilor de autor au sau nu dreptate, atunci când interzic publicarea f\r\ plat\ a e[antioanelor din opera asupra c\reia au drepturi patrimoniale. E discutabil. Dar, `n mod cert, pe termen lung revendicarea este adesea o gaf\ de propor]ii, c\ci ei `mpiedic\, practic, promovarea gratuit\ a propriului patrimoniu. La fel de adev\rat este `ns\ c\ rudele [i mo[tenitorii nu ]i-i alegi. Iar resposabilitatea moral\ nu se transmite prin mo[tenire, soarta unei valori r\mânând la dispozi]ia succesorilor. Din fericire, cel care decide este, `n ultim\ instan]\, Dumnezeu.

BILET.ro 3

Istoria teatrului românesc (VI)

B\t\lia pentru teatru `n

Mica Românie , un fel de Comedia dell’Arte, a p\truns `n Craiova datorit\ rela]iilor ora[ului (mai ales comerciale) cu Viena, Trieste, Raguzza, Vene]ia, }aringradul, Petersburgul, Lipsca [i Breslau. O descriere f\cut\ Craiovei `n Almanahul Statului din (Buda, 1837) considera Craiova , datorit\ institu]iilor sale de cultur\.

Fondarea teatrului craiovean `n 1850 (dup\ al]i cercet\tori `n 1848), materializat\ de Costache Caragiale [i Costache Mih\ileanu (sprijini]i de intelectuali olteni ca Gheorghe Chi]u [i Pera Opran) au stimulat difuzarea c\tre public a genurilor muzicale ale vodevilului, operei [i operetei. ~n repertoriul primei stagiuni apar, copios, vodeviluri mult gustate `n epoc\: „Muza de la Burdujeni”, „Carantina”, „Nunta ]ig\neasc\”, „Rudele nevestei mele”, „Logof\tul satului”, „Un amor romantic”, [.a. Vodevilul a fost mijlocul cel mai eficace de stimulare a interesului pentru spectacolul cu muzic\, pentru oper\ [i operet\ mai târziu.

deja un `nceput de teatru al r\posatului Costache Mih\ileanu. Theodorini a completat trupa <cu tineri [i tinere care d\deau probe de dispozi]iuni artistice>, formând cu `ncetul .

«... s\ nu lase a se pierde chiar ideea unui teatru român `n mica Românie»

- m\rturisea actorul, cu binecunoscutu-i stil bombastic, referindu-se la incediul care a distrus primul teatru din Craiova, `n seara de 31 decembrie 1856. Un nou edificiu a fost ridicat, «Ani de martiriu [i execu]iune» peste un an, <cu concursul [i `ncurajarea a câtorva Istoria teatrului românesc se mândre[te cu câteva or\[eni de inim\>. figuri de actori, nu neap\rat [efi de [coal\, dar aprigi Dar pentru teatrul din Craiova situa]ia devenise cu lupt\tori pentru `ns\[i existen]a teatrului românesc, adev\rat tragic\ dup\ `nchiderea stagiunii 1859actori care au avut de suferit m\surilor represive ale 1860. Cl\direa era amenin]at\, din pricina datoriilor autorit\]ilor. Unul dintre ace[tia a fost Teodor lui Theodorini, s\ fie vândut\ la licita]ie; c\ci, `n afara Theodorini (1819-1873). Ajutat de o seam\ de inte- datoriilor recente, Theodorini mai avea numeroase lectuali [i de actori, a pus temelia teatrului poli]e pe pia]\, provenite din `mprumumodern, a teatrului permanent de la turile pe care le f\cuse cu ridicarea noului Craiova. teatru. . Apoi, timp de sting\ o institu]iune na]ional\ care `nceal]i doi ani, a jucat la Bucure[ti, f\când puse deja a da a[a de frumoase fructe; parte din trupa lui Costache Caragiale, dar toate strig\tele mele au fost infrucunde n-a putut rezista `ns\ . Printr-o peti]ie datat\ 24 iunie rigilor>. ~n 1853, i s-a prezentat - afirm\ 1861, Theodorini, <`n numele prosperit\]ii Theodorini - , implor\ Consiliul Mini[trup\ de actori `n ora[ul Craiova, unde era trilor < s\ nu lase a se pierde chiar ideea www.VREAU

4

BILET.ro

unui teatru român `n mica Românie> (Oltenia, n.n.), m\rturisindu-[i neputin]a de a ridica singur teatrul: <Subscrisul a f\cut tot ce-a putut, a f\cut mai mult decât poate face un altul; ast\zi `ns\ `mprejur\rile `i convâr[esc puterile [i voin]a moral\... nou\sprezece ani de lupte [i de suferin]e sunt ast\zi `n pericol de a se preface `n nimic, dac\ nu voi fi sus]inut de guvernul m\riei-sale Alexandru Ioan I, care a g\sit [i va g\si totdeauna `n mine un credincios [i infatigabil purt\tor al stindardului libert\]ii [i culturii na]ionale, prin lucrare de artist la `nflorirea belelor arte `n România unit\>.

1860-1861, cea mai grea stagiune a teatrului din Craiova

teatru cu servitorii dup\ ei. Spectacolele `n abonament se d\deau de Cum teatrul cu zestrea lui erau dou\ ori pe pe s\pt\mân\, joi [i amenin]ate cu vânzarea la licita]ie, duminic\, pân\ la `nceputul carTheodorini a crezut c\ situa]ia ar navalului, când sala ad\postea balurile. putea fi salvat\ prin cump\rarea cl\dirii teatrului de stat sau de prim\rie - < singurul Cuconi]e `mpopo]onate `n mijloc mai ieftin [i mai propice care ar putea s\ ne scape din o asemenea loji de rendez-vous ruin\ [i pierdere na]ional\> care ar fi S-a spus c\ stagiunea 1862 -1863 a vânzarea teatrului, . ~n realitate, `n perioada aceea, fac\ `n magazie de cine [tie ce>. teatrul a apar]inut mai mult protipen{i astfel Theodorini, sus]inut de dadei, decât publicului iubitor de G. L\ceanu, B. Radian [i Elefspectacole. La lumina palid\ a l\mterie Corneti, membri ai consiliupilor cu rapi]\, cuconi]ele `mpolui municipal din Craiova, a lansat po]onate `[i d\deau `ntâlniri `n loji ideea cre\rii <Societ\]ii pe ac]iuni care purtau numele familiilor respectia teatrului na]ional din Craiova>. ve, mobilate dup\ gustul [i averea fieElena Theodorini Dar societatea nu s-a putut constitui, c\rui proprietar. Lojile fiind astfel adepentru c\ `n Craiova cu atâ]ia bog\ta[i v\rate salona[e de rendez-vous, aspectul nu s-au putut acoperi nici m\car cele 140 de s\lii nu putea fi decât b\l]at. ~n curând lucrurile ac]iuni, de care era condi]ionat\ prin statute formarea aveau s\ se schimbe, `n sensul c\ spectacolele societa]ii... {i astfel, stagiunea 1860-1861 a teatrului teatrului din Craiova vor fi frecventate [i de masa din Craiova a fost una dintre cele mai grele, teatrul or\[enilor... sus]inându-se mai mult prin contribu]ia unor bine- La Craiova - [i acesta a fost una dintre caracteristicile voitori, dintre cei care re]inuser\ ac]inuni la soci- teatrului - s-au format adev\rate de actori, etatea care n-a putut s\ ia fiin]\. unii dintre ei crescând `n mediul culiselor `nc\ de T. Theodorini s-a adresat, `n mai 1861, atât Consiliu- copii. Poate c\ [i din aceast\ pricin\ teatrul din lui de Mini[tri, cât [i municipalit\]ii ora[ului, cerând Craiova a fost ani `ndelunga]i un fel de pepinier\ de prelungirea concesiunii teatrului pentru `nc\ cinci ani, actori pentru toate teatrele din ]ar\. {i aceasta ca o `ntrucât contractul `ncheiat cu cinci ani `n urm\ expi- ironie a sor]ii, `ntrucât fra]ii Theodorini, gustând din rase. Cu multe greut\]i [i piedici, dorin]a i s-a `nde- via]a amar\ a actorului, `[i `ndemnau copiii [i nepo]ii plinit, pe 5 august. nu cumva s\ `mbr\]i[eze cariera dramatic\: octombrie 1862 [i s\ alc\tuiasc\ , s\ aib\ . teatrul bine [i a-l lumina cu lumân\ri de stearin\>, ca bufetul s\ fie <`ndestul\tor `ntru toate pentru mul]uDup\ Ioan Massoff, „Teatrul românesc”, vol II, mirea publicului>, s\ <destineze o `nc\pere pentru sluEditura pentru Literatur\, 1966 gile spectatorilor>, `ntr-o vreme când boierii veneau la www.VREAU

BILET.ro 5

Nici un gând poetic sau muzical nu l-am l\sat nedus pân\ la cap\t. Nu mi-au pl\cut lucrurile f\cute pe jum\tate. Noul spectacol din repertoriul meu (eu pot spune c\ am un repertoriu de spectacole, nu de cântece!) decurge firesc din respectarea acestui principiu. a fost o discert\ incursiune `n universul muzicii u[oare interbelice [i nu numai atât. ~ncercam, poate am [i reu[it, s\-l conducem pe spectator `ntr-o perioad\ din istoria recent\ a României, prea repede [i prea nedrept uitat\. Am vrut s\ le spun `n felul meu, `n special tinerilor, c\ se pot mândri, `ntr-un posibil dialog cu parteneri, colegi sau prieteni europeni, cu o Românie care a dat lumii, `n plan spiritual, valori de net\g\duit (Cioran, Ionescu, Eliade, Enescu, Brâncu[i). Succesul de care s-a bucurat acel spectacol m\ face s\ cred c\ am reu[it. <Parfumele nebunelor dorin]i>, spectacolul pe care vi-l propun acum, e o continuare fireasc\ [i necesar\ de restituire a unor bijuterii muzicale din aceea perioad\. Eu am convingerea c\ vor reveni, `ncet dar sigur, linia melodic\ simpl\ [i tangoul `n prea zbân]uita lume de ast\zi. Vrând-nevrând, vom pomeni iar\[i numele acelor compozitori care scriau atât de frumos române[te: Vasilache, Fernic, Andreescu, Vasilescu, Dendrino, dar [i pe al acelor trubaduri care, cu glasul lor, `nduio[au florile. Spre o mai dreapt\ cinstire a lor, `i pomenesc aici, mul]umindu-le pentru tot ce mi-au l\sat mie [i dumneavoastr\, pe Titi Botez, Dorel Livianu, Cristian Vasile, Jean Moscopol [i - cum puteam s\-l uit? pe Zavaidoc. Din lumea lor r\zbat <Parfumele nebunelor dorin]i>. Tudor Gheorghe www.VREAU

6

BILET.ro

PR-ul bunului

Dumnezeu de Miron Manega

M-am `ntâlnit cu muzica lui Tudor Gheorghe `n vara lui 1977, anul `n care descoperisem - `ntâmpl\tor sau nu - c\ Dumnezeu exist\. Fusesem, pân\ atunci, ateu militant. De aici `ncolo, muzica lui m-a `nso]it pretutindeni, `n toate c\ut\rile mele, ca o obsesie dureroas\ [i vindec\toare `n acela[i timp. De câte ori mi-era dor de mine, puneam o plac\ la pick-up-ul uzat, cu un singur difuzor, singurul pe care mi-l puteam permite la vremea aceea. Nu mi-am dat seama, decât târziu, c\ aceast\ muzic\ `nso]itoare de destin nu era `ntâmpl\toare `n via]a mea, a[a cum nu `ntâmpl\tor a fost momentul `ntâlnirii. Poate - cine [tie? - dac\ alta ar fi fost conjunctura, dac\ altfel s-ar fi potrivit lucrurile, nimic n-ar mai fi fost din ceea ce este iar aceast\ sudur\ a sufletului meu de cântecele lui Tudor Gheorghe nu s-ar fi produs.

Maestrul rostirii Nu are nici discipoli, nici epigoni. De ce? Motivele ]in, pe de o parte, de dispari]ia unei tradi]ii `n rela]ia maestru-discipol, iar pe de alta, de graba arti[tilor de a deveni vedete imediat. Or, asta nu e posibil `n cazul muzicii marca Tudor Gheorghe. Care este, de fapt, marca ]\rii. ~n muzica sa Cuvântul este esen]ial, dup\ modelul divin: . Tudor Gheorghe este `n primul rând un maestru al rostirii cuvintelor. Pe care le cânt\ oamenilor, `ncercând s\ reconstituie sau s\ restaureze traseul spre Dumnezeu. Cânt\ din datorie, dar mai ales din nevoia imperioas\ de a cânta. Cânt\ versuri [i roste[te cântece. El este PR-ul bunului Dumnezeu.

De la [oapt\ la strig\t Exist\ poezii cu str\lucirea la vedere, care induc singure melodia purt\toare. Trubadurul n-a trebuit decât s\ `ntind\ mâna spre ele [i s\ le aduc\ la sine. al lui Nicolae Labi[ este una dintre acestea. Artistul a luat poezia de pe hârtie [i a pus-o `n cutia de rezonan]\ a glasului s\u extraordinar. Restul a fost www.VREAU

doar o formalitate. Sunt [i poezii de timp [i de schimb\rile intervenite `n limb\. S\ lu\m, de pild\, <~ntr-o gr\din\> a lui Ien\chi]\ V\c\rescu. O poezie simpl\, alc\tuit\ din dou\ strofe de câte patru versuri pentasilabice, cu monorim\ pe fiecare strof\. <~ntr-o gr\din\,/ Lâng-o tulpin\,/ Z\rii o floare/ Ca o lumin\./ S-o tai, s\ stric\,/ S-o las, mi-e fric\/ C\ vine altul/ {i mi-o r\dic\>. {i-n toat\ poezia, o singur\ figur\ de stil, o compara]ie: . ~n rest, nici un epitet, vreo metafor\ sau altceva care s\-i tulbure frumuse]ea. Trubadurul a trebuit s\-i reconstituie dramatismul care a generat-o, doar din modula]iile vocii. Astfel, strofele sunt cântate de dou\ ori: o dat\ ca o [oapt\ [i a doua oar\ `n crescendo, pân\ la limita strig\tului. Efectul este magnific.

Dup\ legea cântecului De poezia , cum `i zice el, Tudor Gheorghe nu s-a putut atinge: . Mai sunt [i poezii oarecum greoaie la lectur\ sau anacronice, c\rora Tudor Gheorghe le restaureaz\ pur [i simplu frumuse]ea, ad\ugând la vers, viersul potrivit. Dar ceea ce restaureaz\ el mai mult [i mai temeinic este cântecul popular. ~n primul rând cântându-l, pur [i simplu, `n al doilea rând asamblându-l `ntr-o construc]ie muzical\ de mare maestru. Dar numai dup\ legile lui, ale cântecului. ~n rest, cum reu[e[te Tudor Gheorghe s\ ne arunce `n vâltoarea tr\irilor, asta n-o [tie nimeni, nici chiar el. Numai glasul lui [tie.

BILET.ro 7

<Mai importante sunt gesturile patriotice decât patriotismul `n sine. Din cumulul gesturilor devine starea patriotic\. Pentru mine un gest patriotic este s\ cân]i bine Miori]a. Sau s\ spui bine o poezie a Domnului Eminescu>
8

<Eu vorbesc cu toate cuvintele limbii române. Mereu am probleme pe tema asta cu doamna Tudor>. . .

Tudor Gheorghe la „Domeniul Coroanei” de la Segarcea

. <~mi spunea cineva c\ `n Craiova au fost, pân\ `n 1990, trei institu]ii care f\ceau gloria ora[ului: Uzinele Electroputere, clubul de fotbal Universitatea Craiova [i Tudor Gheorghe. Electroputere a fost dezmembrat\ [i vândut\ iar de Universitatea s-a ales praful. A r\mas Tudor Gheorghe>.
`n]eles c\ n-am `ncotro, trebuie s\ `nv\] la cobz\. Dup\ vreo dou\ luni a venit din nou la Craiova [i m-a chemat la el. - m-a `ntrebat. «P\i, s\ vede]i, c-o fi, c-o p\]i... - Tovar\[u’ Tudor, zice, un secretar de partid `]i spune o dat\ sau de dou\ ori. A treia oar\ te uit\». A[a m-am apucat s\ `nv\] la cobz\. E un instrument greu de `nv\]at. Trebuie s\ [tii s\ auzi ca l\utarii. Eu sunt am mai spus-o - cobzarul genera]iilor din era calculatoarelor. Cobzarul mileniului trei>... ... Locuie[te `n Craiova, vizavi de Casa C\s\toriilor, `mpreun\ cu so]ia sa, Georgeta, [i fiul lor Adrian. Locuin]a `i este p\zit\ de un rotweiler [i dou\ broa[te ]estoase. }ine `n cas\ o colec]ie de peste o sut\ de arici juc\rie, cump\ra]i din toat\ lumea. Are [i trei statui cu chipul s\u (dou\ de bronz [i una de lemn), cadou de la prieteni. {i c\r]i, multe c\r]i.

