Revista Taranul Roman Aprilie 2006

1

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Revistă a sindicatului

“Cultivatorii direcŃi din România”

Aprilie 2006

Aprilie / 2006

Dacă împărtăşiŃi convingerea noastră că înfiinŃarea acestui sindicat corespunde unei necesităŃi vitale, vă rugăm să completaŃi cererea de adeziune de la sfârşitul revistei şi să o trimiteŃi prin poştă Biroului Central. Numai împreună vom reuşi!

Sediul sindicatului Sat:

Priponeşti de Jos, nr.3 comuna: Priponeşti, judeŃul: GalaŃi telefon: 0724.38.98.37

łăranul Român

2

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

Vrem să trăim omeneşte în Ńara noastră, pe pământul nostru, din munca noastră. De aceea am înfiinŃat acest sindicat, ca sub umbrela lui protectoare, să ne putem crea organismele şi structurile de care avem nevoie pentru a ne putea apăra interesele noastre, ale Ńăranilor. „Vom muri şi vom fi liberi” strigau în decembrie ’89 acei copii-eroi de 16 ani şi se aruncau cu piepturile goale în faŃa tancurilor! Şi noi ne vom recâştiga dreptul la libertatea şi la demnitatea răpite dar, nu murind, ci luptând uniŃi în acest sindicat al agricultorilor. AŃi văzut şi dumneavoastră că singuri suntem neputincioşi în faŃa răilor! Ne-a ajuns cuŃitul la os şi nu avem cui ne plânge! Manole Benieamin Eu,student la Universitatea Petre Andrei, secŃia FinanŃe - Contabilitate am ales ca lucrare de licenŃă tema „Familia Ńărănească, unitate şi entitate economică” M-am documentat asupra gospodăriei Ńărăneşti din România secolului al XIX-lea, după 1922 până în 1962, din 1962 până în 1991 şi după adoptarea Legii 18/1991 a fondului funciar. Dar când a trebuit să scriu despre viitorul care ne aşteaptă pe noi Ńăranii români, mi-am dat seama că lucrarea de licenŃă poate să mai aştepte dar sindicatul agricultorilor trebuie înfiinŃat repede dacă vrem să mai avem un viitor, noi Ńăranii.

Manole Silviu

3

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

Sindicatul "Cultivatorii direcŃi din România" s-a născut din dorinŃa de a ajuta Ńăranul român în trecerea de la o agricultură de subzistenŃă la cea practicată în Uniunea Europeană unde producŃia realizată în gospodăria Ńărănească este orientată către piaŃă şi nu destinată autoconsumului, aşa cum se întâmplă la ora actuală în Ńara noastră şi asigură agricultorilor un nivel de viaŃă decent. Sindicatul nostru şi-a propus să organizeze centre zonale (3-4 comune limitrofe) în toate judeŃele Ńării pentru a oferi informaŃii legislative, consultanŃă contabilă şi asistenŃă juridică agricultorilor individuali direcŃi. Este adevărat că un sindicat are nevoie de bani pentru a fi eficient dar nu este vorba de sume astronomice pe care noi agricultorii direcŃi nu ni le putem permite. Până acum ne-am descurcat din surse proprii deşi suntem încă puŃini. Noi credem că este bine ca un număr cât mai mare de Ńărani să gândim şi să acŃionăm în mod unitar pentru a avea succes în activitatea noastră, de aceea avem nevoie de comentariile pro şi contra ale dumneavoastră. Vă mulŃumim. Adresa sindicatului: sat Priponeşti de Jos, nr.3, comuna Priponeşti, judeŃul GalaŃi; mail: manolebsilviu @yahoo.com/myx.net; site: cultivatoriidirectidinromania.blogspot.com telefon: 0724.38.98.37 secretarul Sindicatului: Manole Silviu 0745.93.86.81 preşedintele Sindicatului: Manole Benieamin

De prin Ńară adunate Salutare la toata lumea şi în primul rând colegului de breaslă (agricolă) “ Secretarul”, căruia încerc să-i răspund pentru al compătimi şi al consola. Încerc să mă conving că lipsa unui răspuns poate fi consecinŃa timpului favorabil care Ńine cu agricultura si implicit, lucrătorii în domeniu nu au timp suficient pentru a se documenta sau a-şi exprima opiniile în legătură cu diversele probleme. Spunând aceste lucruri am atins şi unul din punctele ce mă face sa-mi exprim adeziunea în ce priveşte "sindicalizarea agriculturii". Este nevoie de un "sindicat" care să tuteleze interesele acestor persoane ce sunt lipsite de timpul aşa zis liber mai mult decât orice alta categorie şi lipsit de oameni capabili care să se dedice intereselor pălmaşilor din agricultură. Nu sunt atât de bine informat cu privire la ce poate reprezenta un sindicat al agricultorilor dar modul meu empiric în a rezolva anumite probleme mă face sa mă gândesc mai întâi la ceva mai simplu şi anume de a realiza la nivel de comuna un comitat sau asociaŃie a operatorilor agricoli. Asta e însă o mare problemă. "Mişcările" care au avut succes, pentru că despre o mişcare este vorba - asta ca sa nu folosesc cuvântul "revoluŃie" (deja degenerat ca semnificat în vocabularul românesc), au fost generate de necesităŃi prelucrate si concentrate de intelectuali şi purtate mai departe ca programe de lucru pentru diversele interese. Părerea mea este că toŃi ar face acest lucru – şi-ar discuta problemele cu ceilalŃi şi ar căuta o soluŃie comună dar nimeni nu se implică suficient, motivul acestei rupturi din categorie fiind proasta experienŃă din trecut a “cooperativelor”, dezinformarea sau ignoranŃa în ce priveşte alte forme asociative si nu in ultimul rând invidia dintre funcŃionarii camerelor agricole sau dezinteresul total al acestora pentru evoluŃia din domeniu. Faptul ca intelectualii aparŃin deja grupurilor de interese locale în fiecare localitate este binecunoscut şi este foarte simplu să observăm că în momentul în care apare bunul samaritean care s-ar dedica trup şi suflet cauzei îl calca pe coadă pe domnul inginer – şef de asociaŃie sau pe bărbatul doamnei secretare sau mai ştiu eu ce alte rubedenii ale ex-activiştilor . Deci ce e de făcut? Evident sa stăm sa pieptănăm păpuşile nu se poate chiar daca se spune ca uşor, uşor apar nodurile în fata pieptenului. Eh cam astea sunt nodurile pe care le-am întâlnit eu . Vorbind cu un vechi prieten, la un moment dat, mi-a zis ca “degeaba dai sfaturi dacă nu dai si bani”, lucru pe care îl împărtăşesc si cu aceasta ocazie. Un sindicat costă bani mulŃi pe care nimeni nu poate si uneori nu vrea sa-i plătească. Cei care au o situaŃie financiara mai răsărită nu au aceleaşi interese

