Revista Taranul Roman Martie 2006

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Revistă a sindicatului

“Cultivatorii direcŃi din România”

Martie / 2006

łăranul Român Dacă împărtăşiŃi convingerea noastră că înfiinŃarea acestui sindicat corespunde unei necesităŃi vitale, vă rugăm să completaŃi cererea de adeziune de la sfârşitul revistei şi să o trimiteŃi prin poştă Biroului Central. Numai împreună vom reuşi!

Sediul sindicatului Priponeşti de Jos, nr.3 comuna: Priponeşti, judeŃul: GalaŃi telefon: 0724.38.98.37 Sat:

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Vrem să trăim omeneşte în Ńara noastră, pe pământul nostru, din munca noastră. De aceea am înfiinŃat acest sindicat, ca sub umbrela lui protectoare, să ne putem crea organismele şi structurile de care avem nevoie pentru a ne putea apăra interesele noastre, ale Ńăranilor. „Vom muri şi vom fi liberi” strigau în decembrie ’89 acei copii-eroi de 16 ani şi se aruncau cu piepturile goale în faŃa tancurilor! Şi noi ne vom recâştiga dreptul la libertatea şi la demnitatea răpite dar, nu murind, ci luptând uniŃi în acest sindicat al agricultorilor. AŃi văzut şi dumneavoastră că singuri suntem neputincioşi în faŃa răilor! Ne-a ajuns cuŃitul la os şi nu avem cui ne plânge! Manole Benieamin Eu,student la Universitatea Petre Andrei, secŃia FinanŃe - Contabilitate am ales ca lucrare de licenŃă tema „Familia Ńărănească, unitate şi entitate economică” M-am documentat asupra gospodăriei Ńărăneşti din România secolului al XIX-lea, după 1922 până în 1962, din 1962 până în 1991 şi după adoptarea Legii 18/1991 a fondului funciar. Dar când a trebuit să scriu despre viitorul care ne aşteaptă pe noi Ńăranii români, mi-am dat seama că lucrarea de licenŃă poate să mai aştepte dar sindicatul agricultorilor trebuie înfiinŃat repede dacă vrem să mai avem un viitor, noi Ńăranii.

Manole Silviu

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate Dosar nr.264/PJ/2006

HOTĂRÂRE Camera de Consiliu din 27.01.2006 La ordine fiind soluŃionarea cererii formulată de Manole Benieamin, domiciliat în comuna Priponeşti, satul Priponeşti de Jos, nr.3, pentru înscrierea sindicatului „Cultivatorii direcŃi din România”. (…) În fapt, se arată în motivarea cererii, sindicatul agricultorilor intitulat „Cultivatorii direcŃi din România” a luat fiinŃă în comuna Priponeşti în Adunarea Generală de constituire din 15.01.2006. La dosar s-au depus: Procesul verbal încheiat la această adunare generală, precum şi statutul sindicatului. Din acest statut rezultă că denumirea sindicatului este „Cultivatorii direcŃi din România”, membri ai sindicatului pot fi agricultorii şi persoanele care prestează servicii către agricultori, persoanele care transportă, depozitează, prelucrează şi comercializează produsele agricole, iar scopul sindicatului este să sprijine membrii săi în exercitarea profesiunii. FaŃă de actele dosarului instanŃa priveşte cererea ca inadmisibilă pentru următoarele motive: Potrivit art.2 alin.1 teza 1 din Legea 54/2003 numai persoanele încadrate în muncă şi funcŃionarii publici au dreptul să constituie organizaŃii sindicale şi să adere la acestea. Potrivit art.2 alin. 1 teza 2 din Legea 54/2003 agricultorii au dreptul să adere la o organizaŃie sindicală ceea ce înseamnă că ea trebuie să fie deja constituită pentru a putea adera. Potrivit alin.2 al aceluiaşi articol aderarea trebuie să se facă la o organizaŃie sindicală din aceeaşi ramură sau profesiune. Cum în speŃa de faŃă cei care vor să constituie sindicatul „sunt agricultori” se apreciază că cererea lor este inadmisibilă motivat de faptul că art.2 alin.1 teza 2 din Legea 54/2003 menŃionează că au dreptul numai să adere la o organizaŃie sindicală ceea ce presupune că ea trebuie să existe deja, să fie deja constituită.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE: Respinge cererea formulată de Manole Benieamin, domiciliat în comuna Priponeşti, satul Priponeşti de Jos, nr.3, jud. GalaŃi, pentru înregistrarea Sindicatului „Cultivatorii direcŃi din România”, ca inadmisibilă. Cu recurs în 5 zile de la comunicare PronunŃată azi, 27.01.2006

Preşedinte, Judecător Niagu Mihaela

Grefier, Pîslaru Veta ex.4 NM/BT 06.02.2006

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

ConstituŃia României ARTICOLUL 20 (1) DispoziŃiile constituŃionale privind drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanŃă cu DeclaraŃia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanŃe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaŃionale, cu excepŃia cazului în care ConstituŃia sau legile interne conŃin dispoziŃii mai favorabile. ARTICOLUL 40 (1) CetăŃenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.

Noi ca Ńărani ne-am fi aşteptat ca judecătorul să sesizeze neconstituŃionalitatea Legii 54/2003. Cu atât mai mult cu cât Manole Benieamin în cuvântarea de deschidere a Adunării Generale de constituire a sindicatului a sesizat acest lucru, iar cuvântarea de deschidere a fost anexată la dosarul ajuns în instanŃă. Noi ca Ńărani nu ştim cum funcŃionează instanŃele de judecată. Presupunem că aplică doar legea existentă, în cazul de faŃă Legea 54/2003. Dar se pare că noi nu ştim nimic, legile sunt doar praf în ochii proştilor iar judecătorii au dreptul să le interpreteze şi să le aplice după bunul plac. În hotărârea de respingere a înregistrării sindicatului agricultorilor „ca inacceptabilă” doamna judecător a menŃionat că agricultorii au dreptul să adere la o organizaŃie sindicală din aceeaşi ramură sau profesiune bazându-se pe alineatul 1 al articolului 2 a Legii 54/2003 deşi această menŃiune nu există în articol. „Art. 2. - (1) Persoanele încadrate în muncă şi funcŃionarii publici au dreptul să constituie organizaŃii sindicale şi să adere la acestea. Persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să adere la o organizaŃie sindicală.”

Conform art. 15 alin.5 din Legea 54/2003 „Hotărârea judecătoriei se comunică semnatarului cererii de înscriere, în termen de cel mult 5 zile de la pronunŃare”.

Ce şi-a permis însă să facă doamna judecător Niagu Mihaela; deşi hotărârea a fost pronunŃată „azi 27.01.2006”, înregistrarea hotărârii apare cu data de 06.02.2006 iar la Manole Benieamin a ajuns pe data de 09.02.2006. Nu cunoştea prevederile acestui articol de lege? Sau ştie că poate încălca legile fără a suferi vreo pedeapsă, spre deosebire de noi proştii? Conform art. 16 alin.2 din Legea 54/2003 „Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de recurs curge de la pronunŃare.” Cu ce drept legal doamna judecător Niagu Mihaela ne-a dat termen de recurs doar de 5 zile de la comunicare?