BILET.ro 9

Grigore Le[e în concert cu f\r[ero]ii din Cogealac „}\ranul cânt\ pentru a-[i exprima un sentiment, l\utarii o fac pentru a câ[tiga bani” Pe 25 octombrie, la Sibiu, `n cadrul Festivalului ASTRA Film, Grigore Le[e a sus]inut un concert de muzici arhaice, al\turi de aromânii f\r[ero]i din Cogealac. Rapsodul i-a avut ca parteneri de scen\ pe Gherase Mihai (cimpoi), Giogi Vasile, Zogu Nicolae, Zogu Dumitru, Pre[a Nicolae, {iapte T\nase, Mitrenca Vasile, Cica Gheorge [i Caimacan Dumitru. Prin amabilitatea lui Dumitru Budrala, directorul Festivalului, care ne-a furnizat acest material, am aflat mai multe despre aceast\ conexiune <`n diagonal\” a folclorului maramure[an cu cel aromân din Dobrogea.

~ntâlnirea cu trecutul În vara aceasta, în timpul unor film\ri pentru emisiunea „La por]ile ceriului”, pe care le realiza în Dobrogea, Grigore Le[e i-a ascultat pentru prima oar\ pe aromânii f\r[ero]i din Cogealac (Constan]a). De atunci i-a mai vizitat de înc\ patru ori. Le-a ascultat întregul repertoriu [i - în structurile arhaice ale cântului lor - a descoperit rezonan]ele ancestrale ale horii l\pu[ene[ti. A cântat cu ei, au improvizat împreun\, au povestit despre fiecare cântec în parte. Chiar dac\ ace[tia sunt ultima genera]ie de aromâni f\r[ero]i din Cogealac care mai cânt\ polifonic, este un miracol faptul c\ ast\zi, în România, exist\ oameni care cânt\ a[a cum se cânta cu mii de ani în urm\. Aceast\ manier\ de interpretare, întâlnit\ la mai multe popula]ii din

Caucaz [i Transcaucazia, presupune un auz muzical de excep]ie, o deosebit\ m\iestrie improvizatoric\, cunoa[terea liniei melodice, a ritmului, a textului, dar [i respectarea unor reguli stricte de interpretare.

Numai `n grup, despre „picurari”, dragoste, dor, înstr\inare „Când am pornit spre aromânii fâr[ero]i din Cogealac, despre care auzisem c\ ar cânta polifonic, nu mi-am imaginat c\ voi tr\i strania senza]ie c\ îmi aud str\mo[ii cântând. Spre deosebire de ]\ranul român, care hore[te de unul singur, excep]ie f\când colindele [i unele cântece de ritual, aromânii f\r[ero]i din Cogealac cânt\ numai în grup. Isonul gutural înso]e[te linia melodic\ sus]inut\ de cimpoi, generând o polifonie arhaic\ cu substrat eterofonic. Melodia este început\ de o singur\ persoan\, fiind preluat\ de întregul grup dup\ primele versuri. Fiecare cânt\re] are interven]ii solistice, www.VREAU

10

BILET.ro

al]ii ]in isonul pe tonic\ cu vocala „e”. Structura muzical\ repetitiv\, melismatic\, ornamentat\, d\ curs improviza]iei. Versul cântat este întrerupt de numeroase interjec]ii intonate în acut, la care cânt\re]ul recurge intuitiv pentru a completa unele goluri ale rândului melodic. Alteori un cuvânt este cântat f\r\ ultima silab\, fiind reluat imediat în întregime de c\tre întregul grup. Aceast\ manier\ de interpretare, asem\n\toare celei orientale, presupune un auz muzical de excep]ie, cunoa[terea liniei melodice, a ritmului, a textului, precum [i respectarea anumitor reguli de interpretare. Aromânii f\r[ero]i din Cogealac obi[nuiesc s\ stea jos atunci când cânt\, oferind un adev\rat spectacol nu doar auditiv, ci [i vizual, prin expresivitatea gesturilor [i plasticitatea mi[c\rilor din timpul interpret\rii. Cânt\ despre p\stori, „picurari”, despre dragoste, dor, înstr\inare. Sunt statuari, demni, liberi, conservatori, înzestra]i de Dumnezeu cu virtu]i alese”, spune Grigore Le[e.

Grigore Le[e. „Cântecelor li se spun hori: hore în grumaz, înturnat\, adâncat\, moro[eneasc\. De ce cânt\ omul? Pentru c\ a[a îi vine: de pild\, de osteneala b\trâne]ilor. Când cânt\ omul? Când îi vine. Care este diferen]a dintre muzica tradi]ional\ româneasc\ [i muzica l\ut\reasc\ ]ig\neasc\? Muzica româneasc\ exprim\ un sentiment: de dragoste, de dor, de înstr\inare, de jale; muzica de mahala exprim\ exaltare trupeasc\. }\ranul cânta pentru a-[i exprima un sentiment, l\utarii o fac pentru a câ[tiga bani. Unii se slujesc de folclor, al]ii slujesc folclorul. Pe p\mânt avem dou\ [anse: credin]a [i arta”, sunt cuvintele rostite de Grigore Le[e în cadrul unei discu]ii cu tinerii, la Sibiu. Iar mai târziu, `ntr-o confesiune f\cut\ lui Radu-Ilarion

Munteanu, Le[e a ad\ugat: „Constantin Noica spunea c\ folclorul românesc are dou\ suflete. Unul pastoral [i unul agrar. Nu trebuie s\ ne sup\r\m c\ suntem numi]i popor de p\stori. Pentru c\ p\storul, ciobanul, p\curarul, cum se spune la noi, este cea mai deschis\ categorie social\. El nu-[i îngr\de[te p\mântul, nu ucide pe cel care intr\ pe teritoriul lui. Tot ce înseamn\ sentiment uman, nostalgie, ]ine de sufletul ciobanului. Ace[tia sunt numi]i adev\ra]i interna]ionali[ti”.

Grigore Le[e s-a n\scut în 1954, în Stoiceni, jude]ul Maramure[. A studiat la Academia de Muzic\ „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Facultatea de Interpretare. Debutul artistic este marcat în 1977, în cadrul unui spectacol organizat de Televiziunea Român\. Dup\ 1989, a ob]inut numeroase premii la festivaluri jude]ene [i na]ionale [i a dus cântecul românesc în numeroase ]\ri - Italia, Fran]a, Elve]ia, SUA etc.

„Unii se slujesc de folclor, al]ii slujesc folclorul” Dincolo de horele pe care le interpreteaz\, Grigore Le[e este [i un des\vâr[it cunosc\tor al instrumentelor tradi]ionale cum ar fi fluierul, cavalul, tilinca sau toaca. Bunul gust - bunul sim] - [i calitatea sunt atribute fire[ti [i totodat\ garan]ii ale unui concert www.VREAU

Grigore Le[e [i Dumitru Budrala

BILET.ro 11

~ntâlnire dup\ 17 ani

`l umile[te pe

Andrei {erban

* {i `l r\zbun\ pe A urmat un turneu de pomin\, cu s\li arhipline [i cu biletele vândute dinainte. Gra]ie numelor prestigioase (Radu Beligan regizor, Florin Piersic [i Emilia Popescu, protagoni[ti), spectacolele s-au ]inut cu casa `nchis\. Iar interpretarea a confirmat a[tept\rile. La Cluj a avut loc [i o `ntâmplare nostim\, menit\ s\-i dea o oarecare satisfac]ie lui Florin Piersic. Nici un bilet vândut la „Purificare” Se [tie c\ ie[irea la pensie a popularului actor s-a datorat `n mare m\sur\ venirii lui Andrei {erban la conducerea Teatrului Na]ional din Bucure[ti (1990). Ei, bine, `n zilele de 15 [i 16 octombrie, piesa <Str\ini `n noapte> a ajuns la Cluj, unde urma s\ sus]in\ dou\ reprezenta]ii la Teatrul Na]ional. Acesta, se [tie, `[i `mparte spa]iul cu Opera, iar spectacolele sunt alternative. <Str\ini `n noapte> a sus]inut primul spectacol pe spa]iul Operei care i l-a cedat cu pl\cere, mai ales c\ Piersic este clujean. Evident, s-au vândut toate biletele. La cel de-al doilea n-a mai primit sala, pentru c\ aceasta era (pe spa]iul Teatrului) ocupat\ de piesa „Purificare”, `n regia lui Andrei {erban. A[a c\ Piersic & Compania [i-au mutat reprezenta]ia la Casa de Cultur\ a Studen]ilor unde, de asemenea, au jucat cu sala plin\. La piesa lui Andrei {erban `n schimb, nu s-a vândut nici un bilet, a[a c\ spectacolul nici nu s-a mai ]inut. {i când te gânde[ti c\ „Purificare” a câ[tigat anul acesta dou\ premii UNITER...!

FLORIN PIERSIC Centrul de proiecte culturale ARCUB [i Agen]ia literar-teatral\ BELDOR, cu sprijinul Agen]iei de impresariat VREAU BILET.ro, au deschis seria spectacolelor cu piesa „Str\ini `n noapte”, de Eric Assous. Premiera a avut loc la sfâr[itul lunii septembrie, `n sala OPEREI ROMÂNE.

Pierre este c\s\torit [i tat\ al unui adolescent. A r\mas singur `n Paris s\ munceasc\, `n timp ce so]ia [i fiul s\u sunt pleca]i `n vacan]\. Juliette este o blond\ tân\r\, frumoas\ [i enigmatic\. ~l `ntâlne[te pe Pierre `ntr-un bar [i-i accept\ invita]ia de a mai bea un pahar la el acas\. Seara abia `ncepe... Cum va evolua rela]ia dintre ei? Cine este ea cu adev\rat? Cine este el?

Romantism old school: «Ca s\ faci un copil nu e nevoie de prea mult\ lume»

Scena e generoas\. Luminile sunt difuze când cei doi stau apropia]i. Canapelele de piele sunt ro[ii. Amândoi poart\ negru. El are o batist\ ro[ie `n buzunarul de sus al hainei. Ea are un [al [i pantofi cu toc. El este Pierre, director de vânz\ri adjunct [i sus]ine c\ nu vrea s\ posede nimic - . Ea `l `ntreab\ dac\ `[i iube[te so]ia. El r\spunde simplu: . Ea continu\ cu: .(...) Personajele sunt precaute, misterioase [i totu[i extrem de generice. El este b\rbatul aflat `n criza vârstei mijlocii, b\rbatul `nsurat care vrea s\-[i demonstreze masculinitatea, so]ul care `[i minte [i `[i `n[al\ so]ia. Ea este, pe rând, fata cuminte, prostituata de lux, ziarista care face un studiu `ntr-o revist\ pentru femei. <M\[tile> pe care le schimb\ Emilia Popescu necesit\ mult\ energie emo]ional\, atât din partea sa, cât [i din partea publicului. Replicile celor doi stârnesc aprob\ri [i aplauze din sal\ - <Suntem ca doi str\ini `n noapte. Ea nu se teme, el e ambiguu>. Re]et\ sigur\: , spune Juliette. Dar, din p\cate, `n viziunea lui, . <Eu aleg> - rezum\ atitudinea voluntar\ a fetei `n rol de prostituat\. Mai simpl\ e viziunea unui b\rbat: ... ~ntreb\rile n-au `ntotdeauna un r\spuns concret `n pies\: <{i, pe so]ia dumneavoastr\... o iubi]i?>. (...) Bine`n]eles c\ a existat o pr\pastie `ntre genera]ii [i chiar [i `ntre sexe. ~n timp ce doamnele au exclamat entuziasmate: , domnii se `ntrebau cum de pot actorii s\ „Str\ini `n noapte” este o comedie cu r\sturn\ri surprinz\toare de ]in\ minte dou\ ore de replici sau, situa]ii, despre seduc]ie, minciun\ [i timpul care ne transform\. Este o pur [i simplu, fredonau: <Strangers in comedie romantic\, prezentat\ acum `n premier\ pe ]ar\. the night>. Cei mai tineri au fost desSub `ndrumarea regizoral\ a maestrului Radu Beligan, evolueaz\ cu tul de sceptici, preferând s\ spun\ farmec [i umor debordant Florin Piersic, cel mai `ndr\git actor român, doar: >romantism - old school>. [i Emilia Popescu, una dintre cele mai talentate actri]e din România. Piesa este jucat\ din 2004 cu uria[ succes de Alain Delon [i Astrid (Anca Negoi]\ Veillon atât la Paris, cât [i `n turnee `n Fran]a [i Europa. >Ziarul de duminic\>, 5 oct.) www.VREAU

12

BILET.ro

Galeria cu mon[tri sacri

TOMA CARAGIU: un actor genial care n-avea nici o trufie. S-a d\ruit `ntreg artei. El singur e un capitol `n istoria teatrului românesc contemporan, `n istoria cinematografiei noastre, `n istoria televiziunii.

Cum s-a transformat Brigada Cultural\ `n Teatru de Stat Marele actor s-a n\scut la 21 august 1925 `n Grecia, `ntr-o familie de aromâni originar\ din satul grecesc Aetomilitsa, provincia Konitsa, prefectura Ioannina, regiunea Epirus. P\rin]ii: Nico Caragiu [i Atena Papastere Caragiu. Familia Caragiu se stabile[te la Ploie[ti, pe str. Rudului 144. Toma a intrat la Liceul „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”, unde va fi cooptat `n trupa de teatru a [colii. I se `ncredin]eaz\ rolul „~ngerul” `n spectacolul „Vicleim”, de V. I. Popa. Scrie [i public\ `n revista liceului „Fr\mântari”. Vara anului 1945 `i aduce diploma de Bacalaureat. Se `nscrie la Drept, dar abandoneaz\ cursurile [i intr\ la Conservatorul de Muzic\ [i Art\ Dramatic\ din Bucure[ti, clasa Victor Ion Popa. Face zilnic

A fost [i compozitor de muzic\ u[oar\ N-a copiat niciodat\ pe nimeni, toate personajele sale fiind originale. A practicat, cu egal\ robuste]e, toate genurile, fiind la fel de atr\g\tor `n comedie, dram\, tragedie, vodevil, revist\, g\sind uimitor cheia rolului [i adresându-se tuturor categoriilor de spectatori. naveta. ~n vacan]e sus]ine „rolul” de animator cultural, adunând `n jurul s\u tineri arti[ti pentru a realiza spectacolul „Tache, Ianke [i Cadâr”, de V. I. Popa, care se joac\ la cinematograful „Modern” din Ploie[ti. Astfel, se formeaz\ „Brigada cultural\ Prahova”, ce se va transforma, `n 1947, `n Teatrul Sindicatelor Unite din care se va na[te, `n 1949, Teatrul de Stat Ploie[ti.

„~nva]\-m\, omule, s\-l `nving pe Cel de Sus!” Debutul pe o scen\ adev\rat\ se produce `ntr-o sear\, `n anul 1948, pe scena Teatrului Na]ional din Pia]a Amzei, când, student fiind, `n anul III, i se d\ rolul unui scutier din „Toreadorul din Olmado”, `n regia lui Ion {ahighian. ~n timpul studen]iei, Toma compune câteva melodii de muzic\ u[oar\ pe care www.VREAU

14

BILET.ro

George Timic\ le-a considerat pe atunci „extraordinare”. Marele actor a scris [i poezii. Autorul spunea `n „Vatra” c\ „poeziile mele sunt foarte directe, foarte sincere. Eu nu literaturizez”. Sinceritatea versurilor poate fi testat\ acum: „~nva]\m\ omule/ s\-l `nving pe Cel de Sus/ [i s\-l oblig/ ca-ntreaga lumin\ a Lunii/ lumin\ f\r\ seam\n/ scânteietoare topit\ nefireasc\/ lumina marei uzini/ ce lumineaz\ spiritul universului/ s\ cad\/ ne`ntrerupt `n timp/ pe luciul apei celei mari./ ~nva]\-m\ omule singuratic/ al nop]ilor al dimine]ilor/ omule slut [i t\cut/ s\ oblig cerul/ s\ lumineze puternic/ oceanul cel mare/ ziua [i noaptea ne`ntrerupt/ o lumin\ f\r\ seam\n/ scânteietoare nefireasc\ topit\/ alunecând prin noi/ spre adâncuri./ S\ ne `ntâlnim aici/ `n mijlocul apei celei mari/ la mijlocul nop]ii/ c\lcând `n vis/ râzând/ timpul proorocit/ al omului fericit/ r\mas el singur/ cu ea/ marea lumin\”.