4

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

ca cel care nu reuşeşte sa-şi plătească arătura daca nu-i vine pensia. Este foarte greu sa introduci o gândire progresistă într-o agricultură medievală. La un moment dat când discutam cu un specialist destul de cotat şi ascultat în zona de unde provin, despre asociere sau despre înfiinŃarea unei cooperative, exemplificând cu organizaŃii care au avut succes mi s-a răspuns “lasă-i pe alŃii sa se frigă întâi şi apoi …”. Ce aşteptări poŃi avea de la astfel de oameni, puşi să destupe mintea oamenilor de la sate si plătiŃi cu banii publici? Nu sunt pesimist dar exemplific cu Moise – omul care a purtat un popor – iniŃial sclavi ai Egiptului – prin deşert timp de 40 de ani pentru o distanŃă de doar câteva sute de kilometri pentru a putea schimba mentalitatea în momentul sosirii la destinaŃie de la sclavi la oameni liberi. Valnord

Bugetul de stat al României pe 2006 Capitolul: 8301 – Agricultură, Silvicultură şi Vânătoare 3.145.768.000 lei noi (trei miliarde o sută patruzeci şi cinci de milioane şapte sute şaizeci şi opt de mii lei noi) sau 31.457.680.000.000 (treizeci şu unu de mii patru sute cincizeci şi şapte de miliarde şase sute optzeci de milioane lei vechi) Această sumă reprezintă echivalentul a următoarelor produse agricole achiziŃionate en-gros la preŃul mediu de piaŃă din 2005: 1. Grâu – preŃ mediu de achiziŃie 3.500 lei/kg 31.457.680.000.000 : 3.500lei/kg = 8.987.908.571 kg sau

5

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

= 8.987.908 tone ProducŃia de râu şi secară estimată de MAPDR pentru 2007 este de 6.022.944 tone. Concluzie: întreaga producŃie de grâu a României obŃinută pe pământul şi munca Ńăranilor, nu acoperă decât 2/3 din sumele cheltuite de MAPDR; dar ca să producă ce? 2. Porumb – preŃ mediu de achiziŃie 2.800 lei/kg 31.457.680.000.000 : 2.800lei/kg = 11.234.885.714 kg sau = 11.234.885 tone ProducŃia de porumb estimată de MAPDR pentru 2007 este de 9.968.545 tone. Concluzie: deci nici producŃia de porumb obŃinută pe pământul Ńăranilor, cu banii şi munca Ńăranilor, nu acoperă cheltuielile pentru funcŃionarea MAPDR; dar ca să producă ce? 3. Cartof – preŃ mediu de vânzare cu amănuntul în 2006 - 13.000 lei/kg 31.457.680.000.000 : 13.000lei/kg = 2.419.821.538 kg sau = 2.419.821 tone ProducŃia de cartof estimată de MAPDR pentru 2007 este de 3.309.800 tone. Concluzie: din cantitatea totală de cartofi obŃinută de cele 247.000 hectare de teren, proprietatea Ńăranilor, cu cheltuiala şi munca directă a acestora le rămâne ceva şi lor şi se pot acoperi cheltuielile necesare funcŃionării MAPDR; dar ca să producă ce? 4. ViŃei de o vară – preŃ mediu de achiziŃie în 2006 – 6.000.000 lei 31.457.680.000.000 : 6.000.000lei = 5.242.946capete viŃei Concluzie: MAPDR înghite peste 5 milioane de viŃei doar ca să producă hârtii, birocraŃie, haos şi beŃe în roatele producătorilor. 5. SuprafaŃa arabilă a României este de aproximativ 10.000.000 hectare 31.457.680.000.000 : 10.000.000lei/ha = 3.145.768 lei/ha Concluzie: Dacă MAPDR ar fi pur şi simplu desfiinŃat, cu banii de la Bugetul de stat atribuiŃi acestui minister inutil s-ar putea plăti aratul, discuitul, şi semănatul întregii suprafeŃe arabile a României. łăranii ar suporta doar costul pentru sămânŃă, lucrări de întreŃinere şi recoltare. În România 37% din forŃa de muncă activă lucrează în agricultură adică aproximativ 6.000.000 de persoane. 31.457.680.000.000 : 6.000.000lei/ha = 5.242.946 lei/persoană Dacă aceşti bani ar fi atribuiŃi Ńăranilor ca subvenŃie directă pentru agricultură, ar creşte şi producŃia agricolă şi nivelul de trai al Ńăranilor. Dar fiind alocaŃi acestui minister anacronic, sunt risipiŃi de persoane care în viaŃa lor nu au pus piciorul într-un lan de porumb şi nu au văzut vaci cu ochii lor decât la televizor. Concluzie: MAPDR trebuie desfiinŃat pentru binele întregii Ńări. Pădurile şi apele să treacă la Ministerul Mediului care sperăm că va reuşi să oprească distrugerea sălbatică a pădurilor. AgenŃia Domeniilor Statului poate trece la Ministerul ÎnvăŃământului în speranŃa că se vor reface StaŃiunile de Cercetări agricole şi fermele model pentru specializarea tinerilor agricultori. AdministraŃia Publică Locală prin serviciile specializate existente la nivelul prefecturilor cât şi personalul existent la nivelul primăriilor (agent agricol, inginer agronom, inginer cadastru, contabilitate, casier) poate răspunde cu brio problemelor concrete din agricultura românească şi dezvoltarea rurală care oricum depăşeşte capacitatea intelectuală a „specialiştilor” din MAPDR. Iar personalul MAPDR, trecut în şomaj, poate primi aprobarea şi viza necesară pentru a merge la cules căpşuni în Spania, doar aşa putând contribui şi ei la „bunăstarea” Ńării împreună cu cei peste 2 milioane de români plecaŃi în pribegie pe meleaguri străine în căutarea unei bucăŃi de pâine.

Bugetul de stat al României pe 2006 Capitolul 8301 Agricultură, Silvicultură şi Vânătoare 3.145.768 mii lei noi = 31.457.680.000.000 lei vechi Grupa / Titlul: 01 – Cheltuieli curente 2.933.189 mii lei noi = 29.331.890.000.000 lei vechi Grupa / Titlul: 10 – Titlul I: Cheltuieli de personal 164.685 mii lei noi = 1.646.850.000.000 lei vechi Părerea noastră: Conform diagramei publicate de MAPDR, numărul maxim de posturi este de 460.

