Vreau Bilet - Numarul 07

Prima revist\ de cultura spectacolului

Nr. 7 z Aprilie 2007

Gheorghe Dinic\ v\zut prin ochii so]iei

oferta pe care nu o po]i refuza

VREAU BILET

EDITORIAL

.ro

Director editorial: MIRON MANEGA [email protected] Redactor-[[ef: Dana Andronie Editoriali[ti: Tudor Gheorghe, Claudia D\boveanu, Dan Toma Dulciu Art director: Florin M\nescu [email protected] Editor: S.C. Vreau bilet S.R.L Director general: Pepino Popescu Director marketing: Alexandru Valerian Popescu Director strategie: Daniela Elena Popescu PR Manager: Ionu] Pavel Adresa: Str.Traian nr. 206, Sector 3, Bucure[ti, Tel/Fax: 021-642-5830 web: www.vreaubilet.ro e-mail: [email protected] Tipar:

S.C. ROMPIT S.R.L.

Casa Presei, Nr. 1, Corp C, et. 1, cam. 34, tel.: 021/3178975

www.VREAU

Despre mecenat [i bizoni Miron Manega Mecena a fost un bog\ta[ roman din timpul lui Octavian Augustus. Din drag de cultur\, din snobism aristocratic sau din cine [tie ce frust\ri sau ne`mpliniri (n-are importan]\ motivul), el a fost un sprijinitor al artelor [i [tiin]elor. De altfel, cultura era la mare pre] `n Roma antic\. For]a [i longevitatea Imperiului s-a bazat tocmai pe acest respect al culturii altora, pe care romanii `ncercau s-o asimileze, atunci când considerau c\ aceasta le consolideaz\ puterea. N-aveau orgolii m\runte [i pe termen scurt, c\ci m\re]ia Romei era pentru fiecare roman o chestiune aproape personal\. Mecenatul a fost `n perioada Rena[terii [i reconsiderat `n termeni economici `n zilele noastre. Nu [i `n România. <Mecenatul a disp\rut la noi, dar `n alte p\r]i func]ioneaz\ [i efectele se v\d - declara, recent, P`rvu Ionic\, directorul Centrului de Preg\tire Profesional\ `n Cultur\. La noi, siturile arheologice sunt abandonate sau distruse, cl\dirile vechi au ajuns o ruin\, nu le restaureaz\ nimeni, bibliotecile [i alte institu]ii culturale tr\iesc exclusiv din buget>. Iar la `ntrebarea: de ce s-ar implica oamenii de afaceri `n cultur\?, P`rvu Ionic\ ne-a dat urm\torul r\spuns: . Mecenatul nu e o institu]ie `n România, este `n cel mai bun caz un hobby, un capriciu sau o reac]ie de protest. {i, dac\ e s-o lu\m pe domenii, cultura spectacolului autentic este cea mai neglijat\... Foarte pu]ini au sim]it necesitatea demersului. Revista VREAU BILET.ro este o firav\ tentativ\ `n acest sens. La nivel de <mecenat sentimental> mai pot fi men]iona]i Ovidiu [i Nicole Tender, care anual, prin sprijinirea arti[tilor [i a artei, peste 150.000 de euro. Pu]in\ lume [tie ([i cei care [tiu nu prea spun) c\, din 2005, de când a luat foc sala Teatrului de Operet\, familia Tender i-a sus]inut, cu logistic\ [i bani, pe arti[tii de la . Din p\cate, Tender nu a f\cut public gestul, ca s\ fie urmat [i de al]ii… Din punctul nostru de vedere, sprijinirea culturii spectacolului este de interes na]ional, pentru c\ arta, de orice fel ar fi ea, confer\ prestigiu celui care o sus]ine, iar prestigiul, pe termen lung, aduce bani. Ducând mai departe silogismul, putem spune c\, dac\ spectacolele aduc bani, au [i arti[tii. Iar f\r\ arti[ti un popor se transform\ `ntr-o popula]ie de bizoni.

BILET.ro 3

Istoria teatrului românesc (V)

DRAMATURGII Dezvoltarea dramaturgiei autohtone romane[ti din perioada 1877 - 1918 ne apare dominat\ de trei personalit\]i marcante: Ion Luca Caragiale, Alexandru Davila [i Barbu Delavrancea.

on Luca Caragiale (1852 - 1912) este considerat, al\turi de Mihai Eminescu [i Ion Creang\, unul dintre cei mai de seam\ scriitori români. Valoarea operei sale rezult\, desigur, din ansamblul ei (teatru, proz\, teorie [i critic\), dar, f\r\ `ndoial\, `n acest ansamblu predomin\ literatura dramatic\. Elaborat\ `n decursul a doisprezece ani, opera sa dramatic\ cuprinde, `n ordine cronologic\, comediile „O noapte furtunoas\” (1879), „Conu Leonida fa]\ cu reac]iunea” (1882), „O scrisoare pierdut\” (1884), „D’ale carnavalului” (1885) [i drama „N\pasta” (1890). Dac\ dezvoltarea comediei satirice ajunge cu opera lui Caragiale `n faza clasic\ a dramaturgiei române[ti, evolu]ia dramei istorice de inspira]ie na]ional\ atinge aceast\ culme prin contribu]iile lui Alexandru Davila [i Barbu {tef\nescu Delavrancea. Astfel, Alexandru Davila (1862 - 1929) contribuie la `nflorirea dramei de inspira]ie na]ional\ prin opera sa de c\petenie, „Vlaicu-Vod\” (1902), considerat\ cea mai valoroas\ dram\ istoric\ autohton\. Au trecut numai [apte ani de la premiera lui „VlaicuVod\” [i cortina Teatrului Na]ional din Bucure[ti s-a

I

ridicat pentru a `nf\]i[a publicului un nou moment memorabil din istoria românilor, prin pana unuia dintre cei mai aprecia]i scriitori ai vremii, Barbu {tef\nescu - Delavrancea (1858 - 1918). Este vorba despre poemul dramatic „Apus de soare ”, reprezentat pentru `ntâia oar\ la 4 februarie 1909. Dramaturgia istoric\ a lui Delavrancea s-a bucurat de interpret\ri remarcabile `nc\ de la premierele pieselor: C. I. Nottara a realizat `n {tefan cel Mare [i `n Luca Arbore dou\ dintre cele mai importante crea]ii ale sale. ~n deceniile mai recente, George Calboreanu, apoi Gheorghe Cozorici [i Teofil Valcu au reeditat emo]ionante interpret\ri `n rolul lui {tefan ~nc\ de la `nceputul secolului XX apar `n literatura dramatic\ autohton\ semnele unor `nnoiri care aveau s\ semnifice `n perioada dintre cele dou\ razboaie mondiale intrarea dramaturgiei `ntr-o epoc\ aparte, a unei complexe modernit\]i: `n 1909, Mihail Sorbul scrie dramele istorice `n câte un act „Praznicul calicilor” [i „S\rmanul popa”, `n 1911 se reprezint\ poemul feeric „~n[ir-te m\rg\rite”, de Victor Eftimiu, `n 1915, din nou Mihail Sorbul scrie puternica dram\ istoric\ „Letopise]i” [i, un an mai târziu, comedia tragic\ „Patima ro[ie”, pentru ca, tot `n1916, Camil Petrescu s\ dea prima variant\ a „Jocului ielelor”. lexandru Kiri]escu (1888 - 1961) face parte din aceea[i genera]ie cu Eftimiu [i Sorbul. Scriitor multilateral, el atac\ problematica vie]ii sociale contemporane `n „trilogia burghez\” „Marcel [i Marcel” (1923), „Florentina” (1925), „Gai]ele” (1932) - atingând cu cea din urm\ linia de culme a virulen]ei satirice mo[tenite de la Caragiale. amil Petrescu (1894 - 1957), una dintre personalit\]ile proeminente ale literaturii române[ti din prima jum\tate a secolului XX, ocup\ un loc de frunte [i `n istoria dramaturgiei din aceast\ perioad\. Camil Petrescu este cel care creeaz\ `n teatrul românesc drama de idei [i, implicit, drama intelectualului `n societatea vremii - „Jocul ielelor” (scris\ `n 1916). Alte crea]ii dramatice reprezentative pentru Camil Petrescu sunt: „Suflete tari” (1922), „Mioara” (1926), „Mitic\ Popescu” - 1926), „Act vene]ian” (1919). ucian Blaga (1895 - 1961) poet [i filozof de un deosebit prestigiu `n cultura na]ional\ româneasc\ [i-a `nchinat [i el o bun\ parte din

A C L

www.VREAU

4

BILET.ro

energia creatoare literaturii dramatice, oferind crea]ii de cert\ valoare: „Zamolxe” (1921), „Tulburarea apelor” (1923), „Daria” (1925), „Me[terul Manole” (1927), „Cruciada copiilor” (1930) . eorge Mihail - Zamfirescu (1898 - 1939) este continuatorul speciei inaugurat\ `n dramaturgia român\ de Mihail Sorbul, comedia tragic\, prin „Domni[oara Nastasia” (1927), „Idolul” [i „Ion Anapoda”. ictor Ion Popa (1895 - 1946), om de teatru [i literat polivalent a adus, prin opera sa dramatic\, regizoral\ [i pedagogic\ o contribu]ie `nsemnat\ la evolu]ia teatrului românesc dintre cele dou\ razboaie mondiale. Din variata lui crea]ie dramaturgic\ se desprind câteva lucr\ri care relev\ preocuparea pentru drama [i pentru comedia sentimental\: „Mu[cata din fereastr\” (1928), „Take, Ianke [i Cadâr” (1933). heorghe Ciprian (1883 - 1968), actor de frunte al scenei romane[ti, `[i revendic\ un loc aparte `n istoria dramaturgiei autohtone, prin izbutitele comedii „Omul cu mâr]oaga” (1927) [i „Capul de r\]oi” (1940).

G V G

„...Escu” (1933), satire virulente la adresa politicianismului, a parvenitismului [i a farsei electorale. Dintre celelalte piese ale scriitorului cit\m: „Sosesc desear\” (1932), „Visul unei nop]i de iarn\” (1937), „Geamandura”, „Madona”, „Al optulea p\cat”, „}ara fericirii”. ihail Sebastian (1907 - 1945) exprima `n opera sa dramatic\, redus\ cantitativ din cauza mor]ii premature, revolta `n fa]a unei lumi nedrepte, prin dorin]a de evadare din aceast\ lume: „Jocul de-a vacan]a” (1938), „Steaua f\r\ nume” (1944). ircea {tef\nescu (1898 - 1982), remarcabil tehnician al scrisului dramaturgic, a creat numeroase piese care se `nscriu `n aria dezbaterii problemelor de via]\: „Roba alb\ (1924)”, „Comedia zorilor” (1928),„Re]eta fericirii” (1946), „Micul infern” (1948), „Rapsodia ]iganilor” (1948), „C\ru]a cu paia]e” (1951), „Cuza - Vod\” (1959). urel Baranga (1913 - 1979) a dovedit mult talent `n domeniul comediei, satirizând birocra]ia („Mielul turbat”, 1953), practica [per]ului („Adam [i Eva”, 1963), imoralitatea `n via]a de fami-

M M A

Mihail Sebastian

Tudor Mu[atescu

Camil Petrescu Barbu {tef\nescu Delavrancea

lie („Re]eta fericirii”, 1957); „Fii cuminte Cristofor!”, 1964; „Sfântul Mitic\ Blajinul”, 1965; „Opinia public\”,1967). eodor Mazilu (1930 1980) abordeaz\ comedia amar\ `n „Mobil\ [i durere” (1979). A doua vârst\ a comediei se manifest\ sub condeiul noului val de dramaturgi ap\rut pe la mijlocul deceniului 7: Paul Everac („Via]a ca un vagon”, 1973; „Un fluture pe lamp\”, 1972; „Ordinatorul” 1980), Suto Andras („Formidabilul Ghedeon”, 1967), Dorel Dorian („Ninge la Ecuator”, 1964; „Corigent\ la dragoste”, 1967), Valentin Munteanu („Hotel Zodia Gemenilor”, 1975), Ion B\ie[u („Pre[ul”, 1972), Mihai Ispirescu („Concediu nelimitat”, 1978 ; „Tr\sura la scar\”, 1983 ), Tudor Popescu („Paradis de ocazie”, 1979; „Concurs de frumuse]e”, 1979; „Milionarul s\rac”, 1983; „Ho]ul de sentimente”, 1988).

T

Süto Andras Lucian Blaga udor Mu[atescu (1903 1970) s-a bucurat cel mai mult dintre confra]ii s\i de aprecierea unanim\ [i constant\ a publicului spectator. Opera sa cuprinde aproape 60 de piese originale de toate genurile. ~n fruntea lor se situeaz\ ne`ndoielnic „Titanic - vals” (1932) [i

T

www.VREAU

BILET.ro 5

Ultimul meu spectacol, „Când Dumnezeu era mai jos”, continu\ seria reconstituirii acelui univers pierdut pe care, `ntr-o sintagm\ inspirat\, Dinu S\raru l-a numit „civiliza]ia rural\”. ~ntr-o perioad\ cumplit de scurt\, ]\ranii no[tri vor trebui s\ devin\, inevitabil, fermieri! Asta n-ar fi r\u; r\ul e c\ renun]\ de pe acum, inexplicabil de u[or, la obi-

ne-au l\sat-o mo[tenire, f\r\ nici o clauz\... Voi face tot ce pot - [i tot ce voi fi l\sat s\ fac - prin harul pe care bunul Dumnezeu mi l-a dat, ca frumuse]ile inestimabile pe care le-am descoperit cu

taraf” [i „Tudor Gheorghe trimite vorb\” au fost dou\ spectacole-concert `n care poemele soresciene din epopeea „La lilieci” se relogodeau fericit cu lirica popular\ din sudul ]\rii. ~ntre „Voica `n Nadolie” (`n

Mo[tenire f\r\ nici o clauz\ Tudor Gheorghe

ceiurile lor str\vechi, la tradi]iile lor, de fapt la ei `n[i[i! Ne-am mândrit mult cu for]a [i fantezia creatoare a acestei clase sociale, chinuit\, muncit\, umilit\ o istorie `ntreag\!!! Azi, suntem obliga]i s\ nu uit\m, s\ nu banaliz\m, s\ nu distrugem prin mistific\ri „zestrea” cultural\ pe care ei

mult\ str\danie, s\ le transmit nealterate [i contemporanilor mei debusola]i, [i celor care ne urmeaz\, [i celor care - sunt sigur - se vor mira de bog\]ia spiritual\ a str\mo[ilor [i se vor mândri. ~n acest concert, fac o temerar\ `ncercare de a introduce spectatorul [i `n lumea povestirilor, a epicului. „Petrecerea cu

Anatolia, mai exact), balada fantastic\ atemporal\ care deschide o serie de frumuse]i poetice de `nalt\ emo]ie, [i „Ciobanul care [i-a pierdut oile” ve]i putea trece prin momente de bucurie, de triste]e, de medita]ie, ve]i putea plânge sau râde din tot sufletul, ascultând tulbur\toare poeme soresciene [i fascinante versuri populare... De asta v\ asigur eu, care m-am zb\tut acum, când Dumnezeu e sus, sus r\u de tot, s\ `n]eleg de ce nu mai are ochi s\ ne vad\ ca atunci când - vorba lui Sorescu, luat\ din popor - „Dumnezeu era mai jos” [i ne mai vedea [i pe noi când eram nec\ji]i!...

www.VREAU

6

BILET.ro

Cine-i n\scut `n aprilie...

SEPTIMIU SEVER: „Ar fi timpul sq mq opresc din \ntinerit”

~n 1971, la un an dup\ ce jucase `n filmul „Mihai Viteazul”, marele actor Septimiu Sever a emigrat `n Canada `mpreun\ cu so]ia sa, Herastia Peretz. De atunci locuie[te la Quebec, unde a reu[it s\-[i continue cariera artistic\, atât `n teatru, cât [i `n film. Are 81 de ani [i continu\ s\ se ocupe de teatru. S-a n\scut la Turda, la 30 aprilie 1926. Voia s\ se fac\ aviator dar, printr-o `ncurc\tur\ a destinului, a ajuns din `ntâmplare s\ dea concurs de admitere la Art\ Dramatic\. A absolvit Academia Regal\ de Muzic\ [i Art\ Dramatic\ din Bucure[ti, la clasa Marioarei Voiculescu, `n 1947. Unul dintre primii s\i profesori a fost Victor Ion Popa, om de teatru [i literat polivalent. ~n perioada 1948-1971, interpreteaz\ roluri `n mai mult de 50 de piese montate pe scene de renume: Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu

(`n „Gai]ele”, de Alexandru Kiritescu, „Burghezul gentilom”, de Molière), Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra” (`n „Un om obi[nuit”, de Leonid Leonov), Teatrul Na]ional din Bucure[ti [i din Cluj, Teatrul Mic, Teatrul „Ion Creang\” din Capital\, Teatrul „I. D. Sarbu” din Petro[ani, Teatrul de Nord din Satu Mare, Teatrul „Sic\ Alexandrescu” din Bra[ov etc.