Preşedintele Sindicatului Manole Benieamin

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate Domnule redactor Sunt Manole Silviu, secretarul sindicatului „Cultivatorii direcŃi din România”. Astăzi, 09.02.2006, am primit hotărârea de la Judecătoria Tecuci pentru Dosarul Civil nr. 264 din 23.01.2006, prin care am fost anunŃaŃi că a fost respinsă înregistrarea sindicatului ca inacceptabilă, conform art. 2 din Legea nr. 54/2003: „Art. 2. - (1) Persoanele încadrate în muncă şi funcŃionarii publici au dreptul să constituie organizaŃii sindicale şi să adere la acestea. Persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să adere la o organizaŃie sindicală.” încălcându-se dreptul de asociere prevăzut în ConstituŃia României: ARTICOLUL 20 (1) DispoziŃiile constituŃionale privind drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanŃă cu DeclaraŃia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanŃe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaŃionale, cu excepŃia cazului în care ConstituŃia sau legile interne conŃin dispoziŃii mai favorabile. ARTICOLUL 40 (1) CetăŃenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. Vă rugăm să informaŃi, prin ziarul dumneavoastră, opinia publică despre soarta rezervată nouă Ńăranilor de guvernanŃii noştri ca „cetăŃeni de categoria a III-a”, care nu avem dreptul, „Doamne fereşte” să ne organizăm într-un sindicat necontrolat de Guvern. Asta ar mai lipsi, ca guvernanŃii să dea socoteală şi în faŃa Ńăranilor când se ştie câte necazuri au cu ziariştii. Cu stimă, Manole Silviu Secretar al sindicatului „Cultivatorii direcŃi din România”

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

AŞA ARĂTA PREŞEDINTELE SINDICATULUI AGRICULTORILOR „CULTIVATORII DIRECłI DIN ROMÂNIA” CÂND A IEŞIT DIN CLĂDIREA „JUDECĂRIEI” TECUCI UNDE I S-A COMUNICAT HOTĂRÂREA DE RESPINGERE A CERERII DE ÎNREGISTRARE A SINDICATULUI, CA INACCEPTABILĂ DEŞI CONSTITUłIA ROMÂNIEI NE GARANTEAZĂ ACEST DREPT. TOT NOI łĂRANII TREBUIE SĂ CUNOAŞTEM LEGILE łĂRII? NU E DESTUL CĂ PRIN MUNCA NOASTRĂ HRĂNIM O łARĂ?

„ Şi eu nedumerit mă mir/ De ce să cânte-un marş funebru/ Şi ninge cantr-un cimitir.”

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

ŞI ACESTA ESTE SECRETARUL SINDICATULUI AGRICULTORILOR DIN ROMÂNIA, NU ŞTIE DACĂ SĂ SE ÎNROLEZE ÎN „LEGIUNEA STRĂINĂ” SAU SĂ TERMINE CE A ÎNCEPUT ÎN ROMÂNIA? „Pădure, dragă pădure…”

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

„Pământul este al plugarilor şi numai al plugarilor” ALEXANDRU CALOTĂ – deputat După confiscarea moşiilor, făcută în primăvara anului 1945, de plugari, ajutaŃi de muncitorii aparŃinând Partidului Comunist Român, se impunea votarea acestei legi. Întârzierea ei ar fi adus următoarele: 1. Refacerea – într’o măsură oarecare a moşiilor de odinioară; 2. FărămiŃarea excesivă a micii proprietăŃi rurale; Vom examina amândouă aceste puncte, spre a vedea, ce mântuitoare pentru plugărime este legea nouă a circulaŃiei bunurilor agricole. După exproprierea din 1921, cea mai mare proprietate urma să fie de 250 ha, şi aceasta numai în regiunile cu populaŃie rară şi complect îndestulată de pământ. Ceeace ar însemna doar câteva excepŃii. În imensa majoritate a cazurilor, nu putea fi în 1945, moşie mai mare de 150 hectare. Totuşi s’au găsit în primăvara acelui an, moşii de 1.000, 2.000 – ba şi mai mult – de hectare. De unde provenea această diferenŃă? Din următoarele cauze: 1. Unii mari proprietari înşelaseră plugărimea în 1921, oprindu-şi o cotă mult mai mare decât cea legală; 2. Casa Rurală, instituŃie în care erau oploşiŃi brătieniştii şi maniştii, închidea ochii când o moşie se vindea. Ea nu o cumpăra pentru plugari – cum era obligată prin legea ei de organizare – ci lăsa să o cumpere un alt moşier. 3. dar mai mult decât aceste două cauze, a contribuit la refacerea – în bună măsură – a moşiilor ciocoieşti, legea lui Ion Mihalache din 1929, care dădea frâu liber să cumpere, dela plugarul sărac şi plin de datorii, orice moşier sau chiabur , pământul cu care plugarul fusese împroprietărit. Şi astfel au început să se refacă moşiile. Iar dacă Guvernul Dr. Petru Groza, nu lua repede măsuri, procesul acesta al pierderii pământului de plugari, ar fi mers mai departe. Prin noua lege însă, nu vor putea cumpăra pământ, decât numai plugarii adevăraŃi, muncitori personal de pământ şi care au – ei şi familiile lor – până la 15 hectare. ToŃi acei exploatatori ai muncii pământului – din sate şi oraşe – care trăiau comod din exploatarea muncii plugarilor au fost înlăturaŃi .Organele de Stat, instituite prin această lege, veghează, în întreaga Ńară la respectarea ei. Dar, în afară de autorizarea de dobândire, legea mai prevede şi dreptul de

preempŃiune al Statului, pentru terenurile de peste 5 hectare. Numai după ce este întrebat Statul, dacă doreşte să cumpere acel pământ, pentru a-l întrebuinŃa înŃelept şi a satisface anumite nevoi şi numai dacă Statul refuză, vânzătorul unui teren mai mare de 5 hectare, îl poate vinde, dar nici el oricui, ci tot numai la plugari, muncitori de pământ. Tot prin această lege s’a fixat suprafaŃa de 2 hectare, limită sub care pământul rural nu poate fi împărŃit. A fi continuat mai departe cu fărâmiŃirea, fără nici o margine a terenurilor agricole, cu totul nerentabile şi în care plugarul şi familia lui, oricât ar fi muncit, ar fi fost osândit să rămână totdeauna tot sărac lipit pământului. Ar fi însemnat ca peste 2-3 generaŃii, făşiile de pământ să ajungă atât de înguste , încât, atunci când ar fi arat omul, boul din dreapta să calce pe un ogor străin şi boul din stânga, pe alt ogor străin! O altă măsură înŃeleaptă şi democrată a legii este anularea vânzărilor făcute, în regiunile bântuite de secetă, din luna August 1946 şi până la depunerea legii. Mii de plugari chinuiŃi de foame, privind cu durere la copiii care se stingeau din lipsă de hrană şiau vândut, în acele luni de pacoste, cu lacrămi în ochi, pământul lor de muncă, pentru un coş de porumb, pentru o baniŃă de grâu. Acum aceşti plugari şi-au recăpătat pământurile cotropite de exploatatori şi de chiaburii satelor! Iată, prieteni plugari, o lege atât de bună şi folositoare pentru plugărime. Când Guvernele maniste şi brătieniste din trecut, urmăreau, prin legile lor, sărăcirea plugărimii şi aducerea ei în stare de iobăgie, pentru a o putea exploata şi domina mai uşor. Guvernul dr. Petru Groza şi Parlamentul Ńării creiază prin această lege, dreptul plugarului şi numai al plugarului, asupra pământului şi roadelor lui, pentru ridicarea economică, culturală, şi sanitară a satelor noastre! Almanahul plugarului, 1948. Editura „Frontul plugarilor” Deci aşa zisa reformă agrară din 1945 a fost un pretext pentru a dezbina lumea satelor transferând şi în mediul rural lupta de clasă. După lichidarea moşiilor, a început vânătoarea celor care deŃineau între 10 şi 15 ha, numiŃi chiaburi, după lichidarea acestora a început vânătoarea mijlocaşilor, care deŃineau între 5 şi 10 ha. Aşa că în 1962 colectivizarea agriculturii s-a încheiat. S-au refăcut latifundiile numite acum Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), Cooperative Agricole de ProducŃie (CAP), Complexe Unice Agroindustriale de Stat şi Cooperatiste (CUASC) şi parcele adică loturi în folosinŃă reduse doar la 0,1 ha în anii ’80 condiŃionate şi acestea de munca prestată

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate gratuit. Până şi ogrăzile Ńăranilor erau considerate proprietatea CAP şi loturi în folosinŃă.