6

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

1.646.850.000.000 lei : 460 posturi = 3.580.100.000 lei / post 3.580.100.000 lei / post : 12 luni ≈ 290.000.000 lei / lună Deci funcŃionarii MAPDR sunt plătiŃi în medie cu 290 milioane lei lunar: ca să producă ce? Grupa / Titlul: 10; Articolul 01 – Cheltuieli salariale în bani 126.429 mii lei noi = 1.264.290.000.000 lei vechi Grupa/ Titlul 10

Articol

Alineat

Denumire indicator Cheltuieli salariale în bani Salarii de bază

2006 program 126.429.000 lei 1.264.290.000.000 lei vechi 84.889.000 lei 848.890.000.000 lei vechi

01

10

01

01

10

01

02

Salarii de merit IndemnizaŃii de conducere Spor de vechime

2.139.000 lei 21.390.000.000 lei vechi 4.440.000 lei 44.400.000.000 lei vechi

10

01

03

10

01

04

10

01

05

Sporuri pt. condiŃii de muncă Alte sporuri

1.731.000 lei 17.310.000.000 lei vechi

10

01

06

10

01

07

Ore suplimentare

1.780.000 lei 17.800.000.000 lei vechi

10

01

08

Fond de premii

10.905.000 lei 109.050.000.000 lei vechi

10

01

12

IndemnizaŃii plătite unor persoane din afara unităŃii

400.000 lei 4.000.000.000 lei vechi

10

01

13

IndemnizaŃii de delegare

1.000.000 lei 10.000.000.000 lei vechi

10

01

04

ContribuŃii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale

627.000 lei 6.270.000.000 lei vechi

18.023.000 lei 180.230.000.000 lei vechi

1.122.000 lei 11.220.000.000 lei vechi

„łăranul Român” ObservaŃii şi comentarii Or fi muncind săracii pt. Atâta amar de bani; mai ştii?! Aşa că plătim E bine să aibă un salariu de bază. ToŃi Ńăranii îl au aşa că ei de ce nu? Deci, plătim. Merită pt. Că au reuşit să distrugă agricultura românească. Ei ne-au condus şi ne conduc la dezastru deci merită să-i plătim. Având în vedere suma este clar că sunt de pe timpul lui Ceauşescu. Săracii, toată vara cu sapa în mână pe câmp… merită banii să-i plătim. (?!) or mai fi având şi alte merite pe care noi Ńăranii nu le ştim… Aşa este în agricultură, se lucrează zi lumină… deci merită să-i plătim. Şi nouă celorlalŃi agricultori direcŃi ni s-a recunoscut munca din ultimii 15 ani şi avem dreptul la pensie(!?). De ce să nu le recunoaştem şi lor acest drept! La nevoie le dăm chiar şi pensiile noastre pentru că merită la cât au muncit, săracii! În agricultură nu poŃi să le ştii pe toate şi mai apelezi la sfatul specialistului care, este drept, trebuie plătit … dar nu prea mult… că se îmbogăŃeşte! Aici nu este suma prea mare pentru că omul mai merge pe jos, mai merge cu căruŃa ca la Ńară… deci plătim şi banii ăştia. E bine ca agricultorul să fie şi prevăzător. Ce-ar face domnul Ministru dacă ar cumpăra un cal nărăvaş care-l răstoarnă cu căruŃa în râpă? Sau domnul Secretar de Stat dacă se îmbolnăveşte de silicoză tot mergând în urma turmei de oi pe drumurile noastre pline de praf? Deci plătim; pentru o cauză aşa nobilă se merită!

7

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

Închiderea negocierilor capitolul 7 agricultura Pct. 2 sectorul ZOOTEHNIE Lapte de vacă Cota (t) 3.057.000. Randament 3,7 t/an Efective necesare pt. cote sau plafoane negociate (capete) 826.216 Efectivul actual de vaci cu lapte este de 1.741.551 capete. Conform aceleiaşi surse în 2003 cantitatea de lapte materie primă recepŃionată de unităŃile de procesare a fost de 251.970 tone. Cum crede Ministerul Agriculturii că reducând efectivul de vaci cu 900.000 capete producŃia de lapte va creşte de la 904.790 tone în 2003 la 3.057.000 tone în 2007 (probabil de frică, vacile vor da doar lapte, nu şi alte dejecŃii) SURSA: de pe sit-ul Ministerului Agriculturii (www.mapam.ro), Dosare negociere, agricultura

Mai trebuie spus că în aceste condiŃii nu avem voie să intrăm în UE?

8

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

Activitatea agricolă, mediul înconjurător şi sănătatea De mai multe ori am subliniat faptul că în orice tip de agricultură se utilizează mari cantităŃi de fertilizanŃi şi antiparaziŃi chimici. Utilizarea acestor substanŃe în ultimele decenii a făcut să crească producŃiile la hectar, dar a produs şi mari daune mediului, în special apelor subterane (pânza freatică) şi apelor curgătoare, lacurilor şi mării. Aceste substanŃe chimice pătrund în pământ şi ajung la izvoare sau la pânza freatică. Apa, astfel poluată, nu mai este potabilă şi fântânile trebuie închise fiind necesară forarea altora la şi mai mare adâncime. Ploaia apoi poartă aceste produse chimice în râuri care la rândul lor le varsă în mare. Nu numai, aceste substanŃe rămân adesea pe coaja fructelor şi pe frunzele legumelor fiind nevoie deci de a le spăla cu multă grijă înaintea consumului. Trebuie atunci să tragem concluzia că antiparazitarii numiŃi şi „pesticide” sau „fungicide” şi îngrăşămintele chimice trebuie să fie abolite? Ne pare o măsură excesivă Ar fi suficient ca de aceste substanŃe să se facă un uz echilibrat pe baza unor criterii foarte riguroase: dacă sunt folosite în măsura justă, într-adevăr nu sunt periculoase. De condamnat cu fermitate este în schimb abuzul, cu scopul de a obŃine producŃii mai mari, neŃinând de loc cont de gravele daune provocate terenului, apelor şi sănătăŃii omului.