Roluri [i parteneri A fost distribuit al\turi de nume r\sun\toare ale teatrului românesc, precum Lucia Sturdza-Bulandra, {tefan Ciubot\ra[u, Clody Bertola, Fory Etterle, Beate Fredanov, Mircea Albulescu, Tantzi Cocea, Marcela Russu, ca s\ cit\m numai câ]iva dintre colegii s\i. Nu pot fi uitate rolurile pe care le-a creat `n „R\zvan [i Vidra”, de Bogdan Petriceicu Ha[deu; `n „Trei genera]ii”, de Lucia Demetrius; `n „Horia”, de Mihail Davidoglu; `n „Hanul de la R\scruce” [i „Febre”, de Horia Lovinescu; `n „Toate pânzele sus”, de Radu Tudoran; `n „Hamlet” [i „Cum v\ place”, de Shakespeare, `n „Don Carlos” [i „Maria Stuart”, de Schiller; `n „Cezar [i Cleopatra” [i „Candida”, de Bernard Shaw; `n „Nora” [i „Constructorul Solness”, de Ibsen; `n „So]ul ideal”, de Oscar Wilde; `n „Menajeria de sticl\”, de Tennessee Wiliams; `n „Moartea lui Danton”, de Georg Büchner etc. Septimiu Sever are, de asemenea, o bogat\ carier\ cinematografic\. Astfel, `n 1953, a primit Premiul de Stat clasa I [i Medalia de Aur pentru rolul din „Mitrea Cocor”, dup\ romanul cu acela[i nume de Mihail Sadoveanu. Roluri remarcabile a creat `n „Citadela sf\râmat\” (1957), `n „La vârsta dragostei” (1963), apoi `n „Dacii” [i `n „Mihai Viteazul” (1970). www.VREAU

8

BILET.ro

Profesor `n România [i `n Canada Septimiu Sever nu a ocolit nici profesiunea de profesor de art\ dramatic\. ~n România, a fost asistentul lui George Vraca la Institutul de Art\ Teatral\ [i Cinematografic\ din Bucure[ti, iar la Montreal [i-a continuat menirea la Colegiul Brebeuf [i la Colegiul Notre-Dame. So]ia sa, Herastia (Tia, pe numele de alint), i-a fost al\turi pe toate planurile, fiindu-i totodat\ [i criticul cel mai fidel. Pân\ `n 2002, Septimiu Sever a fost pre[edintele Teatrului Marieville, Quebec, unde a jucat [i a regizat spectacolele: „Les pieds nus” [i „Ah! Six bons moines!”. Talentul [i munca sa au fost r\spl\tite cu un premiu Chicago [i un Génie, la Toronto. ~n urm\ cu cinci ani, Septimiu Sever a fost invitat `n România de Ion Caramitru, pre[edintele UNITER, la gala c\reia i s-a oferit Diploma de onoare a Teatrului Na]ional din Bucure[ti. La Montreal, actorul Septimiu Sever este mereu prezent `n urma solicit\rilor pe care le prime[te privind activit\]ile culturale ale comunit\]ii române[ti. ~n urm\ cu un an, când a acordat un interviu `n limba român\ reporterilor de la AD-HOC Image (firm\ de produc]ie video [i impresariat artistic), ace[tia [i-au exprimat admira]ia pentru vioiciunea [i tinere]ea maestrului. Septimiu Sever a replicat cu umor: „Ar fi cazul s\ m\ opresc din `ntinerit, nu-i a[a?”.

Filmografie canadian\: z z z z z z z z z z z

Un signe de feu (1991) La Source du mal (1988) Le Matou (1987) Rachel et Réjean Inc. (1988) Sophie, Lilianne et Normand (1986) Manon (1987) Jeunes en liberté (I) (1979) Jeunes en liberté (II) (1980) Marisol (1983) Faut le faire (1977) Grand-papa (1976)

Veni]i cu mine, bunii mei români! Veni]i cu mine, haide]i s\ r\zbim, Veni]i, avem vigoare `n pl\mâni, Veni]i! - prin prim\veri s\ `nflorim. Ce limpede porunc\-i e cuvântul, Ca prim\vara ce-i r\sun\-n glas. Cu el e }ara-nmirezmând p\mântul ~n care doar credin]a ne-a r\mas. Din trilurile calde, preaTurdene Noi ne-am f\cut un imn de libertate Cusut cu deste vii de cosânzene care ne-au dat un prin], ce ne e frate. Nu-s neguri s\ ne bat\ prin aiurea. L-avem pe Sever - prea sever cu noi; El ne aduce prim\vara, dorul Prin care emigran]ii curg [uvoi. {i plângem cu o clip\, cu cealalt\ El ne treze[te - nu face]i popas! {i ne treze[te-n via]a ce ne ceart\: Copiii mei - umbla]i cu lupta-n glas ! ... A[a se face c\ prin tânguire Noi n-avem somn [i r\t\ci]i vis\m Un imn de-a pururi, despre-o prim\var\ ~n care cutez\m s\ cutez\m. Septimiu Sever curge din cetate Ca prin]ul unor mari cuget\tori {i-atunci sim]im c\-n inimi ni se zbate Un zeu carpatic - nins de s\rb\tori. Poemul meu e scris cu neodihn\, La lumânarea dintre str\-str\buni Ce n-au avut pe brazd\ pic de tihn\ Sub abumbrirea sfin]ilor goruni. Septimiu Sever, mai r\mâi pe-afar\, Mai d\-ne vlag\ s\ nu ne murim Când vii cu prim\vara peste }ar\ {i pro[ti - ne emigr\m `n velerim... George Filip („Observatorul” - Montreal, 21.05.2006 )

CE BRAD - SEVER marelui actor SEPTIMIU SEVER, la `mplinirea vârstei de 80 de ani

Bibliografie: „Tribuna noastr\”, „Oservatorul”, www.adhocroumanie.com

Era o vreme când plângeau stejarii. Era o vreme când ploua cu timp. Era o vreme când d\deau barbarii Cu târn\coape-n marele Olimp. Septimiu Sever vine de departe. El dintre prim\veri ni s-a n\scut, Ca o legend\ `ntr-o sfânt\ carte Ce n-are `nceput - [i nici trecut. Cântau gorunii singuri, printre stele {i }ara mea, cu lacrima-n boccea, Se chinuia, prin dalbe menestrele {i ca o muic\ plâns\ - ne plângea. www.VREAU

BILET.ro 9

Lucia Mure[an, Constantin Codrescu [i tenorul mexican Hector Lopez au deschis o...

„Fereastr\ c\tre Acela[i Dumnezeu” Lucia Mure[an

Constantin Codrescu

Mar]i 3 aprilie, `n s\pt\mâna `n care credincio[ii catolici [i ortodoc[i a[teptau marea s\rb\toare a ~nvierii Domnului Iisus Hristos, iar iudeii tr\iau bucuria Pesach-ului, Compania Civic Art a organizat [i prezentat publicului bucure[tean, la Sala de Marmur\ a Cercului Militar Na]ional, un spectacol de excep]ie prin ]inuta [i mesajul s\u. Actorul Marian Ciripan, realizatorul spectacolului, a alc\tuit o distribu]ie care a eviden]iat [i sus]inut titlul propus: „Fereastr\ c\tre Acela[i Dumnezeu”. Tenorului mexican Hector Lopez i-au stat al\turi, `n pioasa manifestare, doi „mon[tri sacri” ai teatrului românesc: Lucia Mure[an [i Constantin Codrescu, sus]inu]i de tân\ra sopran\ Daniela Chihaia [i pianista Andreea Buzatu. Corala Catedralei Catolice „Sf. Iosif”, dirijat\ de prof. Marcel Costea, [i Corala „Divina Armonie”, dirijat\ de Marius Firca, având ca soli[ti pe Anelia Vivinova, C\t\lin Musta]\ [i Roxana Burlan, au `ntregit merituos prestigioasa distribu]ie. Au mai pus um\rul la reu[ita acestui act artistic Paula Ciuclea, Cristina Moldoveanu, Mariana Chihaia [i, nu `n ultimul rând, Voicu En\chescu, directorul Centrului de Art\ „Tinerimea Român\”. www.VREAU

10

BILET.ro

Galeria cu mon[tri sacri

BIRLIC O fa]\ hilar\, cu doi ochi de câine b\tut

Birlic. Acest cuvânt vine de la jocul de c\r]i, pseudonimul asului `n argoul cartoforilor. {colarii modoveni `l foloseau `n glum\ pentru a defini nota 1 (unu) din catalog. Ins\, din anul 1934, toate aceste sensuri, care oricum nu mai aveau circula]ie `n limba vorbit\, au secat. Iar substantivul comun a devenit propriu, atribut al unei persoane, r\mânând s\ indice `n istoriile teatrului românesc, `n dic]ionarele universale de specialitate [i `n alte c\r]i de referin]\, unul dintre cei mai mari comici ai secolului XX: Grigore Vasiliu BIRLIC. La `nceputul deceniului 6 al sec. XX debuta `n teatrul românesc Grigore Vasiliu, la Teatrul Ion Iancovescu. Radu Beligan a jucat mult al\turi de Birlic. „De câte ori m\ aflam pe scen\, lâng\ el, se petrecea o dedublare. Pe de-o parte era partenerul care `ncerca s\ fie la `n\l]imea genialului artist [i pe de alt\ parte era… admiratorul, care se uita fascinat la tot ce f\cea pe scen\ acest actor. De altfel, fenomenul \sta mi s-a petrecut de mai mult ori lâng\ marii actori, lâng\ care am avut fericirea s\ joc: Calboreanu, Aura Buzescu, Ion Manolescu, Storin, Ion Iancovescu, Timic\… Eram fericit s\ respir acela[i aer cu ei, c\ m\ accept\ `n acel cerc magic pe care-l crea prezen]a lor pe scen\. ~ntr-adev\r `n acel deceniu 6 al secolului XX, a fost o pleiad\ de actori, cum nu cred c\ s-a mai `ntâmplat s\ existe `n toat\ istoria teatrului românesc. Dar, m\ rog, ce s\ mai vorbim, vorba lui Simone Signoret «Nici nostalgia nu mai e cum era», conchide Beligan”.

O nedreptate cosmic\ ~n ce consta originalitatea lui Birlic? O `ntrebare pertinent\ pe care foarte mul]i colegi, critici sau admiratori [i-au pus-o la un moment dat. Iat\ ce r\spuns a oferit maestrul Radu Beligan: „Vede]i, Grigore Vasiliu avea un fizic `mpotriva tuturor canoanelor profesionale. Era un om m\run]el, insignifiant, cu o figur\ caricatu-

ral\, iar `n mijlocul acestei fe]e hilare se aflau doi ochi de o infinit\ triste]e, doi ochi de câine b\tut. Acest contrast crea un soi de tensiune care era `ns\[i esen]a artei lui. El juca precum un echilibrist care merge pe-o sârm\, atent s\ ]in\ aceast\ cump\n\ fragil\ `ntre tragic [i comic. S\ v\ dau un exemplu concret: `n «Revizorul» lui Gogol, `n momentele cele mai teribile de fars\, el juca cu o convingere, cu

Birlic [i Giugaru, `n „D’ale Carnavalului”

www.VREAU

12

BILET.ro

Amintiri, noti]e „Prin 1919 eram elev la Liceul din F\lticeni. Circul anun]a serie de reprezenta]ii, la care eu am asistat, absolut la toate, intrând triumfal pe sub pânza de cort. M\ `nchipuiam jucând `n locul clovnului, al trapezistului, al `mblânzitorului de lei. ~mi intrase `n cap s\ m\ fac artist de circ. Casa noastr\ o transformasem `ntr-un teren propice viitoarei mele profesiuni. Chinuiam cu un ciomag c\]elul ca s\ sar\ peste un baraj de un metru. Dou\ mese al\turate erau paralele, la ele `ncercam figuri noi, dup\ care m\ alegeam cu diverse cucuie [i vân\t\i. Zvârleam cu cu]itele de buc\t\rie `n u[\, pân\ când m-a lecuit tata, surprinzându-m\ `n «activitate»... Dup\ câteva piese `n care am jucat, trecând mai mult sau mai pu]in neobservat, s-a hot\rât de c\tre Direc]ie reprezentarea piesei «Birlic», care avea s\ fie consacrarea mea. Dup\ premier\, lumea, oamenii culiselor nu mai vorbeau decât despre \la din «Birlic». Erau `ncânta]i c\ se descoperise... un actor. M-am hot\rât s\ profit [i, `ntr-o zi, am strecurat `ntr-o noti]\ care trebuia s\ apar\ `n ziar, ca o gre[eal\, `n loc de Breloc... Birlic… Am convingerea c\ prilejurile de a interpreta repertoriul caragialian au constituit pentru mine o adev\rat\ [coal\ a m\iestriei actorice[ti, pentru c\ personajele caragiale[ti sunt chintesen]\ de teatru. Omagiez pe Caragiale [i pe savanta lui art\ a cuvântului, de câte ori ajung s\ rostesc o anume replic\ pe care Coana Eftimi]a o spune Conului Leonida: «Ei..., cum le spui, dumneata bobocule, mai rar cineva». Eu, `n acele clipe, adresez cuvintele replicii maestrului, `n etrernitate, `n [oape de tain\, cu evlavie, cu venera]ie… Spre deosebire de arta scriitorului, a pictorului [i a muzicantului, arta actorului este, din p\cate, perisabil\! Din crea]ia lui nu r\mâne nimic. Cinematograful biruie astfel o fatalitate dând actorului un pic de acces la nemurire... M\ gândesc la retrospectiva filmului care va avea loc `n anul 2000 cu titlul «Documentar». Se vor auzi destui spectatori care, v\zându-m\ `n «Dou\ lozuri», vor exclama… «Uite-l pe Birlic. Tata vorbea `ntruna de el»”. Birlic

o `ncrâncernare de parc\ juca cea mai mare tragedie…A fost un un actor uria[. Eu l-a[ pune lâng\ Chaplin, Buster Keaton. Este o mare nedreptate, a[ zice o nedreptate cosmic\ faptul c\ acest actor nu a trecut dincolo de grani]ele ]\rii”. Cum era Grigore Vasiliu `n „civil”? Se pare c\, spre deosebire de unii comici care, `n via]a de toate zilele, sunt taciturni (vezi, Timic\), Birlic tr\ia o stare continu\ de frenezie. I se mai `ntâmpla [i lui, totu[i, s\ fie surprins `ngândurat. ~ntrebat odat\ de ce este posac, `n timp ce pe scen\ este a[a de comic, Birlic a r\spuns: … „Avea uneori un umor surrealist - spune Radu Beligan. El a fost, `n principal, un actor de teatru. ~mi aduc aminte de o vorb\ pe care mi-a spus-o Laurence Olivier: «Actorul sculpteaz\ `n z\pad\»…>. A[a s-a `ntâmplat [i cu Birlic. El [i-a sculptat `n z\pad\ marile roluri”...

„Am un cal câ[tig\tor. Mucles, s\ nu se-aud\!” Marele Birlic a avut [i un sf\tuitor. Un impresar, care va s\ zic\. Era el artist al poporului, dar avea nevoie [i de pu]intic\… publiciwww.VREAU

tate. Ca s\ [tie poporul unde s\ vin\ s\-[i vad\ artistul. Gaby Michailescu este impricinatul. Avertisment! Sceneta care urmeaz\ a fost jucat\ pe scena vie]ii: „Devenindu-i impresar, `ntr-un ajun de trap, `n pauza unei repeti]ii, m\ ia deoparte [i-mi gr\ie[te confiden]ial: «Ai bani?». «Ce-i asta?», `i r\spund intrigat. «Dac\ n-ai, f\ rost, `mprumut\-te de cât mai mult. ~]i dau mâine la trap un cal sigur câ[tig\tor, s\ te procopsesc!». «Ce cal?». «Secret. }i-l voi spune la hipodrom, o dat\ cu cursa». Sfâr[it\ repeti]ia, intru cu el la Cap[a. La o mas\ `nfuleca pateuri, unul

Fi[\ de identitate Data na[terii: 24 ianuarie 1905 Localitatea: F\lticeni, jude]ul Suceava Studii: Facultatea de Drept [i Conservatorul de art\ dramatic\ FILMOGRAFIE: Corigen]a domnului profesor (1966) Serb\rile galante (1965) Steaua f\r\ nume (1965) Mofturi 1900 (1964) Titanic vals (1964) .... Spirache Nec[ulescu Lumin\ de iulie (1963) Pa[i spre Lun\ (1963) Doi b\ie]i ca pâinea cald\ (1962)

dup\ altul, astrul cânt\re]ilor no[tri de Oper\, Goang\. Bucuros, ne pofte[te la mas\: «Bine a]i venit!». Nu ne a[ez\m bine [i Birlic `l ia `n primire: «Bebe, ai bani?». «Cu ce ocazie?...». «Norocul t\u, cursele de trap de mâine. Am un cal sigur, pe care ]i-l voi da pe fa]\, ca pe un as câ[tig\tor...». «Mucles, s\ nu se aud\, c\ nu mai d\ cot\. Mâine la câmp». Ridicându-ne s\-l conduc pe scumpul Grigore pân\ acas\ locuia `ntr-un apartament deasupra Romartei din Calea Victoriei, col] cu Regala -, ne iese `n drum, c\lcând sigur [i ap\sat, Puiu Iancovescu. Dup\ mâini strânse, Birlic nu scap\ s\-l asigure: «Nene Iancule, a dat norocul peste mata, c\ ne-ai `ntâlnit...». «Cu ce prilej?». «Ai bani?». «Sunt lefter sadea...». «Nu e nimica, jefuie[te-o pe coana Tota de resurse. Mâine la curse, la trap, `]i dau un cal sigur câ[tig\tor, s\ te procopse[ti pe via]\». «Ce cal?». «Nu ]i-l descop\r pân\ mâine, secret major!»”, consemneaz\ impresarul Gaby Michailescu. Drum nou (1961) Post-restant (1961) Aproape de soare (1960) B\d\ranii (1960) B\ie]ii no[tri (1959) Telegrame (1959) D-ale carnavalului (1958) Doi vecini (1958) Dou\ lozuri (1957) Directorul nostru (1955) O scrisoare pierdut\ (1953) Arenda[ul Roman (1952) Lan]ul sl\biciunilor (1952) Vizita (1952) Via]a `nvinge (1951) Doamna de la etajul II (1937) Bing Bang (1935)

BILET.ro 13

La teatrul ODEON

„Sunt propria mea so]ie” Din repertoriul recent al Teatrului Odeon face parte [i spectacolul „Sunt propria mea so]ie”, regizat de Beatrice Rancea. O poveste tulbur\toare pentru care Doug Wright, dup\ ce s-a `ncumetat s-o scrie, a primit Premiul Pulitzer `n 2004. Claudia D\boveanu

Cea mai bun\ prezentare a scriiturii lui Wright o face `ns\[i regizoarea, care m\rturise[te c\ momentul cel mai emo]ionant al carierei ei a fost `ntâlnirea cu autorul, cu ocazia premierei spectacolului „Marchizul de Sade”, montat la acela[i teatru.