Legea fondului funciar Dacă în 1947, în România mai existau exploataŃii agricole mari peste 50 hectare şi mijlocii între 5-10 hectare, în 1962, la încheierea „procesului de colectivizare a agriculturii” acestea dispăruseră complet. ExploataŃiile mari au fost declarate „moşiereşti” şi expropriate pe baza principiului luptei de clasă. Aceste exploataŃii au devenit nucleul gospodăriilor Agricole de Stat (GAS) numita mai târziu Întreprinderi Agricole de Stat (IAS). Acestor nuclee iniŃiale li s-au adăugat succesiv alte terenuri, în anii ’50, pe măsură ce dictatura (comunistă) „proletariatului” devenea tot mai dură. Au fost confiscate şi trecute în proprietatea statului pământurile bisericii care în multe comune depăşeau 25 hectare. Tot mai mulŃi proprietari de terenuri care deŃineau între 10 şi 50 ha au fost declaraŃi „chiaburi”, „exploatatori”, „duşmani ai poporului”, au fost aruncaŃi în închisori iar pământurile deŃinute de aceştia au fost trecute în proprietatea statului la GAS-uri. O altă metodă de a lua pământul de la aceşti Ńărani a fost şantajul, exercitat asupra familiilor care aveau copii la liceu sau facultate. Dacă nu semnau o cerere prin care cedau „de bună voie şi nesiliŃi de nimeni” statului, în totalitate sau cea mai mare parte a pământului, copiii lor erau eliminaŃi din şcoli şi facultăŃi. Astfel, pentru a-şi proteja copiii, mulŃi Ńărani gospodari s-au lăsat expropriaŃi în favoarea GAS-urilor ori acolo unde a fost posibil, s-au înscris „de bunăvoie” în Gospodăriile Agricole Colective (GAC) devenite mai târziu Cooperative Agricole de ProducŃie (CAP). La începutul anilor ’70 a avut loc o nouă ofensivă împotriva proprietăŃii Ńărănimii unite acum în mare majoritate în CAP-uri. Adunările generale ale CAP-urilor au fost obligate să cedeze „de bunăvoie” IAS-urilor, sute de hectare de teren „din cauza lipsei de braŃe de muncă în CAP-uri”. Tot în această perioadă s-a înfiinŃat ITSAIA (Întreprinderea de Transport pentru Agricultură şi Industrie Alimentară), CAPurile fiind obligate să cedeze acestei întreprinderi de stat „de bună voie” toate camioanele cumpărate cu banii membrilor cooperatori, care fuseseră deja obligaŃi să-şi cedeze propriile tractoare SMAurilor care erau proprietate de stat. În anii următori s-au înfiinŃat complexe de creştere a

animalelor de stat şi cooperatiste, CAP-urile fiind obligate să predea acestora o parte din sectorul zootehnic propriu (bovine şi ovine). Astfel, prin exproprieri succesive şi prin foarfeca preŃurilor impuse de stat, la sfârşitul anilor ’80 veniturile Ńăranilor erau derizorii iar majoritatea CAP-urilor înglodate în datorii uriaşe la Banca Agricolă, bancă în proprietatea statului. Fac excepŃie doar Ńăranii din zona de munte care rămăseseră ne-colectivizaŃi din cauza puŃinătăŃii terenurilor arabile existente în aceste aşezări rurale. Dar şi acestora li s-au impus cote obligatorii de lapte, carne, lână, miei, ş.a. atât de mari încât bieŃii oameni ajunseseră să se bucure când le omora ursul câte un animal. Unii săteni, toamna, la coborârea vitelor din munte nu voiau să-şi recunoască animalele şi să şi le ia acasă! Animalele, în loc să fie sursă de venit şi bunăstare, ajunseseră pentru Ńărani, povară şi blestem. Şi astfel, tot mai mulŃi Ńărani, răzbiŃi de sărăcie, au început să părăsească satele, îndreptându-se către oraşe, unde se angajau ca muncitori necalificaŃi pe şantiere de construcŃii, în întreprinderi, ca paznici sau pur şi simplu mineri. În decembrie 1989, prin jertfa a mii de tineri, Nicolae Ceauşescu a fost răsturnat de la putere, judecat sumar şi executat împreună cu Elena Ceauşescu. Tot acum au fost arestaŃi şi unii dintre colaboratorii lor direcŃi. În mai 1990, alegerile generale din România au fost câştigate de Frontul Salvării NaŃionale (FSN) condus de Ion Iliescu, pe baza unei platforme electorale de orientarea socialistă. Dar, guvernul condus de Petre Roman ca Primministru, odată format, a început să aplice o politică liberală. A dat posibilitatea chiriaşilor să cumpere locuinŃele proprietate de stat la preŃul nominal, prin legea societăŃilor comerciale a făcut posibilă privatizarea comerŃului iar prin metoda MEBO a deschis calea privatizării întreprinderilor de stat în favoarea salariaŃilor. Trebuia făcut ceva şi pentru privatizarea agriculturii pe întregul lanŃ: producerea, depozitarea, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole. Pentru aceasta ca prim pas trebuia elaborată o Lege a fondului funciar, pornind de la situaŃia terenurilor în 1948. Repunerea în posesie, pe vechile amplasamente, a foştilor proprietari cu compensarea acestora în bani, pământ echivalent sau acŃiuni pentru terenurile pe care s-au realizat lucrări de interes public, ar fi fost calea normală şi logică. De asemenea, ar fi trebuit sprijinită

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate formarea unor exploataŃii agricole de dimensiuni medii, orientate către piaŃă, după modelul Uniunii Europene (CEE la acea vreme). Dar, în Parlament, s-au întâlnit mai multe curente de opinie, cu orientări foarte diverse, de multe ori diametral opuse. Politicii liberale, promovate de Primul ministru şi de miniştrii tineri din Guvern, li s-a opus cu hotărâre aripa conservatoare în frunte cu Preşedintele României, Ion Iliescu, Preşedintele Senatului, Al. Bârlădeanu şi alŃii care nu voiau să renunŃe la „cuceririle” comunismului ci să facă doar o operaŃie de cosmetizare numită de Ion Iliescu „socialism cu faŃă umană”. În afara acestora, ajunseseră în Parlament şi o serie de persoane care voiau doar să profite de ocazie şi să se îmbogăŃească cu orice preŃ. Din această combinaŃie (persoane cu nivele diferite de pregătire şi experienŃă, orientări politice divergente şi interese personale imediate) a rezultat cea mai nefericită Lege a fondului funciar de după 1864, Lege care a pus sub semnul întrebării nu doar prezentul ci şi viitorul agriculturii în România. Art.8(2) spune că „De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în CAP sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către acestea…” fără să dea foştilor proprietari posibilitatea de a-şi recupera şi pământul luat abuziv de IAS-uri. Art.8(3) „Stabilirea dreptului de proprietate se face… în limita unei suprafeŃe minime de 0,5 hectare pentru fiecare persoană îndreptăŃită… şi de maxim 10 hectare de familie în echivalent arabil”. Astfel, prin acest alineat persoanele care au deŃinut peste 10 hectare şi au fost expropriate abuziv de regimul comunist, rămân în continuare expropriate, anulând posibilitatea de a se înfiinŃa imediat în România ferme capabile să facă faŃă problemelor impuse de economia de piaŃă. Art. 14(3) prevede că în cazul în care între suprafaŃa de teren iniŃială a cooperativei şi suprafaŃa de teren actuală au intervenit modificări, „stabilirea proprietăŃii cooperatorilor… se face prin reducerea unei cote proporŃionale…” „Modificările intervenite” sunt de fapt rezultatul exproprierilor succesive a patrimoniului CAPurilor, în favoarea statului în perioada 1962-1989. De exemplu comuna Priponeşti a pierdut în această perioadă la IAS Tecuci, judeŃul GalaŃi, peste 450 hectare din care Consiliul Local a reuşit