Creşterea animalelor Dacă faŃă de 1990 numărul ovinelor şi caprinelor s-a redus cu aproximativ 2.000.000 de capete iar al bovinelor cu aproximativ 1.000.000 de capete, creşterea intensivă a porcinelor şi a păsărilor a fost aproape desfiinŃată în România. Porcinele şi păsările crescute în gospodăriile populaŃiei sunt destinate în mare parte autoconsumului şi foarte puŃin pentru piaŃă. Din această cauză, în ultimii ani, România a devenit dependentă de importurile de carne de porc şi de pasăre, importul de ouă, lapte şi produse din lapte. Aceste importuri influenŃează negativ nu doar balanŃa de plăŃi a României ci are şi un puternic impact social asupra agricultorilor întrucât aceştia nu mai au cui vinde cerealele cu caracter furajer. De asemenea s-au închis ori şi-au restrâns activitate fabricile de nutreŃuri combinate, abatoarele şi fabricile de prelucrare a cărnii şi a laptelui existente în 1990. Deci, revigorarea sectorului zootehnic în România se impune nu doar ca necesitate economică şi socială ci şi ca necesitate strategică, fiind în joc însăşi independenŃa Ńării. Având în vedere importanŃa deosebită a creşterii animalelor se impune cu necesitate şi maximă urgenŃă rezolvarea a trei probleme majore: - legislaŃie adecvată; - cadrul organizatoric favorabil; - găsirea surselor de finanŃare.

a. LegislaŃie România a făcut cerere de aderare la Uniunea Europeană, cerere aprobată şi aderarea poate deveni realitate la 01.01.2007 sau cel târziu în 2008. În aceste condiŃii considerăm că este necesar şi suficient ca Guvernul şi Parlamentul României să copie pur şi simplu legislaŃia Uniunii Europene în domeniu şi să o aplice la condiŃiile concrete din România, Ńinând cont de propunerile partenerilor sociali de dialog (sindicatele agricultorilor, patronate ş.a.).

b. Cadrul organizatoric favorabil Sistemul centralizat de coordonare a agriculturii şi industriei alimentare, moştenit din perioada comunistă şi perpetuat după decembrie ’89 şi-a dovedit incapacitatea de a se adapta noilor realităŃi: 1. apariŃia exploataŃiilor agricole private de mică şi medie dimensiune; 2. transformarea în societăŃi comerciale şi privatizarea SMA-urilor; 3. transformarea în societăŃi comerciale şi privatizare centrelor de depozitare a cerealelor, fabricilor de nutreŃuri combinate, abatoarelor şi fabricilor de prelucrare a cărnii şi laptelui; 4. privatizarea comerŃului cu produse agricole atât pe piaŃa internă cât şi operaŃiunile de import-export.

9

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

Se impune înfiinŃarea de CENTRE ZONALE în mediul rural care să includă un număr de comune (până la 40.000 de locuitori şi între 10.000 hectare până la 50.000 hectare în funcŃie de regiune: munte, deal, câmpie, Delta Dunării). Sediile CENTRELOR ZONALE nu trebuie să fie în oraşe. Vom analiza mai pe larg această problemă la capitolul dedicat organizării administrative a mediului rural.

c. Surse de finanŃare Refacerea agriculturii româneşti are nevoie de mari investiŃii în termen foarte scurt. De unde bani? Deoarece fosta Bancă Agricolă a fost privatizată devenind Raiffeisen BANK şi CEC-ul este posibil să aibă în curând aceeaşi soartă este necesar ca statul român, pentru a-şi putea apăra interesele proprii să găsească mijloace şi căi directe de finanŃare atât a agricultorilor cât şi a celor implicaŃi în procesul producŃiei agricole: 1. în amonte, aprovizionarea cu: - îngrăşăminte chimice, insecticide, fungicide; - maşini şi utilaje agricole (vânzare, închiriere, servicii către terŃi); - instalaŃii (de irigat, mori, de muls mecanizat, etc.); - seminŃe şi material săditor; - nutreŃuri combinate, stimulatori de creştere ş.a.; - medicamente şi materiale sanitar-veterinare; - servicii către agricultură (studii pedoclimatice, proiecte de îmbunătăŃiri funciare, proiectare şi construcŃii agro-zootehnice.); 2. în aval: - transportul şi depozitarea produselor agricole; - prelucrarea produselor agricole; - comercializarea produselor agricole pe plan intern şi la export; Aceste mijloace financiare provenite de la Bugetul de Stat şi de la fondurile puse la dispoziŃie, în vederea pregătirii agriculturii pentru aderare, de Uniunea Europeană (PHARE, ISPA şi SAPARD) se vor derula sub supravegherea şi controlul CENTRELOR ZONALE, a Consiliilor judeŃene, a Ministerului de FinanŃe şi a Băncii NaŃionale a României. ImplicaŃiile economice şi sociale ale finanŃării directe ale agricultorilor le vom analiza mai pe larg la capitolul dedicat organizării administrative a mediului rural.

Întreprinderi mici şi mijlocii la sate Încurajarea prin legii specifice favorabile şi sprijinirea prin credite şi facilităŃi financiare a înfiinŃării de întreprinderi mici şi mijlocii în mediul rural, răspunde unor nevoi concrete privind agricultura şi lumea satelor din România. a. ÎnfiinŃarea de întreprinderi mici şi mijlocii în mediul rural favorizează dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii (şosele, poduri şi podeŃe, aprovizionarea cu apă, gaz metan, electricitate ş.a.). b. Valorifică resursele locale, atât cele naturale: - argila pentru fabrici de materiale ceramice; - calcare, piatră, pietriş şi nisip pentru construcŃii; - lemn pentru fabricarea materialelor de construcŃii, mobilier, hârtie ş.a.; cât şi cele rezultate din activitatea agricolă:

10

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

-

cereale pentru alimentaŃia oamenilor şi animalelor cât şi pentru fabricile de profil; strugurii, fructele şi legumele (băuturi, gemuri, dulceŃuri, sucuri, ş.a.); sfecla de zahăr, floarea soarelui, soia (zahăr şi ulei), deşeurile rezultate din procesele de fabricaŃie se reîntorc la crescătorii de animale din zonă; - in, cânepă, lână, piei şi blăniŃe; - carne; - lapte; - ouă; - miere şi produse apicole (polen, ceară, lăptişor de matcă); - plante medicinale. c. Creează locuri de muncă în mediul rural. Din cauză că majoritatea exploataŃiilor agricole din România au suprafeŃe cuprinse între 3 şi 5 hectare, acestea nu pot asigura agricultorilor un nivel de trai decent. Prin înfiinŃarea întreprinderilor mici şi mijlocii în mediul rural se creează locuri de muncă şi pentru agricultori care astfel îşi pot asigura o sursă alternativă de venit. În plus, ca urmare a închiderii sau reducerii activităŃii în foarte multe fabrici, uzine, exploatări miniere, etc. în ultimii ani, numeroşi muncitori calificaŃi proveniŃi din mediul rural s-au întors în sate. Aici din lipsa locurilor de muncă o parte s-au înscris la ajutorul social acordat pe baza Legii 416/2001 (a venitului minim garantat) iar alŃii au emigrat în Europa Occidentală, SUA, Canada, Grecia, Turcia, etc. Aceste întreprinderi mici şi mijlocii ar oferi acestor nefericiŃi un viitor la ei în Ńară. d. Întreprinderile mici şi mijlocii axate pe prelucrarea produselor agricole vor încuraja dezvoltarea agriculturii prin: - garantarea achiziŃionării produselor agricole la preŃuri stimulative pentru agricultori; - acordarea de avansuri în bani pentru produsele contractate; - încurajarea agricultorilor în introducerea de tehnologii avansate în producŃia agricolă, folosirea de seminŃe şi material săditor de calitate, asigurarea culturilor ş.a.; - preluarea răspunderilor şi riscurilor privind comercializarea produselor agricole, aceasta fiind o problemă grea şi permanentă pentru agricultori. e. ConstrucŃia propriu-zisă a clădirilor necesare întreprinderilor mici şi mijlocii cât şi dotarea acestora cu maşini, utilaje, mijloace de transport, birotică ş.a. va stimula industria materialelor de construcŃii, industria construcŃiilor de maşini, a echipamentelor electrice ş.a. şi va crea noi locuri de muncă atât în mediul rural cât şi în mediul urban. Turismul – este o activitate de foarte mare importanŃă pentru România. Deşi în primii ani după RevoluŃie, activitatea turistică se redusese prin dezorganizarea structurilor anterioare (ONT, UGSR, BTT ş.a.) în ultimii ani a crescut mult numărul turiştilor atât români cât şi străini deşi din păcate calitatea serviciilor oferite este modestă iar preŃurile sunt foarte mari, depăşind cu mult preŃurile practicate în alte Ńări. De exemplu, o săptămână petrecută în perioada sărbătorilor de iarnă (Crăciun şi Revelion) pe Valea Prahovei costă mai mult decât o săptămână petrecută în aceeaşi perioadă în Grecia sau Austria cu preŃul transportului inclus. Pentru a satisface exigenŃele mereu mai ample ale turiştilor, centrele turistice trebuie să se organizeze şi să se doteze mereu pentru a oferi o multitudine de servicii de calitate la preŃuri atractive pentru a „captura” clienŃii. Se disting mai multe tipuri de turism: marin, montan, termal, cultural, folcloric şi religios. Turismul marin, este cel mai practicat în timpul sezonului cald şi se desfăşoară pe litoralul Mării Negre şi a lacurilor din vecinătate (Razem, Sinoe,

11

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

Techirghiol). Unele zone au fost pur şi simplu „invadate” de construcŃii de toate felurile pentru a găzdui un număr mereu mai mare de turişti în timp ce alte zone au fost, măcar în parte, respectate. Turismul marin poate fi de masă şi de elită. Primul atrage sute de mii de turişti; hotelurile, pensiunile, campingurile trebuie să practice preŃuri relativ puŃin ridicate pentru a favoriza astfel afluxul turiştilor. Turismul de elită în schimb este practicat de un număr restrâns de persoane, în general foarte bogate şi pentru a limita accesul altor persoane, preŃurile practicate sunt de cel puŃin 10 ori mai mari. Dotările turistice tradiŃionale, un scaun, o umbrelă şi plaja cu serviciile respective, nu mai sunt suficiente pentru a atrage turişti; s-au realizat piscine, „parcuri acvatice”, tobogane cu apă, bărci cu vele şi hidrobiciclete, schi nautic, terenuri de tenis, de călărie ş.a. Turismul lacustru şi termal este dezvoltat în localităŃi bogate în ape sărate şi termale benefice pentru sănătate: Techirghiol, Lacul Sărat, Lacul Amara, Ocnele Mari, Băile Felix, Herculane ş.a. BălŃile şi Delta Dunării oferă locuri şi peisaje de vis pentru turistul îndrăgostit de natură. Turismul cultural este legat de prezenŃa monumentelor artistice şi istorice, muzeelor, spectacolelor teatrale şi muzicale de nivel înalt: Braşov, Sighişoara, Cetatea Bran, Castelul Huniazilor, Muzeul „Grigore Antipa” din Bucureşti ş.a. Evenimentele folcloristice Târgul de fete de la Căpâlna, Sâmbra oilor ş.a. atrag mulŃi turişti. Turismul religios cheamă mulŃi credincioşi în locuri semnificative pentru credinŃa creştin-ortodoxă: Mănăstirea Putna, VoroneŃ, NeamŃ ş.a. Diferitele tipuri de turism pot în mod natural să se suprapună: o vacanŃă la mare poate foarte bine să devină ocazie de cunoaştere a bogăŃiilor artistice sau a mărturiilor trecutului (sit-urile arheologice Tomis sau Calatis) care se găsesc în împrejurimile locului ales pentru petrecerea timpului liber. Dezvoltarea turismului are efecte pozitive şi asupra multor activităŃi economice: artizanat, comerŃ, construcŃii, transporturi, etc. Destul de recent a început să se dezvolte un nou tip de turism: agroturismul care constă în a găzdui, cu plată, turişti întro gospodărie (fermă) unde şi alimentele consumate de oaspeŃi sunt produse în gospodăria respectivă. Acestui tip de turism, trebuie să i se acorde o atenŃie deosebită, nu rupându-l de turismul tradiŃional ci ca un element complementar, benefic din multe puncte de vedere, atât pentru turistul citadin cât şi pentru gospodăria rurală. Ecologia este un termen necunoscut majorităŃii locuitorilor de la oraşe! Prin agroturism, noi avem în vedere, nu doar valorificarea potenŃialului economic al gospodăriei Ńărăneşti (cazare şi masă cu alimente din producŃia proprie: carne, lapte, brânză, ouă, miere, ciuperci, legume şi fructe, vin, rachiu, sucuri ş.a.), cât şi o familiarizare a turiştilor din mediul urban cu mediul înconjurător: floră şi faună. Dezvoltarea industrială a accentuat în mod dramatic transformarea mediului: otrăvirea râurilor, fluviilor şi a mlaştinilor, distrugerea pădurilor, poluarea atmosferei, dispariŃia animalelor, acoperirea solului cu enorme cantităŃi de deşeuri industriale şi menajere. Astăzi acŃiunea omului, limitată doar la mediul restrâns în care trăieşte, poate avea efecte rapide şi extinse chiar şi în zonele foarte îndepărtate. Folosirea insecticidelor şi fungicidelor de exemplu, a determinat efecte de poluare la nivel mondial: s-a întâmplat cu DTT-ul, regăsit nu doar în peştii şi ouăle păsărilor din Antarctica dar şi în laptele matern. Este şi mai dramatic exemplul accidentului de la Cernobâl (Ucraina 1986): explozia unui reactor nuclear a provocat un nor radioactiv care s-a răspândit deasupra a jumătate de Europa. De multă vreme ecologia (termen introdus de naturalistul german Haeckel în 1986 şi derivat din grecescul oicos = casă, ambient şi logos = ştiinŃă), subli-