Beatrice Rancea: „Doug a avut atâta `ncredere `n mine” „Faptul c\ el a fost prezent spune Beatrice - c\ a fost entuziasmat de montarea mea, a `nsemnat enorm pentru mine. A[a

identitatea dintr-o oglind\ paralel\

a `nceput «povestea noastr\ de dragoste». Ne-am re`ntâlnit cu ocazia proiectului ARTE, când am lucrat `mpreun\ chiar textul de fa]\. Magia cu care scrie m-a f\cut s\-i iubesc piesele de la prima lectur\. Aceasta ar fi povestea `ntâlnirii noastre, `n câteva cuvinte [i mult teatru. (…) Re`ntâlnirea cu unul dintre cei mai importan]i dramaturgi contemporani este un privilegiu pentru orice slujitor al scenei. (…) Cu toate c\ piesa a fost scris\ pentru a fi jucat\ de un singur actor, Doug a avut atâta `ncredere `n mine, `ncât mi-a `ng\duit s\ o adaptez, ca aceasta s\ fie jucat\ de mai mul]i interpre]i. Mai mult decât atât, Doug este de acord s\-[i interpreteze propriul personaj [i apare

`n spectacol, `n imagini filmate. Emo]ionant\, dar grea `ncercare pentru mine!”.

„Tu ar fi trebuit s\ te na[ti femeie, iar eu b\rbat!” Cu asemenea premise nu te po]i juca, pe scen\ sau `n afara ei: grea a fost atât misiunea Ioanei Ieronim, de a traduce piesa, cât [i `ncercarea g\sirii unui actor care s-o `ntruchipeze pe „b\rbata” Charlotte von Mahlsdorf, n\scut\ Lothar Berfelde. Ambele, `ncununate de succes [i `nc\rcate de emo]ie. Actorul Mircea Constantinescu - dup\ p\rerea subsemnatei, cu resurse artistice neexploatate pân\ acum la adev\rata lor for]\ - este www.VREAU

14

BILET.ro

Charlotte. O fiin]\ h\ituit\ [i h\r]uit\, care s-a luptat toat\ via]a, pân\-n anul mor]ii, 2002, pentru supravie]uire. Am spus fiin]\ pentru c\, `nc\ din copil\rie, nu [tie dac\ s\ fie Lothar sau Charlotte. Ambiguitatea situa]iei e adâncit\ de o m\tu[\ lesbian\, care-l surprinde pe adolescentul Lothar probându-i una dintre rochii: „~]i dai seama c\ natura a `ndr\znit s\ ne joace o fars\? Tu ar fi trebuit s\ te na[ti femeie, iar eu b\rbat!”. O identitate incert\, dublat\ de spaima fa]\ de un tat\ nazist abuziv, pe care-l omoar\, `l izoleaz\ pe Lothar `ntr-o tab\r\ de deten]ie pentru minori.

Acuzat\ de o rela]ie nepotrivit\ cu poli]ia secret\ a Germaniei de Est La finele celui de-al doilea r\zboi mondial, Lothar devine „oficial” Charlotte, homosexual [i travestit, care a fugit de teroarea nazist\ [i de hula contemporanilor care se considerau normali. Spre sfâr[itul vie]ii, Charlottei i se `ntâmpl\ dou\ lucruri care o vor propune drept o celebritate controversat\ a Germaniei. Iubitoare de frumos, se ocup\ de un muzeu cu mobil\, fonografe, cutii muzicale [i alte obiecte de valoare. Un punct de atrac]ie pentru to]i aceia care apreciau artefactele germane interbelice [i un motiv `n plus pentru a fi acuzat\ de o rela]ie… nepotrivit\ cu poli]ia secret\ a Germaniei de Est. Apoi, `ntâlnirea sa cu Doug Wright. Pentru c\, da, Charlotte a devenit doar cu aceast\ ocazie un personaj. Ea a existat `n realitate. „She doesn’t run a museum, she is one” (Ea nu conduce un muzeu, ci este unul), spune autorul. Aceasta este concluzia a 10 ani de coresponden]\ [i `ntâlniri. „Drag\ Charlotte von Mahlsdorf, vizitând

Distribu]ia: Charlotte von Mahlsdorf MIRCEA CONSTANTINESCU Alfred SORIN GHEORGHIU John DIMITRII BOGOMAZ Ziggy Fluß MARIAN LEP|DATU Ministrul MIRCEA N. CRE}U www.VREAU

recent Berlinul, am avut ocazia s\ te `ntâlnesc”, `[i `ncepea, la 3 septembrie 1992, Doug Wright prima scrisoare c\tre Charlotte. „Dup\ ce am citit despre muzeul t\u din Berlin von Hiten [i `n Jurgen, am [tiut c\ o vizit\ lui Mahlsdorf era esen]ial\. Am petrecut o sear\ minunat\ `n compania ta, Tante Luise BIANCA ALEXANDRA CRISTEA Copilul VLAD TRONCEA Regia, mi[carea scenic\ [i ilustra]ia muzical\: BEATRICE RANCEA Decorul: CONSTANTIN CIUBOTARIU Costumele: ALINA HERESCU

admirându-]i colec]ia de mobil\, varietatea n\ucitoare de fonografe… La finalul serii, am stat `n acel minunat bar de la subsol [i ne-ai spus pove[ti despre via]a ta. Am fost mi[ca]i (…) Avem atât de pu]ine ocazii s\ afl\m despre propriul nostru trecut ca homosexuali!... Ai reu[it s\ ne `mp\rt\[e[ti, cu gra]ie [i experien]\, lucruri care au r\mas ascunse sau au fost ignorate. Am sim]it, când am plecat, c\ `]i dator\m un lucru foarte special”. Cât de special este lucrul care a ie[it pe scena Odeonului v\ l\s\m pe voi s\ aprecia]i. Mai spunem doar c\ acest spectacol de teatru, care-]i `nroureaz\ ochii de-atâta frumuse]e, a fost d\ruit cu decorul lui Constantin Ciubotariu [i cu costumele Alinei Herescu.

BILET.ro 15

In memoriam

Hai acas\, Gil Dobric\! A sosit ora s\ ne desp\r]im, el ca s\ moar\, noi ca s\ tr\im. A[a cum spunea Platon, Gil Dobric\ a plecat, iar noi am r\mas. Avem datoria moral\ s\-i cinstim memoria. Dana Andronie „Sufletist pân\ la prostie”, Gil n-a avut copii, n-a fost c\s\torit [i nici nu a fost trecut pe statul de plat\ la stat. Avea doar darul nepre]uit de a cânta [i de a fermeca oamenii. „Am avut o via]\ foarte grea. Dup\ 1989, pe noi, vârstnicii muzicii române[ti, ne-au ras pu[tii care au plonjat direct `n MTV. Pur [i simplu, «Mamaia» a ras toate doamnele [i seniorii cântecului românesc. Ar trebui s\ se ocupe cineva [i de noi, ca s\ avem cu ce ne pl\ti `ntre]inerea”, declara Gil acum ceva vreme. Artistul [i-a purtat cu stoicism crucea pân\ când a fost chemat „acas\”. De mai bine de 16 ani, Gil suferea de gut\ cronic\, iar pneumonia dubl\ i-a „suflat” via]a. „Hit the road Jack” a fost ultima pies\ pe care a `nregistrat-o Ray Charles al românilor. Cu pu]in timp `n urm\, Gil Dobric\ spunea: „Nu-mi vine s\ cred c\ mai exist”. Peste patru decenii de cânt\ri prin cluburi [i baruri, noapte de noapte, pân\ la orele dimine]ii, [i-au spus spus cuvântul. A avut o copil\rie „dumnezeiasc\”, printre oi, vaci, cai, ra]e, gâ[te [i peisaje minunate. La 14 ani, fratele mai mare l-a dus `n Craiova, la [coala de meserii, de unde a ie[it strungar. Doar c\ „Gilache” - cum `i spuneau prietenii - a ales microfonul. A `nceput s\ cânte `n ‘63, la 17 ani, pe gratis, la clubul Uzinei „7 noiembrie”, debutând cu piese rock [i soul. Prima lui trup\ s-a numit „14 karate”. A venit apoi `n Bucure[ti, unde i s-au deschis u[ile localurilor celebre de atunci: Atlantic, Athenée Palace, Continental [i Doina. A colabowww.VREAU

rat o perioad\ [i cu trupa „Sfinx”. Nu „s-a iubit” prea mult cu regimul „de trist\ amintire”, pentru c\ refuza s\ `nchine ode la cerere. A avut `ns\ un succes nebun `n Cenaclul Flac\ra. Dar succesul `[i cere `ntotdeauna drepturile. Gil nu [i-a `ntemeiat o familie, [tiind foarte bine c\ via]a sa agitat\ ar fi putut face mai mult r\u decât bine unui alt suflet care s-ar fi apropiat de el. A[a c\ a r\mas singur, pentru a nu produce „pagube”. A fost iubit de to]i românii, de la muncitori pân\ la `nal]i demnitari. ~nsu[i (ex)pre[edintele B\sescu s-a `nscris pe lista fanilor s\i. Gil Dobric\ a plecat, la doar 61 de ani, s\-i cânte pu]in [i lui Dumnezeu. Nou\ ne-a r\mas imprimat\ pe band\ vocea lui Gilache, [i de câte ori vom sim]i nevoia s\-l ascult\m nu avem nimic altceva de f\cut decât s\ ap\s\m butonul „play”… „Hai acas\, hai cu mine./ Hai cu mine s\ pornim la drum./ Ne a[teapt\ casa noastr\ drag\,/ Iarba verde [i poteci de drum…”. Gil Dobric\ a fost unul dintre arti[tii ajuta]i `n timpul vie]ii de familia Tender. A doua zi dup\ ce artistul a trecut `n nefiin]\, Ovidiu Tender s-a dus personal [i i-a `nmânat surorii lui Gil un plic cu o sum\ de bani care s\ acopere cheltuielile de `nmormântare. „E dureros [i revolt\tor - ne-a declarat Nicole Braun Tender, so]ia lui Ovidiu - s\ vezi cum, dup\ moartea unui artist, toat\ presa d\ buzna s\ fac\ [tiri [i reportaje [i apoi s\ arate lumii ce bun [i ce mare a fost acel artist. Nu era mai frumos, mai moral, s\-l laude `n timpul vie]ii?”

BILET.ro 17

La Teatrul Foarte Mic

VITAMINE Distribu]ia:

Tat\l GHEORGHE VISU Mama MARIA PLOAE Bro TOMA D|NIL| Andreea KATIA PASCARIU Surdo-muta M|D|LINA GHI}ESCU Andreea M. ISABELA NEAM}U C\t\lin LAUREN}IU B|NESCU Poli]istul CRISTIAN RADU Regia: ANA M|RGINEANU Scenografia: INA ISB|{ESCU Muzica: PETRU M|RGINEANU Coregrafia: ANDREEA DU}| Light design, concept video: LUCIAN MOGA

Lua]i Vitamine. Pentru c\ merita]i }i s-a f\cut ru[ine de tot ceea ce ai râs? Te-ai `mp\cat `n direct la «Iart\-m\”? Te-ai `ndr\gostit de o handicapat\ la McDonald’s? Vrei s\ pui pere]i de sticl\ `n toat\ casa? Ai 40 de ani, doi copii oarecare [i vrei s\ ]i-o pui cu o vedet\? Sau ai o [ef\ care seam\n\ cu Andreea Marin [i `]i aduce un toaster cadou? Minunat, dac\ ai r\spuns da la toate acestea, ai c`[tigat un premiu-surpriz\. Dac\ ai r\spuns nu, `nseamn\ c\ [i tu ai fost cu noi la piesa Vitamine. {i ]i s-a f\cut grea]\ de tot ceea ce contribuie la consumul vie]ii tale `n exces, aici, pe P\mânt. Iar voi, cei cu premiul-surpriz\, l\sa]i dracului sinceritatea acas\, c\ nu e bun\ de nimic. Un singur lucru conteaz\: vitaminele. Explozia. Supradoza de reali-

Distruge conven]ia, recurge la tehnica cinematografiei, ironizeaz\, caricaturizeaz\, colaboreaz\ cu publicul. Un spectacol ce ofer\ o imagine cuprinz\toare a „lumii” `n care tr\im, o lume `n care sloganurile ne sufoc\, shopping-ul tv acapareaz\ media, show-ul [i telenovela ne ]in captivi `ntr-un univers fictiv. O critic\ fin\ la adresa uniformiz\rii, standardiz\rii, specializ\rii [i ce efecte au acestea asupra vie]ii de familie. Scenele se combin\ ca `ntr-un puzzle `n care actorii joac\ `n chei [i tempo-uri diferite. Au tehnic\, au ritm, sunt inventivi, iar jocul lor te provoac\ [i te `ndeamn\ s\ meditezi. tate. Supradoza de fals. Supradoza de s\n\tate. Vitaminele, lumea `n care Ana M\rgineanu [i Vera Ion ne-au `ndopat p`n\ la demen]\. Da]i-ne exit [i pleca]i. Spre Teatrul Foarte Mic. Nu [tii dac\ e[ti prezent la o pies\ de teatru sau `ntr-un show de televiziune. Nu [tii dac\ se dau replici `ntre personaje sau e func]ia denotativ\ a limbajului pe buzele lor. Nu se poate povesti, e ca [i cum ai desena o vitamin\. Se administreaz\ pe cale oral\. Se bag\ [i-n ochi, dac\ nu pricepi. Se

duce pe creier: pata. Pata care te face s\ faci nef\cutul. S\ o rupi cu ritmul, cu normalul, cu via]a ta obosit\ [i de cacao. Pata te face de tot. Constantin Vic\, Suplimentul de cultur\, decembrie 2005

Vitamine de Vera Ion Desigur, exist\ [i `n teatru, ca [i `n celelalte domenii ale boemului, o `ncercare de a cobor` arta `n strad\, [i exist\ diferite moduri de a `n]elege umanizarea asta, cum ar fi la noi, `ncercarea de a cobor` www.VREAU

18

BILET.ro

arta `n strad\ prin a urca-o cu liftul `n apartamentele de bloc. {i este l\udabil c\ se `ncearc\ o ruptur\ de vechile tradi]ii teatrale [i o apropiere de un anumit firesc al interpret\rii. La fel de l\udabil este faptul c\ Vitamine are un mesaj clar [i (poate) `ncearc\ s\ trag\ un semnal de alarm\. Dar pentru asta am senza]ia c\ nu trebuie s\ merg la teatru ca s\ v\d piesa Verei Ion. Fiindc\ piesa Verei Ion nici m\car nu este a ei, ci o tot scriem cu to]ii, de vreo 15 ani. Radu Nichitescu, mar]i.ro, 24 ianuarie 2006

REPERTORIU TEATRUL MIC R|ZBOI CU TROIA NU SE FACE dup\ Jean Giraudoux Un spectacol de Florin C\linescu Premiera: 20, 21 Ianuarie 2007 HAMLET ALBUM DE FAMILIE dup\ Shakespeare/ Muller/ Rilke/Majakovski un spectacol de Claudio Collova Premiera: 6 Octombrie 2006 CUM GÂNDE{TE AMY de David Hare Regia: C\t\lina Buzoianu Premiera: 26, 27 noiembrie 2005 O ZI DIN VIA}A LUI NICOLAE CEAU{ESCU de Denis Dinulescu Regia: Alexandru Tocilescu Premiera: 17,18 Februarie 2005 POVESTIRI DIN CANTERBURY dup\ Geoffrey Chaucer Regia: Nona Ciobanu Premiera: 7,10 Octombrie 2004 ALEX SI MORRIS de Michael Elkin Regia: Gelu Colceag Premiera: 27,28 Februarie 2004 CUM IUBE{TE CEALALT| JUM|TATE de Alan Ayckbourn Regia: Sanda Manu Premiera: 18 octombrie 2003 PE GAURA CHEII de Joe Orton Regia: Moshe Yassur Premiera: 15 mai 2003 SPIONUL BALCANIC de Dusan Kovacevic Regia: Claudiu Goga Premiera: 19 mai 2001 TEATRUL FOARTE MIC SADO-MASO BLUES BAR de Maria Manolescu Regia: Gianina C\rbunariu

Intersectie cu vitamine Spectacolele regizate de Ana M\rgineanu în ultima vreme demonstreaz\ f\r\ urm\ de dubiu apeten]a acesteia pentru dramaturgia nou\ autohton\. (...) Vitamine, recenta produc]ie de la Teatrul Foarte Mic, este înc\ un exemplu. De data aceasta, textul este semnat de Vera Ion, dramaturg debutant [i regizor în devenire (...). De altminteri, piesa chiar face parte din recolta de texte pe care dramAcum o strânge anual [i onoreaz\ încrederea acordat\ genera]iei sub 26 de ani. Este un text plin de nerv, cu scene extrem de scurte, secven]e aproape. www.VREAU

Premiera: 25 Martie 2007 MOJO - O POVESTE CU GANGSTERI de Jez Butterworth Regia: Radu Dragomirescu Premiera: 21 Octombrie 2006 {I NOI {I EA... de Emanuel P`rvu [i Oreste Teodorescu Regia: Emanuel P`rvu Premiera: 13 Mai 2006 C|UTÂND SEMNE DE VIA}| INTELIGENT| ~N UNIVERS de Jane Wagner Regia: Liana Ceterchi Premiera: 1 Aprilie 2006 NOAPTEA ARAB| de Roland Schimmelpfennig Regia: Theodora Herghelegiu Premiera: 2 Februarie 2006 VITAMINE de Vera Ion Regia: Ana M\rgineanu Premiera: 14,15 Ianuarie 2006 DOMNI{OARA DIN AMHERST de William Luce Regia: Moshe Yassur Premiera: 15 decembrie 2005 TERORISM de Oleg [i Vladimir Presniakov Regia: Gianina C\rbunariu Premiera: 30 noiembrie 2005 FLUTURII SUNT LIBERI de Leonard Gershe Regia: Diana Iliescu Premiera: 30 octombrie 2005 M| TOT DUC... adaptare liber\ dup\ William Shakespeare, Marc Dore Cu: Oana Pellea [i Mihai Gruia Sandu Premiera: 10,12 decembrie 2004 MADY-BABY.EDU de Gianina C\rbunaru Regia: Gianina C\rbunariu Premiera: 11 noiembrie 2004 8PT N9U|, 89... FIERBINTE DUP| ‘89 proiect de promovare a dramaturgiei române[ti contemporane Regia: Ana M\rgineanu Premiera: 15, 16 octombrie 2004