să recupereze în 1998 doar 197 hectare pentru refacerea măcar în parte a islazului comunal. Art.14(4) „SuprafeŃele ocupate de plantaŃii pomicole, viticole, sere, heleşteie, amenajări piscicole, pepiniere, construcŃii administrative şi agro-zootehnice, precum şi cele necesare bazei furajere aferente capacităŃilor de producŃie zootehnice existente în cooperativele agricole de producŃie pot reprezenta, pe baza opŃiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fără personalitate juridică”. Prin acest articol ambiguu şi incomplet s-a deschis calea distrugerii agriculturii româneşti în ramurile sale de vârf. Astfel, puŃini, puteau deveni „proprietari” pe munca celor mulŃi iar prin „forme de asociere de tip privat (…) fără personalitate juridică” aceştia se retrăgeau controlului financiar şi penal. Iar foştii membri cooperatori care nu se înscriau în aceste asociaŃii formale, nu mai aveau practic nici un drept material asupra acestor bunuri! Art.19(1) reia ideile legilor din anii ’40 adică împroprietărirea celor fără pământ din dreptul la proprietate, drept nerecunoscut de Legea 18/1991 celor care au deŃinut mai mult de 10 hectare sau rezultat din „reducerea unei cote proporŃionale” (Art. 14(3) şi Art.20) fără să se atingă proprietatea de stat „dobândită legal” (Art. 36 şi Art.37) între 1948 şi 1989 iar prin Art.29 alin. 7 şi alin.9 şi Art.34, Statul devine proprietar de drept şi pe construcŃiile fostelor cooperative agricole de producŃie rămase nevândute „în termen de un an de la data desfiinŃării cooperativei agricole de producŃie ca şi pe lucrările de îmbunătăŃiri funciare şi zonele de protecŃie aferente. Art. 30 jefuieşte foştii membri cooperatori şi de drepturile lor băneşti cuvenite la asociaŃiile intercooperatiste sau de stat şi cooperatiste, favorizând prin ambiguitate seria de abuzuri şi distrugeri care au urmat după 1991 şi continuă şi astăzi. Modificările ulterioare aduse Legii 18/1991 ca şi legile complementare nu au rezolvat fondul problemei. În plus, această lege nu prevedea sancŃiuni pentru cei implicaŃi în aplicarea ei pentru folosirea în interes personal sau de grup a prevederilor neclare ale legii. Astfel, printr-o lege rea şi o aplicare defectuoasă, agricultura românească a ajuns în 2006 să prezinte

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate toate caracteristicile subdezvoltate.

agriculturii

Ńărilor

Manole Silviu Din Lucrarea de LicenŃă de la Universitatea Petre Andrei Iaşi „Familia Ńărănească, unitate şi entitate economică”

Organizarea administrativă a mediului rural Privind starea actuală a satelor din România, concluzia că ceva nu este în regulă cu organizarea administrativă se impune de la sine. Aici nu este vorba atât de lipsa de continuitate în legislaŃie şi măsurile administrative de după decembrie 1989, cât de o neadaptare a politicii româneşti. Din decembrie ’89, România a părăsit calea socialismului şi comunismului şi a păşit pe calea capitalismului şi a economiei de piaŃă. Din păcate, oamenii politici cât şi partidele politice, dintr-o „excesivă pudoare”, au evitat să prezinte clar şi la obiect această realitate, poporului, cu avantajele şi dezavantajele inerente. Societatea capitalistă nu este perfectă dar din păcate alta mai bună nu există în acest moment. Suprapunerea la nivelul comunelor a competenŃelor mai multor ministere s-a văzut că nu dă rezultate bune. De exemplu, accesul Primăriilor comunale la fondurile PHARE, rambursabile şi nerambursabile, pentru lucrări de infrastructură (şosele, poduri, aprovizionare cu apă şi gaz, etc.), trebuie să se facă prin şi cu acordul ministerului Agriculturii, când primăriile sunt subordonate ministerului AdministraŃiei Publice şi toate împrumuturile contractate de Primării sunt garantate cu veniturile comunei respective şi nu cu bunurile Ministerului Agriculturii. Motivul pentru care Ministerul Agriculturii a devenit şi al Dezvoltării Rurale în ultimii ani noi nu l-am înŃeles. Logic ar fi fost ca de dezvoltarea rurală să se ocupe Primarul şi consiliile locale care au fost aleşi prin vot direct de cetăŃeni, pe baza unor platforme electorale concrete, bazate pe situaŃia reală din comuna respectivă. Dar dacă, după alegeri, de dezvoltarea comunei se ocupă Ministerul Agriculturii, atunci ce rost mai au alegerile locale? Sau poate se are în vedere pentru viitor, ca la alegerile locale să poată participa doar salariaŃii Ministerului Agriculturii, scoŃând în

felul acesta Primăriile de sub Ministerul AdministraŃiei Publice!? În situaŃia actuală, pentru efectuarea unor lucrări cu fonduri PHARE rambursabile (de exemplu)m Primăriile comunale, cu aprobarea Consiliilor JudeŃene şi a prefecturilor, prin intermediul şi cu acordul Ministerului Agriculturii trebuie să ia legătura cu Ministerul Mediului pentru aprobările de rigoare şi cu Ministerul ConstrucŃiilor şi Transporturilor pentru avizarea proiectelor şi aprobarea demarării propriu-zise a lucrărilor. Şi ne mia mirăm că satul românesc şi agricultura românească au ajuns la nivelul Ńărilor celor mai puŃin dezvoltate? Ce-i de făcut? Descentralizare, lărgirea autonomiei locale şi acordarea unui sprijin maxim familiei rurale privită ca unitate şi entitate economică, singura capabilă să refacă agricultura românească şi să scoată la lumină satul românesc. Desigur, lăsată singură familia rurală nu va putea face faŃă cerinŃelor integrării în Uniunea Europeană, a economiei de piaŃă şi a globalizării. De aceea, cultivatorii direcŃi, cei ce prestează servicii pentru agricultură ca şi cei implicaŃi în depozitarea, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, trebuie să se organizeze în asociaŃii şi cooperative. Dar aceste asociaŃii şi cooperative agricole şi patronatele trebuie să fie înfiinŃate organizate şi conduse de agricultorii şi prelucrătorii înşişi, ca proprietari, fiind ştiut că „statul a fost şi rămâne cel mai rău administrator.” Dar, vrem nu vrem, va fi mereu nevoie de aprobări pentru studii de fezabilitate, aprobări de mediu, autorizaŃii de construcŃii, aprobări pentru scoaterea unor terenuri din circuitul agricol în vederea construirii de ferme, centre de depozitare, centre de prelucrare, spaŃii comerciale ş.a. Se ştie că pentru a obŃine toate aceste aprobări, un agricultor gospodar şi cu spirit de iniŃiativă, trebuie să piardă luni şi chiar ani alergând la birourile respective aflate doar în oraşele reşedinŃă de judeŃe, în oraşele unde sunt Centrele de Dezvoltare Regională (Iaşi pentru două treimi din Moldova, ConstanŃa pentru Dobrogea, sudul Moldovei şi o treime din Muntenia, etc.) şi la Bucureşti. De aceea se impune ca o necesitate vitală înfiinŃarea de Centre Zonale unde să fie concentrate toate aceste servicii: - consultanŃă juridică; - garda de mediu;