Epoca Toma Caragiu La vârsta de 28 de ani este numit Director al Teatrului de Stat Ploie[ti, func]ie pe care o va de]ine timp de 12 ani. Unui reporter care l-a `ntrebat, odat\: „Cum a fost la Ploie[ti?”, Toma Caragiu i-a r\spuns a[a: „Trei, patru, cinci roluri mari pe an, pentru c\ scoteam câte opt premiere. Am câ[tigat o mare experien]\ de via]\, for]at de multe ori s\ m\ ocup de lucruri care nu m\ interesau, dar am jucat aici Figaro, Hlestakov, Ianke, Bertoldo, Cerchez, Vulpa[in, Ca]avencu, Pampon, Stancu, Soldatul Piccico”... Perioada 1953-1965 a fost apreciat\ drept EPOCA TOMA CARAGIU. Dup\ asemenea succes, invitat de Liviu Ciulei, Toma Caragiu pleac\ la Teatrul Bulandra din Bucure[ti. A plecat cu fruntea sus, l\sând `n urma lui o zestre de 90 de premiere. I-a f\cut pe oameni s\ râd\, de[i era de o triste]e incurabil\. Din dragoste pentru ei a f\cut-o. Iar ca actor a fost obsedat de rolul de clovn, visând pân\-n ultima clip\ a vie]ii s\ intre `n pielea unui arlechin. ~ns\ acest rol nu a fost niciodat\ scris pentru el.

„P\i, ce, \la-i actor?” Mult haz f\cea Toma Caragiu când `[i amintea de Ion Iancovescu. Marelui comediant `i pl\cea s\ relateze (`n fa]a amicilor) urm\toarea poveste cu iz de scheci: „Am avut azi-noapte un vis. Se f\cea c\ murisem, urcasem la cer [i m\ aflam `n preajma Raiului. «Aici e Raiul?. - Aici! Uite acolo e poarta», `mi r\spunde un am\rât. Cioc\nesc la poart\ [i iese Sfântu’ Petre. «S\rut mâna, Sfinte Petre, am venit s\ m\ prime[ti [i pe mine `n Rai. - Cum te cheam\? - Ion Iancovescu. - Ce meserie ai? - Actor. - Actor?, se burzuluie[te Sfântu’ Petre. {i ce cau]i aici? Aici nu intr\ nici un actor. Mai la vale, la Iad!». {i `mi trânte[te u[a `n nas. Mergând eu a[a mâhnit pe marginea Raiului, m\ `nal] mai bine, m\ uit peste gard [i z\resc `n\untru un actor. M\ `ntorc cu capsa pus\ la poarta Raiului [i cioc\nesc din nou. «Ce mai vrei, m\i omule?, `[i iese Sfântu’ Petre din fire. Sfinte Petre, ziceai c\ `n Rai, la dumneata, nu intr\ nici un actor. - P\i, nu intr\. Cum s\ intre? - M-am `n\l]at adineauri `n vârful picioarelor [i am v\zut `n\untru un actor. - Pe cine? - Pe George Calboreanu». Sfântu’ Petre r\sufl\ u[urat [i `mi r\spunde: «P\i, ce, \la-i actor?». www.VREAU

„Nu era u[or s\ filmezi cu Tomi]\” Toma Caragiu avea o poft\ molipsitoare de a râde de lume. C\ci, [i ea, lumea, râdea de el... ~ntr-o zi din Epoca de Aur, actorul l-a rugat pe Dan Mih\escu s\ scrie un monolog `n cinstea deciziei lui Nicolae Ceau[escu de a se face gr\dini cu legume `n curtea `ntreprinderilor, pentru aprovizionarea cantinelor. O asemenea gr\din\ exista [i `n curtea TVR. Trec\torii de pe Calea Doroban]i se uitau peste gard [i se `nchinau! Monologul „Un morcov al zilelor noastre” a fost rostit de Toma doar `ntr-un spectacol la Arenele Romane, cu ocazia unor manifest\ri artistice, `ntr-o „S\pt\mân\ Cultural\ a Capitalei”. ~n ziua spectacolului a plouat [i oficialit\]ile din primele rânduri au fugit la ma[ini. Numai a[a a fost posibil s\ zic\ Toma Caragiu monologul. La Televiziune, acesta a fost respins, cu scandal, de[i autorul l-a mai `mblânzit pe ici, pe colo. „Nu era u[or s\ filmezi cu Tomi]\ (un profesionist des\vâr[it), într-o institu]ie precar dotat\, aproape artizanal\ m\rturise[te Dan Mih\escu. Venea în platou cu textul a[ezat temeinic pe raftul înteligen]ei sale excep]ionale, nuan]at cu virgule derutante, paranteze surprinz\toare, fine]uri subliniate teribil cu o mi[care a sprâncenelor, cu priviri elocvente, cu dozarea uluitoare a cuvintelor. {i atunci pretindea, avea pe deplin acest drept, lini[te în studio, profesionalism, respect pentru munca actorului”.

Sau, poate, ca prin lacrim\... „S\ spun c\ lumea era mai frumoas\ cu Tomi]\, ar fi un truism - continu\ Dan Mih\escu. Acum, când m\ apuc\ dorul de el, scot un petic de hârtie, pe care mi-a scris, cu presim]iri de moarte, într-o sear\ a lui februarie 1977: «Dac\ posteritatea se va întreba cine a fost cel mai iubit dintre prietenii mei, te rog s\ fii amabil [i s\ ar\ti hârtia aceasta. T. Caragiu». De fiecare dat\, dup\ lectura acestor cuvinte, v\d totul multiplicat ca printr-o prism\ de cristal, cu iriz\ri confuze... Sau, poate, ca prin lacrim\”. Toma Caragiu a p\r\sit scena, la 4 martie 1977, când aplauzele erau la apogeu. Au trecut 30 de ani de atunci. Iar noi descoperim abia acum ceea ce el a [tiut dintotdeauna: „Mor]ii ne lipsesc de la un timp dintre noi”...

BILET.ro 15

TNB - Sala Atelier

Istoria comunismului povestit\ pentru bolnavi mintal



 

Regia: FLORIN F|TULESCU, (regizor american de origine român\) Decoruri: PUIU ANTEMIR, Costume: LILIANA CENEAN, Muzica: RODICA F|TULESCU Distribu]ia: Iuri Petrovski CLAUDIU BLEON} Grigori Dekanozov (directorul Spitalului) MIRCEA RUSU

O comedie amar\ despre delirul societ\]ii totalitare. O pies\ despre experimentul e[uat al „celei mai bune lumi posibile” - comunismul -, reflectat\ `n metafora unui spital de boli mintale, unde nebunii sunt liberi, iar oamenii normali `nnebunesc. O satir\ virulent\ despre opresiunea ideologic\ [i absurditatea no]iunii de utopie, `n viziunea unuia dintre cei mai cunoscu]i dramaturgi români contemporani, Matei Vi[niec

Stefanida Rozanova (directoarea adjunct\) FLORINA CERCEL Katia Ezova (asistenta medical\) MEDEEA MARINESCU Bolnavul 2 (Ivan) / Timofei ANDREI DUBAN Bolnavul 1 (Piotr) / Kukin TOMI CRISTIN Bolnavul 5 / Crupierul / Ivan Mikadoi Gamarovski DORIN ANDONE Bolnavul 4 / Un bolnav care l-a cunoscut pe Stalin OVIDIU CUNCEA

Bolnavul 6 / Femeia b\trân\ / Vera Dav`dova SANDA TOMA Bolnavul 7 / Femeia 4 / Str\inul AMALIA CIOLAN Bolnavul 8 / Nebunul care mizeaz\ pe Stalin / Femeia tân\r\ TATIANA CONSTANTIN Bolnavul 3 / Femeia 3 / Al doilea bolnav care l-a cunoscut pe Stalin NATALIA C|LIN www.VREAU

16

BILET.ro

România, ajunge `n Fran]a, unde cere azil politic, `ncepe s\ scrie `n limba francez\ [i lucreaz\ pentru Radio France Internationale. Intr\ `n cultura francez\ prin poezie, , volum distins cu

storia comunismului povestit\ pentru bolnavii mintal a fost scris\ ini]ial `n limba francez\, `n 1998, `n cursul unei reziden]e de scriitor la Funda]ia de la Villeneuve-Lez-Avignon. O prim\ lectur\ a piesei a avut loc `n 1999 `n cadrul Festivalului de Teatru de la Avignon. Prima montare `n Fran]a, la teatrul Tourski din Marsilia, `n regia lui Guy Cambrelang, a beneficiat, `n 2001, de un ajutor financiar din partea Ministerului Francez al Culturii. Piesa a mai fost montat\ `n Statele Unite, Moldova, Fran]a, Germania, Serbia, Polonia, Israel. Spectacolul american realizat de Florin F\tulescu a fost prezentat, `n 2006, la Festivalul de Teatru de la Edinburgh (fiind o produc]ie a Open Fist Theatre Company [i a Funda]iei Catherine Popesco). ~n România, piesa a ap\rut de sub tipar la Editura Aula de la Bra[ov, `n 2001, [i este reeditat\ `n 2007, de Editura Paralela 45.

I

www.VREAU

Matei Vi[niec (n. 29 ianuarie 1956, R\d\u]i) este un poet [i dramaturg francez de origine român\. A studiat istoria [i filosofia la Universitatea din Bucure[ti [i a fost membru al Cenaclului de Luni, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu. Piesele scrise `ntre 1977 [i 1987 au fost cenzurate [i circulau pe ascuns, doar poemele `i erau publicate. ~nainte de 1989, i-au ap\rut `n România: , Editura Albatros, 1980, , Editura Albatros, 1982, <~n]eleptul la ora de ceai>, Editura Cartea Româneasca, 1984. ~n septembrie 1987 p\r\se[te

premiul Cea mai bun\ carte de poezie din 1984. Devine cet\]ean francez `n 1993. Matei Vi[niec este al doilea dramaturg român care reu[e[te s\ se impun\ `n lumea select\ [i conservatoare a teatrului francez, dup\ Eugene Ionesco. ~n prezent, Matei Vi[niec are numeroase piese jucate `n Fran]a, inclusiv la Festivalul de Teatru de la Avignon. Numele s\u a figurat pe afi[e teatrale `n peste 25 de ]\ri.

Florin F\tulescu - A absolvit Institutul de Arta Teatral\ [i Cinematografic\ `n 1977, sec]ia regie, sub `ndrumarea profesorilor Ion Cojar [i Radu Penciulescu. ~n 1987 pleac\ din ]ar\ [i se stabile[te `n Los Angeles, unde monteaz\ „Sinuciga[ul” de N. Erdman, spectacol distins cu Drama-Logue Critics Awards la [apte categorii. ~n 1999 `ncepe colaborarea cu Matei Vi[niec prin spectacolul „Femeia ca un câmp de lupt\”, dup\ care, `n 2000 prezint\ `n premier\ mondial\, la Los Angeles, „Istoria comunismului povestit\ pentru bolnavii mintal” (Maddy Award pentru Regie). Acest spectacol este prezentat la New York `n cadrul simpozionului „Utopia”, organizat de New York Public Library precum [i la Festivalul de Teatru din Edinburgh, `n 2006.

BILET.ro 17

, spunea Saint-Lambert. Se pare c\ de acest lucru este con[tient [i directorul Teatrului din Craiova, Mircea Coni[teanu. A[a se explic\ lucrurile bune pe care nu `nceteaz\ s\ le fac\ `n calitate de gospodar [ef al unei institu]ii culturale.

Mircea Corni[teanu e de vin\!

Teatrul din Craiova, gazda Adun\rii Conven]iei Teatrale Europene (regia Alexandru Boureanu), <Medeea> (regia Yiannis Parakevopoulos), (regia Silviu Purc\rete) [i (regia Yiannis Paraskevopoulos). Teatrul care poart\ numele lui Marin Sorescu a g\zduit Adunarea General\ a CTE. Mai exact peste 40 de directori [i manageri ai teatrelor membre ale Conventiei au fost musafirii pofti]i ai oamenilor de cultur\ din Craiova. Directorul Mircea Corni[teanu a reu[it s\ aduc\ `n capitala nume importante din lumea teatral\ european\: Jean Claude Berutti, pre[edintele în exerci]iu al CTE, director al Comédie de Saint-Etienne, Giles Croft, vicepre[edinte, director al Teatrului Nottingham Play House, Primoz Bebler, trezorier, director al Teatrului Na]ional din Nova Gorica, Slovenia, Andy Bargilly, adjunct al secretarului general... Uite ce f\cur\ oltenii!! Narcisa Urechiu[\

eatrul Na]ional <Marin Sorescu> din Craiova este membru al Conven]iei Teatrale Europene (CTE) din anul 1995. ~n prezent de]ine Secretariatul General al CTE, prin alegerea în aceast\ func]ie a directorului Mircea Corni[teanu. Creat\ în 1988, Conven]ia Teatral\ European\ este o asocia]ie ce reune[te 40 de companii de teatru din 24 de ]\ri europene. CTE dore[te stimularea tinerei dramaturgii [i a noilor produc]ii în Europa, crearea de spectacole [i proiecte ce reunesc limbi diferite din teatre diferite. ~ncurajeaz\ în egal\ m\sur\ schimburile de idei `ntre indivizi [i integrarea profesional\ a tinerilor arti[ti europeni, contribuind la ameliorarea rela]iilor interculturale. CTE este, în consecin]\, o re]ea de cooperare în domeniul artelor spectacolului, ce-[i Teatrul Na]ional „Marin Sorescu” desf\soar\ activitatea la din Craiova grani]ele noii Europe. Cu Mircea Corni[teanu la cârm\, Teatrul Na]ional <Marin Sorescu> a organizat, `n perioada 1-4 noiembrie, cea de-a treia edi]ie a evenimentului: . La fiecare edi]ie, na]ionalul craiovean prezint\ invita]ilor veni]i din Europa (dar [i celor sosi]i din România) cele mai bune spectacole din repertoriul s\u. Astfel, `n acest an au intrat `n scen\ piesele

T

18

www.VREAU

BILET.ro

Pe 16 decembrie 2007, forma]ia Smokie va sus]ine un recital la Sala Polivalent\ din Bucure[ti. Trupa va mai sus]ine concerte în Constan]a (17 decembrie) [i în Bra[ov (18 decembrie).

Cea mai bunq trupq live din Europa Legendara Smokie va oferi un concert de Cr\ciun

În anul 1966 la Bradford, Yorkshire lua fiin]\ trupa „Essence”, care ulterior devine Smokie [i care sus]ine concerte în diverse cluburi din apropiere. Componen]a trupei era: Terry Uttley, Chris Norman, Alan Silson [i Ron Kelly, care aveau s\ scoat\ în anul 1975, primul album „Pass It Around”. În 2006 trupa Smokie scoate albumul-compila]ie „From The Heart” [i continu\ seria concertelor. Un concert cu trupa Smokie este un eveniment pe care nimeni nu [i-ar dori s\-l rateze. Una dintre cele mai longevive trupe din show-biz-ul interna]ional, Smokie s-a bucurat întotdeauna de o prezen]\ masiv\ la spectacolele sale. De la oameni care au crescut cu genera]ia Smokie [i care înc\ îi ascult\ cu pl\cere, la genera]ia tân\r\, care târziu i-a descoperit. Cu o carier\ de peste 30 de ani, Smokie î[i p\streaz\ stilul original de compozi]ie, fiind catalogat\ drept cea mai bun\ trup\ live din Europa. Succesul vânz\rilor a fost înregistrat cu piesa „Living next door to Alice”, ceea ce a însemnat peste zece milioane de exemplare la nivel mondial.

Dupq ce au cuerit genera]ii dupq genera]ii, Smokie continuq sq facq istorie [i, în data de 16 decembrie, iubitorii de muzicq bunq vor putea asculta piese celebre precum -„Living next door to Alice”, „Mexican Girl”, „Don’t Play Your Rock’en Roll To Me”, într-un concert extraordinar de Crqciun. 19

Confesiuni

MIRCEA CRI{AN sau celebritatea unui fost mezelar

De mic s-a priceput s\ jongleze cu vorbele. P\rin]ii s\i mergeau din târg `n târg cu [i alte jocuri de bâlci. Pe la vreo 5 ani, micu]ul Mauritius Kraus (a[a `l cheam\ pe Mircea Cri[an `n acte) `ncepuse s\-[i `ntreac\ tat\l `n dexteritatea cu care atr\gea lumea s\ cheltuie b\nu]ii la taraba lui cu distrac]ii. , o spune un Mircea Cri[an octogenar. Diana Corbea

Pe la vârsta majoratului, vindea mezeluri tot cu ajutorul... gurii. Atât le mai l\uda, c\ nu puteau ie[i clien]ii din magazin f\r\ s\ cheltuiasc\ mai mult decât `[i programaser\. Ca un f\cut, tot cu gura, [i tot carne a vândut `n , piesa `n care a debutat la Teatrul Bara[eum din Bucure[ti. Succesul de care s-a

bucurat `n rolul m\celarului i-a f\cut pe invidio[i s\ spun\: . Cri[an d\ [i acum , modest, pe talentul propriu, nu pe experien]a de mezelar. Are dreptate, de atunci au trecut mai bine de 60 de ani `n care scena l-a iubit, iar el a iubit scena. www.VREAU

20

BILET.ro

Securi[tii aveau nevoie de el Pân\ `n 1967, când hot\r\[te s\ nu mai revin\ `n România, dup\ un turneu cu Teatrul de Estrad\ la Paris, Mircea Cri[an fusese scenei de comedie autohtone. ~mpreun\ cu Alexandru Andy, colaboratorul lui, a reu[it s\ introduc\ probleme politice f\r\ s\ fie . Secretul lui: sublinia <[opârlele> prin mimic\. <Str\inii care veneau la noi remarcau `ntotdeauna nivelul de cenzur\. «Cum cenzur\?», ziceau tovar\[ii. «Veni]i s\ vede]i ce spune Cri[an!». |sta a fost momentul meu de succes, cariera mea de bomb\, când era mai greu pentru to]i. Securi[tii ajunseser\ s\ aib\ nevoie de mine ca s\ poat\ replica: «La noi e libertate!». ~n timpul \sta, lumea de rând spunea «Du-te s\-l vezi pân\ nu-l aresteaz\!», explic\ Mauritius Kraus. {i, totu[i, cenzura?! Se g\sise un ac [i de cojocul ei, `n ciuda celor 30 de exemplare cu textul programului, care erau distribuite la 30 de tovar\[i din Comitet, [i `n ciuda vizion\rilor. , `[i aminte[te comediantul.