Relativa unitate de loc - majoritatea întâmpl\rilor se petrec în apartamentul familiei S - nu implic\ nicidecum [i unitatea de ac]iune. Dimpotriv\, locul are mai degrab\ statut de intersec]ie. Gânduri, atitudini, st\ri, puncte de vedere, senza]ii, aspira]ii, idealuri etc. Trec unele pe lâng\ altele, se întretaie uneori sau se întâlnesc o clip\. Insuficient pentru a cristaliza o baz\ comun\. Alta decât cea formal\ - cadrul familiei. Acesta este luat ca atare [i pare stabil. O aparen]\ care nu rezist\ îns\ la confruntarea cu nimic altceva decât îns\[i via]a. Eugenia Anca ROTESCU, Observator cultural, 16-22 martie 2006

BILET.ro 19

Teatrul Nottara

Scandal la Oper\! Comedie de KEN LUDWIG DISTRIBU}IA: (`n ordinea intr\rii `n scen\)

Max - ADRIAN V|NCIC| Maggie - RALUCA GHEORGHIU Saunders - MIRCEA DIACONU Tito Merelli - ALEXANDRU JITEA Maria Merelli - LUMINI}A ERGA Liftierul - ALEXANDRU GHEORGHIU Diana - CERASELA IOSIFESCU Julia - VICTORIA COCIA{ Un spectacol de: PETRE BOKOR Decorurile: PUIU ANTEMIR Costumele: ANCA MARCU Consilier muzical: CONSTAN}A CÂMPEANU „Teatrul Nottara prezint\, ast\zi, comedia «Scandal la oper\!», de Ken Ludwig, `n regia lui Petre Bokor, la o zi dup\ premiera unui spectacol pe acela[i text la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. «Scandal la oper\!» a fost distins\, printre altele, cu dou\ premii Tony `n Statele Unite [i trofee Outer Critics Circle - o asocia]ie a criticilor de teatru care scriu despre spectacole din New York. De asemenea, piesa a fost nominalizat\ la Premiul Olivier. «Comedia anului». Ea s-a dovedit a fi una dintre cele mai populare comedii din ultimele dou\ decenii, fiind tradus\ `n 17 limbi [i jucat\

`n peste 30 de ]\ri”. Simona Tudorache / Curierul National, ianuarie 2006 „Una dintre comediile care aduce publicul `n sala teatrului de pe bulevard este cea scris\ de Ken Ludwig, «Scandal la Oper\». Traducerea [i adaptarea precum [i regia sunt semnate de Petre Bokor, unul dintre pietenii Teatrului Nottara. Dar nu numai Petre Bokor este prietenul teatrului, ci [i autorul. ~ntr-o scrisoare, chiar a mul]umit conducerii c\ a fost de acord s\-i monteze piesa. Trebuie s\ spunem c\ montarea este o reu[it\, mai ales c\ adun\ `n distribu]ie nume importante ale acestei scene: de la Mircea Diaconu, Raluca Gheorghiu, Victoria Cocia[, Lumini]a Erga, pân\ la Cerasela Iosifescu, Valeriu Preda, Ion Grosu [i Adrian V\ncic\”. Mariana Cri[, Azi - februarie 2006

HANGI}A, de Carlo Goldoni LEONCE SI LENA, de Georg Buchner VARIA}IUNI ENIGMATICE, de Eric Emmanuel Schmitt P|DUREA, de A.N. Ostrovski NU SE {TIE CUM, de Luigi Pirandello PETRECERE INTR-UN PIAN CU COAD| de Mihai Ispirescu

Spectacole SCANDAL LA OPER|, de KEN LUDWIG NEMURITORUL, de Gheorghe S\s\rman BILLY SCHIOPUL, de Martin Mc Donagh TITANIC VALS, de Tudor Mu[atescu www.VREAU

20

BILET.ro

Poezia teatrului / Teatrul poeziei

~n ]ara surâsului Pentru Dorin Teodorescu Tu ai plecat pe drumul nev\zut Ca un arhanghel trist, chemat de Dumnezeu S-a tras cortina peste „Timpul” t\u Cu lacrimile nemachiate Cu suflete îndoliate Noi am r\mas atât de tri[ti [i-ndurera]i A[a nedumeri]i…atâta de speria]i Ce brad s-a frânt? Ce s-a întâmplat? Cine-a trecut pe lâng\ noi? Cine te-a luat? Unde-i c\rarea ta? Pe care drum? Unde-i ]ara ta în care e[ti acum? Poate „}ara surâsului” …e ]ara ta Poate o muzic\ divin\ te-a fermecat [i luat la ea. De ce încep s\ în]eleg C\ dâra de lumin\ Te-a dus cu pa[ii tremurând Spre flac\ra divin\? De ce încep s\ în]eleg C\ sus spre nesfâr[itul cer Vr\jit de Slava Sfânt\ Tu ai plecat la El. Cleopatra Melidoneanu, 4 aprilie 2007

Curtezan la cele [apte arte Maestrului Tudor Gheorghe ~nchinare Atât din cobz\ cât, la fel, din grai Ridic\ [i coboar\ lin vocala, Aidoma cu sunetul de nai {i salt\ `n picioare toat\ sala Ierta]i-mi, v\ implor, pu]in umorul, Voi pentru mine a]i fi toate apte Dac\ n-ar fi m\ria-sa, Actorul ~mbr\]i[ându-v\ pe toate [apte De[i, cu voi, ar vrea s\ se `nsoare Vedete g\g\u]e, ciupercate, Ce-au ap\rut ca „boii-popii”-n soare, Artistul, `ns\, le a[az\-n spate. Pe scen\ el tr\ie[te `nc-o dat\, E personajul c\ruia-i d\ via]\, Sau cânt\ [i recit\ o balad\ Filtrând-o fin prin vorb\, ori musta]\. www.VREAU

~i zice-ntotdeauna din l\ut\ Venind, din timpuri, cu-alte menestrele {i persifleaz\ muzic-aia slut\ Cu iz de Orient [i de manele F\-i plec\ciune, tinere, [i-ascult\ {i tu, b\trâne, ce-abia-]i duci necazul, C\-n glasul lui durerea noastr\, mult\ St\ la un loc cu zâmbetul [i hazul. Ve[nic `ndr\gostit de-a voastr\ art\ V-a[ fredona mereu o serenad\, Dar nu mi-a]i l\sat cheia de la poart\ {i nici talent s\ mânui o balad\. Radu V. Pandele

Mi[u Fotino `n ritm de Goga De va veni la tine Mi[u De sub cenzura st\nescian\1, Tu readu-l `n lumini[u’ Unde e vodca suveran\; De va veni la tine-n goan\, Purtând durerea sa amar\, Tu vodc\ grup s\-i dai, „Herman\” {i-atunci nici capu’ n-o s\-l doar\! {i las\-l poanta s\-[i reverse, Ca bun\voia-n draci s\ curg\: De hohote vor fi averse C\-n râs e-o for]\ demiurg\. Umor e-n Mi[u cu barilul, Cu [aga poa’ s\ te [i-mbete, C\-i mucalit cât 5 gazete, {i hazului `i [tie [pilul. George Pruteanu 1) ~n obi[nuitele conversa]ii de la mas\, Traian St\nescu ori `l `ntrerupea pe Mi[u Fotino când `i era poanta mai drag\, ori `l contrazicea pân\-l aducea `n pragul disper\rii - prag pe care totu[i Mi[u nu-l trecea.

N-am fost învins În lutul greu din care am plecat Am fr\mântat sim]ire. Din ur\ am cl\dit iubire. Între seninul din Înalt {i jalnicul de jos Mereu m-am întors În lutul greu din care am plecat. N-am fost învins, dar nici n-am câ[tigat. Mi-e barba alb\, încâlcit\, roas\. P\rinte, o s\ vin curând acas\. Ernest Maftei

BILET.ro 21

Cea de-a cincea edi]ie a Festivalului Comediei Române[ti s-a desf\[urat sub semnul premierelor, surprizelor pl\cute [i - ca s\ nu ne vin\ r\u de-atâta dulce mioritic - al s\rii `n bucate pres\rate de directorul festCO, George Mih\i]\, peste delicatesa cu iz european, numit UNITER… Claudia D\boveanu

Caramitru, „Revizorul” de la UNITER Printre oaspe]i de seam\, show-uri de calitate [i, pentru prima oar\, deschiderea oficial\ c\tre Europa, [i-au f\cut loc [i câteva nemul]umiri iterate `nc\ de la deschiderea Festivalului, de actorul [i directorul George Mih\i]\, la adresa institu]iei UNITER [i pre[edintelui acesteia, actorul Ion Caramitru. Ca de la profesionist la profesionist, Mih\i]\ directorul de teatru - i-a repro[at lui Caramitru - pre[edintele - c\ forul pe care-l p\store[te i-a ocolit cu regularitate l\ca[ul de cultur\ de care se ocup\ - Teatrul de Comedie

-, spectacole foarte bune montate `n ultima vreme fiind trecute cu vederea „abil” de membrii criticii de specialitate, componen]i ai juriului de nominaliz\ri. A dat un exemplu concret, „Revizorul”, de Gogol, `n regia lui Hora]iu M\l\ele. Pe bun\ dreptate, o excelent\ produc]ie a Teatrului de Comedie, vitregit\ de juriu. Mih\i]\ a declarat c\ Ion Caramitru este `nsu[i „Revizorul” UNITER [i c\ nominaliz\rile [i premiile se cam `ntâmpl\ „`n familie”. Dar, la Gala Festivalului de Comedie, a ad\ugat c\ ar fi fericit s\-i acorde un premiu lui Caramitru, ca actor, c\ci acesta este realmente un mare actor. Dar, `n calitate de pre[edinte UNITER... r\mâne cum a scris Gogol... Sim]ind nevoia s\ se apere, Caramitru s-a ar\tat nedumerit de asemenea acuze, spunând c\ domnia-sa nu influen]eaz\ `n nici un

Zâmbind `n piroane, la

festCO 2007

www.VREAU

22

BILET.ro

Matei Vi[niec, vedeta festCO 2007 Mult zgomot pentru nimic, ar spune Marele Will [i [i-ar `ndrepta aten]ia c\tre arlechin. S\ intre actorii la festCO 2007, s\ (ne) vedem `n oglinda lumii! Dintre nout\]ile salutare a[ men]iona faptul c\ trupe de teatru din Fran]a, Grecia [i Serbia s-au al\turat teatrelor independente [i de stat din România. Am avut parte, astfel, de o s\pt\mân\ a comediei române[ti interpretat\ `n patru limbi de circula]ie interna]ional\. Spectacolele, sesiunile zilnice de lectur\ de dramaturgie, dezbaterile tematice, ca [i spectacolul de deschidere, Gala Comediei [i decernarea premiilor Concursului de Comedie au `ntregit, `ntre 24-31 martie, universul festCO. F\r\ doar [i poate, vedeta festCO 2007 a fost dramaturgul Matei Vi[niec. ~ntr-un perpetuu periplu cultural pe mapamond, Vi[niec a poposit `n ]ara natal\ cu acest prilej. Spectacolul de anima]ie cu p\pu[i „Voci `n `ntuneric”, dup\ Teatru descompus, de Matei Vi[niec, jucat `n francez\, [i alte dou\ spectacole având la baz\ textele sale, rostite `n greac\ [i român\, au fost doar câteva dintre cadourile cu care ne-a r\sf\]at.

Cic\ ni[te cronicari La edi]ia trecut\ a festCO, unul dintre membrii juriului - nu spui cine, persoan\ important\… - declara c\ n-au prea avut de unde s\ aleag\ spectacole care s\ participe la festival, pentru simplul motiv c\ texte române[ti care s\ aib\ ([i) umor sunt foarte greu de g\sit, dac\ nu imposibil. I-a[ sugera respectuos doamnei critic mai multe lucruri. Unul ar fi c\ texte cu umor exist\ puzderie, doar cu umorul unora dintre membrii juriului st\m mai prost. Apoi c\, dac\ s-a referit la tinerii dramaturgi, exist\ nu foarte mul]i, dar nici pu]ini cei care au [i talent, [i umor. I-a[ enumera, printre al]ii, pe Mimi Br\nescu, Peca {tefan, Lia Bugnar, Carmen Vioreanu. Spectacole dup\ textele lor se joac\ bine-mersi, mult [i bine `n cluburi. Iar unele au „nimerit”, iat\, chiar [i-n festCO! {i nimeni n-avea aerul c\ asist\ la vreo `nmormântare. ~n caz c\ f\cea referire la clasici, nici aici observa]ia distinsei cronic\rese nu st\-n picioare. A fost nevoie de viziunea regizoral\ a lui Dan Tudor, pentru a actualiza scrierea clasic\ a lui Vasile Alecsandri, „Sânziana [I Pepelea”; de geniul [i profunzimea lui Tompa Gabor, pentru a da „Scrisorii pierdute” a lui I.L. Caragiale sensuri neb\nuite ale comicului de situa]ie [i de (sic!) personaje; de capacitatea de a face haz de necaz [i de uitarea unor vremuri nu demult apuse, pe care a mizat Tocilescu, atunci când a montat „Comedie ro[ie”. {i exemplele pot continua. Oricum, nu-mi propun s\ dau lec]ii nim\nui. Un festival de comedie o dat\ `ncheiat, nu putem decât s\ ne gândim, zâmbind `n… piroane, precum trofeul festCO imaginat de Hora]iu M\l\ele, la cea de-a [asea edi]ie. www.VREAU

BILET.ro

Radu Beligan, al\turi de Traian Petrescu, directorul economic al Teatrului de Comedie

Gheorghe Dinic\ [i Dumitru Ruc\reanu

Iurie Darie, Anca Pandrea [i Marin Moraru

Fotografii de: Cornel Laz\r

fel decizia juriilor UNITER [i c\ unele performan]e actorice[ti, ca aceea a Sandei Toma, din „Comedie ro[ie” de la TNB, sau spectacolele lui Ciulei de la Bulandra, „{ase personaje `n c\utarea unui autor” [i „Henric al IV-lea” au fost date uit\rii de juriu.

Vladimir G\itan [i {erban Ionescu

Ion Lucian, George Mih\i]\ [i Nicu Constantin

23

„O scrisoare pierdut\”, `n travesti - varianta `n limba maghiar\ a lui Tompa Gábor

Sanda Toma [i Ion Lucian

Laurea]ii festCO2007 1. Marele premiu - spectacolul „Comedie ro[ie” de Constantin Turturic\ - Teatrul Na]ional „I.L. Caragiale”, Bucure[ti 2. Premiul special al juriului Ion Lucian pentru rolul „Cârceanu”, din spectacolul „Comedie ro[ie”, de Constantin Turturic\, Teatrul Na]ional „I.L. Caragiale” Bucure[ti 3. Premiul pentru regie - Tompa Gábor, pentru spectacolul „O scrisoare pierdut\” de I.L. Caragiale - Teatrul Maghiar de Stat Cluj 4. Premiul pentru scenografie Milivoje Štulovic, pentru decorul spectacolului „D’ale carnavalului”, de I.L. Caragiale - Teatrul „Joakim Vujic” Kragujevac, Serbia 5. Premiul pentru cel mai bun actor `n rol principal - Bács Miklós, pentru rolul Zoe din spectacolul „O scrisoare pierdut\”, de I.L. Caragiale - Teatrul Maghiar de Stat Cluj 6. Premiul pentru cea mai bun\ actri]\ `n rol principal - Sanda Toma, pentru „Nevasta”, din spectacolul „Comedie ro[ie”, de www.VREAU

24

BILET.ro

Constantin Turturic\ - Teatrul Na]ional „I.L. Caragiale”, Bucure[ti 7. Premiul pentru cel mai bun actor `n rol secundar - ex-aeqvo - Silviu Biri[ pentru „L\cust\ Vod\”, din spectacolul „Sânziana [i Pepelea”, dup\ Vasile Alecsandri Teatrul Na]ional „I.L. Caragiale” Bucure[ti - Marius Manole pentru „Paul”, din spectacolul „St\ s\ plou\”, de Lia Bugnar - Teatrul LUNI de la Green Hours 8. Premiul pentru originalitate Eric Deniaud, pentru spectacolul „Voci `n `ntuneric”, dup\ Matei Vi[niec - ExtraMuros, cu spijinul Drolatic Industry Paris, Fran]a 9. Premiul pentru tineri creatori realizatorilor spectacolului „Adio

Carmen” - (produc\tori: Teatrul de Comedie [i Clubul Unesco `n cadrul proiectului COMEDIA }INE LA TINERI) dramaturgul Cornel Mimi Br\nescu, regizorul Titus Scurt, scenograful Magdalena Ciubotariu, actorii: Andreea Gr\mo[teanu, Adelaida Zamfira, Mirela Ze]a [i Doru Bem 10. Premiul pentru debut - Andrei {erban, pentru rolul „Vio”, din spectacolul „No One”, de Carmen Vioreanu - Teatrul Tineretului Metropolis Premiu oferit de Studio Caligraf Anul acesta, Premiul de Excelen]\ a fost oferit de Teatrul de Comedie actorului Ion Lucian.

<Jos p\l\ria!> pentru VREAU BILET.ro festCO a acordat [i o diplom\ de excelen]\, intitulat\ <Jos P|L|RIA>, revistei VREAU BILET.ro (prima revist\ de cultura spectacolului), din urm\toarele motive: z Pentru campania de recucerire a publicului de sal\ z Pentru lupta `mpotriva conceptului de target [i repunerea `n drepturi a no]iunii de public z Pentru adânca reveren]\ pe care o face `n fa]a culturii `n general [i a culturii spectacolului `n special z Pentru c\ nu se pune mai presus de ceea ce serve[te: lumea spectacolului z Pentru c\, fiind , avea nevoie de un joben

Sanda Toma, `n „Comedie ro[ie”

Fotografii de: Cornel Laz\r

25

Spectacolele private, impozitate mai r\u ca jocurile de noroc Relu\m, ceva mai nuan]at, o problem\ abordat\ `n editorialul din num\rul trecut, [i anume brutalitatea taxelor impuse de teatrele de stat spectacolelor private. ~ncerc\m astfel s\ d\m [i un r\spuns analitic la `ntrebarea: de ce sunt atât de scumpe spectacolele private?