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - topometrie, topo-geodezie, proiectări drumuri şi poduri, proiectări construcŃii civile şi industriale; - specialişti în protecŃia plantelor; - medicină sanitar-veterinară; - specialişti pentru evidenŃele contabile primare ale exploataŃiilor agricole şi IMM-urilor, dosare de pensii, etc. Prin înfiinŃarea acestor Centre Zonale se va realiza un dialog permanent între Guvern şi locuitorii satelor, transformând aparatul birocratic actual supra-numerar şi ineficient într-o veritabilă forŃă motrice, capabilă să contribuie la dezvoltarea agriculturii şi modernizarea satelor româneşti, în contextul globalizării şi aderării României la Uniunea Europeană. Manole Silviu Din Lucrarea de LicenŃă de la Universitatea Petre Andrei Iaşi „Familia Ńărănească, unitate şi entitate economică”

De pe sit-ul ministerului Agriculturii, AgenŃii şi OrganizaŃii în subordine

· concesionează sau închiriază bunuri, activitatea si servicii publice aflate în subordinea MAPDR. AgenŃia are reprezentante in toate judeŃele tarii. Sediul reprezentantelor se afla in sediul DirecŃiilor Agricole si de Dezvoltare Rurala DEPARTAMENTUL DE DEZVOLTARE RURALĂ Acest obiectiv va sta la baza Planului NaŃional de Dezvoltare 2007-2013 şi a Documentului Unic de Programare, prin care vor fi aplicate măsurile de dezvoltare rurală, finanŃate din fondurile naŃionale şi cele europene (FEOGA SecŃiunea Orientare şi Garantare şi Instrumentul Financiar de Orientare pentru Pescuit - IFOP) (!??) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a fost reorganizat, în aprilie 2004. Noua structura cuprinde, în mod distinct, Departamentul de dezvoltare rurală, în coordonarea unui Secretar de Stat (!??)

AGENłIA DOMENIILOR STATULUI AgenŃia Domeniilor Statului (ADS) este instituŃia specializata care realizează privatizarea societarilor comerciale agricole si concesionarea terenurilor proprietate publica si privata a statului cu destinaŃie agricola, administrate de aceste societăŃi. ADS a fost înfiinŃată prin Legea nr.268/2001, ca instituŃie de interes public, cu caracter financiar si comercial, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale (MAPDR). Principalele atribuŃii ale AgenŃiei sunt: · exercita atribuŃiile de proprietar al terenurilor agricole din domeniul privat al statului; · administrează terenurile cu destinaŃie agricola din domeniul public si privat al statului si asigura exploatarea eficienta a acestora prin concesionare sau arendare câtre persoane juridice specializate, fermieri individuali sau asociaŃii agricole; · privatizează societăŃile comerciale cu capital de stat cu profil agricol prin vânzare de acŃiuni, prin restructurare si vânzare de active sau prin privatizarea managementului;

- pregătirea fişelor tehnice pentru acreditarea, întro primă etapă, a măsurilor 2.2 „Managementul resurselor de apă”, 3.2 „Constituirea grupurilor de producători” şi 3.5 „Silvicultura”, iar în trimestrul IV, a măsurilor 3.3 „Măsuri de agromediu” şi 1.2 „ÎmbunătăŃirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fito-sanitar pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecŃia consumatorilor” (!??) continuarea implementării Programului SAPARD (!??) - implementarea Programului Fondul InternaŃional de Dezvoltare Agricolă ce are în vedere extinderea ariei de aplicabilitate cu încă nouă judeŃe: Suceava, Bacău, Vrancea, NeamŃ, Buzău, Covasna, Harghita, Sibiu şi Vâlcea, cât şi prelungirea programului până la sfârşitul anului 2005. Programul prevede şi posibilitatea asigurării co-finanŃării pentru Programul SAPARD (în special pentru măsurile 3.1 „InvestiŃii în exploataŃiile agricole” şi 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităŃilor economice care să genereze activităŃi multiple şi venituri alternative”).

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate 2. Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial pentru Agricultură, Dezvoltare rurală şi Pescuit Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional Sectorial pentru Agricultură, Dezvoltare rurală şi Pescuit asigură coordonarea, implementarea şi gestionarea fondurilor structurale destinate agriculturii, ce vor fi accesate după aderare, precum şi a elaborării Programului OperaŃional Sectorial pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală şi Pescuit. În ceea priveşte structura organizatorică a AutorităŃii de Management la nivelul anului 2004, cuprinde: - DirecŃia Programare - DirecŃia Management - DirecŃia Monitorizare şi Evaluare, în cadrul căreia se află şi Compartimentul de Management Financiar şi Control ActivităŃile principale desfăşurate de Autoritatea de Management, în perioada 20042006 : - Managementul, gestionarea şi implementarea fondurilor structurale - Elaborarea Programului OperaŃional Sectorial pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală şi Pescuit (POS-ADRP) şi manualele de implementare - Dezvoltarea şi promovarea de parteneriate la toate nivelele - Evaluarea şi monitorizarea rezultatelor programului - Corelarea măsurilor propuse cu alte programe operaŃionale sectoriale - Dezvoltarea de activităŃi de informare a massmedia privind accesarea măsurilor programului Autoritatea de Management va delega atribuŃii privind verificarea tehnică şi financiară a proiectelor, organismelor intermediare desemnate: AgenŃiei Sapard, pentru măsurile finanŃate din bugetul FEOGA SecŃiunea Orientare şi Companiei NaŃionale de Administrare a Fondului Piscicol, pentru măsurile finanŃate prin Instrumentul Financiar de Orientare Piscicolă – IFOP.

Beneficiarii finali ai programului pot fi .(!??) organisme sau societăŃi comerciale cu capital public/privat responsabil/responsabilă cu execuŃia proiectelor sau a măsurilor finanŃate Implicarea partenerilor economici şi sociali în activitatea de programare, implementarea şi promovarea Documentului Unic de Programare, în principal pentru consultări referitore la: - Oportunitatea accesării fondurilor structurale, modalitate de accesare, de implementare, asigurarea co-finanŃării; - Analiza şi selecŃia criteriilor de eligibilitate şi de performanŃă a programelor şi proiectelor care urmează a fi finanŃate din fonduri comunitare, a alocărilor financiare pe programe şi măsuri; - Analiza sistemului de indicatori de evaluare a programelor şi proiectelor. (!??) AGENłIA NAłIONALĂ DE CONSULTANłĂ AGRICOLĂ ÎnfiinŃare AgenŃia NaŃională de ConsultanŃă Agricolă a fost înfiinŃată prin Hotărârea de Guvern nr.676/1998, modificată cu nr.676/1999. AgenŃia este o instituŃie publică, cu personalitate juridică, finanŃată de la bugetul de stat si se află în subordinea directă a Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale. Specialiştii din întreaga reŃea de consultantă agricolă la nivel de tară sunt implicaŃi în promovarea si punerea în practică a programelor si strategiei ministerului, a programelor internaŃionale si sprijină producătorii agricoli în accesarea fondurilor internaŃionale cum ar fi cele prin Banca Mondială, Uniunea Europeană, programe Phare sau SAPARD. Organizare La nivel central activitatea este coordonată de AgenŃia NaŃională de Consultantă Agricolă, condusă de un director general.(¡??) La nivel de judeŃe AgenŃia coordonează tehnic Centrele JudeŃene de Consultantă Agricolă (CJCA), în număr de 42, conduse de câte un director. Acestea sunt subordonate administrativ Consiliilor JudeŃene. CJCA îşi desfăşoară programele de activitate prin Centrele Locale de Consultantă Agricolă, în număr de cca.700, organizate la nivel de comune, subordonate administrativ Primăriilor Locale.