12

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

nia raportul strâns existent între om şi natură şi pericolele care decurg dintr-o exploatare iraŃională şi nelimitată a acesteia. Tot mai des oamenii de ştiinŃă lansează avertismente asupra riscurilor catastrofelor ecologice la nivel naŃional cum ar fi efectul de seră, care ar conduce la o progresivă şi dezastruoasă încălzire a atmosferei sau la distrugerea păturii de ozon care ne protejează de periculoasele raze ultraviolete ale Soarelui. De natură depinde existenŃa noastră: ce facem împotriva naturii se va reîntoarce mai devreme sau mai târziu împotriva noastră. Dezechilibrul hidrologic pe teritoriul românesc este produs de diverşi factori, cel uman nefiind ultimul. Circa două treimi din teritoriul naŃional sunt constituite din terenuri uşor erodabile. Şi regimul ploilor, alternând perioade de secetă cu intense precipitaŃii, favorizează instabilitatea solului. Un alt factor de dezechilibru îl reprezintă distrugerea pădurilor; arborii într-adevăr cu frunzişul şi ramurile atenuează violenŃa ploilor şi cu rădăcinile, frunzele căzute şi vegetaŃia măruntă de pe sol încetinesc scurgerea apei. Concomitent, în perioadele ploioase şi primăvara la topirea zăpezii au loc tot mai multe alunecări de teren cu mari pagube, pentru teritoriu şi persoane. InundaŃiile catastrofale sunt din ce în ce mai frecvente. Efectele lor sunt diferite în funcŃie de zonă. În munŃi este mai mare forŃa de eroziune care poate provoca alunecări de teren ca şi deteriorarea sau distrugerea podurilor, drumurilor, caselor. La câmpie, forŃa distructivă este mai mică, dar apa inundând terenurile poate afecta mari suprafeŃe cultivate şi locuite. Cu anumite intervenŃii adecvate, omul poate remedia acest dezechilibru hidrologic, chiar dacă nu în manieră absolută, având în vedere caracterul imprevizibil al fenomenelor naturale. Înainte de toate reîmpădurirea şi îngrijirea pădurilor. Pentru aceasta, printr-o strânsă cooperare între comune, cetăŃeni şi şcolile din mediul urban elevii pot participa efectiv la plantarea puieŃilor şi îngrijirea pădurilor. Astfel de colaborări sunt avantajoase pentru toŃi şi în primul rând tinerii din mediul urban învaŃă să cunoască şi să respecte natura. Agroturismul favorizează contactul cetăŃenilor din mediul urban cu portul, obiceiurile, tradiŃiile şi bucătăria, specifice satului românesc din regiunile „istorice”: Maramureş, Bucovina, łara Crişurilor, Banatul, łara Loviştei, etc. Turismul rural, prin sursa suplimentară de venituri pe care o aduce agricultorilor, stimulează construcŃia de locuinŃe moderne, dotate corespunzător (apă curentă, încălzire centrală, grupuri sanitare, mobilier) şi producerea de alimente de calitate (carne şi preparate din carne, lapte şi preparate din lapte, miere, legume, fructe, struguri, ciuperci, bureŃi, coacăze, zmeură, agrişe, mure).

Infrastructura şi calitatea locuinŃelor în mediul rural Şoselele din multe comune din România sunt asfaltate doar până la primării, iar unele drumuri mai principale din sate sunt doar pietruite. Fac excepŃie satele şi comunele străbătute de drumuri naŃionale sau judeŃene. Celelalte drumuri comunale şi de exploatare sunt la fel ca acum 200 de ani şi asta în Europa secolului XXI. Podurile şi podeŃele ar trebui să se bucure de o atenŃie specială având în vedere importanŃa lor socială şi economică. Cazul din 2005 cu podul de la Mărgineni, judeŃul Buzău, unde Primul ministru şi Preşedintele României în persoană mergeau de 3-4 ori pe săptămână pentru a supraveghea lucrările de reparaŃii, ne pune pe gânduri.

13

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

Aprovizionarea cu apă curentă nepoluată şi cu gaz metan a satelor sunt de-asemeni probleme încă nerezolvate la nivelul întregii Ńări. Calitatea construcŃiilor şi dotărilor şcolilor, dispensarelor umane şi sanitar-veterinare sunt departe de normele Uniunii Europene. LocuinŃele din mediul rural, în special cele din zonele de deal şi câmpie sunt în mare parte făcute din paiantă, prost construite şi prost izolate termic, cu toate consecinŃele ce decurg de aici pentru stabilitatea construcŃiilor, siguranŃa şi sănătatea celor ce locuiesc în ele.