Mircea Diaconu

eatrul Na]ional din Bucure[ti este o adev\rat\ uzin\, `n care lucreaz\ 480 de angaja]i. Ace[tia s-au organizat `n trei sindicate: Sindicatul Liber, care cuprinde 30-40 de actori [i 110 func]ionari, Sindicatul tehnic de scen\ (110 angaja]i din sectorul tehnic [i, mai nou, Sindicatul angaja]ilor de la atelierele teatrului.

T

Pe considerentul c\ salariile angaja]ilor sunt mici (lucru perfect adev\rat), pe lâng\ organizarea sindical\, li s-a permis celor din sectorul tehnic (lumini, sunet, ma[ini[ti etc) s\-[i creeze un SRL propriu, condus de „Tata Vlad” (regizorul tehnic Vlad St\nescu), care s\ negocieze direct cu companiile private. Acest SRL activeaz\ `n incinta [i

cu dot\rile teatrului. Gest filantropic, nimic de zis, doar c\ lucrurile au sc\pat pu]in de sub control. Un sunetist ajunge s\ cear\ [i 900 de lei pe spectacol, pentru o activitate pe care oricum ar desf\[ura-o la un spectacol al teatrului, [i pentru care are deja un salariu lunar. Dac\ o companie privat\ sau un organizator de spectacole vrea s\ `nchirieze sala, conducerea impune o chirie ustur\toare, cuprins\ `ntre 6.000-12.000 de lei (1.800-3.600 euro) pe spectacol. Da, dar `n aceast\ sum\ nu intr\ [i serviciile. Acestea se negociaz\ cu „Tata Vlad”. Iar `n zilele de luni, pentru c\ e relache, suma se cam dubleaz\... De unde rezult\ un indice de autofinan]are destul de bun: 11,5%. Adic\, la o subven]ie de la MCC de 19.000.000 de lei, cât a avut pe 2006, TNB a realizat, din venituri proprii, 2.200.000 de lei.

col de calitate, pe o scen\ adecvat\, pl\te[te urm\toarele taxe [i impozite: aproximativ 30% din `ncas\rile pe bilete, 5% impozit pe spectacol, 5% timbru teatral, 8,5% drepturi de autor, 2% impozit pe suma `ncasat\ [i 19% TVA. Dac\ sala este [i patrimoniu muzeal (cum e Sala Palatului) se mai pl\tesc 2%. ~n total, 71,5%, la care se adaug\ plata angaja]ilor din teatru. Din ce r\mâne, compania privat\ trebuie s\ pl\teasc\ arti[tii, transportul acestora, cazarea etc. Este imposibil s\ desf\[ori cinstit o afacere `n acest domeniu, „penaliz\rile” fiind atât de drastice, `ncât compania privat\ e `mpins\ spre evaziune fis-

Taxe [i impozite de peste 70% Dup\ modelul bucure[tean, re]eta a `nceput s\ fie practicat\ cu succes [i la teatrele din provincie. Una peste alta, o companie privat\, care vrea s\ prezinte un specta-

Ion Caramitru www.VREAU

26

BILET.ro

cal\. Asta `n cazul `n care are ce s\ mai „evazioneze”.

O lege comunist\ Mircea Diaconu, directorul Teatrului Nottara considera, cu ceva timp `n urm\, c\ principalul vinovat de contraperforman]a teatrelor de stat este Legea Teatrelor. „A[ putea realiza acelea[i rezultate cu jum\tate din personalul de 140 de oameni pe care `l am - declara domnia sa, cu un an `n urm\, `n «S\pt\mâna Financiar\» m\rindu-le acestora salariile la nivelul de merit. Din p\cate, legea teatrelor nu ne permite. Din acest punct de vedere, tr\im `nc\ `n comunism”. La fel de adev\rat este `ns\ c\ aceea[i lege le asigur\ [i un oarecare confort financiar: MCC [i Prim\riile nu cer decât acoperirea a 10% din subven]ie. ~n felul acesta, teatrele pot pune un pre] de vânzare a biletelor de 10-12% din pre]ul real, ceea ce constituie un argument de atractivitate pentru public. Ar r\mâne, deci, cu o strategie de marketing inteligent\ [i activ\, loc [i condi]ii de performan]\.

Mircea Corni[teanu: „Ne-am creat singuri privilegiile” La acest capitol exceleaz\ Teatrul Na]ional din Craiova (director Mircea Corni[teanu) [i Teatrul de Comedie din Bucure[ti (director George Mih\i]\). Na]ionalul craiovean este cel mai titrat teatru din România ultimilor 16 ani. A participat la peste 140 de turnee [i festivaluri, `n 50 de ]\ri. Anul trecut, de pild\, a fost la [apte festivaluri interna]ionale, ob]inând www.VREAU

trei premii. Participarea n-a fost pl\tit\ de teatru, ci de organizatori. Reputa]ia mondial\ a institu]iei este dublat\ [i de eficien]a investi]iei `n mont\ri, aceasta f\cându-se nici cu zgârcenie, dar nici cu risip\. Iar indicele de autofinan]are este unul dintre cele mai mari: 12,9%. Cel mai scump spectacol a fost „Cum dori]i sau Noaptea de la spartul târgului”, de Shakespeare, `n regia lui Silviu Purc\rete. Montarea a costat 98.000 de lei (32.660 de euro), care, de altfel, s-au [i recuperat, din cele 70 de reprezenta]ii de pân\ acum (20 `n str\in\tate). Comparativ, la „Burghezul gentilom” (pies\ cu priz\ la public, montat\ de TNB), numai decorurile au costat 1.000.000 de lei (303.000 euro). „Nu am fost cu nimic privilegia]i fa]\ de alte teatre - declar\ Mircea Corni[teanu, directorul Teatrului Na]ional din Craiova. Ne-am creat singuri privilegiile. Anul trecut, la Festivalul Shakespeare din Anglia, unde am participat cu piesa «Cum dori]i sau Noaptea de la spartul târgului», numai onorariul teatrului nostru a fost de 30.000 de euro. Ca s\ nu mai pun la socoteal\, transportul oamenilor, al decorurilor, diurna [i toate celelalte cheltuieli suportate de organizatori”.

din acelea[i ra]iuni economice, a transformat barul existent `n sal\ de spectacole (actuala Sal\ Studio). La Teatrul de Comedie, atragerea tinerilor are ponderea unei veritabile misiuni. De altfel, George Mih\i]\ a [i ini]iat, `n colaborare cu Prim\ria Capitalei, proiectul „Comedia ]ine la tineri”, care are ca scop promovarea [i sus]inerea tinerilor absolven]i de teatru (actori, regizori, scenografi). O alt\ tehnic\ de seduc]ie a publicul tân\r este montarea unor piese vechi („Chiri]a of Bârzoieni”, „A dou\sprezecea noapte”) cu o distribu]ie pe gustul noii genera]ii (Tudor Chiril\, {tefan B\nic\ Jr, Emilia Popescu etc.) Astfel, teatrul func]ioneaz\ cu o prezen]\ general\ a publicului de 90%, la ambele s\li, la un pre] al biletelor de 10 [i 15 lei. Dar cea mai ampl\ ini]iativ\ a lui George Mih\i]\ este Fesivalul Comediei, a c\rui a cincea edi]ie tocmai s-a `ncheiat. La deschidere, George Mih\i]\ a declarat Teatrul de Comedie „Zon\ Liber\ de UNITER”. Un amic din Londra al lui Radu Beligan `l `ntreba de ce, dup\ atâta timp de la schimbarea regimului, `n România nu exist\ `nc\ teatre private. R\spunsul la aceast\ mirare este faptul c\ teatrele, spre deosebire de alte stabilimente, nu s-au privatizat. Faptul `n sine ar putea fi pozitiv, dac\ `ntre timp teatrele n-ar fi devenit, `mpotriva propriei meniri, factori de spoliere a ini]iativei culturale. Mai exact, cu unele excep]ii, s-au transformat `n gazde cu ora sau cu ziua a spectacolelor private, dar la pre] de hotel de cinci stele.

Fotografii de: Cornel Laz\r

George Mih\i]\

Zona liber\ de UNITER ~n general, institu]iile culturale caut\ s\-[i deschid\, pentru a mai avea cât de cât o surs\ suplimentar\ de venit, tot felul de chio[curi, buticuri, baruri etc. George Mih\i]\ este, probabil, singurul director de teatru care,

Mircea Corni[teanu

BILET.ro 27

Teatrul Na]ional - Sala Atelier

Sonat\ pentru saxofon [i Eva Regia: MIHAI MANOLESCU Decoruri [i costume: DIANA IOAN Mi[carea scenic\: ALEXA MEZINCESCU Muzica: NICOLAS SIMION

Cu : MARIUS BODOCHI TEODORA MARE{

Data primei reprezenta]ii: 24 ianuarie 2004; Data premierei: 5 februarie 2004; Durata spectacolului: 1 h 35 min

Eugen {erb\nescu: „Piesa din aceast\ sear\ face vorbire [i sim]ire despre singur\tatea n\scut\ din iubire [i despre iubirea n\scut\ din singur\tate. În acela[i timp, se - [i v\ - întreab\ dac\ erotismul exacerbat ucide sau revigoreaz\ iubirea, ucide sau revigoreaz\ cuplul, nu oricând, ci acum, la începutul secolului 21, cu localizare nu oriunde, ci aici, la Bucure[ti. (...)Pe scurt - în problematica erotic\ nu exist\ tipuri, exist\ doar cazuri. Exist\ un singur tip: partenerii se iubesc (altfel nu avem erotic\, avem doar anatomie) - [i exist\ milioane de cazuri de exprimare [i neîn]elegere a sentimentului reciproc. Sonat\ pentru Saxofon [i Eva este unul dintre aceste cazuri, un dublu gest de iubire, poate [ocant, poate neverosimil, dar decupat dintr-o mi[care mai ampl\ a lui homo eroticus, dintr-un perpetuum mobile care vine din trecutul cel mai îndep\rtat [i merge în viitorul cel mai îndep\rtat, func]ionând în pofida tuturor legilor fizicii. Un perpetuum mobile de cea mai viabil\ spe]\, cea... metafizic\. Este un gest disperat al unui b\rbat care î[i calc\ în picioare demnitatea spre a nu se desp\r]i de o femeie, urmat, în pandant, de gestul disperat al femeii care î[i calc\ în picioare demnitatea spre a nu se desp\r]i de el. Ambele pot fi privite dintr-un unghi liric sau dintr-un unghi cinic sau dintr-un unghi ludic, dar nu pot fi ignorate”.

Mihai Manolescu: „Piesa de fa]\ este o poveste de dragoste în care un cuplu modern de îndr\gosti]i e pe cale de a fi dezbinat de c\tre un intrigant, ca în orice pies\ cu subiect amoros din literatura dramatic\ tradi]ional\. Piesa noastr\ nu este îns\ tradi]ional\ pentru c\ ea propune o inova]ie posibil\ numai în contextul contemporan al unei lumi fulgerate de tensiuni interioare distructive: intrigantul este una [i aceea[i persoan\ cu îndr\gostitul.(...) Personajul nostru este modificat de propria func]ie social\: om politic fiind, ajunge s\ îndr\geasc\ metoda manipul\rii, metod\ care în politic\ îi asigur\ puterea, [i, dorindu-[i suprema]ia [i în amor, transfer\ modalitatea din domeniul politicii în cel sentimental. Sfâ[iat între iubire si orgoliu, ca un personaj shakespearian, politicianul nostru, aflat într-un moment de glorie, descoper\ c\ posesiunea în iubire nu înseamn\ iubire [i c\ orgoliul însingureaz\ iar s\rb\toarea nu are sens decât împ\rt\[it\ fiind”. www.VREAU

BILET.ro 29

La Cap[a, unde vin to]i seniorii

(III)

„La Cap[a, unde vin to]i seniorii, Local cu douã mari despãr]ituri; |ntr-una se mãnâncã prãjituri, {i-ntr-alta se mãnâncã... scriitorii” N. CREVEDIA

Povestiri [i `ntâmpl\ri comentate la CAP{A Dan Toma Dulciu

Gloria CASEI CAP{A s-a n\scut o dat\ cu cartea lui Max Rosetti, „Între CAP{A [i Palat” (1875), oper\ insignifiant\, din care posteritatea a re]inut doar titlul. Sintagma aceasta s-a transmis pân\ în zilele noastre, cu semnifica]ia oarecum ezo-

teric\ a unei rela]ii oculte dintre cei ce a[teapt\ puterea [i cel ce o d\; o a[teptare înfrigurat\, n\scut\ în creuzetul speran]elor [i al deziluziilor, marcat\ de m\rinimia unei puteri spirituale, pe care numai CAP{A o poate conferi.

Gabi Mich\ilescu

Pân\ dup\ Primul R\zboi Mondial, CAP{A a fost o zon\ tabu pentru mul]i dintre români, aici putând p\trunde doar oameni politici, de la „ministru [i 5000 de hectare în sus”. Dar vremurile nu stau pe loc iar anii de dup\ r\zboi aduc cu ei o schimbare radical\ a statutului s\u. Din Imperiu al latifundiarilor cosmopoli]i, al prin]ilor de sânge, cu nume încrustat cu demnitate într-un Almanah Gotha, CAP{A se transform\ în Republic\ a oamenilor de spirit, teritoriu privilegiat al arti[tilor [i scriitorilor îndeosebi. Bârfe literare, de un exotic dâmbovi]ean, cancanuri mustind în licori edulco-

rate în arom\ de „schwartz” g\seau aici o cutie de rezonan]\ de o perfec]iune neegalat\.

„Am în]eles s\-mi iei nevasta, dar [i halatul [i papucii ?!?” Întâmpl\rile oculte din cetatea literelor se cometau cu voluptate în saloanele de consuma]ie, cu savori de dulceg\rii nevinovate. [uetele nesfâr[ite m\cinau timpul, desf\când în patru firele v\zute [i nev\zute ale unor fapte demne de poveste. Câte nu s-au spus aici, la CAP{A! Poate c\ [i întâmplarea de mai jos a f\cut, la vremea ei, furori. Povestit\ de domnul Gabi Mich\ilescu, ar suna astfel: Constantin Notarra, bun prieten cu Caragiale, c\ruia i-a pus în scen\ „O Noapte furtunoas\” [i „D’ale carnavalului” (ba chiar interpretându-i cu talent neuitatele personaje numite Chiriac sau Nae Girimea) n-avea deloc noroc în c\snicie. Prima sa so]ie, actri]a cam nurlie Amelia Wellner, bine apreciat\ chiar de Vasile Alecsandri, se cam deda la „tradus”. Odat\, pe când so]ul era plecat în ob[tescul turneu, ea este protagonista unei întâmpl\ri aduc\toare de hohote de râs printre bârfitorii de la CAP{A. Gr\bit s\ vin\ în Bucure[ti, fiindc\ spectacolul de la Ploie[ti se anulase, C. Notarra deschide www.VREAU

30

BILET.ro

Grigore Gafencu u[a casei sale, p\trunde în salon [i… acum s\ te ]ii comedie: în fa]a sa, o scen\ tare: Caragiale, în halatul [i cu papucii so]ului aflat în „delega]ie”, împreun\ cu „adorata” Amelie pe sofa, într-un „tête à tête” lipsit de echivoc! Replica tragedianului a f\cut deliciul „url\toarei” de pe Str. Edgar Quinet, col] cu Calea Victoriei, mai mult decât orice pr\jitur\ coapt\ de maestrul Grigore CAP{A: „Am în]eles s\-mi iei nevasta, dar [i halatul [i papucii?!?”