Cu pa[aport [i f\r\ [osete Ar mai fi dus-o a[a o perioad\, ba p\c\lind sistemul, ba sub ochii `nchi[i ai cenzurii, de dragul publicului de-acas\. Mândria sa, `ns\, a fost factorul care l-a f\cut s\-[i schimbe radical traseul `n via]\: <~n 1965 am fost `n turneu la Paris [i m-am `ntors `n ]ar\ bine-mersi. ~n 1966 am fost `n Berlinul de Est, cu tot Teatrul de Estrad\ [i am jucat o stagiune `ntreag\ `n incinta Circului Palladium. Eu eram prezentator. Ni[te oameni de la cel mai important teatru de satir\ din Berlinul de Vest m-au v\zut [i m-au invitat s\ joc [i la ei o stagiune. Pentru mine, era o mare cinste. Am venit foarte fericit la Bucure[ti, crezând c\ e o mare cinste [i pentru România. N-a fost a[a, cererea a fost refuzat\, pentru c\ ar fi trebuit s\ plec singur. Dar, `n anul urm\tor, când am plecat din nou `n Fran]a, cu toat\ trupa, am r\mas acolo, `n ciuda «codi]elor» care citeau ziarul `n holul hotelului. Prostia lor, a[a pierdeau oamenii. Dac\ mi-ar fi dat libertatea de a onora acel contract, nu a[ fi p\r\sit niciodat\ ]ara>. A plecat din hotelul `n care era cazat `mpreun\ cu trupa, chiar `n ziua `n care ar fi trebuit s\ se `ntoarc\ `n ]ar\. Cu pa[aportul `n buzunar, dar f\r\ [osete `n picioare. Nu trebuia s\ dea nicicum de b\nuit. <Eram prieten cu un cârciumar de pe Rue Comartin care `mi spusese c\ pot r\mâne la el. Era nebun de legat, `mi zicea c\ www.VREAU

lucreaz\ la Securitate, m\ punea s\-l pip\i la spate, c\ are pistolul sub hain\. Dup\ aceea mi-a ar\tat c\ «pistolul» lui era o chestie care ]ine hernia. Dilimanul \sta m-a ajutat! Câteva zile am stat la el, apoi au venit unii din Israel [i mi-au oferit un contract de 30.000 de dolari. Adic\ leafa pe care a[ fi câ[tigat-o jucând la Paris 15 ani, pentru doar 36 de reprezenta]ii ale unui spectacol. Apoi a venit [i Noel Bernard de la Europa Liber\ [i mi-a dat 5.000 de dolari pentru patru emisiuni>.

Nem]ii doar `n oper\ nu l-au distribuit Dup\ turneul `n Israel, s-a `ntors `n Fran]a, de unde a plecat la Köln, `n Germania. A[a s-a `ntâmplat c\, la 43 de ani, a fost pus `n situa]ia de a-[i face meseria de comediant `ntr-o ]ar\ [i o cultur\ care-i erau aproape cu des\vâr[ire str\ine. Urechea muzical\ l-a ajutat s\ prind\ limba german\ din zbor, iar `nc\p\]ânarea de a se impune pe scena , `n ciuda anonimatului deplin, l-au `mpins s\ traduc\ `n german\ scheciuri cu care avusese succes `n România. A avut norocul s\-l `ntâlneasc\ pe Rudy Carell, un mare showman olandez, apoi pe actri]a Gisela Schlüter, doi arti[ti al\turi de care a fost protagonist `n emisiuni tv de divertisment timp de 17 ani. Notorietatea a venit [i ea, cu timpul, dar marele atu pe care `l vede Cri[an `n faptul c\ a fost nevoit s\ fie actor `ntr-o ]ar\ [i o limb\ str\ine este c\ niciodat\ nu a mai fost privit doar ca pe . Toate genurile dramatice i-au fost `ncredin]ate, <doar `n oper\ nu m-au distribuit, c\ nu era cazul!>, râde Mircea Cri[an. .

«L-am cunoscut pe Hrusciov» , poveste[te comicul. Mircea Cri[an ne-a f\cut [i nou\ o demonstra]ie a unui proces cu patrupede c\rora li se dau intona]ii de avocat, procuror, grefier, judec\tor, aprod, acuzat... Acest num\r a avut succes pretutindeni, dar `n Rusia cu deosebire.

BILET.ro 21

O feerie de tranzi]ie

COM PLO TUL de Ioan Dr\goi Regia: Marian Ciripan Distribu]ia: Raluca Petra, Alexandru Hasna[, Raluca Guslicov, Voicu Hetel, Cristina Moldoveanu, Marian Ciripan Parcurgând cu succes stagiunea 2006 - 2007, compania de spectacole „Civic Art” se ambi]ioneaz\ s\ r\mân\ `n peisajul cultural bucure[tean ([i nu numai, având `n vedere numeroasele turnee), prin spectacole de ]inut\ care s\ r\spund\ exigen]elor publicului. Cu acest gând, urmeaz\ s\ vad\ `n aceste zile lumina rampei, premiera comediei „Complotul” semnat\ de jurnalistul Ioan Dr\goi. Distribu]ia cuprinde actori consacra]i apar]inând teatrelor bucure[tene: Raluca Petra [i Alexandru Hasnas (Teatrul Na]ional „I.L.Caragiale”), Raluca Guslicov (Teatrul „Constantin T\nase”), Voicu Hetel (Teatrul „Ion Creang\”, Cristina Moldoveanu [i Marian Ciripan (Compania „Civic Art”).

Na[ul din „Vacan]a Mare” joac\ [i regizeaz\ „Complotul”, o feerie de tranzi]ie, cum `i place autorului s\ o numeasc\, are ca subiect unul dintre p\catele lumii moderne ([i a lumii `n general), tr\it uneori cu intensitate de mul]i dintre semenii no[tri, indiferent de sex, vârst\ sau culoare: adulterul. Piesa este, de fapt, o dezbatere scenic\, `n registru comic, a unui p\cat vechi de când lumea. Actorul Marian Ciripan (interpretul „Na[ului” din „Vacan]a Mare”), care semneaz\ [i regia spectacolului, joc\ aici rolul so]ului adulterin, `ncearcând s\ atrag\ aten]ia publicului printr-o comedie de substan]\. Este ajutat `n demersul s\u de interpretarea dezinvolt\ [i plin\ de haz a tinerei trupe, cump\nit\ de experien]a scenic\ a maestrului Alexandru Hasna[. Premiera „Complotului” a avut loc duminic\ 4 noiembrie 2007, pe scena Centrului Cultural al M.I.R.A, urmând s\ fie prezentat\ publicului din Buz\u, Bu[teni, C\l\ra[i, Ploie[ti, Predeal, Pucioasa, Voluntari, [i alte ora[e... carpato-danubiano-pontice. www.VREAU

22

BILET.ro

de Cornel Mimi Br\nescu

Distribu]ia: Ea - Delia Seceleanu El - Claudiu Bleon] Nunta[i: Andrei Amariei, Viorica Tabl\, Elena Ciobanu, Ion Gilic\

- premier\ pe ]ar\ Regia: Marcel }op Scenografia: Anca Cernea Coloana sonor\ [i videoproiec]ie: Robert Ionescu Data premierei: 23 iunie 2007 Durata spectacolului: 1 h 30 min

„Dedic acest spectacol celor (pu]ini) care au capacitatea s\ iubeasc\ [i s\ fac\ art\ cu fanatism, dar [i celor (mul]i) care au reu[it s\ fac\ din România un loc detestabil!” Marcel }op

Au `nceput s\ se adevereasc\ utopiile ... Doi oameni care se biciuie, râzând de ei in[i[i [i de cei care le provoac\ durerea [i nenorocirea, doi oameni care râd cu fanatism, cinism [i de dincolo de moarte, de ei în[i[i, de ]ara lor, România, [i de tor]ionarii lor românii sadea; doi oameni care mu[c\ din propria carne [i se las\ mu[ca]i f\r\ s\ crâcneasc\, zâmbind. Doi oameni care se zvârcolesc într-un spa]iu în care „to]i sunt vinova]i”, conform sintagmei lui Camus. Chiar [i ei în[i[i erau vinova]i din punctul meu de vedere, de inac]iune, în acela[i timp scuza]i îns\ prin structura lor fanatic-inocent\; doi oameni pe care îi ]ine în via]\ [i în moarte iubirea [i credin]a în Dumnezeul de a doua zi, doi oameni care calc\ cu via]a [i iubirea lor peste prostie, r\utate [i peste moarte. {i atunci, în timp ce m\ gândeam [i fantazam pe aceast\ tem\, au ap\rut Actorii! A avut loc Întâlnirea, întâlnirea pe care o a[teptam înc\ din timpul facult\]ii! Cei mai tineri oameni, cei mai tineri arti[ti pe care i-am cunoscut pân\ acum: Claudiu Bleon] si Delia Seceleanu! Când spun tineri m\ gândesc la ceea ce le www.VREAU

spuneau egiptenii grecilor: „Voi grecii, sunteti tineri”. Întâlnirea cu Claudiu Bleon], din punct de vedere artistic, a avut, în ce m\ prive[te, valoarea unei revela]ii. S-a creat între noi, Delia, Claudiu [i eu, un triumvirat atât de special, încât ar fi nevoie de câteva zeci de pagini ca s\ îl descriu. {i v\ asigur c\ în aceast\ formul\ „magic\” ve]i mai vedea cu siguran]\ [i alte spectacole. Am avut pentru prima oar\ senza]ia Întâlnirii, Nu a Repeti]iei! A întâlnirii dintre regizor [i actori despre care vorbea Grotowsky [i sper, [i cu dumneavoastr\ publicul! SENZA}IA S|RB|TORII {I A LIBERT|}II! SENZA}IA C| DUMNEZEUL ZILEI DE MÂINE EXIST| ÎN ART|! Au început s\ se adevereasc\ [i s\ se înf\ptuiasc\ toate utopiile mele în ce prive[te teatrul ca spa]iu al libert\]ii. Datorit\ încrederii [i libert\]ii acordate de domnul George Mih\i]\ to]i patru - un regizor, doi actori [i Anca Cernea (scenografa cu care am început s\ dansez imaginativ poetic, [i nu numai) - am reu[it s\ facem ceea ce se se cheam\ un laborator, sau s\-i zicem,

parafrazându-l tot pe mo[ul Will, un love’s labour. El este [i va fi tot timpul deschis, ca un început, a[a cum spuneam mai sus, f\r\ sfâr[it. Voi, spectatorii, sunte]i, în fapt, parte integrant\ a acestui love’s labour pe care v\ invit s\ îl frecventa]i la rândul vostru deschi[i, liberi, c\ci altfel jocul nu ]ine, nu are sens! Marcel }op

BILET.ro 25

Poezia teatrului / Teatrul poeziei

Ne-au obosit orgiile pe care nu le-am fqcut Poezii din volumul „P\cate”, de Dorel Vi[an

Doamne, sunt singur... Doamne, sunt singur Ca un pom plin de roade Pierdut `n câmpia `ntins\, Precum o lumânare Ce-n templu st\ neaprins\... Roadele-mi cad prin ierburi {i putrezesc zadarnic, M\ simt ca un paznic De far... Trimis prea novice ~n slujba divin\, Ce st\ speriat `n bezn\, Neputincios, s\ afle Izvorul de lumin\... (iulie 1993)

Bufni]e... Ca legendara pas\re Crescut\ din cenu[a-i Din spirit de foc cre[te]i Ce singur se devor\. Ave]i doar la-nceput... {i la sfâr[it... O or\... Cu ve[tedele zile, nep\s\tori Petrece]i minutarul, Precum copilul firav, V\ bucura]i de darul Vie]ii... Prin c\utarea voastr\ ~n trupuri de p\mânt Ce nu au team\ de mormânt. {i `n aceast\ ne`n]eleas\ {i scurt\ escapad\ Incon[tien]i Ucide]i speran]ele [i visul Gr\untelui de linte Ce na[te sub z\pad\... Bufni]e suspendate ~ntre p\mânt [i cer, Cu ochii larg deschi[i Clarv\z\tori `n noapte ~nchide]i cu dalbele zori Al luminii mister... D\n]uitori de[\n]a]i Ce v\ crede]i matusalemici! Uita]i-v\ spre cimitire Unde s\l\[luie[te via]a ~ntoars\ `n ]\rân\, www.VREAU

{i ve]i vedea copiii vo[tri {i pe voi `n[iv\ Dansând mân\ `n mân\... (1 decembrie 1997)

~nl\ncr\matule... Rug\ciune c\tre Lucian Blaga Magistre, ~nl\ncr\matule, Baciule, ~NV|}|TORULE; Pentru ve[nicie tr\itor `n lumea Marelui Anonim, arat\-mi-Te... Ia-mi mâna Ta de stei, S\-mi sprijini pe hârtie Ne`nv\]at condei... Precum b\trânul dasc\l Cu haina lui cea roas\ De c\ut\ri [i chin, Deschide Universul Cu marile lui taine, ~n ochiul de copil Acord\-mi lira spart\ Cu pa[ii de Profet, Ca ne`ncercata-mi muz\ Din somnu-i s-o de[tept. Fii trunchi, pentru Sufletul meu `nd\r\tnic Ce-n trup trec\tor se sfâ[ie, S\-l las testament la copii Pe frunze uscate de vie. Ajut\-m\ s\ sporesc nesfâr[irea Cu-o scam\, purtat\ de-un nor ~n lini[tea Serii de Tain\ Când singur.... voi curge ~napoi la izvor... Mirabila S\mân]\ s\de[te-o ~n amfora pieptului meu S\-mi mângâie speran]a Umil\ [i de[art\, C-a[ putea fi vreodat\, Contemporan, Cu fluturii, cu... Dumnezeu... (Bucure[ti, februarie 1998)

M\ caut... Prietenii, pu]ini pe care i-am avut, S-au `mpu]inat considerabil. Eu `nsumi m\ caut tot mai rar... Cu to]ii ne c\ut\m tot mai rar... Nu mai [tim unde mergem {i de unde venim...

Lilieci orbec\ind ~n noaptea polar\ f\r\ de sfâr[it... Pe[ti s\lt\re]i printre pietrele Râului, ce de mult e secat. Am obosit, prieteni... {i voi sunte]i obosi]i! Ne-au obosit b\trânii Pe care nu i-am ascultat {i femeile pe care nu le-am iubit, Ne-au obosit orgiile Pe care nu le-am f\cut {i vremea pe care n-am folosit-o... S\ nu ne mai min]im `nc\ o dat\, Cu to]ii suntem obosi]i... R\cani - netrimi[i pe câmpul de lupt\ Ce reazem\ zidul caz\rmii Prea obosi]i de greutatea armelor Purtate f\r\ rost... Avem nevoie de un lung repaos.... Când noaptea se va sfâr[i... ~n zori... s\ ne gr\bim la culcare... {i s\ l\s\m salv\rii, Cu mamele noastre-n dureri, Drum liber spre... maternitate... (Cluj Napoca, 12 septembrie 1996)

M\ risipesc... M\ risipesc `n mine {i m\ `ntorc `napoi... M\ risipesc `ntru voi {i mai s\rac, M\ `ntorc `napoi... O, Doamne, Doamne! D\-mi caii T\i S\ m\ alerge departe La margine de curcubeie... D\-mi apele Tale S\ m\ curg\ cu ele Spre Marea, n\sc\toarea de ploi... D\-mi mun]ii T\i S\ m\ sfarme `n piatr\ De drum c\tre dus... F\r\ `ntoarcere `napoi... Abia acolo, Doamne, Pe apostolica [i binecuvântata c\rare... M-a[ risipi `ntru to]i Ca o stea c\l\toare. (Cluj-Napoca, martie 1996)

BILET.ro 27

S\ nu uit\m, totu[i...