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate Institutul NaŃional de Cercetare-dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si ProtecŃia Mediului (ICPA) Institutul se afla in subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale si in coordonarea ştiinŃifica a Academiei de ŞtiinŃe pentru Agricultura si Silvicultura « Gheorghe Ionescu-Sisesti » prin Legea 290/2002 completata cu OrdonanŃa de Urgenta 78/2003 aprobata prin Legea 147/2004. Proiectul "SPRIJINIREA SERVICIILOR ÎN AGRICULTURĂ" (P.S.S.A.), implementat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, gestionează o sumă totală de 17,82 de milioane de dolari, pentru dezvoltarea domeniilor prioritare în agricultură, prin cercetare aplicativă şi extensie. Din aceste fonduri, 11.000.000 USD provin dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. Deja au fost contractate 10,3 milioane de dolari, printr-o Schemă Competitivă de Granturi (SCG), pentru finanŃarea unui număr de 125 sub-proiecte (aprobate în urma a 5 cereri de oferte). Acestea au ca scop crearea de asociaŃii pentru valorificarea în condiŃii favorabile a produselor agricole, înfiinŃarea unor centre de colectare a produselor agricole, pentru reducerea costurilor indirecte în zonele cu acces dificil, organizarea de loturi demonstrative pe terenuri aparŃinând fermierilor privaŃi, pentru transferul direct de tehnologii noi. De asemenea este asigurată consultanŃă gratuită fermierilor privaŃi. FinanŃarea, acordată beneficiarilor de sub-proiecte, prin credit nerambursabil, a atras după sine o investiŃie totală de 3,4 milioane de dolari din partea acestora. Subproiectele implementate de companii private au beneficiat de cea mai mare parte din totalul fondurilor SCG, 58%, restul îndreptându-se către instituŃiile publice. Sub-proiectele finanŃate prin SCG prilejuiesc colaborarea între 172 firme private şi 188 publice. Din punct de vedere al domeniului ştiinŃific, structura portofoliului de proiecte este următoarea: Fonduri Nr. alocate Domeniu ŞtiinŃific proiecte (USD)

% din total

Cultura mare

24

1.731.595

17%

Managementul Pădurilor

2

136.000

1%

Horticultură

13

868.500

8%

Zootehnie

31

2.717.801

26%

Management, Marketing, Agribusiness

40

3.696.945

36%

Agricultură Ecologică

11

965.516

9%

Viticultură

4

217.350

2%

Total on CGS

125

10.333.707

La 4 iunie 2004 a fost lansata ce-a de-a şasea cerere de oferte de proiecte de servicii de cercetare aplicativă şi extensie pentru producătorii şi agroprocesatorii din următoarele domenii: (i) creşterea producŃiei de lapte şi îmbunătăŃirea calităŃii acestuia în concordanŃă cu normele UE şi (ii) Producerea şi prelucrarea sfeclei de zahăr. NoutăŃi: O nouă tranşă de finanŃare Schema Competitivă de Granturi, componentă a Proiectului "Sprijinirea Serviciilor din Agricultură", finanŃat de către Guvernul României cu asistenŃa Băncii Mondiale, anunŃă a şasea cerere de oferte de proiecte de servicii de cercetare aplicativă şi extensie pentru producătorii şi agroprocesatorii din următoarele domenii: (i) creşterea producŃiei de lapte şi îmbunătăŃirea calităŃii acestuia în concordanŃă cu normele UE şi (ii) Producerea şi prelucrarea sfeclei de zahăr. Propunerile de proiecte, vor fi redactate în limba română în conformitate cu formularele oficiale (anexele 5, 5A, 5B, 5C, 5D, 5E) existente în Manualul OperaŃional al Schemei Competitive de Granturi, publicat în Monitorul Oficial nr. 801 din 15 noiembrie 2002, disponibil şi pe pagina de internet www.worldbank.org.ro, precum şi la sediul UMP. Pot candida instituŃii de cercetare agricolă din sectorul public şi privat, universităŃi de ştiinŃe agricole, furnizori de servicii de consultanŃă agricolă din sectorul public şi privat, agroprocesatori. Propunerile, în patru exemplare depuse într-un singur plic sigilat, inscripŃionat cu denumirea proiectului şi a instituŃiei solicitante, adresele poştală şi e-mail, numerele de telefon / fax, vor fi depuse sau trimise prin poştă la sediul UnităŃii de Management al Proiectului, Bucureşti, str. Negustori, nr. 1 B, sectorul 3, cod poştal 023951, până la data 28 iunie 2004, ora 16:00. Manualul OperaŃional al Schemei Competitive de

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate Granturi prevede că: (i) Proiectele propuse trebuie finalizate în termen de minimum 6 luni şi maximum 15 luni; (ii) Sumele care pot fi acordate ca grant sunt cuprinse între 5.000 USD şi 250.000 USD; InstituŃiile solicitante trebuie să asigure o cofinanŃare de cel puŃin 20% din costul total al proiectelor. InformaŃii suplimentare pot fi obŃinute la: telefon / fax 315.29.50, 315.29.55, 315.29.65 şi e-mail [email protected]. Persoană de contact: Cristian Nicolau - Specialist Monitorizare Evaluare REGIA NAłIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA Regia NaŃională a Pădurilor - Romsilva este persoană juridică, cu sediul central în municipiul Bucureşti, B-dul General Gheorghe Magheru, nr. 31, sectorul 1, şi funcŃionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, exercitând şi atribuŃii de serviciu PUBLIC cu specific silvic şi de autoritate hipică naŃională, în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare şi funcŃionare aprobat prin Hotărâre de Guvern. Temeiul legal Temeiul legal specific în baza căruia funcŃionează şi este organizată Regia NaŃională a Pădurilor Romsilva sunt Legea nr. 26/1996 (Codul Silvic) şi Hotărârea de Guvern nr. 1105/2003, cu modificările şi completările ulterioare. În structura Regiei NaŃionale a Pădurilor Romsilva funcŃionează unităŃi teritoriale fără personalitate juridică (direcŃii silvice) şi o unitate cu personalitate juridică (Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice). Structurile organizatorice şi funcŃionale ale unităŃilor teritoriale se aprobă de Consiliul de administraŃie al Regiei NaŃionale a Pădurilor Romsilva. Regia NaŃională a Pădurilor - Romsilva funcŃionează sub coordonarea autorităŃii publice centrale care răspunde de silvicultură, la DATA actuala fiind Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Scopul a. Regia NaŃională a Pădurilor - Romsilva ARE ca scop gospodărirea durabilă şi unitară, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor de regim silvic, a fondului forestier proprietate publică a statului (!??), în vederea creşterii contribuŃiei pădurilor la îmbunătăŃirea condiŃiilor de mediu şi la asigurarea