„M\i Mi[ule, e atât de bun\ poanta ta, încât trebuia s-o spui eu” Un alt r\sf\]at al CAP{EI a fost marele actor Puiu Iancovescu, considerat de contemporanii s\i, pe drept cuvânt, cel mai popular actor al scenei române[ti… dup\ C. T\nase. Despre el, un ziarist italian a spus: „doar dou\ lucruri mi-au pl\cut la Bucure[ti: Biserica Stavropoleos [i Puiu Iancovescu”. S\-l rug\m pe patriarhul impresarilor în via]\ din România [i dintotdeauna, maestrul Gabi Mich\ilescu, s\ ne istoriseasc\ [i aceast\ scen\, cum a f\cut-o de atâtea ori: cam a[a ar\ta un dialog la CAP{A între Mi[u Fotino, nefericit director de teatru, [i Puiu Iancovescu: Mi[u Fotino: „M-am plâns lui Virgil Madgearu, ministru de finan]e, c\ nu împarte corect subven]iile teatrale: Teatrul Mic a primit 300.000 de lei, iar Teatrul Bulandra 3.000.000.” Virgil Madgearu (acru): „În]elege drag\, Bulandra e un teatru mai vechi, a www.VREAU

adus servicii mai mari culturii”. Mi[u Fotino: „Dar, domnule ministru, Titulescu nu este mai vechi ministru decât Dumneavoastr\ [i n-a adus servicii mai mari ]\rii [i cu toate acestea ave]i aceea[i leaf\.” Madgearu a râs în hohote dar n-a dat nici o le]caie în plus lui Mi[u Fotino. Concluzia lui Iancovescu: „M\i Mi[ule, e atât de bun\ poanta ta, încât trebuia s-o spui eu”.

mergeam adesea la cafeneaua «Vachette», unde poposeau Verlaine, Moréas, Mallarmé, Clemenceau ori, în tinere]e, I.G. Duca, N. Titulescu dar mai ales Ion Minulescu. Pentru a putea vie]ui la Paris, mai ciuguleam un ban de la fraierii boga]i, români proasp\t sosi]i în capitala Fran]ei, c\rora le vindeam, pe pre]uri de nimic, autografe rare ale unor

„Când o fi s\ cad, v\ anun] eu cu [ase luni înainte!” Aici se comentau cu nesa] întâmpl\rile politicienilor. Iat\ doar câteva: Aflat la tribuna Parlamentului, dr. N. Lupu este interpelat de un adversar politic, sub motiv c\ ar fi f\cut niscaiva afaceri necurate. Sup\rat, dr. Lupu î[i scoate plin de indignare portmoneul [i-l arunc\ demonstrativ în fa]a sa, Virgil spunând : „Eu am avere ? C\uta]i în pung\. Nu g\si]i decât doi Madgearu poli!”. Deodat\, o voce din rândurile din fa]\ spuse: celebrit\]i ale vremii, oameni cu „{i P\mântul are tot doi Poli [i care chipurile eram prieten la totu[i se învârte”. Era nimeni altul toart\. decât A.C. Într-o bun\ zi, un astfel de Cuza! g\g\u]\ cu bani mi-a oferit Tot la CAP{A, cu mare zgârcenie 70 de cineva îi franci pentru „autografele aducea elogii originale” ale lui Anatole lui Jean France, Paul Bourget [i Lahovary, Octave Mirbeau. Puteam spunând s\ refuz o asemenea despre acesta: ocazie? Dar, spre nenoro„Avea virtu]i cirea mea, un amic îi spuse atât de mari fraierului c\, vai, încât, dac\ ar fi A.C. Cuza semn\turile sunt false. V\ avut [i câteva da]i seama ce scandal s-a vicii, ar fi ajuns iscat ! Norocul meu c\ am cel mai mare om politic al ]\rii!” g\sit repede explica]ia: Comentarii suculente trezeau în - Ce vrei domnule, pentru câ]iva saloanele CAP{EI replicile unor franci, ai preten]ia s\ fie origipoliticieni ai zilei, de exemplu Gh. nale?” T\tt\rescu care, întrebat frecvent Dar despre alte asemenea povede ziari[ti cât mai rezist\ în frunstiri, în episodul urm\tor . tea guvernului, acesta r\spundea ~n cursul lunii mai, Casa Cap[a va sec: „Când o fi s\ g\zdui decernarea unor premii de cad,… v\ anun] eu excelen]\ acordate de publica]ia cu [ase luni noastr\ unor mari arti[ti care [i-au înainte!” În sfâr[it, iat\ o dedicat via]a actului cultural. întâmplare Funda]ia MATHESIS [i revista istorisit\ de un VREAU BILET.ro o vor omagia pe b\trân ziarist, steaua muzicii de operet\ Clarnet, membru Cleopatra Melidoneanu, pentru `ntreaga activitate. Pe lâng\ disIon al clubului senioritinc]ia `n sine, marea sopran\ va Minulescu lor de la CAP{A: „Cu mul]i ani în primi [i un premiu `n bani (2.000 de urm\, pe când stulei) din partea funda]iei MATHESIS. diam în Fran]a,

BILET.ro 31

z În drapelul unei na]iuni flutur\ sufletul colectiv al neamului. z Numai dup\ invidia altora î]i dai seama de adev\rata ta valoare. z Invidia vorbe[te cu buzele tivite. z Lan]urile au redactat defini]ia libert\]ii. z Plictiseala lunge[te ziua [i scurteaz\ via]a. z Fiind atât de pre]ioas\, via]a trebuie pl\tit\ scump. z Nu sparge]i vechile statui fiindc\ de pe urma voastr\ nu vor r\mâne decât socluri. z O plant\ care provoac\ insomnii unora: laurii altora. z Adev\rul circul\ numai cu fruntea sus. Când [i-o pleac\, a trecut de partea advers\. z Minciuna premeditat\ nu mai e chestiune de fantezie, ci de caracter. z Când lup]i numai pentru tine, ri[ti s\ devii prizonierul tuturor. z Egoistul:... cel ce începe de la el [i se termin\ de unde a plecat. z Adev\ra]ii cai de curs\ nu alearg\ pentru premii, ci numai ca s\-[i pun\ sângele în mi[care. z Gloria, când moare, nu face testament în favoarea nim\nui. z În ziua victoriei, nu uita s\-]i aminte[ti [i de înfrângerile anterioare. z Nu gloria este efemer\, ci numai cei ce o au. z Amintirile unora se numesc remu[c\ri. z Fiecare inim\ are podul ei cu vechituri, pe care nu se îndur\ s\ le arunce niciodat\, dar le scutur\ din când în când. z Amintirile sunt asemenea c\r]ilor din biblioteca ta. Cau]i câte una când nu mai ai nimic nou de citit. z Ultimii ani din via]\ tr\iesc din primii. z Un om f\r\ amintiri e ca un cimitir în care numele mor]ilor lipsesc de pe cruci. z Când meseria atinge arta, e una. Dar când arta devine meserie, e cu totul altceva. z O literatur\ nu tr\ie[te prin cei ce scriu, ci prin ceea ce scriu. z N-am cerut vie]ii nimic. Tot ce am avut i-am smuls [i tot ce n-am avut, mi-a furat. z Înainte de a vedea ce n-au f\cut al]ii, uit\-te bine ce ai f\cut tu.

z Protesteaz\, dar nu cârâi. z Când iei via]a peste picior, î]i pune piedici. z Ia via]a de piept. Nu ca s-o trânte[ti, ci ca s\-i auzi mai bine inima cum bate. z Cu vremea s\ mergi în pas, nu la pas. z Când te apropii de sfâr[itul drumului, nu te gândi cât ai umblat pân\ atunci. Gânde[te-te numai cât mai ai de mers. z Una e s\ crezi [i alta e s\ fii credul. z Una e s\ ceri, alta s\ cer[e[ti, [i cu totul altceva s\ revendici. z Amabilitatea adev\rat\ trebuie s\ fie, în primul rând, o chestiune de caracter [i apoi una de educa]ie. z Nu plânge f\r\ motiv [i, mai ales, nu plânge când ai motive. z Când ]i se cuvine ceva, s\ nu ceri. Pretinde. z Viitorul unui om, ca [i al unei lumi, se construie[te, nu se viseaz\. z Te-ai întrebat vreodat\ câte mâini au f\cut pâinea, pe care, cu una singur\, o duci la gur\? z Lene[ul are prea pu]in timp pentru cât ar vrea s\ piard\. z F\r\ mâna omului, omenirea ar fi tr\it în patru labe. z Cea mai scump\ bijuterie a omului e mâna lui de aur. z Cele mai obositoare zile sunt cele în care nu ai nimic de f\cut. z Nu regret nimic din ce-am f\cut în via]\. În schimb regret tot ce n-am f\cut. www.VREAU

32

BILET.ro

Confesiune

Gheorghe Dinic\ v\zut prin ochii so]iei Misterioasa so]ie a lui Gheorghe Dinic\ a acceptat, `n sfâr[it, s\ vorbeasc\. Nu despre sine, ci despre b\rbatul s\u: cum l-a cunoscut, cum s-a ata[at de el, cum tr\iesc [i ce schimb\ri a adus pentru amândoi aceast\ c\snicie. ~n orice caz, câteva nout\]i de ultim\ or\, `n ceea ce-l prive[te pe Gheorghe Dinic\, ar fi acelea c\ e pe cale de a intra `ntr-un sindicat canadian, ACTRA (Alliance of Canadian Cinema, Television and Radio Artists) c\ lucreaz\ cu un impresar din SUA, c\ va juca `ntr-un film (american) f\cut la Budapesta () [i c\ i-a crescut vertiginos cota interna]ional\, de[i el nu vorbe[te decât limba român\. O alt\ noutate este aceea c\, `n ultimii ani, Gheorghe Dinic\ a mai jucat `n dou\ filme str\ine, <Palme albe> (produc]ie maghiar\, nominalizat\ la Oscar) [i (film de televiziune francez, `n care l-a avut ca partener pe Anthony Delon). Faptul c\ aceste nout\]i ajung s\ fie cunoscute publicului român se datoreaz\ so]iei sale Gabriela Georgeta, care a acceptat s\ ne fac\ aceste m\rturisiri. Miron Manega

33

n primul rând vreau s\ v\ atrag aten]ia c\ nu voi spune nimic despre mine, oricât a]i insista. Eu sunt so]ia lui Gheorghe Dinic\ [i atât. Faptul c\ el este so]ul meu `nseamn\ c\-l merit, iar faptul c\ sunt so]ia lui `nseamn\ c\ m\ merit\. A[adar, s\ vorbim despre so]ul meu. ând am revenit eu `n România, am deschis o sal\ de bingo. Aici aveam un director pe nume Kovasnian, care fusese operator la Buftea. Acesta `ntârzia mereu la sal\, scuzându-se aproape de fiecare dat\ c\ a stat s\ vad\ un film cu Gheorghe Dinic\. Antena 1 difuza, atunci, masiv filme române[ti. }in minte c\ l-am `njurat foarte mult pe Gheorghe, din cauza `ntârzierilor lui Kovasnian… ~ntr-o zi i-am spus: . Pe vremea aia aveam [i un bistro [i o gr\din\ de var\. Kovasnian se uita la ceas [i spunea: <E nou\. Nu-mi pot permite s\-l deranjez la ora asta>. Eram din ce `n ce mai intrigat\ de acest Dinic\ pe care prietenii

~

C

nu-[i permiteau s\-l deranjeze, la o or\ civilizat\, totu[i. ~n sfâr[it, pân\ la urm\ l-a invitat la mine acas\, `n Prim\verii, la un pe[te. L-a adus Kovasnian cu ma[ina mea, un Pontillac, de la Premiera. Era dup\ o noapte de b\utur\. La mine n-a b\ut nimic, nici m\car o bere. Cu chiu cu vai a acceptat s\ m\nânce, dup\ care a plecat. A[a l-am cunoscut. l m-a ales pe mine, nu eu l-am ales pe el. M-a ales [i chiar a insistat s\ r\mânem `mpreun\. Ne-am cunoscut la sfâr[itul lui iulie ‘95. La vreo câteva luni am fost `mpreun\ vreo trei s\pt\mâni la Covasna. De vreo dou\ ori Gheorghe mi-a spus: <{tii, am visat c\ ne c\s\toream>. Dar, pentru c\ eu sunt ardeleanc\ [i nu r\spund imediat, mai `ntâi trebuie s\

E

m\ gândesc, s\ analizez, tot el spunea: <Ei, probabil n-o s\ se `ntâmple, doar pentru c\ am visat eu>. C\s\toria, de fapt cererea `n c\s\torie, a fost determinat\ de o [tire fals\. ~ntr-o diminea]\, pe la `nceputul lui ianuarie 2006, a ap\rut `ntr-o publica]ie, `n VIP, o fotografie a lui Gheorghe Dinic\ dintr-un film, singur, [i un titlu mare: . {tirea, ca [i prezentarea ei, erau complet aiurea. Când faci un asemenea anun], ar\]i [i nevasta, nu? M\car `ntr-o poz\ mic\ de-a ei. Sau m\car spui cine este. Atunci Gheorghe mi-a zis: . Asta a fost cererea `n c\s\torie a

www.VREAU

34

BILET.ro

lui Gheorghe, pe care eu am acceptat-o. Ne-am dus la Prim\ria Sectorului 1, unde primarul (era P\dure) ne-a `ntrebat pe amândoi la a câta c\s\torie suntem. Gheorghe a r\spuns prompt: . Eu am avut a[a, un sentiment de jen\ [i nu am r\spuns verbal, ci am ar\tat discret patru degete… {i acum `mi repro[eaz\ Gheorghe - m\ tachineaz\, bine`n]eles! - c\ n-am avut curajul r\spunderii. untem de 11 ani `mpreun\ [i nu am avut niciodat\ probleme. Mi se pare c\ nu-i pu]in lucru, având `n vedere c\ suntem ni[te oameni forma]i `n medii diferite, cu gândire diferit\, cu mentalit\]i diferite. Lumea `n care a tr\it el [i lumea `n care m-am `nvârtit eu sunt aproape incompatibile. Eu sunt tehnic\ [i pragmatic\, el este conservator [i nep\s\tor la bani. Suntem, deci, foarte diferi]i. {i totu[i nu am avut probleme majore. Are `ncredere total\ `n mine [i m\ consider\ cel mai bun critic al s\u. Ceea ce `nseamn\ c\ ne iubim. Se poart\ irepro[abil cu mine [i cu fiul meu. Iar pe nepo]ica mea, Georgiana, o ador\. I-a cump\rat ea o chestie `nr\mat\, din lemn, pe care scrie , la care Gheorghe ]ine enorm. De câte ori ne mut\m, are grij\ de ea, s\ nu cumva s\ se piard\. Eu una nu v\d la el nici un defect. Poate, cumva, s\ fie prea orgolios. Dar numai `n privin]a meseriei. Altfel, este extraordinar de modest [i timid.

S

www.VREAU

undy (pisoiul persan al familiei n.r.) este amorul lui Gheorghe. Are o privire atât de omeneasc\!... Gheorghe zice c\ mai e pu]in [i vorbe[te. {i mai zice c\ are o fa]\ de parc\ e c\lcat de tramvai (pisicile persane au fa]a n. r.) i spun Gheorghe - niciodat\ nu i-am spus Gigi - pentru c\ [i eu sunt Georgeta, iar pe nepo]ica mea o cheam\ Georgia. Suntem o familie de Gheorghe. l [tiam de mult timp, dinainte de ‘73. M\ duceam la filmele `n care juca, m\ chinuiam s\ fac rost de bilete la spectacolele lui [i eram chiar impresionat\ de talentul s\u. Dar nu `ntr-atâta `ncât

B ~ ~

s\-mi schimbe via]a, sau s\-l port cu mine peste tot pe unde am fost [i prin ce-am trecut. ~n 1995, cu un an `nainte de a ne c\s\tori, am fost cu el la premiera filmului , al lui Andrei Blaier. Era prima noastr\ ie[ire `mpreun\. Ei, bine, cum am dat col]ul dup\ Rosseti [i am ie[it `n bulevard, pe trotuar s-a f\cut un culoar de oameni care [u[oteau. M-am gândit c\ am gre[it eu ceva, c\ am f\cut vreo gaf\, c\ ceva nu e `n regul\. Am `nceput s\ m\ l\muresc pu]in mai târziu când, la cinematograf, F\nu[ Neagu i-a spus urm\toarele cuvinte: <M\i, Dinic\, tu nu obi[nuie[ti s\ vii la premierele tale. Acum v\d c\ ai venit chiar `nso]it>. Atunci am realizat, ca femeie, c\ e vorba de ceva mai special. C\ eu sunt ceva special pentru el… heorghe nu a b\ut cu oricine… Pe vremea când bea, c\ acum s-a l\sat. De [ase luni nici n-a mai gustat b\utura… Nu bea decât cu Rau]chi, Cozorici, Florin Puc\, Zamfir Dumitrescu, Piliu]\, F\nu[ Neagu, Teodor Mazilu, B\nic\... Lui Amedeo Nazzari, cu care a jucat `n Columna, `i pl\cea s\ bea cu el. Numai c\ Dinic\ filma dimine]a la Bra[ov, iar seara venea s\ joace `n Bucure[ti, la teatru. Pân\ când, contrariat, Nazzari a `ntrebat: . De fapt, [i eu l-am `ntrebat pe Gheorghe ce a f\cut cu to]i banii pe care i-a câ[tigat. {ti]i ce mi-a r\spuns? <{i-au luat vile [i ma[ini, cu ei, to]i osp\tarii care m-au servit >.

G

BILET.ro 35

r fi putut fi de acum 10 ani unul dintre cei mai cota]i actori din lume. ~i g\sisem un impresar, `n America. De fapt, un foarte bun prieten al meu, care avea cuno[tin]ele [i practica necesar\ pentru a-l propulsa la Hollywood. Gheorghe nici n-a vrut s\ aud\. Ceva s-a schimbat `n mentalitatea lui dup\ filmul din Ungaria („Palme albe”) [i cel din Fran]a („Un om gr\bit”). ngurii `l ador\. Nu v\ spun cum l-au primit la Budapesta, când a jucat `n „Palme albe”. Parc\ era pre[edintele ]\rii. Juca rolul unui profesor de gimnastic\ foarte dur, care b\tea copiii. ~n film pare c\ chiar `i love[te, dar i s-a spus dup\ aceea c\ mâna lui parc\ mângâie. L-am `ntrebat cum reu[e[te [i mi-a r\spuns: „P\i asta mi-e meseria”. i ajut\ foarte mult pe regizori, cu replici ale lui. Uite, aia cu , sau <Eu port [apca `n suflet> din <Tic\lo[ii> lui {erban Marinescu, sunt ale lui. De fapt, el e celebru prin replicile pe care le d\ [i `n afara meseriei. un dezastru când se duce la pia]\. Vânz\toarele `l iubesc [i-i cer mai pu]in pe kilogramul de ro[ii, de exemplu. Dar el d\ `ntotdeauna mai mult decât dac\ l-ar `n[ela la cântar sau la pre]. Sau, dac\ `i cere 70 de mii pe un pepene, el d\ o sut\ de mii. Odat\ l-am trimis dup\ mu[chi de vit\ [i a venit cu coaste… Cic\ a[a i-ar fi spus m\celarul, c\ asta e partea cea mai gustoas\ de la vit\... A cump\rat oase de un million de lei. ste arge[ean de origine, din Stolnici, dar e credul [i cinstit ca un ardelean. Nu e zâzanist [i nu suport\ bârfele. N-a vorbit [i nu va vorbi niciodat\ de r\u pe cineva, chiar dac\ acel cineva i-a f\cut r\u sau doar l-a sup\rat. Cu excep]ia oamenilor politici… u a spus niciodat\ despre un actor c\ nu e talentat. Doar atât: … Este foarte curat. E s\ritor. Nu-i place s\ se duc\ la `nmormânt\ri, dar e dispus s\ ajute familia unui prieten sau coleg decedat. {i m\ iube[te. E un om minunat. |sta e b\rbatul meu!