România la Cannes: România eara de duminic\, 27 mai 2007 de la Cannes a fost prilejul unei mari bucurii pentru românii de pretutindeni, pentru c\ filmul <4 luni, 3 s\pt\mâni [i 2 zile>, dup\ ce a luat deja dou\ premii (Premiul FIPRESCI [i Premiul Educa]iei Na]ionale), a ob]inut Palme d’Or! Tot anul acesta filmul (Nesfâr[it) al lui Cristian Nemescu a ob]inut . Reamintim c\ nu e primul Palme d’Or românesc cel de anul acesta [i, s\ sper\m, nici ultimul. Dar e primul Palme d’Or pentru lung metraj. Astfel, cele trei Palm d’Or-uri precedente, pentru scurt-metraj, sunt: <Scurt\ istorie> (Ion Popescu-Gopo, 1957), (Mirel Ilie[iu, 1969) [i (C\t\lin Mitulescu, 2004). Dou\ premii de neuitat r\mân cel pentru regie, ob]inut `n 1965 de Liviu Ciulei pentru , dar [i cel pentru scenariu ob]inut `n 1963 de Dumitru Carab\] pentru filmul , regizat de Henri Colpi. Un alt film premiat mai recent a fost cel de anul trecut al lui Corneliu Porumboiu, , care a primit Camera d’Or, dar s\ nu uit\m [i celelalte dou\ premii: Premiul special al juriului [i cel al Label Europa Cinemas. Tot anul trecut Doroteea Petre a luat la „Un certain regard” premiu pentru cea mai bun\ actri]\. ~n 2005 nimeni nu poate uita „Un certain regard” pentru <Moartea domnului L\z\rescu> al lui Cristi Puiu. Sec]iunea paralel\, denumit\ „Quinzaine des realisateurs” a fost mereu generoas\ cu noi, românii, [i enumer\m aici premii pentru: (Lucian Pintilie, 1968), (Busuioc Ionescu, 1969), (Radu Gabrea, 1971), (Radu Gabrea, 1974), (Savel Stiopul, 1982), <E pericoloso sporgersi> (Nae Caranfil, 1993), <Marfa [i banii> (Cristi Puiu, 2001), (Cristi

S

www.VREAU

BILET.ro

24 de premii [i 13 nominaliz\ri, `n 50 de ani Bogdan Movileanu Mungiu, 2002), (Lucian Pintilie, 2003). Alte premii la Cannes au fost, [i nu trebuie uitate nici ele: (Savel Stiopul, 1965 - Premiu la Sec]iunea tineret), (Corneliu Porumboiu, 2003 - premiul Cinefondation), (`n 1969, pe lâng\ marele premiu, [i Premiul special al juriului), (Mircea Mure[an, 1966 - premiul Opera prima), iar regretatul Cristi Nemescu a luat, `n 2006, pentru filmul <Marilena de la P7> premiul „Semaine de la critique”. Nu trebuie s\ uit\m nici faptul c\ au fost nominalizate filme [i la cea mai mare distinc]ie a Festivalului de la Cannes. Ele sunt: (Haralambie Boros, 1956), (Victor Iliu, 1957), (Louis Daquin, 1958), (Gheorghe Naghi/Aurel Mihele[, 1960), (Mihai Iacob, 1962), <S-a furat o bomb\> (Ion Popescu-Gopo, 1962), (Liviu Ciulei, 1965), (Mircea Mure[an, 1966), (Nicolae Breban, 1971), (Ion Truic\, 1976), (Lucian Pintilie, 1994), <Senatorul melcilor> (Mircea Daneliuc, 1995), (Lucian Pintilie, 1996). Material furnizat de www.videofil.ro

Cristian Mungiu s\rutat cinematografic de Jane Fonda

29

Avem [i noi interna]ionalii no[tri!

Acum 46 de ani, un scenarist român

a câ[tigat premiul Oscar Bogdan Movileanu

2007 este anul `n care Cristian Mungiu, un român din Ia[i, ia Palme d’Or. Toat\ lumea [tie, toat\ lumea a aflat. Ceea ce pu]ini [tiu este `ns\ c\ mai avem un român, n\scut `n Ungheni, jude]ul Ia[i care, acum 46 de ani, a câ[tigat Oscar-ul. Este vorba de I]ic Domnici, un român de etnie iudaic\, poreclit Iz, dar cunoscut `n istoria filmului sub pseudonimul de I.A.L. Diamond. Ei, bine, el a ob]inut, `n 1961, premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu, cu filmul „The Apartment” (Apartamentul), `n regia lui Billy Wilder. Trebuie spus c\ domnul Diamond nu se afl\ printre aceia care s-au n\scut `n România [i au emigrat la scurt timp, ci unul care a tr\it peste 20 de ani `n ]ara de origine. Nu este nici printre cei care au f\cut o singur\ dat\ un film [i apoi au p\r\sit domeniul, ci este unul dintre marii scenari[ti ai Hollywood-ului! Colaborarea lui cu Billy Wilder a durat mult timp [i i-a adus mai mai multe nominaliz\ri la mult-râvnitul Oscar. Trebuie men]ionate aici „Some Like it Hot” (Unora le place jazz-ul), `n 1960, [i „The Fortune Cookie” (1966). Chiar dac\ numele lui Billy Wilder l-a eclipsat poate pe cel al lui I.A.L. Diamond, e de datoria noastr\ s\ nu-l facem uitat pe ultimul. Cariera lui a fost prolific\, activând pe post de produc\tor de film - vezi Fedora (1978), „The Private Life of Sherlock Holmes” (1970), „The Fortune Cookie” (1966), „Kiss Me, Stupid” (1964), „Irma la Douce” (1963) sau „The Apartment” (1960) - dar [i de compozitor de muzic\ de film (cântecul „Some Like it Hot” din filmul omonim). Pe lâng\ un premiu [i dou\ nominalizari la Oscar, Diamond a mai fost creditat de Guild-ul American (Writers Guild of America) cu patru

premii [i [apte nominalizari, un premiu al Asocia]iei de Critic\ de Film din New York (New York Film Critics Circle), o nominalizare la Premiile Edgar Allan Poe [i alta la Globul de Aur. Vreau s\ contrazic cu aceast\ ocazie pe to]i cei ce cred c\ a fi român e o ru[ine, sau cred c\ noi nu avem realiz\ri. România are multe valori pe care lumea le uit\, din iner]ie sau ignoran]\. Anul trecut, asocia]ia Writers Guild of America (WGA) a dat publicit\]ii o list\ cu cele mai bune 101 scenarii din toate timpurile. Scenariul pentru „Some like it hot”, scris de Billy Wilder [i I.A.L Diamond, a ocupat pozi]ia nou\, intrând `n top zece, al\turi de filme memorabile ca „Na[ul”, „Casablanca”, „Cet\]eanul Kane”, „Totul despre Eva” sau „Sunset Boulevard”. Material furnizat de www.videofil.ro

31

La Cap[a, unde vin to]i seniorii

(IV)

„La Cap[a, unde vin to]i seniorii, Local cu douã mari despãr]ituri; |ntr-una se mãnâncã prãjituri, {i-ntr-alta se mãnâncã... scriitorii” N. CREVEDIA

Cap[a - dup\ r\zboi Dan Toma Dulciu

Dup\ r\zboi, Cap[a a `nceput s\-i ad\posteasc\ pe scriitori [i actori, iar când s-a d\râmat , Cap[a a devenit sediul multora dintre r\sf\]a]ii muzelor - adev\rat cenaclu literar. Lucrul acesta i-a prilejuit unui publicist provincial s\ azvârle câteva l\nci `n . Replica i-a dat-o marele scriitor Tudor Arghezi, publicând un articol despre rolul Cap[ismului `n cultura general\, despre Cap[a <parlamentul universal>, singurul

local intelectual r\mas pe Calea Victoriei: ...

„Timpanul acestei mari urechi, care este Bucure[tiul” ~n anul 1935, publicistul Paul Morand, dup\ o vizit\ `n Bucure[ti, a publicat `n revista <Marianne> o serie de reportagii, cu mult cuprins fantezis, intitulate: <Bucarest - Portrait de Ville>. ~n

cuprinsul unuia dintre aceste reportagii, Casei Cap[a i se rezerv\ un articol special: . ~ntre alte considera]ii, mai mult sau mai pu]in subiective, Paul Morand spune: . Publicistul francez mai este `ncredin]at c\ toate duelurile, adulterele, combina]iile politice, intrigile diplomatice ale secolului al XIX-lea au avut ca leag\n cabinetele particulare de la Cap[a. ~n 1936, când conduc\torii Casei Cap[a, au g\sit nimerit s\ desfiin]eze cu intrarea `n col] (a[a-zisa cafenea, de[i i-au lipsit `ntotdeauna biliardul [i atâtea alte accesorii legate de no]iunea de cafenea), pentru ca s-o unifice cu restaurantul, aproape toate ziarele au g\sit prilejul s\ publice un cuprinz\tor material anecdotic `n leg\tur\ cu Cap[a. Ba, unii ziari[ti au plâns cu lacrimi sincere pe ruinele :
32

BILET.ro

cauza renov\rii»... Faptul a produs senza]ie: pân\ `n ultima clip\, clien]ii nu credeau `n zvonurile dup\ care, `n locul cafenelei, se va m\ri restaurantul acelea[i firme... Pe la Cap[a au trecut figurile cele mai reprezentative ale politicii [i culturii noastre... Chiar sub ultimele guverne au fost oameni politici care au aflat la Cap[a c\ sunt mini[tri.>

„Un punct de vedere asupra universului” Un alt ziar, `n cuprinsul unui reportaj intitulat - scrie c\, al\turi de Teras\, Kübler [i Riegler, Cap[a r\mâne o firm\ istoric\ legat\ strâns de mi[carea literar\ de la noi: Intrarea litera]ilor la Cap[a a inspirat o seam\ de foiletoane, chiar `n presa str\in\. Articolele publicate `n subsolurile ziarelor cuprind considera]ii despre Cap[a, care, dup\ unii, ar fi dec\zut pe motiv c\ boema reprezentat\ prin scriitori [i ziari[ti s-a amestecat sau a luat locul vechii aristocra]ii. ~ntr-un foileton vienez - (11 ian. 1932) Cap[a e comparat\ cu Sacher dup\ cum al]ii compar\ Cap[a cu Tortoni: . Publicistul Leontin Iliescu a scris c\ la Cap[a se redactau zilnic, `n cele mai variate edi]ii, gazeta vorbit\, interesant\ mai ales prin faptul c\ nu era `n obiectivul cenzurii. {i mai departe:
]ineai s\ te impui aten]iei tuturor>...

„Cap[a nu poate s\ moar\” Un ziarist, luând un interviu unui , scrie `ntre altele: <~n acest local veneau odinioar\ cele mai reprezentative figuri ale politicii noastre, dintre care re]inem numele lui Negruzzi, Cantacuzino, Nicu Filipescu, Delavrancea, fra]ii Lahovary, Petrovici (Armis), Ghica (Rapineau), generalul Manu, Porumbaru, Moruzzi, Lecca [i o armat\ `ntreag\ de latifundiari, care-[i petreceau via]a `ntre conacul mo[iei, Cap[a [i.... Nisa>. {i-apoi: ... ~ntr-un reportaj pe trei coloane, intitulat: , se scrie: >o cafenea care a acumulat `n câteva decenii de existen]\ cel mai interesant material, `nf\]i[ând via]a noastr\ public\ [i <culisier\>, `n toate domeniile>. Sub titlul, , un alt articol cuprinde aceast\ observa]ie: . Dar, s-ar putea spune: mult zgomot pentru nimic! C\ci, `n ziua de 15 decembrie 1936, ziarele au publicat urm\torul anun]: Pe drept cuvânt, o revist\ a scris urm\toarele: Nu demult, un distins profesor

universitar, membru al Academiei Române, a scris: . M\rturisire revelatoare pentru atrac]ia Casei Cap[a. (Va urma)

Banchetul meu de Ion Minulescu (poezie dedicat\ prietenilor de la Cap[a) ~n cinstea plictiselii mele Voi da la noapte un banchet Cu versuri, Muzic\ {i poze plastice cu „stele” De cabaret… Voi pune-n capul mesei pe poe]i… (Poe]ii sunt nebuni inofensivi), ~n coad\ pe dresorii de sticle]i {i printre ei Simetric a[eza]i, Ca vorbele cu tâlc dintr-o [arad\ Pe Bunii-Templieri, `ntre be]ivi, Pe filozofii gravi `ntre rata]i, Pe Muze-ntre femeile de strad\ {i lâng\ surdo-mu]i pe guralivi… Banchetul meu va fi „un fapt divers”, Expus a doua zi [i comentat De pres\ [i de public (vai!…) invers De cum a[ vrea s\-l dau cuadev\rat… Dar cum va fi cu totul gratuit De la-nceput [i pân\ la sfâr[it, Eu cred {i sper C-atât mâncarea cât [i b\utura Vor s\tura complet literatura De la „Hors d’oeuvre< Pân\ la <desert>.

BILET.ro 33

<{o Keres Europa?>

Avem festivaluri, avem spectatori, dar nu mai avem s\li

Miron Manega

Oricât nu ne-ar conveni s\ o spunem, democra]ia a mo[tenit de la comunism o infrastructur\ cinematografic\ . Mai exact, `n 1990, Româniafilm avea 416 cinematografe, din care ast\zi au mai r\mas 299.

Dar s\li de cinema care s\ [i func]ioneze ca atare nu mai exist\ decât 38. Celelalte au fost pierdute `n instan]\, `n baza Legii 10 (regimul juridic al imobilelor preluate abuziv de stat), sau `n favoarea unor chiria[i care, dup\ ce au investit `n ele, au dorit s\ le cumpere. Dezastrul a fost posibil printr-o <strategie> extrem de simpl\: managementul defectuos, `nchirierea spa]iilor f\r\ licita]ie [i favorizarea unor firme care, `n semn de , nu [i-au pl\tit chiria, determinând acumularea unor datorii uria[e.

Festivaluri [i tentative... Avem, `n schimb, festivaluri de film de toate felurile [i pentru toate gusturile [i ni[ele: Festivalul Interna]ional de Film Independent , Bucharest Film

Festival (organizat de Prim\ria Capitalei), Festivalul Interna]ional Dakino, Festivalul Studen]esc CineMaiubit, Festivalul Interna]ional de Scurtmetraj <Where is Love?>, Festivalul de Anima]ie European\ , Festivalul de Scurt [i Mediu Metraj, Festivalul Interna]ional al Filmelor de Foarte-scurt-metraj, Kinofest primul festival de film digital, Festivalul de Film Gay (la Cluj), International Romani Art Festival (festival concurs având ca tem\ <{o Keres Europa?>) [i exemplele ar putea continua pân\ spre [aizeci. Majoritatea sunt, `ns\, fie tentative de festival, fie festivaluri tematice sau comemorative, organizate cu ocazia unor evenimente culturale sau istorice. Printre ele, se remarc\ `ns\ câteva care, prin continuitate [i consecven]\, au `nceput s\ aib\ public [i recunoa[tere (Festivalul Interna]ional al Produc\torilor de Film Independen]i - IPIFF).

Festival cu spectatori pl\titori Festivalurile cu adev\rat importante - care, de altfel, au [i devenit branduri - sunt `ns\ Festivalul Interna]ional de Film Transilvania de la Cluj [i ASTRA Film Fest de la Sibiu. Cel de-al doilea este, dup\ cum spunea dr. Michael Yorke, . Michael Yorke este un redutabil documentarist [i profesor de antropologie vizual\, care pred\ la London School of Economics, SOAS, Oxford University [i Manchester

University Granada Centre. Este membru activ al comitetului Royal Anthropological Institute Film and Festival [i conduce The Oxford Academy of Documentary. ASTRA FILM este, de fapt, un festival interna]ional care promoveaz\ filmul de non-fic]iune (cu prec\dere documentarul de autor) `n România [i `n `ntreaga Europ\ de Est, oferind totodat\ iubitorilor de cinema [ansa de a-i cunoa[te pe cei mai mari regizori de documentar ai lumii. ~n afara proiec]iilor-maraton, ASTRA FILM programeaz\ dezbateri [i ateliere cu tematici legate de filmul documentar [i creeaz\ un spa]iu `n care regizori din toat\ lumea se `ntâlnesc, discut\ [i creeaz\ proiecte comune. Am\nunt important: ASTRA FILM este un festival cu spectatori pl\titori de bilete! Pentru a sublinia anvergura interna]ional\ (implicit recunoa[terea) pe care a c\p\tat-o ASTRA FILM, e suficient s\ men]ion\m câteva www.VREAU

34

BILET.ro

dintre programele speciale ale festivalului, la edi]ia de anul acesta: , cu participarea regizorului Angus MacQueen, director al Channel 4; Program special al canalului de televiziune ARTE; Caravana ASTRA FILM , un program realizat `n parteneriat cu canalul Discovery; Workshop interna]ional `n cadrul programului Marie Curie de studii doctorale, `n parteneriat cu universit\]ile University College London, Halle, Max Planck, Central European University Budapest [i Universitatea Babe[-Bolyai Cluj. Edi]ia a noua ASTRA FILM (edi]ie special\ `n cadrul Programului Sibiu-Capital\ Cultural\ European\) a avut loc `ntre 22/28 octombrie 2007. Echipa managerial\ a festivalului ASTRA este alc\tuit\ din Dumitru Budrala (fondatorul festivalului), Csilla Kato [i Adina V\rgatu.