Despre drumul creatorului Vrei tu, frate, să mergi pentru a trăi în solitudine? Vrei tu să cauŃi calea care te conduce la tine însuŃi? Aşteptă puŃin şi ascultă-mă. „Cine caută uşor se pierde pe el însuşi. Orice izolare este vină”: aşa vorbeşte turma. Şi tu multă vreme ai aparŃinut turmei. Vocea turmei va continua să răsune chiar şi în tine. Şi când vei spune: „Eu nu mai am aceeaşi conştiinŃă a voastră”, aceasta va fi o lamentare şi o durere. Vezi, chiar acea conştiinŃă va naşte şi această durere; şi ultima licărire a acestei conştiinŃe se va mai răsfrânge (reverbera) încă pe tristeŃea ta. Dar tu vrei să mergi pe calea durerii tale care este calea către tine însuŃi? Atunci demonstrează-mi că ai dreptul şi forŃa! Eşti tu o nouă forŃă şi un nou drept? O primă mişcare? O roată care se învârte singură? Ştii să constrângi stelele să se rotească în jurul tău? Ah, este atâta dorinŃă de a se înălŃa! Sunt atâtea contracŃii ale ambiŃioşilor! Arată-mi că nu este unul dintre aceşti dornici şi ambiŃioşi! Ah, sunt atâtea gânduri mari care nu fac mai mult decât foalele: umflă făcându-ne mai goi. Te numeşti liber? Vreau să aud gândul tău dominant şi nu că te-ai sustras unui jug. Eşti tu unul căruia îi era permis să se sustragă unui jug? Sunt mulŃi care îşi aruncă ultima valoare, atunci când îşi aruncă subjugarea. Liber de ce? Ce-l interesează asta pe Zarathustra. În schimb în mod lucid ochiul tău trebuie să mă anunŃe: liber pentru ce anume? Şi să dai Ńie însuŃi binele tău şi răul tău şi să înalŃi deasupra ta voinŃa ta ca pe o lege? Ştii să fii pentru tine însuŃi judecător şi răzbunător al legii tale? Este teribil să fii singur cu judecătorul şi răzbunătorul propriei legi. Aşa este lansată o stea în spaŃiul dezolant şi în geroasa respiraŃie a solitudinii. Şi astăzi suferi din cauza multora, tu care eşti unul: şi astăzi ai tot curajul tău şi speranŃele tale. Dar într-o zi, solitudinea te va obosi, într-o zi orgoliul tău se va curba şi curajul tău va scârŃăi. Într-o zi vei striga: „Sunt singur!” Într-o zi nu îŃi vei mai vedea înălŃimea şi vei vedea josnicia ta prea aproape; propria ta sublimitate te va înspăimânta ca un spectru. Într-o zi vei striga: „Totul este minciună!” Sunt sentimente care vor să ucidă solitarul; dacă nu reuşesc, trebuie să moară ele însele! Dar eşti în stare să fii asasin? Cunoşti deja, frate, cuvântul, „dispreŃ”? Este chinul justiŃiei tale, să fii drept cu cei ce te dispreŃuiesc? Tu obligi pe mulŃi să-i schimbe părerea despre tine; ei te vor face să plăteşti scump. Te apropiase-i de dânşii şi apoi totuşi ai mers mai departe: nu Ńi-o vor ierta niciodată. Tu mergi pe deasupra lor. Dar cu cât te înalŃi mai mult, cu atât mai mic te vede ochiul invidiei. Mai mult decât toŃi, totuşi este urât cel ce zboară. „Cum aŃi vrea să fiŃi drepŃi cu mine?” – trebuie să spui – „eu îmi aleg nedreptatea voastră ca partea ce mi se cuvine.” Nedreptate şi murdărie aruncă ei către solitar; dar, frate, dacă vrei să fii o stea, pentru asta nu trebuie să-i luminezi mai puŃin! Şi priviŃi bunii şi drepŃii! Ei crucifică bucuroşi pe cei care îşi inventează propria virtute – ei urăsc solitarul. Fereşte-te şi de sfânta simplitate. Pentru ea este păcătos tot ce nu este simplu: ea glumeşte bucuros chiar şi cu focul – al rugurilor. Fereşte-te şi de excesele iubirii tale! Prea repede solitarul întinde mâna celui care îl întâlneşte. La multă lume nu trebuie să-i întinzi mâna ci laba; şi vreau ca laba ta să aibă şi gheare. Dar cel mai mare duşman pe care îl vei putea întâlni vei fi mereu tu pentru tine însuŃi tu singur îŃi vei întinde curse în peşteri şi păduri.

14

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

Solitarule, tu mergi pe calea ce conduce la tine însuŃi. Şi calea ta trece prin faŃa ta şi a celor şapte demoni ai tăi! Vei fi eretic pentru tine însuŃi şi vrăjitor şi ghicitor şi bufon şi îndoielnic şi păcătos şi răufăcător. Trebuie să arzi în propria flacără: cum ai vrea să te reînnoieşti fără să fi devenit mai întâi cenuşă? Solitarule, tu mergi pe (drumul) calea creatorului: vrei să-Ńi creezi un zeu din cei şapte demoni ai tăi! Solitarule, tu mergi pe calea amantului: te iubeşti pe tine şi de aceea te dispreŃuieşti, aşa cum doar amanŃii dispreŃuiesc. Amantul vrea să creeze, de aceea dispreŃuieşte! Ce ştie despre iubire cel ce nu a trebuit să dispreŃuiască tocmai ceea ce iubea? Mergi în solitudinea ta cu iubirea ta şi cu al tău a crea, frate; şi doar târziu dreptatea te va urma şchiopătând. Mergi în solitudinea ta cu lacrimile mele, frate. Eu iubesc pe cel ce vrea să creeze deasupra sa însăşi şi astfel piere. Aşa grăita Zarathustra.

Din lirica norvegiană Învaţă de la ape să nu te-opreşti din drum, Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum, Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi, Învaţă de la piatră cât trebuie să crezi, Învaţă de la soare cum trebuie s-apui, Învaţă de la stâncă cât trebuie să spui, Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci, Cum trebuie prin lume neliniştit să treci. Învaţă de la toate că toate sunt surori Cum treci frumos prin viaţă, Cum poţi frumos să mori. Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat, Învaţă de la nufăr să fii mereu curat, Învaţă de la vultur când umerii ţi-s grei Şi du-te la furnică de vezi povara ei. Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi, Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor, Învaţă de la toate că totu-i trecător. Ia seama fiu al jertfei prin lumea-n care treci, Să-nveţi din tot ce piere Cum să trăieşti în veci.

15

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

Dosar nr. RJ/1502/FJ/2006 ROMÂNIA JUDECĂTORIA TECUCI JUDEłUL GALAłI ÎNCHEIERE Camera de Consiliu din 12.04.2006 Preşedinte – Niagu Mihaela – Judecător Grefier – Pâslaru Veta La ordine fiind soluŃionarea cauzei civile pentru înregistrare sindicat formulată de Manole Benieamin, domiciliat în comuna priponeşti, satul Priponeşti de Jos, jud. GalaŃi, pentru „Cultivatorii direcŃi din România”. La apelul nominal a răspuns petentul Manole Benieamin pentru „Cultivatorii direcŃi din România”. Procedura completă. S-a făcut referatul cauzei de grefierul de şedinŃă după care: Petentul Manole Benieamin a arat că nu are delegaŃie în cauză. Solicită a se admite cererea astfel cum a fost formulată.