economiei naŃionale cu lemn, cu alte produse ale pădurii şi cu servicii specifice silvice, b. precum şi coordonarea şi implementarea programului naŃional de ameliorare genetică a cabalinelor, promovarea pe plan naŃional şi internaŃional, a exemplarelor de cabaline valoroase din hergheliile Regiei NaŃionale a Pădurilor - Romsilva, prin organizarea de competiŃii sportive, târguri şi expoziŃii, precum şi exercitarea atribuŃiilor de autoritate hipică naŃională. 2. Produsele specifice fondului forestier, precum şi celelalte bunuri care se recoltează, se prelucrează şi se valorifică din fondul forestier proprietate publică a statului sunt: a. masa lemnoasă pe picior, provenită din tăieri de produse principale, secundare, accidentale şi de igienă ale pădurii şi sub forma de sortimente, precum şi produsele rezultate prin prelucrarea primară a lemnului; (!??) b. alte produse lemnoase: arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, puieŃi forestieri, răchită şi împletituri din răchită, mangal de bocşă şi altele de această natură; c. produsele nelemnoase din fondul forestier, cum sunt: vânatul viu din crescătorii şi din cuprinsul fondurilor de vânătoare, carnea de vânat, trofeele de vânat şi coarnele căzute în mod NATURAL, peştele din apele de munte şi din păstrăvării, bălŃi şi iazuri din fondul forestier, fructele de pădure, seminŃele forestiere, ciupercile comestibile, plantele medicinale şi aromatice, cultivate şi din flora spontană, răşina şi altele similare. INSTITUTUL DE BIORESURSE ALIMENTARE Institutul de Bioresurse Alimentare a fost înfiinŃat ca unitate cu personalitate juridica IN anul 2000, IN subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, ca instituŃie extrabugetara. (!??) Profilul institutului: cercetare, dezvoltare si microproducŃie IN domeniul industriei alimentare. Veniturile institutului sunt integral extrabugetare si provin din:Proiecte IN programe naŃionale si internaŃionale de cercetare - prin competiŃie; Proiecte IN programe de cercetare prioritare - prin licitaŃie; Comenzi si contracte de prestări servicii IN domeniul sau de activitate. (!??)

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate COMPANIA NAłIONALĂ DE ADMINISTRARE A FONDULUI PISCICOL (C.N.A.F.P.) Compania NaŃionala de Administrare a Fondului Piscicol este instituŃia specializata care administrează resursele acvatice vii aparŃinând domeniului public al statului, cu excepŃia zonei administrate de AdministraŃia RezervaŃiei Biosferei « Delta Dunării » si a celei administrate de Regia NaŃionala a Pădurilor. A fost înfiinŃata prin Legea nr. 192/ 2001 – republicata, ca instituŃie publica cu personalitate juridica, cu caracter financiar si comercial, cu finanŃare extrabugetara, in subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale. Compania NaŃionala de Administrare a Fondului Piscicol are următoarele atribuŃii principale:  aplica strategia naŃională in ce priveşte protejarea resurselor acvatice vii si exploatarea durabila a acestora;  răspunde de exploatarea durabila, prin pescuit, a resurselor acvatice vii administrate, la nivelul cotelor alocate prin captura totala admisibila;  privatizează societăŃile comerciale cu profil piscicol si/sau amenajările piscicole pe care le are in portofoliu;  concesionează terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole din domeniul public sau privat al statului;  concesionează resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale;  elaborează caietele de sarcini in vederea privatizării si/sau concesionarii;  propune AgenŃiei NaŃionale pentru Pescuit si Acvacultura preturile de pornire a licitaŃiei pentru concesionarea resurselor acvatice vii si a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole si le supune spre aprobare;  îndeplineşte funcŃia de organism intermediar pentru Programul operaŃional sectorial pentru pescuit prin realizarea unor atribuŃii delegate de câtre Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, in baza unor acorduri inter-instituŃionale; 

desfăşoară orice alte activităŃi stabilite prin Regulamentul de organizare si funcŃionare;

AGENłIA NAłIONALĂ PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCłIE ÎN ZOOTEHNIE AgenŃia NaŃională pentru Ameliorare şi ReproducŃie în Zootehnie (ANARZ) este unitate bugetară, cu personalitate juridică reorganizată în baza HG nr.1223/1996, subordonată Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, fiind mandatată ca autoritate naŃională a statului în domeniul ameliorării şi reproducŃiei animalelor. Principalele atribuŃii ale ANARZ : Coordonarea tehnică şi metodologică, la nivel naŃional, a activităŃii de ameliorare genetică a efectivelor de animale; Identificarea, evaluarea, conservarea şi protecŃia patrimoniului genetic naŃional; Atestarea şi certificarea calităŃii materialului de reproducŃie; Coordonarea şi administrarea Băncii naŃionale de DATE în vederea evaluării genetice a reproducătorilor; Promovarea şi punerea în practică a cadrului legislativ şi instituŃional pentru implementarea politicii strategice în domeniul ameliorării şi reproducŃiei animalelor; Îndeplinirea altor atribuŃii ce rezultă din reglementările legale în vigoare . Organizare DirecŃia generală pentru ameliorare genetică în zootehnie; InspecŃia de stat pentru controlul ameliorării şi reproducŃiei în zootehnie - PoliŃia zootehnică, care ARE în subordine centrele zonale DirecŃia economico-financiară, marketing şi administrativă Serviciul tehnic pentru controlul oficial al performanŃelor în zootehnie; Serviciul de reproducŃie; Serviciul de protecŃia resurselor genetice. ANARZ coordonează tehnic şi metodologic activitatea a 41 UnităŃi pentru Ameliorare şi ReproducŃie în Zootehnie (UARZ), care au în subordine 168 de centre teritoriale, 3615 puncte de însămânŃări artificiale la vaci si 582 puncte de însămânŃări artificiale la scroafe.

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate SOCIETATEA NATIONALA A PRODUSELOR AGRICOLE S.A. (SNPA) Societatea NaŃionala a Produselor Agricole S.A. este înfiinŃata in baza H.G. nr. 830/1998, prin reorganizarea AgenŃiei NaŃionale a Produselor Agricole R.A., acŃiunile sunt deŃinute in totalitate de câtre stat, care îşi exercita drepturile si obligaŃiile decurgând din calitatea de acŃionar unic, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale. Societatea NaŃionala a Produselor Agricole S.A. funcŃionează pe baza de gestiune economica si autonomie financiara in conformitate cu dispoziŃiile legale in vigoare si cu statutul propriu. Societatea NaŃionala a Produselor Agricole S.A. îşi desfăşoară activitatea in domeniul pieŃei cerealelor, a leguminoaselor boabe si a seminŃelor oleaginoase si are ca principal obiect de activitate: 1.derularea unor acŃiuni specifice privind stabilizarea pieŃei cerealelor, a leguminoaselor boabe si a seminŃelor oleaginoase, prin mandat încredinŃat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, executând in acest scop activităŃi comerciale in vederea echilibrării cererii si ofertei; derularea acŃiunilor de susŃinere a politicii comerciale a Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale in domeniul cerealelor, al leguminoaselor boabe si al seminŃelor oleaginoase, in scopul asigurării echilibrelor de piaŃa si al protejării producătorilor agricoli, in conformitate cu legislaŃia in vigoare in acest sens; elaborarea unui sistem informaŃional privind stocurile de cereale, de leguminoase boabe si de seminŃe oleaginoase, calitatea si balanŃele acestor produse, in vederea asigurării necesarului pentru consumurile interne; elaborarea periodica a unor studii privind piaŃa interna si externa a produselor care constituie obiectul sau de activitate; 1. mandatarea, conform legii, a anumitor agenŃi economici pentru activităŃi

2.

3.

4.