Concluzii Dac\ festivalurile de film atrag public pl\titor, `nseamn\ c\ apeten]a pentru filmul de sal\ nu a sc\zut ci, dimpotriv\, este `n cre[tere. De aceea [i apar festivalurile, ca ciupercile dup\ ploaie. Iar dispari]ia s\lilor de cinema nu poate fi pus\ `n rela]ie cu aceste festivaluri de film decât `n sensul c\, ele nemaiexistând, publicul se duce acolo unde poate vedea filme. Adic\ la festivaluri. Iar acestea, când sunt bine f\cute, constituie [i un factor de informa]ie, de comunicare, de socializare, indiferent de condi]iile de sal\ pe care le ofer\. ASTRA, de pild\, se desf\[oar\ `n Casa de Cultur\ a Sindicatelor, amenajat\ special ca s\ poat\ g\zdui un festival de film. Dispari]ia cinematografelor poate fi pus\, `n schimb, `n rela]ie cu l\comia omeneasc\ institu]ionalizat\, mai pu]in cu incon[tien]a [i iresponsabilitatea.


gramului Sibiu 2007 Capital\ cultural\ european\>. ASTRA FILM s-a n\scut din entuziasm [i credin]\. Am crezut `n el [i l-am dus pân\ `n faza de brand na]ional. Bani

Dumitru Budrala

pentru ASTRA? Structura evenimentelor din cadrul lui atrage sponsorizarea sau finan]area de la ambasade, funda]ii, institu]ii de profil din ]ar\ sau str\in\tate. Pân\ acum nu am avut acces la bani din Uniunea European\, pentru c\ institu]iile statului nu au f\cut demersurile necesare ca România s\ se `ncadreze la o anumit\ categorie (Media Plus n.r.). Bulgaria, de pild\, a f\cut [i a primit. De la anul vom primi [i noi> Dumitru Budrala - Director [i fondator al Festivalului ASTRA FILM

BILET.ro 35

„Cel mai iubit dintre p\mânteni” primit cu iubire `n

Spania

Pepino Popescu ra[ele `n care s-a prezentat filmul au fost Alcala de Henares, Coslada, Torejon de Ardoz, San Martin de la Vega, Alcobendas, Calatayud, Alcazar de San Juan, Roquetas del Mar, Castellon [i Lograno. Printre

O

~n perioada de sfâr[it a lunii octombrie [i `nceputul lui noiembrie, a avut loc, `n Spania, un turneu de promovare pe DVD a filmului „Cel mai iubit dintre p\mânteni”. Ini]iativa a apar]inut funda]iei AVER (Asocia]ia pentru Viitorul European al României), cu sprijinul MCC, printr-un proiect Promocult. membrii delega]iei române `n Spania s-au num\rat Maia Morgenstern, Dorel Vi[an, Mircea Albulescu, {erban Marinescu (regizorul filmului), Pepino Popescu (pre[edintele AVER), Daniela Elena Popescu (vicepre[edinte AVER) [i cunoscutul impresar Joey de Alvare.

Coinciden]\ fericit\ Presa comunit\]ii române din Spania a `ntâmpinat cu c\ldur\ acest eveniment. Sosirea delega]iei de la Bucure[ti a coincis fericit cu apari]ia, la numai câteva zile, a num\rului 100 al publica]iei de limb\ român\
Calvarul unei capodopere Filmul lui {erban Marinescu, „Cel mai iubit dintre p\mânteni”, realizat `n perioada 1992-1993, ar fi trebuit s\ marcheze `nceputul unei noi ere cinematografice `n România. Din p\cate, a fost doar un experiment singular, iar din punct de vedere financiar un mare e[ec. Filmul a fost prezentat la aproape toate festivalurile europene [i canadiene de film, dar niciodat\ `n concurs. Pare neverosimil, `ns\ produc\torii nu

`n Spania” (El semanal de los rumanos en Espagna). Iat\ ce a consemnat publica]ia amintit\, dup\ prima conferin]\ de pres\ de la Alcala: „Proiec]ia filmului `n Spania a fost posibil\ datorit\ ini]iativei directorului Centrului Hispano-Român din Alcala de Henares, Daniel Velasquez, cu sprijinul Ministerului Culturii din România. Importan]a acestui eveniment de mare anvergur\ pentru comunitatea românilor din Spania a fost sporit\ de prezen]a, `n s\lile unde a rulat [i ruleaz\ filmul, a regizorului - {erban Marinescu [i a trei mon[tri sacri ai filmului românesc: Maia Morgenstern, Mircea Albulescu [i Dorel Vi[an”.

aveau informa]ii legate de regulamentul de participare la festivaluri, iar Româniafilm, care de]inea aceste informa]ii, nu a luat `n considerare filmul la selec]ie, pentru c\ era o produc]ie particular\. Cariera interna]ional\ a peliculei a `nceput la mult timp dup\ lansare, `n 1994, când a fost vizionat de Pierre Henri Delaux, selec]ionerul Festivalului de la Cannes. De atunci, „Cel mai iubit dintre pamânteni” a tot circulat prin Europa, Statele Unite [i Canada. Din punct de vedere cinematografic, a fost un www.VREAU

36

BILET.ro

binecuvântat\ pentru c\ are, iat\, surori mai mari, mai frumoase [i mai puternice: cultura din Spania, din Fran]a, din Italia [i de ce nu, din Germania, chiar dac\ aceasta nu are o limb\ romanic\. Ne sim]im bine cu tine, sora mea mai mare, Spania, [i abia a[tept s\ ne revedem [i s\ ne oferim toate semnele de iubire reciproc\!”.

„Spania, sora noastr\ mai mare” Spicuim câteva dintre declara]iile f\cute de ace[tia ziari[tilor prezen]i la eveniment. {erban Marinescu: „Filmul s-a n\scut dintr-o mare iubire iubirea noastr\ pentru proiect [i a noastr\ pentru noi, ca echip\”. Dorel Vi[an: „Este un film interesant, deosebit, dup\ o carte mare, un film care poate c\ e mai pu]in cunoscut `n lume, dar care duce la lucrurile fundamentale [i, de aceea, va fi `n]eles de toat\ lumea: [i de spanioli, [i de români”. Mircea Albulescu: „Fiecare om, `n via]\, are fra]i [i surori mai mari. Cultura româneasc\ este

Dorel Vi[an, Mircea Albulescu [i {erban Marinescu la Madrid, dup\ ce [i-au cump\rat... [epci

regal actoricesc. Nici un film românesc de pân\ atunci, [i nici de atunci `ncoace, nu a beneficiat de o distribu]ie atât de grandioas\. S-a filmat, timp de 35 de zile, cu o d\ruire [i un entuziasm f\r\ precedent. Era primul film privat românesc [i toat\ echipa credea c\ particip\ la o revolu]ie `n cinematografie. A fost cântecul de leb\d\ al unor mari actori ca {tefan B\nic\, George Constantin, Nino Anghel, Aristide Teic\ [i Ileana Predescu. Regretata actri]\ juca `n film rolul unei femei bolnave de cancer `n ultima faz\, `n timp ce ea chiar www.VREAU

suferea de aceast\ boal\, aflat\ `n stadiu terminal. Al]i mari actori din distribu]ie au fost {tefan Iordache, Maia Morgenstern, Gheorghe Dinic\, Mitic\ Popescu, Mircea Albulescu, Dorel Vi[an, Colea R\utu, Victor Rebengiuc, Mariana Mihu], Tora Vasilescu, Valentin Uritescu, Emil Hossu, Bujor Macri etc. Pe lâng\ regia de excep]ie, pelicula avea [i toate datele unei produc]ii cu succes de cas\, iar momentul lans\rii era cât se poate de oportun. Din p\cate, a r\mas doar un film de referin]\ `n cinematografia autohton\.

BILET.ro 37

Opera [i Opereta dou\ rude certate Miron Manega

Dup\ 1990, Opera [i Opereta au resim]it, mai puternic decât orice alt\ institu]ie de spectacol, efectele nefaste ale „democra]iei”. Au r\mas, practic, f\r\ public. Situa]ia s-a restabilit abia prin ‘97-’98, la Operet\, [i dup\ 2004 la Oper\. Teatrul de Operet\ a avut `ns\ o pauz\ for]at\, de doi ani, din 2005, când a luat foc.

e`ntâlnirea cu publicul a fost, pe de o parte, efectul dorin]ei acestuia, iar pe de alt\ parte meritul unui management adecvat. Ultimii directori ai celor dou\ institu]ii (C\t\lin Ionescu Arbore - la Oper\ [i R\zvan Dinc\ - la Operet\) sunt oameni familiariza]i cu conceptul de marketing.

R

„Opereta nu are recitativ vorbit” La o prim\ vedere, opera [i opereta sunt dou\ genuri foarte `nrudite. Ambele sunt structurate pe câte trei componente majore ale actului scenic: muzical\, actoriceasc\ [i coregrafic\. De asemenea, ambele au recitativ vorbit, ca [i teatrul, iar comedia le caracterizeaz\ `ntr-o oarecare m\sur\ pe fiecare. Dar, la `ntrebarea fireasc\, de ce opera [i opereta nu sunt „colocatare”, atât C\t\lin I. Arbore, directorul general al Operei Na]ionale, cât [i Daniel Eufrosin, directorul executiv al Teatrului de Operet\ „Ion Dacian”, au pus accentul mai degrab\ pe diferen]e decât pe asem\n\ri. „N-au cum s\ fie colocatare - spune directorul Operei Na]ionale - pentru c\ au orient\ri diferite [i specializ\ri diferite ale arti[tilor. Dintr-o mare economie bugetar\ s-a ajuns ca

teatrele din provincie s\ aib\ repertoriu [i de oper\, [i de operet\. Recitativul vorbit din oper\ nu-i d\ acesteia caracter de operet\. Iar opereta nu are recitativ vorbit, ci scene `ntregi de text actoricesc, care se rezolv\ ca [i `n spectacolul teatral”.

Analogii [i diferen]e Daniel Eufrosin a f\cut câteva nuan]\ri mai aplicate, relativ la diferen]ele dintre cele dou\ genuri: „Opereta, ca gen muzical distinct, a fost `ntemeiat\ de Offenbach (1818-

C\t\lin Arbore

1880 - n.r.) [i a reprezentat o form\ de satir\ social\, de ridiculizare a aristocra]iei. Era inspirat\, deci, din contemporaneitate [i se adresa acelei p\turi sociale pe care ast\zi o numim <middle class>. Operetele s-au clasicizat prin trecerea timpului, dar s-au clasicizat numai spectacolele compuse atunci. Celelalte au continuat s\ se inspire din realitate. Muzicalul, de pild\, e forma contemporan\ a operetei, este direc]ia `n care aceasta a evoluat. Opera, `n schimb, s-a orientat `nc\ de la `nceput spre subiecte sau spre teme

Daniel Eufrosin www.VREAU

38

BILET.ro

clasice. Nu [tiu s\ r\spund la `ntrebarea legat\ de evolu]ia operei. Cred c\ `nc\ `[i caut\ drumul... Exist\ `ns\ [i analogii `ntre oper\ [i operet\. Opera comic\ [i opera buf\ stau cumva la baza direc]iei spre operet\”. Opera [i Opereta se situeaz\ astfel, de[i sunt rude apropiate, pe pozi]ii oarecum ireconciliabile. Dar, ca `n orice , exist\ [i armisti]ii. Astfel, `n luna mai a anului acesta, Teatrul Na]ional de Operet\ a realizat, `n parteneriat cu Opera Na]ional\ Român\, concertul-spectacol , opera baroca de Michel Pignolet [i John Frederick Lampe - regia Andreea Valean. Produc]ia s-a realizat îns\ cu sprijinul Ambasadei Fran]ei în România [i a Institutului Francez din Bucure[ti.

Decor... live, cu {tefan Popa Popa’s Se [tie c\ Teatrul Na]ional de Operet\ „Ion Dacian” e g\zduit, de când vechiul sediu a fost demolat de Ceau[escu (`n 1986), `n cl\direa Teatrului Na]ional. Dar pu]in\ lume [tie c\ spectacolul de mare succes al Na]ionalului, „Burghezul gentilom”, `n regia lui Petric\ Ionescu, este realizat `n coproduc]ie cu Teatrul de Operet\. Soli[tii vocali, corul, soli[tii de balet, ansamblul de balet [i orchestra apar]in Teatrului „Ion Dacian”. Ceea ce denot\ o bun\ simbioz\ `ntre „locatari”. Ar fi fost [i mai bun\ dac\ s-ar fi men]ionat [i pe afi[ c\ e vorba de o coproduc]ie... Dar este numai un

aspect al nenum\ratelor experimente spectaculare „comise” de Teatrul „Ion Dacian” de la redeschidere `ncoace. Cea dintâi premier\ (31 martie 2005) a avut loc `nainte de a fi gata repara]iile la scen\. Conducerea teatrului (R\zvan Dinc\ [i Daniel Eufrosin) na mai a[teptat finalul lucr\rilor: au scos o parte din scaune [i au montat o alt\ scen\ `n fa]a celei vechi, astfel `ncât premiera s\ aib\ loc la data promis\. A[a a redebutat Teatrul Na]ional de Operet\, cu colajul „Broadway. Bucure[ti”, un spectacol `n regia colectiv\ a lui Alexandru Tocilescu, Ion Caramitru, Beatrice Rancea, Radu Afrim, Cornel Todea, Radu Alexandru Nica [i R\zvan Dinc\. O alt\ „g\selni]\” de marketing a neastâmp\ra]ilor directori a fost, la premiera spectacolului „Ce `nseamn\ s\ fii... Bunbury” (muzical de Gerd Natschinski, dup\ Oscar Wilde), pictarea `n direct a decorurilor. Autorul acestui... „live scenografic” a fost {tefan Popa Popa’s.

Hausvater [i Tocilescu „adopta]i” de Oper\ Nici Opera Na]ional\ n-a stat cu mâinile `n sân la capitolul marketing. Au fost aduse `n spectacole nume celebre, au fost solicita]i `n realizarea scenografiei creatori din lumea modei (Irina Schrotter, care a creat costumele la „Olandezul Zbur\tor”, de Wagner), s-au experimentat mont\ri cu regizori din alte zone ale spectacolului. Unul dintre

ace[tia este Alexander Hausvater, care a regizat, anul acesta, „Trubadurul” de Verdi, un spectacol modern, ce `mbin\ cu succes toate formele posibile de art\: muzica, coregrafia, elementele de acroba]ie, jocul, proiec]iile, sculptura, efectele pirotehnice, costume [i cafuri de rockeri etc. Totul, `ntr-un show sincretic [i monumental, care ofer\ spectatorului modern o alt\ viziune asupra lui Verdi. Spectacolul se joac\ permanent cu sala plin\ [i cu casa `nchis\. O alt\ „`ndr\zneal\” artistic\ este montarea operei Faust de Charles Gounod `n regia lui Alexandru Tocilescu. Premiera a avut loc la mijlocul lunii octombrie.

Re`ntoarcerea publicului r\t\citor ~n concluzie, dinamica prezen]ei publicului `n s\lile de spectacol ale Operei [i Operetei, `n perioada de dup\ 1990, comparativ cu cea anterioar\, suport\ urm\torul scenariu explicativ: `n comunism, s\lile de spectacole erau refugii sociale. Oamenii evadau din realitatea opresiv\ `n care tr\iau `n realitatea virtual\ a spectacolului, fie el de teatru, oper\ sau operet\. Revenirea publicului `n s\li se explic\, par]ial, prin acela[i fenomen: oamenii s-au s\turat de spectacolul prost al realit\]ii, exhibat\ prin toate canalele media. Nevoia de calitate a creat astfel orizontul de a[teptare al publicului, `n `ntâmpinarea c\ruia a venit managementul eficient al actualilor directori ai Teatrului Na]ional de Operet\ [i Operei Na]ionale.

Stagiunea 20072008 a Teatrului Na]ional de Operet\ a fost deschis\ cu opereta , de Emmerich Kalman, `n regia lui Nicu[or Constantinescu.

www.VREAU

BILET.ro 39

Istoria filmului românesc (V)

™

Industria româneasc\ de film

š

La 30 decembrie 1947 regele Mihai I a fost obligat s\ abdice [i a fost instaurat primul guvern pro-sovietic. Regimul comunist a avut ca efect, `n domeniul cinematografiei, o produc]ie de filme exclusiv de stat, care ajunge destul de mare `n anii ‘80 (peste 30 de filme de fic]iune anual), [i o cre[tere considerabil\ a num\rului de cinematografe, inclusiv `n mediul rural. de atunci. Din 1955, o dat\ cu realizarea primului film de fic]iune color, „Nuf\rul ro[u”, `n regia lui George Tobias (un film de aventuri cu intrig\ poli]ist\, localizat `n Delta Dun\rii), filmele color au devenit o prezen]\ constant\ pe ecranele române[ti.