INSTANłA: Asupra cauzei civile de faŃă. Prin cererea înregistrată la această instanŃă sub nr.264/23.01.2006 numitul Manole Benieamin în calitate de reprezentant legal a solicitat înregistrarea sindicatului agricultorilor „Cultivatorii direcŃi din România”, cu sediul în com. Priponeşti, jud. GalaŃi. Verificând actele şi lucrările dosarului, instanŃa reŃine următoarele: Prin încheierea din 27.01.2006 pronunŃată de Judecătoria Tecuci în Camera de Consiliu cererea a fost respinsă ca inadmisibilă, motivat de faptul că este imposibil de aplicat dispoz. Art.2 alin.1 teza 2 din Legea 54/2003 care prevede că agricultorii au dreptul să adere la o organizaŃie sindicală şi nu să înfiinŃeze una de sine stătătoare. Împotriva acestei încheieri din Camera de Consiliu petentul Manole Benieamin a formulat recurs criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică şi a apreciat că a îndeplinit toate condiŃiile de înfiinŃare. Tribunalul GalaŃi prin decizia civilă nr.16/ 21.03.2006 a închis recursul declarat împotriva încheierii din 27.01.2006, a casat această încheiere şi a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Tecuci, motivat de faptul că instanŃa judecătorească a soluŃionat cererea fără a intra în cercetarea fondului deşi avea această competenŃă atât în baza dispoz. art. 14 din Legea 54/2003, cât şi în baza art.1 pct.1 c.p.c. În rejudecare, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Tecuci sub nr. RJ/1502 din 05.04.2006 şi verificând actele şi lucrările dosarului, instanŃa priveşte cererea ca nefondată pentru următoarele motive: Din statutul existent la dosar rezultă că denumirea sindicatului este „Cultivatorii direcŃi din România”, membri ai sindicatului pot fi agricultori şi persoanele care prestează servicii către agricultori, persoanele care transportă, depozitează, prelucrează şi comercializează produse agricole, iar scopul sindicatului este să sprijine membrii săi în exercitarea profesiunii. Însă, potrivit art.2 alin.1 teza 1 din Legea 54/2003 numai persoanele încadrate în muncă şi funcŃionarii publici au dreptul să constituie organizaŃii sindicale şi să adere la acestea. Potrivit art.2 alin.1 teza 2 din Legea 54/2003 agricultorii au dreptul să adere la o organizaŃie sindicală ceea ce înseamnă că ea trebuie să fie deja constituită pentru a putea adera. Potrivit alin.2 al aceluiaşi articol aderarea trebuie să se facă la o organizaŃie sindicală din aceeaşi ramură sau profesiune. Cum în speŃa de faŃă cei care vor să constituie sindicatul sunt agricultori se apreciază că cererea lor este nefondată, motivat de faptul că art.2 alin.1 teza 2 din Legea 54/2003 menŃionează că au dreptul numai să adere la o organizaŃie sindicală ceea ce presupune că ea trebuie să existe deja, să fie deja constituită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

16

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

ÎN NUMELE LEGII DISPUNE: R e s p i n g e cererea pentru înregistrare sindicat formulată de Manole Benieamin, domiciliat în comuna priponeşti, satul Priponeşti de Jos, jud. GalaŃi, pentru „Cultivatorii direcŃi din România”, ca nefondată. Cu recurs în 5 zile de la comunicare. PronunŃată azi, 12.04.2006 Preşedinte, Grefier, Judecător Niagu Mihaela Pâslaru Veta ex.6 NM/BT 28.04.2006 Dosar nr. 264/ PJ-2006 RJ/1502-2006

Domnule preşedinte Subsemnatul Manole Benieamin, domiciliat în comuna Priponeşti, judeŃul GalaŃi, C.I. seria GL, numărul 330134, CNP 1560318170445, în calitate de reprezentant legal al sindicatului agricultorilor „Cultivatorii direcŃi din România” în Dosar nr. 264/PJ-2006 şi Dosar RJ/1502-2006, în termen legal declar

Recurs împotriva încheierii de şedinŃă din 12.04.2006 pe care o declar netemeinică şi nelegală.

Motive În fapt, am solicitat înregistrarea sindicatului agricultorilor „Cultivatorii direcŃi din România” cu sediul în comuna Priponeşti, judeŃul GalaŃi. Împreună cu cererea de înregistrare am depus şi următoarele acte conform Legii 54/2003, art. 14: Procesul-verbal încheiat la Adunarea Generală de constituire a sindicatului, Statutul, Tabelul cu membrii fondatori, Tabelele cu membrii biroului, ai comisiei de cenzori, ai comisiei de disciplină, procură legalizată prin notariat pentru Manole Benieamin precum şi contractul de cont bancar pentru suma de 350,00 RON solicitat de judecătorul de serviciu. Prin încheierea de şedinŃă din 27.01.2006, instanŃa, (judecător Niagu Mihaela) a respins cererea noastră ca inadmisibilă potrivit art.2 din Legea 54/2003 care nu dă dreptul agricultorilor să se constituie în sindicate proprii. În data de 10.02.2006 am făcut recurs împotriva încheierii de şedinŃă din 21.01.2006 pe care am declarat-o netemeinică şi nelegală.

Motive Conform art. 40, alin.1 din ConstituŃia României „CetăŃenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”. Noi, agricultorii, ne considerăm cetăŃeni şi prin urmare, art. 40, alin. 1 din ConstituŃie ne dă dreptul să ne organizăm în sindicate. Prin art.2, legea 54/2003 a devenit neconstituŃională spre deosebire de Legea 54/1991 care prin art. 4 recunoştea şi persoanelor care „exercită legal o meserie sau profesie în mod individual…” dreptul de a se organiza în sindicate. Conform art.20, alin.(1) şi alin.(2) din ConstituŃia României „ Dacă există neconcordanŃe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaŃionale…” În concluzie, conform art.20, alin.(1) şi alin.(2) şi art.40 din ConstituŃie, sindicatul agricultorilor „ Cultivatorii direcŃi din România” trebuia înregistrat la rejudecarea cauzei. Tribunalul GalaŃi prin decizia civilă nr.16/21.03.2006 a admis recursul declarat împotriva încheierii din 27.01.2006, a casat această încheiere şi a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Tecuci,

17

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Aprilie 2006

motivat de faptul că instanŃa judecătorească a soluŃionat cererea fără a intra în cercetarea fondului deşi avea această competenŃă. Deşi conform art.24 alin.(1)c.p.c. nu avea dreptul, cauza a fost rejudecată în data de 12.04.2006 de acelaşi judecător Niagu Mihaela, care judecase aceeaşi cauză Dosar 264/PJ-2006 în 27.01.2006. „Fără a intra în cercetarea fondului” doamna judecător Niagu Mihaela a respins cererea de înregistrare a sindicatului agricultorilor „ Cultivatorii direcŃi din România” ca nefondată, bazându-se tot pe art.2 din Legea 54/2003 ca şi prima dată, fără a Ńine cont de art.20 alin(1) şi(2) şi art.40 din ConstituŃia României. MenŃionez că şi în încheierea din 27.01.2006 cât şi în încheierea din 12.04.2006 nu s-au respectat prevederile art.15 alin.(5), art.16 alin.(2) din Legea 54/2003 şi art. 284, alin.(1)c.p.c. FaŃă cu actele depuse de noi în susŃinerea cererii şi faŃă de argumentele instanŃei prin care a respins această cerere, considerăm soluŃia pronunŃată de Judecătoria Tecuci în Dosar nr.(264/RJ2006); RJ1502-2006 ca netemeinică şi nelegală şi solicităm trimiterea cauzei la Tribunalul GalaŃi pentru reanalizarea cererii şi competentă soluŃionare. Data

Manole Benieamin Preşedintele Sindicatului „Cultivatorii direcŃi din România” Domnului Preşedinte a Judecătoriei Tecuci Gluma lunii