A

U ~

E

E

N 36

La 73 de ani, Gheorghe Dinic\ este mai dornic ca oricând s\ joace `n filme. De aceea a [i luat-o `naintea multor colegi de breasl\, acceptând s\ lucreze cu un impresar american [i s\ se `nscrie `ntr-un sindicat canadian, ACTRA (confirmarea `nscrierii urmeaz\ s\ fie trimis\ `n câteva zile), ceea ce a dus la cre[terea brusc\ a cotei sale interna]ionale. De aproape o lun\ prime[te oferte din SUA, Canada [i Fran]a. ~n leg\tur\ cu acest ultim film, el se nume[te „Casa terorii” [i se refer\ la perioada de dinaintea revolu]iei maghiare din 1956. Dinic\ `i va avea ca parteneri, printre al]ii, pe Maia Morgenstern, Anna Széles, Bocskor Salló Lóránt (un actor maghiar, originar din Miercurea Ciuc, care a jucat cu Maia [i cu Rebengiuc `n ) [i dou\ feti]e talentate, Andrea Ivett Eröss (7 ani) [i Laura Cecília Eröss (12 ani).

Cu Maia, Anna Szelés [i dou\ feti]e maghiare `ntr-un film american

Istoria filmului românesc (IV)

Filmul de fic]iune

sonor š

(1930-1949)

Apari]ia sonorului `n filme a complicat [i mai mult problema spinoas\ a bazei tehnico-materiale, atât la produc]ia propriu-zis\, cât [i la exploatarea `n s\li. Concuren]a str\in\ a n\ruit visurile produc\torilor români, astfel `ncât num\rul filmelor realizate, dup\ anul 1930, de cinematografia româneasc\, a sc\zut sim]itor. Pân\ `n 1939, fuseser\ realizate doar 16 filme.

Majoritatea acestor produc]ii erau „versiuni române[ti” ale unor filme str\ine realizate `n studiourile din Paris, Praga sau Budapesta cu câ]iva tehnicieni români [i participarea unor actori români. Practic s-a f\cut dublarea dialogurilor. Enumer\m: filmul franco-american „Parada Paramount”, „Televiziune” -1931, dublate la Paris (vocea lui George Vraca, `n cel de-al doilea film), „Fum” 1931, „Trenul fantom\” -1933, „Prima dragoste” [i „Suflete `n furtun\” -1934, filme maghiare dublate la Budapesta.

Primul film sonor românesc o comedie involuntar\ Regizorul german Martin Berger care, `n 1929, printr-o subven]ie oficial\, realizase unul dintre ultimele filme mute, „Venea o moar\ pe Siret”, revine [i realizeaz\ `n 1930 produc]ia dup\ romanul omonim a lui Liviu Rebreanu, „Ciuleandra”. Acesta este socotit ca primul film sonor românesc. Filmul a fost un fiasco artistic, dat fiind faptul c\ actorii germani cu renume au stârnit ilaritate prin accentul german al vorbirii române[ti. Chiar [i pu]inii

38

Cinematografe noptea pe Calea Victoriei www.VREAU

BILET.ro

actori români ce ap\reau `n pelicul\ vorbeau neobi[nuit, deoarece produc\torii germani, nefiind obi[nui]i cu caden]a limbii noastre, impuneau o rostire rar\ a propozi]iilor. Astfel, `ntr-o scen\, fiul cobora o scar\, spunând un cuvânt la fiecare treapt\: „Ce... mai... faci... tat\?”. R\spunsul suna la fel: „Bine... puiule...!” Anul 1932 aduce ecranului românesc produc]ia „Visul lui T\nase” , realizat\ la Berlin de Constantin T\nase, `n regie proprie. El a fost investitorul, scenaristul [i vedeta principal\, al\turi de câ]iva buni actori români, iar studioul, regia, tehnicienii [i o trup\ de actori din partea german\. Marii comici ai scenei române[ti interbelice Stroe [i Vasilache reu[esc, cu sprijinul unui inginer român Argani, care construise o aparatur\ sonor\, s\ realizeze singura produc]ie integral autohton\, intitulat\ „Bing-Bang” (1934). A[a cum ar\ta distribu]ia, era o „humoreasc\ muzical\” , dup\ un scenariu de Argani, Stroe [i Vasilache; operator I.Bartok; muzica N.Stroe [i V. Vasilache; aranjamente muzicale Mihai Constantinescu [i Max Halm; interpre]i: N. Stroe, V. Vasilache, Nora Piacenti, Grigore Vasiliu-Birlic, Titi Botez, C. Calmuschi, Silly Vasiliu, Nutzi Pantazi, Lucica Pârvulescu, Richard Rang, Al. Brunetti, Al. Giovani. Premiera a avut loc la 7 februarie 1935, la cinema „Arpa” (Cercul Militar din Bucure[ti).

Prima lege a cinematografiei Regizorii români, din lips\ de fonduri [i interes a guvernan]ilor, au luat-o care `ncotro. Jean Georgescu pleac\ la Paris, unde `[i sonorizeaz\, `n studiourile „Gaumont”, filmul realizat `n 1934, „State la Bucure[ti”. Ion {ahighian se consacr\ teatrului. Eftimie Vasilescu se angajeaz\ ca operator de actualit\]i. Numai Jean Mihail mai r\mâne pe pozi]ie, participând la dublarea unor filme str\ine. ~n aceast\ agonie a filmului românesc apare o raz\ de speran]\. Politicienii `[i dau seama de marea putere de influen]\ a cinematografului `n mass-media. El putea fi folosit `n scopuri de propagand\, de influen]are ideologic\ a maselor. Ca urmare, la www.VREAU

Scen\ din „Visul lui T\nase” `nceputul anului 1934, apare legea pentru `nfiin]area „Fondului na]ional al cinematografiei”, având ca scop crearea bazei materiale de produc]ie [i finan]are a cinematografiei române[ti (studio, laborator, aparatur\ etc). Administrarea fondului a fost atribuit\ unei comisii format\ din prof. Tudor Vianu, prof. Al. Rosetti [i scriitorul Ion Marin Sadoveanu. Taxele impuse prin lege au stârnit vii proteste din partea importatorilor de filme [i a proprietarilor de s\li, `ns\ oficialit\]ile nu au cedat, astfel c\, `n curând, spiritele s-au lini[tit. ~n urma acestei legi, cinea[tii no[tri intr\ `n fierbere, se fac proiecte. Un `ntreprinz\tor aduce un aparat de `nregistrare sonor\, Bell-Howel, [i `nfiin]eaz\ „Industria Român\ de filme sonore”, `ncepând producerea de jurnale de actualit\]i. Totodat\, cu Jean Mihail `ncepe produc]ia unui film documentar intitulat „România”.

~nfiin]area Oficiului Na]ional Cinematografic (1930) Prin contribu]ia unui `ntreprinz\tor privat, Tudor Posmantir, se construie[te `n anii 1936-1937, un laborator dotat cu aparate „Debrie”, numit „Ciro-film”, laborator modern de developat [i copiat filme, asigurând astfel o tehnic\

modern\ de lucru. Pe lâng\ el se mai construie[te [i un „studio”, de fapt, un hangar mare de lemn, dar destul de bun, pentru produc]ia unui film. Aici, Ion {ahighian, va realiza „O noapte de pomin\”, dup\ un scenariu de Tudor Mu[atescu, cu actorii G. Timic\ [i Dina Cocea, `n anul 1939. Filmul a avut un mare succes de public cu o critic\ foarte favorabil\. S-a dovedit astfel ce `nseamn\ o bun\ dotare tehnic\. „Fondul na]ional al cinematografiei”, prin diferite hot\râri ale guvernelor, ajunge `n cele din urm\ la „Oficiului de turism”, unde se `nfiin]ase o sec]ie cinematografic\, pentru realizarea unor filme de propagand\ turistic\. Aparatele de filmat erau pentru reportaje, iar instala]ia de sunet portabil\ era montat\ `ntr-un autovehicul. A `nceput [i construc]ia unei s\li de `nregistr\ri sonore pentru documentarea realizat\ `n timp, ca [i `nzestrarea minim\ cu refectoare. Lipsea `ns\ platoul de filmare. Tot `n aceast\ perioad\ de sfâr[it al anilor 1930, se constituie „Oficiul Na]ional Cinematografic”, condus de criticul de cinema D.I. Suchianu. Oficiul pentru `nceput trece la realizarea unui jurnal de actualit\]i periodic [i realizarea unor documentare. Se construie[te [i primul studio de produc]ie (cu mare greutate, c\ci se declan[ase cel de-al doilea r\zboi mondial). Astfel, O.N.C.-ul realizeaz\

BILET.ro 39

Milu]\ Ghiorghiu, Leontina Ioanid, Doina Missir, Iuliana Sym, Cornelia Teodosiu, Elena Bulandra, Vasiliu Falti, Lic\ R\dulescu, Ion St\nescu, N. Teodoru, O. Rocos, Iancu Constantinescu, Jean Mascopol. Premiera a avut loc pe 22 martie 1943, la cinema „ARO”. Acesta este primul [i ultimul film realizat de O.N.C., un film care a r\mas mult\ vreme punct de referin]\ `n cinematografia româneasc\.

Scen\ din „Visul unei nop]i de iarn\”

Ultimele filme `nainte de comunism

documentarul „}ara Mo]ilor”, care prime[te un premiu la Festivalul de la Vene]ia din 1938.

„O noapte furtunoas\”: primul [i ultimul film al O.N.C.-ului ~n timpul r\zboiului, O.N.C.-ul este pus la dispozi]ia Statului Major al Armatei, majoritatea operatorilor fiind trimi[i pe front, iar tehnicienii `ntrebuin]a]i exclusiv pentru nevoile propagandei de r\zboi. Cu toate aceste greut\]i, `n perioada 1941 - 1942, se realizeaz\, `n „studioul” O.N.C.-ului, filmul „O noapte furtunoas\”. A fost o munc\ de Sisif `n condi]iile r\zboiului, atât pentru actori,

operator, electricieni de platou, secretar\ de platou, manipulatori decoruri, recuziteri. Toate exterioarele au fost construite `n micu]ul studio de 18x11 m, destinat `nregistr\rilor muzicale, dat fiind faptul c\ afar\ nu se putea lucra noaptea din cauza camuflajului. Pentru „panoramic” sau „travelling”, era necesar\ combinarea a dou\-trei film\ri, a dou\-trei decoruri care trebuia s\ constituie un `ntreg. ~n final au fost folosi]i 29.000 m de pelicul\ negativ\. Filmul „O noapte furtunoas\” , realizat de regizorul Jean Georgescu, dup\ comedia lui I.L.Caragiale a avut o echip\ „cosmopolit\”: asisten]i de regie Ionel Iliescu, Virgil Stoenescu, I. Marinescu, P. B\leanu; operator Gerard Perrin (Paris); sunet ing.A.Bielisici, V. Cantunari, G. M\r\i; montaj Ivonne Herault (Paris) [i Lucia Anton; machiaj so]ii Sturh (Berlin); coregrafia Emil Bobescu; muzica Paul Constantinescu; decoruri arh. [tefan Norris; schi]e de decoruri [i costume Aurel Jiquidi; direc]ia de produc]ie Ion Cantacuzino; interpre]i Al. Giugaru, Maria Maximilian, Florica Demion, Radu Beligan, Iord\nescu Bruno, G. Demetru, Ion Baroi, G. Ciprian,

~ns\ produc]ia de film continu\. O societate româno-italian\, „Cineromit”, va trece `n anul 1944 la produc]ia filmului „Visul unei nop]i de iarn\”, `n regia lui Jean Georgescu, dup\ piesa lui Tudor Mu[atescu. Filmul este terminat spre sfâr[itul anului 1945. Echipa tehnic\, `n mare, este cea de la „O noapte furtunoas\”, cu operator francez (Louis Behrend). Actori G. Demetru, Ana Colda, Maria Filotti, Mi[u Fotino, Radu Beligan. Premiera a fost pe 2 martie 1946, la cinema „Excelsior”. Au urmat câteva produc]ii realizate, `n cooperare cu studiouri daneze [i maghiare, de compania „Balcan-Film Company” Bucure[ti: „Allo Bucure[ti”, „Furtul din Arizona” [i „Dou\ lumi [i o dragoste”, toate `n 1946. Se mai remarc\, `n anul 1946, produc]ia „P\durea `ndr\gosti]ilor”, a casei de film „Doina-Film”, `n care reg\sim echipa tehnic\ de la O.N.C. Regizor [i operator Cornel Dumitrescu.

Surse de informare: „Momente din trecutul filmului românesc”, de Ion Cantacuzino; Buletine „Filme noi”, editate de fosta Central\ „Romaniafilm”, memoriile [i studiile lui Tudor Caranfil, Jean Mihail, Jean Georgescu, A.N.F. [i colec]ia revistei „Cinema”

ERAT| ~n num\rul trecut al revistei VREAU BILET.ro, dintr-o regretabil\ eroare, numele unui actor a fost scris gre[it. Ne cerem scuze lui Cornel Diaconu, pentru c\ i-a ap\rut numele pe fotografia lui Mircea Diaconu. (Miron Manega) www.VREAU

40

BILET.ro

Teatrul Na]ional de Operet\ „Ion Dacian”

50 de ani de existen]\, 56 de stagiuni, 155 de premiere Au cântat pe scena Operetei: Colea R\utu, Radu Beligan, Ion Lucian, Nae Roman, Tamara Buciuceanu Opereta a fost [i este, ca gen muzical, deosebit de `ndr\git\ de publicul românesc. M\rturie stau numeroasele companii care au existat `n Bucure[ti [i `n ]ar\ `nc\ de acum 125 de ani. Spectacolul de operet\ s-a integrat firesc `n via]a cultural\ bucure[tean\, meritul apar]inând trupelor ce au evoluat `n vestita Gr\din\ Otetele[anu la `nceputul secolului XX. ~n special, Companiile Grigoriu [i Leonard au cultivat [i au `ntre]inut interesul publicului pentru operet\, iar legendarul Prin] al Operetei - Leonard - a conferit spectacolului for]a magnetic\ de atrac]ie. ~n perioada interbelic\, au cochetat cu opereta nume sonore ale teatrului românesc: Radu Beligan, Ion Lucian, Nicolae G\rdescu, Colea R\utu, al\turi de care a str\lucit un nou prin] al operetei, Ion Dacian. Gra]ie acestei bogate tradi]ii, `n 1950 a fost `nfiin]at Teatrul de Stat de Operet\, inaugurat `n seara zilei de 7 noiembrie a aceluia[i an cu premiera „Vânt de libertate”, de Isaak Dunaevski. Slujit\ de o pleiad\ de cânt\re]i [i actori, sprijinit\ de speciali[ti deci[i s\ nu marginalizeze genul, Opereta bucure[tean\ a avut un destin de invidiat. Pe scena teatrului din Splai [i-au d\ruit

42

via]a [i munca scenei lirice române[ti, `n genul operetei, nume de neuitat ca: Ion Dacian, Silli Popescu, Virginica Romanovski, Maria Wauvrina, Migry Avram Nicolau, Nae Roman, Bimbo Marulescu, Toni Buiacici, George Hazgan, Valeria Radulescu, Lili Dusescu, Tamara Buciuceanu, Tiberiu Simionescu Vechea cl\dire a Teatrului de Operet\

s.a. - ce au impus publicului universul fermec\tor al operetei. De-a lungul anilor, succesele arti[tilor operetei bucure[tene au dep\[it grani]ele t\rii, numeroasele turnee `ntreprinse `n mai toate ]\rile europene f\când-i cunoscu]i [i aprecia]i - ansamblul de balet al teatrului cucerind chiar [i continentul american. Mari arti[ti, precum: Cleopatra Melidoneanu, Dorin Teodorescu,

Nicolae ]\ranu, Eugen Fân\]eanu, Constan]a Câmpeanu, Valli Niculescu, N. Ionescu - Dodo, Gabriel Gheorghiu [.a au demonstrat for]a de atrac]ie a operetei. Din nefericire, cl\direa teatrului a fost demolat\ `n august 1986. De atunci, opereta bucure[tean\ [i-a primit spectatorii `n cocheta Sal\ Mic\ din cl\direa Teatrului Na]ional. Dup\ 1990, i s-a ad\ugat titulaturii Teatrului de Operet\ [i numele onorant al maestrului Ion Dacian. La `mplinirea celor 50 de ani de existen]\, ca teatru de stat, prin Hot\râre Guvernamental\, operetei i-a fost conferit\ titulatura de Teatru Na]ional, `n baza unor realiz\ri artistice de excep]ie. De-a lungul celor 56 de stagiuni, au v\zut luminile rampei 155 de premiere - dintre acestea 28 fiind operete române[ti. Evantaiul repertorial `nsumeaz\ 90 de titluri de la [coala francez\ la musicalul modern.