~n 1950 (23 septembrie) se `nfiin]eaz\ Studiourile cinematografice Bucure[ti, destinate produc]iei de filme artistice [i de anima]ie. Totodat\, `ncepe construc]ia Centrului de produc]ie cinematografic\ (Studiourile Buftea), inaugurat `n 1951. Studiourile vor ajunge la `ntreaga capacitate `n 1959, cuprinzând cinci platouri de filmare, un platou de film\ri combinate, un laborator de prelucrare a peliculei etc.

Coproduc]ii cu nou\ ]\ri Astfel au fost create condi]iile necesare pentru realizarea filmelor artistice române[ti, ba chiar a unor coproduc]ii interna]ionale („Citadela sf\râmat\”, 1957, `n regia lui Marc Maurette, „Ciulinii B\r\ganului”, 1957, `n regia lui Louis Daquin, „Codin”, 1963, `n regia lui Henri Colpi, ambele dup\ opere ale scriitorului româno-francez Panait Istrati, „Serb\rile galante”, 1965, `n regia lui René Clair, „Steaua f\r\ nume”, 1966, `n regia lui Henri Colpi, „{apte b\ie]i [i o [treng\ri]\”, 1966, `n regia lui Bernard Borderie, sau western-uri 40

„Animafilm” ~n 1957 (4 iulie) este `nfiin]at\ Arhiva Na]ional\ de Filme care preia filmele din patrimoniul ONC [i, `n regim de depozit legal, filmele care ruleaz\ pe teritoriul României. ~nfiin]area studioului Animafilm (30 iunie 1964) a dat un impuls major produc]iei de desene ani(`n anii ‘80, realizate de Dan Pi]a [i Mircea Veroiu). Coproduc]iile au continuat, mai ales cu Italia, dar cu regizori români: „Dacii” (1966, regia Sergiu Nicolaescu), „Columna” (1968, regia Mircea Dr\gan), „Baltagul” (1969, regia Mircea Mure[an). Pân\ `n 1990, `n ciuda barierelor ideologice, au fost realizate coproduc]ii cu nou\ ]\ri. De[i prin colaborarea cu UFA Berlin au fost realizate `n România jurnale de actualit\]i [i documentare color (primul „Bucure[ti”, 1942, de Traian Bratu) `nc\ din timpul celui de-al doilea r\zboi mondial, s-au p\strat foarte pu]ine imagini color www.VREAU

BILET.ro

mate astfel `ncât aici s-au putut afirma, pe lâng\ Ion PopescuGopo creatori precum Bob C\linescu (prin Dl. Goe, Fresca etc. [i-a probat versatilitatea [i gustul experimentului), Artin

Badea (creatorul serialului „B\l\nel [i Miaunel”), Florin Anghelescu (creatorul seriilor „Pic [i Poc”, „P\tr\]el”, respectiv continuator al seriei „B\l\nel”), pictorul Sabin B\la[a (prin desene ani-

mate memorabile, mai ales pentru adul]i), Izabela Petra[incu (utilizând lâna ca material inedit `n anima]ie), Liliana Petru]iu, Ion Truic\, Constantin P\un (cei trei valorificând motive folclorice române[ti), Olimp V\r\[teanu (serialul „Pic [i Poc”), Lumini]a Cazacu (realizatoarea unor desene animate ironice `n care Penelopa [i Ulise sunt privi]i din perspectiva contemporan\), Constantin Crâhm\rel, Iulian Hermeneanu (colaboratori ai lui Gopo), George Sibianu (prin serialele sale „Clubul curio[ilor” [i „Vreau s\ [tiu”), Victor Antonescu (serialele de lung metraj „Robinson Crusoe”, „Aventuri submarine”, „Uimitoarele aventuri ale mu[chetarilor”), Mircea Toia [i C\lin Cazan (Misiunea spa]ial\ Delta), caricaturi[tii Nell Cobar (serialul „Mihaela”) [i Matty Aslan (seria „Formica”, compus\ din foarte concentrate apologuri ironice, destinate adul]ilor) etc.

mentare a atins un maximum de 100 de filme pe an. Unele reprezint\ comenzi de filme turistice, de propagand\ sau de popularizare a [tiin]ei, `n schimb o mare parte din ele `[i p\streaz\ valoarea [i azi. Cei mai importan]i realizatori de filme documentare sunt: Mirel Ilie[iu, Ion Bostan (autorul unor documentare memorabile despre Delta Dun\rii [i m\n\stirile din nordul Moldovei), Dona Barta, Paul Barb\neagr\ (ini]ial operator, din 1965 `n Fran]a), Nina Behar, Iosif Bertok, Nicoale Cabel, Copel Moscu, Alecu Croitoru, Olimpia Daicoviciu, Dumitru Done, Erich Nussbaum, Jean Petrovici, Sabina Pop, Slavomir Popovici, Doru Segal, Erwin Szekler, Elefterie Voiculescu, Alexandru Ga[par, Titus Meszaros, Pompiliu Gâlmeanu, Paul Orza etc. ~ntre 1951-1959 `[i desf\[oar\ activitatea `n România ca realizator de filme documentare [i marea regizoare maghiar\ Marta Meszaros. ~n 1957 a `nceput s\ apar\ revista „Film”, din 1963 „Cinema”, condus\ mai `ntâi de Victor Iliu, apoi de Ioan Grigorescu [i Ecaterina Oproiu, singura dedicat\ celei de-a 7-a arte `n timpul comunismului [i totodat\ revista de cinema cu cea mai `ndelungat\ apari]ie, pân\ `n 1998 (dup\ 1990 sub denumirea de Noul Cinema). (dup\
Studioul «Sahiafilm» [i revista «Cinema» ~n timpul comunismului a existat o produc]ie important\ de filme documentare, datorate mai ales studioului specializat, Sahia, `nfiin]at `n 1949. Produc]ia de filme docuwww.VREAU

BILET.ro 41

Marilena

Interviu

povestea comic\ a unei drame

Miron Manega Noul film al lui Mircea Daneliuc, <Marilena>, este o dram\ relatat\ `n registru comic, despre via]a unei femei al c\rei iubit a plecat `n Canada s\ fac\ bani. Acesta o las\ `n grija celui mai bun prieten, c\ruia `i `ncredin]eaz\, de asemenea, [i ma[ina. Când revine `n ]ar\, emigrantul nostru `[i g\se[te ma[ina bu[it\ [i iubita cu plod. Care, evident, nu era f\cut cu el, ci cu grijuliul s\u prieten. Scenariul apar]ine tot lui Mircea Daneliuc [i e inspirat din cartea sa, <Marilena [i câteva volupt\]i>, ap\rut\ `n 1999 [i reeditat\ `n 2000. Filmul are [i doi debutan]i: Serghei Mizil, fostul amic al lui Nicu Ceau[escu, [i actorul de revist\ Cornel Palade. Despre aceste debuturi, dar [i despre film `n general, ne-a dezv\luit mai multe so]ia regizorului, Cecilia Bârbora, care este [i eroina filmului (Marilena).

Triunghiul amoros - Care este traseul ideii acestui film? - Ca [i „Sistemul nervos”, un film din 2005 al so]ului meu, scenariul e inspirat din cartea „Marilena [i câteva volupt\]i”, reeditat\ `n 2000 cu titlul „Marilene”... E vorba de trei persoane care poart\ numele Marilena: mam\, fiic\ [i nepoat\...

Cecilia Bârbora - Despre ce e vorba `n film? - E o comedie cu substrat dramatic. Comicul este `ns\ mai mult de situa]ie [i de limbaj... ~n esen]\ e vorba de un triunghi amoros, al c\rui vârf sunt eu, Marilena, iar ceilal]i doi sunt Serghei Mizil [i Nicodim Ungureanu. Eu sunt iubita lui Serghei (Radu, `n film), care emigreaz\ `n Canada s\ fac\ bani. ~nainte de a pleca, las\ `n grija celui mai bun prieten, Sebi (interpretat de Nicodim Ungureanu), femeia [i ma[ina. Când revine, dup\ patru ani, adus de poli]ia canadian\, `[i g\se[te ma[ina bu[it\ [i iubita cu copil mic. Tot filmul e o nebunie de situa]ii comice `n care ea (eu adic\) ascunde de iubitul revenit pe nea[teptate copilul f\cut cu Sebi.

Smântânic\ [i Aurica - Cine mai joac\ `n film? - Sunt cinci personaje `n total. Celelalte dou\ sunt interpretate

de Anca Sigart\u [i Cornel Palade. - Palade este la primul film? - Da, debuteaz\ `n film, ca [i Serghei Mizil... El este Smântânic\, un inginer de la o fabric\ de cizme de cauciuc, iar Anca Sigart\u este Aurica, so]ia lui. - De ce ascunde Marilena copilul? ~l mai iube[te pe Radu, sper\ s\-l recâ[tige?... - Da, ea `l iube[te foarte mult. Copilul a ap\rut din gre[al\. S-a culcat cu Sebi pentru c\ era dezorientat\ [i singur\. Marilena e o fat\ simpl\ care nu vrea de la via]\ decât pu]in\ aten]ie din partea oamenilor. De aceea i-a [i cedat lui Sebi... - La cât de exigent [i de riguros este Mircea Daneliuc - l-am v\zut la film\ri - aveam impresia c\ nu agreeaz\ ideea de a lucra cu actori neprofesioni[ti. Ric\ R\ducanu din [i, acum, Serghei Mizil `n <Marilewww.VREAU

42

BILET.ro

na>, contrazic aceast\ percep]ie. Sau m-am `n[elat...? - V-a]i `n[elat. Mircea a lucrat `ntotdeauna cu actori neprofesioni[ti. Ba chiar [i-a dorit s\ fac\ un film NUMAI cu neprofesioni[ti. N-a reu[it dar, aproape `n fiecare film al lui exist\ cel pu]in unul. ~n „Iacob”, de exemplu, inginerul din min\ este jucat de un... bijutier: Puiu Matei, unul dintre cei mai mari bijutieri din România. ~n <Senatorul melcilor> au jucat vreo zece neprofesioni[ti. ~n <Sistemul nervos>, de asemenea, a lucrat cu o mulatr\ de 17 ani, Beatrice Benedi, care acum e student\ la teatru.

Serghei Mizil, actorul - Cum l-a ales pe Serghei Mizil `n rolul lui Radu? A f\cut casting? - Casting s-a f\cut, dar nu pentru Serghei. Pe el l-a ales dup\ ce l-a v\zut la televizor, `ntr-un talk-show. - Dumneavoastr\ cum l-a]i primit ca partener? A]i avut `ncredere `n el? - M\rturisesc c\, la `nceput, nu. Asta pân\ am `nceput s\ film\m. Serghei a fost extraordinar de disciplinat [i de con[tiincios. Mai mult, a intervenit cu propriile lui replici, atunci când cele din scenariu nu i se potriveau, a modificat unele fraze, unele expresii... - {i regizorul a fost de acord? - Normal. Lui Mircea Daneliuc `i plac actorii care-l surprind la cadru, care sunt creativi. {i vreau s\ spun c\ s-a filmat timp de 35 de zile, pe o c\ldur\ infernal\. Foarte pu]ini neprofesioni[ti rezist\ `n asemenea condi]ii. {i totu[i Serghei s-a comportat exemplar, atât ca actor, cât [i ca om de echip\... Un foarte bun camarad. De fapt, toat\ echipa a fost extraordinar\. O s\ vede]i filmul [i o s\ v\ da]i seama...

Nicodim Ungureanu www.VREAU

„Domnul Daneliuc a [tiut cum s\ m\ ia” Lui Serghei Mizil nici prin cap nu i-ar fi trecut s\ joace `ntr-un film, cu atât mai mult sub bagheta regizoral\ a lui Mircea Daneliuc. De aceea, ini]ial nici nu a luat `n serios propunerea: "M-am pomenit cu un telefon - eram `n ma[in\, tocmai pe la Sighi[oara. Mi-a spus c\ e regizorul Mircea Daneliuc [i c\ vrea s\-mi dea un rol `ntr-un film. Am crezut c\ face cineva glume cu mine. A[a c\ eu, care fac farse la al]ii [i sunt obi[nuit s\ mi se fac\ farse, n-am crezut pân\ n-a venit la mine la restaurant [i mi-a dat scenariul s\-l citesc. {i nici atunci nu credeam c\ o s\-mi dea mie rolul, de-aia nici n-am citit scenariul. Domnul Daneliuc a [tiut `ns\ cum s\ m\ ia [i pân\ la urm\ am ajuns `n platou. M-am `n]eles foarte bine cu echipa... Ce zic prietenii mei? Fac mi[to de mine: „Ce rol ]i-au dat m\? De infractor, nu-i a[a? P\i nici nu puteau s\-]i dea altceva, c\ numai \sta ]i se potrive[te”.

„Doamne, ce urât\-i lumea!” - Cel\lalt <debutant>, Cornel Palade, cum s-a adaptat? - Magistral. La `nceput i-a fost fric\. ~i spunea lui Mircea: . <Stai lini[tit, c\ n-o s\ te las - `i spunea. O s\ fii alt Cornel Palade>. {i a[a s-a

`ntâmplat: e un cu totul alt Cornel Palade decât cel de pe scen\ sau de la televizor... - S-au tras multe ? - Nu, nu s-au tras multe. ~n general Daneliuc nu trage multe duble, pentru c\ [tie ce vrea [i repet\ foarte mult `nainte. {i, cu toate astea, s-a filmat foarte mult, chiar [i 200 de metri pe zi, ceea ce este enorm. Chiar [i 150 de metri e mult... - Este un film de atmosfer\, sau de interpretare? - De[i s-ar putea crede altceva, având `n vedere c\ nici Serghei Mizil, nici Cornel Palade n-au mai jucat `n film, v\ spun cu toat\ convingerea c\ e un film de actorie, de interpretare. - Mircea Daneliuc are de a lansa expresii memorabile: , sau . Se `ntrevede ceva de genul \sta `n <Marilena>? - Da... am rostit-o chiar eu, `n <Senatorul melcilor”. Am [i `n <Marilena> o expresie care ar putea face : .

BILET.ro 43

Primul „Dracula” de la Hollywood era din Lugoj „Vampirul dec\zut” („The Fallen Vampire”), filmul lui Florin Iepan, a avut premiera `n luna octombrie la Sibiu, `n cadrul Festivalului ASTRA Film Fest. „Acest film nu l-am f\cut pentru mine - a declarat autorul filmului. L-am f\cut pentru televiziune [i sunt onorat c\ premiera lui are loc `n cadrul acestui Festival. „Vampirul dec\zut” face parte dintr-o serie de filme biografice despre mai mul]i actori americani cu origine est-european\”. Filmul lui Iepan urm\re[te via]a lui Bela Lugosi, starul hollywoodian de origine român\, primul care l-a `ntruchipat pe Dracula, personaj cu care a ajuns s\ se identifice `n prima parte a secolului trecut. „Vampirul dec\zut” realizeaz\ nu numai o colec]ie de imagini celebre legate de via]a lui Lugosi, ci aduce `n prim plan [i o serie `ntreag\ de secven]e [ocante despre obiceiurile precre[tine legate de moarte, din Banat [i Transilvania.

Ritualuri vechi de 3-4000 de ani „Am ales s\ aduc `n discu]ie [i aceste ritualuri precre[tine, deoarece cred c\ este un domeniu care ]ine de antropologie [i de care nu ar trebui s\ ne ferim. Aceste ritualuri alc\tuiesc o poveste mult mai interesant\ decât cea a lui Bram Stocker. Aici

m\ refer la ritualurile vechi de 34000 de ani”, a precizat Iepan. Cunoscut realizator de documentare care studiaz\ am\nun]it astfel de ritualuri, tradi]ii [i mituri str\vechi, Iepan consider\ c\ istoria lui Bela Lugosi [i-ar pierde importan]a f\r\ acea leg\tur\ vizibil\ cu aceste tradi]ii [i mituri. „Mai toate documentarele despre Dracula ocolesc aceste tradi]ii precre[tine. {i cred c\ mai exist\ o legitimitate pentru faptul c\ am adus aceste discu]ii `n film - Bela Lugosi a construit constant o legend\ `n jurul s\u. A fost decizia lui de a se promova `n felul acesta. Iar aceast\ alegere a lui `mi permite s\ duc specula]ia mai departe. Nu po]i vorbi despre Lugosi f\r\ s\ prezin]i astfel de ritualuri”, a ad\ugat Florin Iepan.