5.

comerciale in domeniul cerealelor, al leguminoaselor si al seminŃelor oleaginoase, in funcŃie de nevoile pieŃei si cu acordul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale; executarea de prestări de servicii si asistenta tehnica de specialitate, in domeniul comerŃului cu cereale, pentru societăŃile comerciale din industria alimentara; executarea, pentru societăŃile comerciale din industria alimentara si pentru producătorii agricoli care solicita, a unor activitatea comerciale cu produsele din domeniu, utilizând surse financiare proprii, credite bancare si alte surse; achiziŃionarea si vânzarea cu comision si alte prestaŃii de servicii la produsele din domeniul sau de activitate; alte activitatea legate de obiectul sau de activitate, stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale; SOCIETATEA NAłIONALĂ "ÎMBUNĂTĂłIRI FUNCIARE” SA

Dacă Dacă poŃi mintea să-Ńi păstrezi Când toŃi în juru-Ńi pe-a lor şi-o pierd Şi dau pe tine vina, Dacă poŃi să crezi în tine Când ceilalŃi se îndoiesc, şi-n sinea ta De rânduiala lor să-Ńi dai totuşi seama Dacă poŃi să aştepŃi cu calm, Fără să te obosească aşteptarea Şi să nu minŃi, minŃit fiind de toŃi, Dacă poŃi, ştiindu-te urât de unii, Să nu dai curs la ură Să nu te arăŃi că eşti prea bun Şi nici prea înŃelept Şi dacă poŃi izbânda şi înfrângerea Cu-acelaşi cuget senin să le suporŃi, Dacă poŃi rece să asculŃi Cum tot ce ai spus drept De altul e răstălmăcit în chip viclean, Spre a-nşela naivii care-l cred. Şi dacă poŃi privi cum lucrul Tău de-o viaŃă Ńi-e distrus Iar apoi, cu uneltele stricate

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate Să-ncepi a reclădi, Dacă nu te zdrobesc duşmanii Nici zişii prieteni Şi dacă ai să poŃi să umpli Minutul ce nu iartă Cu şaizeci de clipe încărcate De rol greu, Al tău va fi Pământul, cu toate-ale lui bunuri, Şi ce-i mai mult, vei fi Un Om, copilul meu. Rudyard Kipling

Despre noul idol În anumite părŃi sunt încă popoare şi turme, dar nu la noi fraŃilor: aici sunt numai State. Statul? Şi ce este el? Ei bine, acum, deschideŃi bine urechile, pentru că acum am să vă spun povestea mea despre moartea popoarelor. Statul înseamnă cel mai rece dintre monştrii cei mai reci. Cu răceală chiar şi minte, şi din gura sa se scurge această minciună: „Eu, Statul, sunt poporul.” Asta este minciună! Au fost creatori cei care au creat popoare şi le-au ridicat deasupra unei credinŃe şi a unei iubiri, aşa au servit viaŃa. Sunt distrugători acei care aşează capcane pentru cei mulŃi şi le numesc Stat, înalŃă deasupra o spadă şi o sută de lăcomii neînfrânate de bani şi plăceri materiale nemeritate. Unde există încă popor, el nu înŃelege Statul şi îl urăşte ca o rătăcire şi un păcat, împotriva obiceiurilor şi a drepturilor. Vă dau acest semn; orice popor îşi vorbeşte propria limbă despre bine şi despre rău: şi asta vecinul nu o înŃelege. El şi-a inventat propriul limbaj în obiceiuri şi în drepturi. În schimb Statul minte în toate limbile despre bine şi despre rău; şi ori şi ce ar spune, minte – şi ori şi ce ar avea, a furat-o. Totul în el este fals; muşcă cu dinŃi furaŃi, muşcăciosul! False îi sunt până şi maŃele. Confuzie a limbilor binelui şi răului, acesta este semnul pe care vi-l dau ca semn al Statului. Într-adevăr, acest semn interpretează voinŃa de moarte! Într-adevăr, el face semn predicatorilor morŃii! Se nasc prea mulŃi oameni; Statul a fost inventat pentru ne-necesari!

PriviŃi puŃin cum el îi atrage la sine pe prea mulŃii! Cum îi înghite şi-i mestecă şi-i remestecă! „Pe pământ nu este nimic mai mare decât mine; eu sunt degetul lui Dumnezeu – aşa rage monstrul. Şi nu numai surzii şi miopii cad în genunchi! O… chiar şi în voi, mărinimoşii, el murmură minciunile sale! O!..., el ştie să descopere inimile generoase, care sunt gata să se jertfească! Da, ştie să vă descopere şi pe voi, învingători ai vechiului zeu! Lupta vă obosi şi acum oboseala voastră serveşte noul idol. Eroi şi oameni de onoare ar vrea să-şi adune în jur noul idol! Bucuros se încălzeşte la soarele bunelor conştiinŃe – recele monstru! Totul vrea să vă dea vouă, dacă voi îl adoraŃi, noul idol: aşa se cumpără splendoarea virtuŃilor voastre şi privirea ochilor voştri mândri. Cu voi vrea să ademenească pe cei mulŃi! (…) Da, a muri pentru cei mulŃi a fost aici inventat, care se mândreşte a fi viaŃă: în adevăr un mare serviciu adus tuturor predicatorilor morŃii! Stat numesc eu locul în care toŃi beau venin, buni şi răi: Statul, locul în care toŃi se iartă, buni şi răi; Statul locul în care lenta sinucidere a tuturor se numeşte „viaŃă”. PriviŃi aceşti ne-necesari! Fură operele inventatorilor şi comorile înŃelepŃilor: numesc cultură furtul lor – şi totul devine pentru ei boală şi plictiseală! (…) PriviŃi aceşti ne-necesari! Acumulează bogăŃii devenind cu acestea mai săraci. Vor puterea şi mai întâi pârghia puterii, mulŃi bani, aceşti impotenŃi! PriviŃi cum se caŃără, aceste zvelte maimuŃe! Se caŃără unii peste alŃii şi se târâie în noroi şi în josnicie. ToŃi vor să ajungă la tron: este nebunia lor – ca şi cum fericirea ar sta în tron! Adesea pe tron este noroiul – şi adesea chiar tronul stă pe noroi. Pentru mine sunt toŃi demenŃi, maimuŃe căŃărătoare şi spirite supra-excitate. Idolul lor, pentru mine este rău-mirositor, recele monstru: toŃi sunt pentru mine rău-mirositori, aceşti idolatri. FraŃilor, vreŃi deci să vă sufocaŃi în „emanaŃiile” boturilor lor şi a lăcomiei lor? Mai bine spargeŃi geamurile şi săriŃi afară în aer deschis! FugiŃi de mirosul rău! ÎndepărtaŃi-vă de idolatria ne-necesarilor!

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate FugiŃi de mirosul rău! ÎndepărtaŃi-vă de „emanaŃiile” acestor sacrificii umane! Pământul este încă liber pentru mărinimoşi. Încă sunt goale multe locuri pentru solitari şi pentru solitari în doi, în jurul cărora adie parfumul marilor tăcuŃi. O viaŃă liberă este încă deschisă mărinimoşilor. Într-adevăr, cine posedă puŃin, cu atât mai puŃin este posedat: fie lăudată mica sărăcie! Numai unde sfârşeşte Statul începe omul care nu este ne-necesar: acolo începe cântecul necesităŃii, melodie unică şi de neînlocuit. Acolo unde sfârşeşte Statul – priviŃi, priviŃi fraŃilor! Nu vedeŃi, curcubeul şi podurile supraomului? Aşa grăita Zarathustra. Friederich Nietzsche „Cosi parlò Zarathustra” Fabbri Editori Traducere de Manole Benieamin

Să dispară tot ministerul agriculturii! Să intre toŃi în şomaj! Nu avem nevoie de ei! Sunt doar nişte paraziŃi inutili! Să dispară! Şi cu cât mai repede, atât mai bine! “Aşa a grăit disperatul Ńăran român.”

A qull’altra Ma perche non capisci nulla Tu quella buona di nulla! Perche ti piace sfugire Quando gia devi rivenire! Perche ti piace alontanarti Quando gia devi avvicinarti! Oppure ti piace giocare? Ma perche non amare? Oppure hai paura Tu quella buona di nulla? Ma perche dev’aver’paura buona din nulla? Lo sai che cos’e l’amore? Cara del mio cuore! Manole Benieamin Bancul lunii

Reporterul: Bade, ai auzit de Noua RevoluŃie Agrară iniŃiată de tov. Nicolae Ceauşescu? Ce zici o faceŃi sau nu o faceŃi? łăranul: Domnule, noi suntem Ńărani şi la revoluŃii nu ne pricepem; dar o răscoală tot om face.