„BAL”

Magie [i alchimie cu Beatrice Rancea

Claudia D\boveanu

Cu dou\ premiere cu fa]\… european\ - dac\ nu american\ - Teatrul de Operet\ Ion Dacian [i-a redeschis por]ile. Una, „Broadway - Bucure[ti”, presupune o imens\ desf\[urare de for]e, fiind un coupe alc\tuit din cele mai frumoase momente, din 14 muzicaluri celebre. Nume sonore precum Alexandru Tocilescu, Radu Afrim, Ion Caramitru, Doina Levintza, R\zvan Mazilu, Beatrice Rancea, Cornel Todea, R\zvan Dinc\, Mihai Babu[ka etc. au pus um\rul, al\turi de dirijorul american Gary Dilworth, pentru ridicarea la ramp\ a acestui spectacol. Cel de-al doilea show, „Bal”, seam\n\ [i nu prea cu primul. ~n sensul c\, dac\ se joac\ pe aceea[i scen\ (recent renovat\, primitoare [i cald\), iar unul dintre numele mai sus men]ionate este „cordonul argintiu” dintre cele dou\ showuri, ideea „Bal”ului este cu totul diferit\ fa]\ de cea din „Broadway - Bucure[ti”. Pomeneam de un „cordon argintiu”. Adic\ de acel ceva care, la nivel subtil, face leg\tura `ntre dou\ lumi. Dou\ universuri. Care nu se exclud. Trebuie, pur [i simplu, s\ faci o c\l\torie `n timp [i spa]iu. ~n propria via]\, de exemplu. Pentru asta `]i trebuie curaj. Mult curaj. A[a cum a avut [i are Beatrice Rancea. Fost\ balerin\, www.VREAU

care a fost nevoit\ s\ uite de prima ei dragoste, dansul, acum 15 ani, din cauza unui accident, `n urma c\ruia s-a ales cu cinci opera]ii la genunchiul stâng. De atunci, Beatrice Bleon] - balerina - s-a transformat, pe rând, `n Beatrice Rancea - regizoarea de teatru [i directoarea Teatrului Na]ional Constan]a. {i cum `n alchimie mai e vorba [i de magie - `ntâmplarea se exclude, atâta vreme cât c\l\toria ini]iatic\ se desf\[oar\ conform planului - Beatrice s-a `ntâlnit cu Yvette Bozsik, o renumit\ coregraf\ din Ungaria. ~n 2006, Yvette a montat la Constan]a - special pentru Beatrice - spectacolul „Dulceamar”. Un omagiu adus cuiva care a [tiut mereu s\-[i tr\iasc\ arta, oricare ar fi fost condi]iile. Ciudat\ coinciden]\, dac\ anul trecut, de Florii, luam parte la repeti]ia-[nur a „dulceamarilor”, anul \sta, de Florii, am asistat la premiera „Balului”. „Ideea spectacolului s-a n\scut din cea a filmului meu preferat: , de Ettore Scola, care constituie m\rturia f\r\ text, prin diferite stiluri de dans, a destinelor [i rela]iilor umane, precum [i a istoriei secolului XX. Piesa mea nu se concentreaz\ asupra istoriei, ci asupra personajelor care `[i caut\ fericirea valsând solitar”, `[i motiveaz\ Yvette Bozsik demersul. „Bal”, `n viziunea lui Bozsik [i dup\ ideea original\ a lui Petö Jószef, este un periplu `n anii ’70. Sub pretextul unei petreceri dansante, destine [i

rela]ii umane se perind\ prin fa]a noastr\, cu senza]ii bizare de dejà-vu. O extraordinar\ ocazie pentru prezentarea grotesc\, plin\ de umor, dar [i de tragism, a caracterelor umane. Dansurile de diferite stiluri, valsurile, tangourile ne povestesc `n stilul „bozsik”, despre dorin]e [i vise nerealizate, despre singur\tate [i iubire, despre alienare, interiorizare, c\utare [i dansul nostru, al fiec\ruia dintre noi, de la un cap\t la altul al vie]ii. Materialul sonor ofer\ piese apar]inând celor mai importante curente muzicale ale secolului XX, de la jazz pân\ la can]onete, de la muzica clasic\ pân\ la muzica modern\, `ntr-un crusel al stilurilor [i al atitudinilor. De la Gotan Project - un fel de tango venit de neunde - , pân\ la coloana sonor\ din ultimul film al lui Stanley Kubrick, „Cu ochii larg `nchi[i”. Dansul e cu `ntoarceri [i r\suciri (cine n-a fost tentat, m\car o dat\, s\-ntoarc\ privirea spre trecut?), cu piruete [i fand\ri (inspirate [i/ sau dureroase mut\ri, `n partida de [ah cu realitatea). Când lent, când plin de pasiune. Un dans cu via]a, la care ne invit\, mai provocatoare [i mai elegant\ ca niciodat\, Beatrice Rancea. Doamna `n negru vibreaz\ `n pa[i de dans. N-ai cum s\ refuzi o asemenea invita]ie la „Bal”. Trebuie doar s\-nve]i pa[ii. Destine se `ntretaie, priviri se schimb\, rela]ii se destram\, aventuri se `nfirip\… Nu v\ fie fric\, e doar pe scen\.

BILET.ro 43

INTERVIU

Felicia Filip Felicia Filip se afl\ `n plin\ campanie. Nu electoral\, ci `ntr-un turneu care se va termina la anul: 20 de spectacole sus]inute `n s\li de oper\ sau teatru [i `n alte locuri cu specific cultural din ]ar\ (la nevoie, chiar [i `n s\li de sport). Se estimeaz\ o participare de 22.000 de spectatori.

„Am cântat `nainte de a vorbi” Dana Andronie Campania Filipissima se va derula `n urm\toarele perioade: apriliemai - spectacole `n Ardeal; iulieaugust - Litoral; octombrie-noiembrie - Moldova; decembrie - Bra[ov (spectacol special de s\rb\tori: „Ce e Cr\ciunul?”); martie 2008 concerte `n sudul ]\rii; aprilie Bucure[ti (special de Pa[ti: „Ce vrem noi: nemurirea!”); mai-iunie Banat. Produc\tor general [i coordonator proiect este Cristian Mih\ilescu (so]ul Feliciei), iar Mike Godoroja este produc\torul artistic.Turneul `[i propune s\ fie un mod suplimentar de sus]inere a muzicii culte, uitat\, parc\, „pe un col] de etajer\” `n „garsoniera” Ministerului Culturii [i Cultelor.

„Eu sunt olteanc\ [i am coate ascu]ite” - Felicia cânt\ pop-cult? - Da. Eu interpretez, cu vocea mea de oper\, reperoriul lui Iris,

Freddie Mercury, Rod Stewart, Qeen etc. Aceast\ muzic\ clasic\ - o numesc a[a pentru c\ ea tr\ie[te [i ast\zi cu aceea[i intensitate - a fost orchestrat\ de Mike Godoroja, care a reu[it [i o traducere literar\ a cântecelor. Ve]i descoperi ni[te versuri foarte inspirate care spun foarte multe, care pot s\ dea o lacrim\. Este un album inedit - produs de Nova Music - care va deschide multe por]i. - Felicia ofer\ burse? - Da. Din 1999. Trebuie s\-i ajut\m [i pe tinerii dota]i, nu numai pe cei care au probleme sociale. Anul acesta este a [asea burs\ pe care o dau. - ~n ce const\ acest ajutor? - 500 de euro poate primi, `n fiecare an, un tân\r talentat de la Academia de Muzic\ din Bucure[ti. Am f\cut tot ce am putut, `n discre]ie, din dorin]a ca ajutorul meu s\ ajung\ la cine are nevoie, nu pentru a afla lumea c\ fac gesturi umanitare. Anul aces-

ta, o parte din fondurile care se vor strânge `n urma concertelor [i vânz\rii albumului meu se va ad\uga bursei Felicia Filip, sprijinind astfel mai mul]i tineri s\ ajung\ la cursuri de canto sau la masterclass.

„So]ul meu m\ r\sfa]\, f\cându-mi cafeaua pe care o amestec\ de nu [tiu câte ori, cu nu [tiu cât\ esen]\ de dragoste” - Cum ai ales invita]ii din seara care a deschis campania Filipissima? - Cu mult\ grij\. Am vrut s\ am oameni atât de valoare moral\, cât [i de valoare artistic\. Am urm\rit s\ fie un fair-play artisticcultural, dar [i uman. - Ai prieteni [i… prieteni, pe m\sura valorii tale! - Da. Am urm\torul mesaj pentru www.VREAU

44

BILET.ro

pri-e-tenii mei: „Eu sunt olteanc\ [i am coate ascu]ite. Nu poate nimeni s\ m\ `ngenuncheze! Cu atât mai mult cu cât [tiu c\ am al\turi de mine valori, tinere]e, putere, oameni extraordinari [i, mai presus de orice, [tiu c\ eu d\ruiesc când m\ aflu pe scen\. Nu pot s\ dau gre[, indiferent de ce armat\ de du[mani am `n spate! - Cum a ajuns Felicia Filip Filipissima? - Sunt un om modest [i mi-e foarte greu s\ vorbesc despre mine l\udându-m\. Am primit acest apelativ dup\ ce am fost cu spectacolul Traviata `n Fran]a, Germania, Belgia. ~n momentul `n care s-au terminat celelalte apelative „Mozartissima”, „Divina Div\”, „noua regin\ a Traviatei” etc., a ap\rut „Filip-issimo”. Când n-au mai avut ce s\ zic\, s-au ag\]at de numele meu [i l-au `nnobilat astfel: Filipissima. - Cum `]i regizeaz\ via]a so]ul t\u, care este regizor de vi]\ nobil\? - Are grij\ s\ nu m\ trezeasc\, pentru c\ [tie cât de benefic este pentru mine somnul de diminea]\. Face tot posibilul s\ fie lini[te. El are multe telefoane, care `ncep s\ sune de cum le-a dat drumul. M\ r\sfa]\ f\cându-mi cafeaua pe care o amestec\ de nu [tiu câte ori cu nu [tiu cât\ esen]\ de dragoste. Are grij\ cum `mi st\ p\rul, nu-i scap\ nici un detaliu…

www.VREAU

Doar este regizor. Cristian [i profesoara mea de canto, Georgeta Stoleriu, sunt oamenii care au modelat copilul Felicia Filip. ~n afar\ de Dumnezeu [i de p\rin]ii mei, care m-au crescut atât de bine, ei sunt cei care au f\cut din mine ceea ce sunt.

„Dac\ plângi cântând, `nseamn\ c\ po]i râde plângând, c\ po]i cânta plângând...” - Vorbe[te-mi [i despre p\rin]ii t\i. - Sunt ni[te oameni foarte discre]i, care se bucur\ de toate realiz\rile noastre [i trebuie s\-]i spun c\ nu sunt doar p\rin]ii mei, ci sunt p\rin]ii no[tri. Ne sprijin\ `n tot ceea ce facem noi, iar Cristian este ca un fiu adev\rat pentru ai mei. Mama este cu picioarele pe p\mânt, iar tata este mai boem; fiind poet tr\ie[te `ntr-o lume a lui. - ~]i mai aminte[ti de prima ta ie[ire `n fa]a publicului? - S-a `ntâmplat `n copil\rie! Am cântat `nainte de a vorbi. La doi ani [i jum\tate mergeam la gr\dini]\. La un an `mi turuia gura, de nu s-a mai pomenit! Primul mijloc de comunicare al unui copil este plânsul. Iar eu am plâns cântând. Dac\ plângi cân-

tând, `nseamn\ c\ po]i râde plângând, po]i cânta râzând, po]i cânta plângând, po]i plânge râzând. ~nc\ de la trei ani d\deam sectacole cu public. De foarte mic\ am cântat foarte frumos. - Ai fost un copil dotat! - Da, tocmai acest copil talentat era s\ nu existe pe lume! P\rin]ii mei aveau trei copii, iar eu urma s\ fiu al patrulea. ~n perioada aceea, mama putea renun]a la al patrulea copil. Una dintre surorile mele a trebuit s\ plece, pentru ca eu s\ m\ nasc. A[a am ap\rut eu pe lume.

De urm\rit! ~n fiecare ora[ unde popose[te caravana FILIPISSIMA se va organiza o preselec]ie a tinerelor talente locale `n domeniu canto [i instrument. Un juriu coordonat de directorul Operei Bra[ov, Cristian Mih\ilescu, [i patronat de soprana Felicia Filip, va desemna pentru fiecare ora[ un câ[tig\tor cu dreptul de a participa `n spectacolul FILIPISSIMA din fiecare localitate. La finalul turneului se vor desemna trei câ[tig\tori ce vor participa `n spectacolul de gal\ dedicat S\rb\torilor de Pa[ti din aprilie 2008.

BILET.ro 45

Cronic\ de Videofil

„88 de minute” pierdute aiurea... Dac\ cineva a crezut c\ nu se poate mai r\u decât „Recrutul”, a gre[it! Al Pacino joac\ mai nou `n „88 de Minute”, sub bagheta magic\ (dar rupt\) a lui John Avnet („Sky Captain and the World of Tomorrow”, „Inspector Gadget”), al\turi de Leelee Sobieski [i Alicia Witt. Acesta este de departe cel mai slab film `n care l-am v\zut pe dragul meu „mignon”! Se vrea a fi thriller/ac]iune. Avem la `nceput un uciga[ `n serie care `[i terorizeaz\ victimele pe plan psihic `nainte de a le viola [i apoi t\ia cu un bisturiu, l\sându-le `ntr-o balt\ de sânge, atârnând legate doar de un picior. Singurul lucru care, `ntr-adev\r, m-a ]inut cu ochii pe marele ecran `n acele momente a fost pisica, singura cu replici verosimile din `ntreaga scen\: „Miau…”. Victimele arat\ clar a victime, muzica de fond spunea clar: „Ferea, c\ci astea dou\ vor muri `n urm\toarele cinci minute!”.

„Da, sunt psihopat [i ucid!” Deci, s\ zicem c\ dezam\girea [i-a f\cut sim]it\ prezen]a `nc\ de la `nceput. Al Pacino joac\ rolul unui psihiatru criminalist care este bântuit de fantomele trecutului (respective, surioara pe care a l\sat-o singur\ acas\ [i care a fost h\cuit\ `n fix 88 de minute de c\tre un uciga[ `n serie… ca s\ vezi…), care ajut\ la condamnarea la moarte a uciga[ului `n serie de la `nceputul filmului, atârn\torul de femei. Ac]iunea se mut\ repede `n timp, peste mai mul]i ani, chiar cu o zi `nainte de execu]ia respectivului. Apare un alt criminal `n serie, o copie la indigo a „atârn\torului”. Vai, ce mare confuzie stârnesc crimele, brusc toat\ lumea crede c\ 46

dragul de „mignon” a trimis la moarte pe cine nu trebuia, `n timp ce condamnatul nostru (al c\rui chip nu ne spune decât: „Da, sunt psihopat [i ucid! {i-mi place, pe deasupra!”) se victimizeaz\ `ntruna pe posturile na]ionale (care nu mai difuzeaz\ nimic altceva!).

Când Sharon Stone `[i desf\cea suav picioarele… Brusc, „mignon” prime[te un apel, conform c\ruia mai are doar 88 de minute de tr\it, dup\ care `ncepe s\ fie h\ituit de presupusul criminal „la indigo”. Replicile criminalului - „Tick tock, doc!” - m-au distrat la culme, amintindu-mi de Uria[ul din Insula Pa[telui din comedia „Night at the Museum” (cap de afi[: Ben Stiller), a c\rui replic\ era „Hey, DumDum? Got any gum-gum? Here comes the HunHun! You better run, Dum-Dum!”. Dramatic, `ntr-adev\r, mai ales c\ `n tot filmul, Jack Gramm (Pacino) este `nconjurat de fete (majoritatea studente infierbântate [i `ndr\gostite de el) pe care le suspecteaz\ c\ ar fi implicate `n toat\ t\r\[enia cu 88 de minute. Da, dragilor, Al Pacino are 88 de minute la dispozi]ie pentru a-[i `mpiedica propria crim\ - ce-a]i citit pe afi[ul filmului este adev\rat! www.VREAU

BILET.ro

Leelee Sobieski

~ns\ ceea ce afi[ul nu mai men]ioneaz\ este c\, dac\ cineva sare din scaun din cauza senza]iilor tari pe care le ofer\ scenele cu urm\riri, explozii [i `mpu[c\turi, `nseamn\ c\ acel cineva nu a mai v\zut un film de ac]iune de pe vremea când Jean Claude Van Damme `[i `mbiba pumnii `n sticl\ pisat\, iar Sharon Stone `[i desf\cea picioarele `n mod suav [i f\r\ lenjerie… Mai pe scurt, singurul element care mai face ceva din acest film, ceva cât de cât demn de vizionat, este prezen]a lui Al Pacino (de fapt, acela[i lucru a ajutat [i „Recrutul” s\ avanseze pu]in `n clasamentele interna]ionale de box office, al\turi de Colin Farrell, care emana sexappeal irlandez ori de câte ori deschidea gura sau se mi[ca `n cadru).

Alicia Witt

timelor de tavan `ntr-o balt\ de sânge. {tiu, trebuia s\ ies profund impresionat\ dup\ vizionarea acestei ciorbe de situa]ii [i personaje, menit\ s\ aduc\ ni[te `ncas\ri studiourilor produc\toare. Am ie[it profund impresionat\ doar pentru c\ l-am mai v\zut pe „mignon” `ntr-un film (de duzin\, ce-i drept) [i pentru c\, `n sfâr[it, am ajuns la credin]a c\ mai r\u de atât nu se poate. Slav\ cerului, filmele proaste cu actori celebri dar buni [i-au atins limita. Poate vor `ncepe s\ apar\ [i produc]iile de calitate `n viitor… www.videofil.ro

Un psihiatru afemeiat, doi criminali `n serie, o profesoar\ urm\rit\ de un motociclist, o asistent\ lesbian\, o student\ labil\ ~n concluzie, avem un film „thriller/de ac]iune”, `n care Al Pacino este psihiatru [i mare afemeiat, urm\rit de un criminal `n serie care `ncearc\ s\-l scape de execu]ie pe cel\lalt criminal `n serie, o asistent\ universitar\ `ndr\gostit\ de psihiatru [i urmarit\ de fostul iubit, motociclist britanic [i violent din fire, asistenta psihiatrului, lesbian\ care reu[e[te s\ incite audien]a masculin\ `n clipa `n care se s\rut\ pasional cu studenta interpretat\ de Leelee Sobieski, care se dovede[te a fi [i ea labil\ psihic, motociclist\ [i expert\ `n mânuirea Halotanului (somniferul folosit pentru a-[i adormi victimele), pistoalelor [i bisturiului, precum [i `n atârnarea vicwww.VREAU

BILET.ro 47

Din paginile vremii

Pagina 24 din revista „Cinema” num\rul 219 din 15 octombrie 1932 48

Fotografie furnizat\ de Passe-Partout DP

¾ Unirea Shopping Center - etajul 2 (lâng\ magazinul House of Art) Program: Luni - sâmb\t\; orele: 11:00 - 20:00 Telefon: 0720.153.350 ¾ Carrefour Orhideea Program : Luni - vineri; orele 11:00 - 20:00 Sâmb\t\; orele 10:00 - 21:00 Duminic\; orele 10:00 - 20:00 Telefon: 0729.309.900; 0720.153.350 ¾ Carrefour Feeria - ZONA GALERII - CASA CENTRAL| Program: Luni-duminic\; orele 10:00 - 20:00 Telefon: 0765.567.916 Pentru coresponden]\ electronic\: rezerv\[email protected]

Concept editorial [i grafic: Miron Manega

52

www.VREAU BILET.ro