Dracula - dependent de droguri Documentarul lui Florin Iepan urm\re[te cu lux de am\nunte cariera primului actor care l-a `ntruchipat pe Dracula, misticul vampir `nchipuit de Bram Stocker. Personaj pentru care [i-ar pune cariera la b\taie mul]i actori `n ziua de azi, `n primii ani ai cinematografiei, Universal Pictures a g\sit relativ greu un actor dispus s\ joace pe un astfel de scenariu. Bela Lugosi [i-a dorit mult acest lucru, jucând acest rol `n mai multe piese de teatru. Succesul filmului `n Statele Unite l-a transformat aproape peste noapte `ntr-una din cele mai cunoscute figuri de la Hollywood. A jucat `n peste 100

de filme, a fost c\s\torit de patru ori, a devenit un megastar al primei jum\t\]i de secol. Figura lui Bela Lugosi se confundase cu cea a lui Dracula. „F\r\ Lugosi nu ar fi existat Dracula”, concluzioneaz\ cei care l-au cunoscut pe Bela Lugosi - printre ace[tia, Bela Lugosi jr., regizorul István Szabó, actorul Boris Karloff (primul actor care l-a jucat pe Frankenstein) sau istoricul de film Gary Rhodes. Filmul lui Iepan surprinde [i momentele de dec\dere ale actorului - Bela Lugosi este primul artist de la Hollywood care `[i recunoa[te dependen]a de droguri [i care nu ascunde faptul c\ urmeaz\ o cur\ de dezintoxicare. (Material furnizat de biroul de pres\ al ASTRA Film Fest) www.VREAU

44

BILET.ro

„Enescu, `n inima mea”

Profesorul Lordului

Yehudi Menuhin Filmul „Enescu, `n inima mea” a primit premiul Festivalului Interna]ional de la Monte Carlo. TVR Media l-a transpus pe suport DVD [i l-a redat publicului iubitor de art\ de valoare, nu contraf\cut\. Obsedat\ de personalitatea lui George Enescu, Florica Gheorghescu (realizatorul documentarului) a ajuns s\-i scrie, `n 1992, Lordului Yehudi Menuhin. Spre surprinderea ei, sir Yehudi i-a r\spuns pe loc. Ba mai mult chiar, [i-a oferit colaborarea la realizarea filmului. Distinsul muzicolog Florica Gheorghescu nici nu `ndr\znise s\ viseze vreodat\ c\ va putea sta `n livingul elegantei re[edinte londoneze a celebrului muzician, timp de o zi `ntreag\. {i totu[i, acest lucru s-a `ntâmplat.

Elevul [i mentorul A realizat, prin amabilitatea lordului Menuhin, un interviu de peste o or\. Este o pledoarie superb\, unic\, despre o prietenie nobil\, care l-a legat pe celebrul violonist [i dirijor Yehudi Menuhin, decenii la rând, de maestrul s\u George Enescu, pân\ `n clipa `n care, obosit, acesta a p\r\sit „partiturile” p\mânte[ti pentru a face muzic\ prin Câmpiile Elizee. ~ntr-o lume cu sufletul uscat, mecanic [i mercantil, filmul acesta este o revenire la via]\, la speran]\, la frumos [i la adev\r... Menuhin, la vârsta de 8 ani, [i l-a ales pe Enescu profesor, refuzând cu `nc\p\]ânare toate numele sonore ale timpului. L-a a[teptat pe maestru luni de zile s\ se `ntoarc\ din turneele sale, venind cu toat\ familia aici, `n România, numai pentru a-l avea ca `nv\]\tor. Au cântat `mpreun\ la New York, `ntr-un concert transmis, se pare, de patru televiziuni, `n 1946! ~n film, al\turi de Sir Yehudi Menuhin, apar al]i uria[i ai muzicii secolului XX. Cel mai mare pianist al timpului, Artur Rubinstein, „Eram pe atunci foarte tân\r. B\iat s\rac la Paris . Într-o zi, Enescu m\ întâlne[te pe strad\ [i m\ întreab\: . Acesta este, poate, un mic am\nunt. Dar este unul dintre acelea care vorbesc despre Enescu omul, marele om”. (Artur Rubinstein, 1964) www.VREAU

46

BILET.ro

evreul polonez americanizat, zicea (cu jucat\ sup\rare) c\ a fost gelos pe George Enescu, pentru c\ la pian era mai bun decât el. Mai apar Sir John Barbirolli, Cella Delavrancea, Const. Bobescu, Pascal Bentoiu [i Lory Wallfisch- celebr\ pianist\, al c\rei so] (Ernest) a fost tot elevul lui Enescu. Ace[tia, fiind evrei, au fost proteja]i de Enescu `n anii blestema]i ai r\zboiului.

Treptele unui vis ~nc\ de la prima edi]ie a Festivalului [i Concursului Interna]ional George Enescu din 1958, Florica Gheorghescu [i-a dorit s\ contribuie (mult, pu]in) la r\spândirea în lume a istoriei vie]ii [i operei marelui artist. ~l l\s\m pe omul de televiziune s\ vorbeasc\ despre cum a `nceput marea aventur\ a na[terii acestui film `nchinat unui geniu: „Au trecut anii, am acumulat tot mai multe informa]ii [i abia în anul 1980 am avut curajul, îndr\zneala de a concepe un scenariu inspirat de muzica enescian\, mai precis de o oper\ a sa din tinere]e. Era vorba de Suita simfonic\ „S\teasca”, pe care am transpus-o într-un poem cinematografic. Film\rile s-au realizat la Liveni, satul de ob\r[ie al muzicianului. Filmul a fost primit cu c\ldur\ de public, de critic\ [i a fost premiat în prestigioase festivaluri [i concursuri din ]ar\ [i str\in\tate. A urmat apoi filmul de televiziune „Concertul”, inspirat de cele dou\ rapsodii. {i acest film a fost premiat. Ambele produc]ii mi-au adus multe satisfac]ii, dar visul meu mergea mai departe, c\tre altceva”...

~ntâlnirea cu Lordul „A[a am ajuns s\-i scriu, în 1992, lordului Yehudi Menuhin - poveste[te mai departe Florica Gheorghescu - pentru a-l ruga s\ ne spun\ dac\ are cuno[tin]\ despre existen]a unor documente privind via]a [i opera lui George Enescu. Domnia sa a avut gentile]ea de a-mi r\spunde imediat, interesându-se de structura filmului [i de alte am\nunte ale proiectului pe care inten]ionam s\-l realizez. R\spunsul s\u dep\[ea a[tept\rile mele. I-am scris imediat [i, spre surprinderea [i bucuria mea f\r\ margini, Sir Menuhin mi-a r\spuns din nou, propunându-mi chiar s\ colaboreze la realizarea filmului. A[a am ajuns, `n 1993, la Londra, împreun\ cu operatorul George Pascaru. ~n Chester Square, la num\rul 65, se afla somptuoasa vil\ a maestrului Yehudi Menuhin. Ne-a primit cu o c\ldur\ emo]ionant\, semn al admira]iei [i pre]uirii uria[e pe care le-a nutrit de-a lungul întregii sale vie]i fa]\ de maestrul mult iubit. Interviul, realizat în lini[tea elegantei [i primitoarei sale case, constituie, pentru genera]iile de ast\zi [i pentru cele viitoare, o pagin\ de istorie a muzicii române[ti [i universale, totul izvorând dintr-o impresionant\, cald\ [i nobil\ prietenie [i din pre]uirea elevului pentru distinsul s\u maestru. Filmul, intitulat sugestiv <Enescu, `n inima mea>, a fost recompensat cu [ase premii prestigioase în ]ar\. De asemenea, a primit premiul Festivalului Interna]ional de la Monte Carlo. www.VREAU

Cine a fost Yehudi Menuhin Violonistul [i dirijorul american Yehudi Menuhin a avut una dintre cele mai lungi [i distinse cariere ale secolului al XX-lea. N\scut la New York din p\rin]i ruso-evrei ce au emigrat `n America, Yehudi Menuhin `ncepe studiul viorii la vârsta de 3 ani, cu Sigmund Anker. Debuteaz\ la vârsta de [apte ani, interpretând Concertul pentru vioar\ a lui Mendelssohn. Ca adolescent va realiza turnee `n jurul lumii, fiind considerat unul dintre cei mai buni cu mult `nainte de a implini vârsta de 20 de ani. A studiat, `n anii tinere]ii, la Paris cu violonistul [i compozitorul George Enescu, care a reprezentat prima mare influen]\ asupra tân\rului muzician. Cei doi vor r\mâne peste ani buni prieteni [i colaboratori. ~n timpul celui de-al doilea R\zboi Mondial, Menuhin va sus]ine peste 500 de concerte pentru trupele Aliate, iar la `ntoarcerea `n Germania a concertat pentru cei elibera]i din lag\rele de concentrare. Aceast\ vizit\ `l va marca profund. De-a lungul anilor ‘40 [i ‘50, Yehudi Menuhin a sus]inut concerte [i a f\cut `nregistr\ri ale celor mai importante partituri ale muzicii clasice, dup\ toate canoanele genului. Una dintre marile sale realiz\ri a fost interpretarea Sonatei pentru vioar\ solo a lui Bela Bartok. La `nceputul anilor ‘60, Menuhin se va implica `n dezvoltarea muzicii, deschizând, `n 1963, {coala Yehudi Menuhin, o institu]ie pentru copii dota]i din punct de vedere muzical. De asemenea, `n aceast\ perioad\ a `nceput s\ dirijeze, lucru pe care-l va face pân\ la sfâr[itul vie]ii sale. A dirijat la foarte multe festivaluri [i aproape toate marile orchestre ale lumii. ~n anul 1985 prime[te cet\]enia britanic\ [i este numit „Sir Yehudi”. A murit la Berlin, la 12 martie 1999. (Narcisa Urechiu[\)

„Enescu, `n inima mea” Documentar, produc]ie a Televiziunii Române (1993 -1995) Un film propus [i realizat de Florica Gheorghescu Consultant: Dumitru Moro[anu Partea I: interviu cu Sir Yehudi Menuhin. Partea a II-a: evoc\ri cu: Consstantin Bobescu, Sir. John Barbirolli, Artur Rubinstein, Lory Wallfisch, Cella Delavrancea, Mihai Brediceanu, Pascal Bentoiu Partea a III-a: evoc\ri `n comunit\]ile române[ti din Statele Unite Durata: 110 minunte Produc\tor executiv: Ioana Bogdan Documentarist: Rodica Pavel Concep]ia grafic\: Radu Mitrache Director general: Andrei Enescu

BILET.ro 47

O neglijen]\ `ngrijor\toare

Nu mai avem sex-simboluri Dintr-un sondaj online realizat de site-ul www.cinemagia.ro (1438 de voturi) se desprinde cu claritate ideea c\ `n filmele române[ti actuale nu mai sunt sex-simboluri masculine. Este adev\rat, nici `nainte de ‘89 nu s-a tratat cu seriozitate importan]a acestui aspect al succesului de pia]\ al unui film.

masculine

Practic, `n cinematografia româneasc\ nu au fost - de când exist\ ea - decât dou\ sex-simboluri mari [i late: Florin Piersic [i, la mare distan]\, Adrian Pintea. Dup\ 1990 problema sex-simbolurilor (juniiprimi, cum se numeau pe vremuri) nu mai poate fi abordat\ din lips\ de filme.

De la june-prim la mascul feroce este opinia a 630 de cinefili, utilizatori ai www.cinemagia.ro se spune `n textul comunicatului aflat pe site. Sondajul s-a realizat printr-un poll postat pe homepage-ul site-ului, `n total adunându-se 1438 voturi la aceast\ categorie. Tudor Chiril\ a ob]inut 251 de voturi, Drago[ Bucur 211, Dan Bordeianu 157, iar Alexandru Papadopol - 68. Lucian Viziru nu a strâns decât 36 de voturi. Pentru actorii-simbol se utiliza la un moment dat sintagma <juniprimi>. Asemenea actori [i roluri

precum cele interpretate de Florin Piersic sau Adrian Pintea nu mai apar `n filmele române[ti. Ast\zi, termeni ca <sex-simbol> sau, `ntr-o tent\ ironic\, <mascul feroce> nu sunt coresponden]ii fideli ai no]iunii [i nici nu sunt folosi]i `n leg\tur\ cu actorii de film români. Tudor Chiril\, Drago[ Bucur [i Dan Bordeianu s-au deta[at u[or prin punctaj. Dar au putut fi v\zu]i pe marile ecrane la noi doar `n <Milionari de weekend> (2004, regia C\t\lin Saizescu), (2006, regia Tudor Giurgiu), , <Marfa [i banii>, (cu Drago[ Bucur `n rol principal). Cât `l prive[te pe Dan Bordeianu, cea mai recent\ www.VREAU

48

BILET.ro

dragoste>, 1985, regia Nicolae Corjos) sau perseverent ({tefan B\nic\ Jr. `n , 1987, regia Nicolae Corjos) [i locotenentul prins `ntre dragoste [i r\zboi (Victor Rebengiuc `n , 1964, regia Liviu Ciulei, Vladimir G\itan `n , 1979, regia Sergiu Nicolaescu).

Aten]ie la public! produc]ie pentru marele ecran `n care a jucat este „Lacrimi de iubire” - filmul. Au mai ap\rut la noi interpre]i cu deosebite calit\]i fizice din rândul cânt\re]ilor (Dan Bittman `n [i ), la care s-au ad\ugat un regizor (Sergiu Nicolaescu) [i un scenograf (Radu Boruzescu).

Un fel de sex-simboluri... ~n România tipologia sex-simbolului a fost cea a b\rbatului tân\r [i chipe[, care apare `ntr-o ipostaz\ eroic\, cel mai adesea de haiduc (Cristache Antoniu, Ion Besoiu, Emanoil Petru], Florin Piersic [i Adrian Pintea), dar [i de pistolar `n cele trei westernuri române[ti din seria „Ardelenilor” (Ovidiu Iuliu Moldovan). Li se adaug\, `n perioada comunist\, tân\rul inginer `n lupt\ cu rutina [i necinstea (<Sosesc p\s\rile c\l\toare>, seria Bobocilor), ziaristul, rebelul ({tefan Iordache `n <Str\inul>, 1964, regia Mihai Iacob), profesorul, ]\ranul tân\r ({erban Ionescu `n , 1979, regia Mircea Mure[an, Adrian Pintea `n , 1987, regia Nicolae M\rgineanu) [i, evident, tân\rul comunist `n ilegalitate (Dan Nu]u `n , 1965, regia Lucian Pintilie). ~ndr\gostitul are ca ipostaze liceanul idealist revoltat (Adrian P\duraru `n
~ntrucât comunicatul de mai sus nu prezint\ nici o concluzie legat\ de importan]a `n cinematografie a existen]ei sex-simbolurilor, ad\ug\m noi c\, `n ]\rile cu bogat\ tradi]ie cinematografic\, acestea sunt principalul „motor de trac]iune” al filmului c\tre interesul public. Mai exact, aici este vorba de strategie de marketing. E suficient s\ men]ion\m nume ca: Jean Marais, Gerard Baray, Alain Delon, Jean Paul Belmondo (Fran]a), Marcelo Mastroiani, Bud Spencer, Giuliano Gema, Franco Nero (Italia), Johnny Weismuller, John Wayne, Robert Redford, Leonardo DiCaprio, Kirk Douglas,

Michael Douglas, Russel Crow, Brad Pitt, George Clooney, Arnold Schwarzenegger, Silvester Stallone, Steven Segal, Robert de Niro, Al Pacino (SUA) etc. Nici o industrie cinematografic\ un poate renun]a la sex-simboluri, pentru c\ ele reprezint\ modele umane. F\r\ modele, f\r\ sexsimboluri, publicul de film se plictise[te [i nu mai cump\r\ bilete.

BILET.ro 49

Adrees: Telephone: Fax: E-mail: Contact:

1 Caransebes Street, RO 012271 Bucharest, (004)021 319 6608 (004)021 319 6656 [email protected] www.prospectiuni.ro MARIUS MILEA Producer Manager

Number of employeers: 2468 Registred capital (EURO): 1.371.500 year 2006 Turnover (EURO): 59.675.373 year 2006 The year of the estabilishment: 1950 Type of activity: Producator Exportator Importator Form of property: Private Legal status: Limited liability company

THE MAIN EXPORT PRODUCTS - Geological and geophysical prospecting for mineral resources (data, acquisition, processing and interpretation)

THE DOMAIN OF ACTIVITY - Geological and geophysical prospecting for mineral resources (data, acquisition, processing and interpretation)

INTERNATIONAL CLIENTS -

Hemco Oil 1998 -1999 Moesian Platform and Dobrogea Ramco Oil Plc. 1997-1998 Eastern Carpathian Tullow Oil Plc. 2000-2002 Eastern Carpathians Amoco Oil 1994 Forest Oil International 1999-2000 South - Eastern Carpathians Sterling Resources Ltd. and Palladin Resources Plc. UK, 1998-2003 Wintershall AG, 2000-2002 Southern Transilvania Dank SIF Kazakhstan, 2002 Bapex Bangladesh, 2003 Falcon Oil & Gas UK, 2003 Regal Petroleum Plc. UK, 2003 Crosco Croatia, 2003 in Syria (Palmyra)