Revista Taranul Roman Martie 2009

Revistă a sindicatului “Cultivatorii direcŃi din România”

-1-

Legea nr. 212/2008 modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Legea nr. 212/2008 privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 737 din 30.10.2008. Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Articol unic. - Articolul 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 36. - Persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin improprietarire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata, persoanelor indreptatite la improprietarire, inscrise in tabelele nominale, precum si persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apararii ca au luptat pe front si ca indeplineau conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi improprietarite li se vor acorda terenurile respective, agricole si forestiere, in limita suprafetelor disponibile, sau despagubiri." Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Regimul fiscal al exploataŃiei agricole 1.Notiunea juridica de exploataŃie agricolă şi necesitatea formulării unei definiŃii în dreptul fiscal cu scopul de a stabili viitoarele evoluŃii şi cercetări în domeniu. Tema acestei lucrări concentrându-se pe aspectele fiscale ale exploataŃiei agricole şi pe susŃinerile comunitare ale sectorului agricol, impune să ne oprim mai întâi la definirea agriculturii,agricultorului şi a exploataŃiei agricole în dreptul fiscal şi civil. Nucleul sectorului primar îl reprezintă cultivarea pământului, creşterea animalelor şi anumite activităŃi clasice de prelucrare a produselor respective. Dar dezvoltarea tehnologică reduce implicarea factorului uman în favoarea factorului capital, conducând la exploataŃii agricole de dimensiuni tot mai mari. Cercetarea ştiinŃifică a favorizat stabilitatea producŃiei, creşterea gamei şi a cantităŃii de produse agricole oferită pieŃei, conservarea acesteia înainte de a fi introduse în consum şi alte numeroase avantaje ce au caracterizat evoluŃia sectorului. Dar nu putem uita şi „dezavantajele” pe care cercetarea ştiinŃifică le-a adus agriculturii: de la folosirea masivă a insecticidelor, fungicidelor şi erbicidelor, până la organisme modificate genetic. Aceste problematici au caracterizat dezbaterile privind oportunitatea la nivel comunitar de susŃinere a agriculturii biologice sau a tehnicilor clasice în defavoarea noilor oportunităŃi. Important s-a dovedit şi factorul socio-cultural care a influenŃat activitatea agricolă orientând-o către noi frontiere (agricultură biologică şi agroturism). Limitându-ne totuşi doar la aspectul normativ, problema definirii în plan juridic nu este simplă, existând multiple definiŃii de activităŃi agricole destul de diferite între ele. Reg.n.1782/2003,art.2,lit.c): „Prin activitate agricolă se înŃelege: producerea, creşterea sau cultivarea de produse agricole, implicit recoltarea, mulsul, creşterea şi custodia animalelor cu finalităŃi agricole, ca şi menŃinerea pământului în bune condiŃii agronomice şi de mediu în sensul art. 5.” Art.2135,Codice civile, Italia: Întreprinzător agricol „Este întreprinzător agricol cel ce exercită o activitate îndreptată către cultivarea fondului(funciar n.t.), a silviculturii, a creşterii animalelor şi activităŃile conexe. Se consideră conexe activităŃile îndreptate către prelucrarea sau livrarea de produse agricole, când intră în exerciŃiul normal al agriculturii.” Încercând să definim întreprinzătorul agricol se poate spune că este cel care „desfăşoară o activitate directă pentru îngrijirea şi dezvoltarea unui -2-

Vor fi fonduri SAPARD si in 2009 "In mod normal, fondurile SAPARD trebuiau cheltuite pana la sfarsitul acestui an. Cum insa au fost probleme de natura administrativa, cu puterea de absorbtie a fondurilor, dar si pentru ca platile sunt blocate de ceva vreme, am decis sa mai acordam Romaniei si Bulgariei un an pentru a cheltui acesti bani, deoarece noi credem ca este important ca acesti bani sa fie folositi pentru imbunatatirea infrastructurii rurale". Purtatorul de cuvant al comisarului european pentru agricultura, Michael Mann. In Romania vor mai intra 200 de milioane de euro cu aceasta ocazie. Platile SAPARD catre Romania au fost intrerupte in vara acestui an, dupa ce o misiune a executivului comunitar a constatat, probleme in sistemul de gestionare si control legat de autorizarea platilor catre beneficiarii fondurilor SAPARD. Romania a trimis Comisiei Europene un raport realizat de Curtea de Conturi, prin care se arata ca problemele sesizate de misiunea Comisiei din luna iunie au fost, in general, remediate, Executivul comunitar a considerat insa ca informatiile continute in raportul de audit nu sunt suficiente si a trimis o scrisoare catre Ministerul roman de Finante, cerand informatii suplimentare, in baza carora ar putea decide reluarea rambursarilor catre Romania.

ciclul biologic sau a unei faze necesare a acestui ciclu cu caracter vegetal sau animal, care utilizează sau poate utiliza terenul, pădurea sau apele dulci, sărate sau marine”. „InformaŃii generale pentru fermieri, privind plăŃile directe pe suprafaŃă în anul 2007”, pag.21/34, 12.DefiniŃii: „Fermier -o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice cu statut juridic conform dreptului naŃional, sau un grup de membri a căror exploataŃie se găseşte pe teritoriul ComunităŃii şi care exercită o activitate agricolă.” OrdonanŃa nr.20 din 26 ianuarie 2006: Art.1.-(1)Programul „Fermierul” este un ansamblu de măsuri menite să sprijine realizarea proiectelor de investiŃii în agricultură, precum şi a celor de dezvoltare rurală. (2)Programul „Fermierul” se adresează producătorilor agricoli din mediul rural care doresc să îşi organizeze o fermă familială cu caracter comercial de un anumit profil şi care este condusă şi administrată de către proprietar împreună cu membrii familiei.” Art.2.-Pentru accesarea Programului „Fermierul” este necesar ca terenul agricol pe care se realizează investiŃia să fie deŃinut cu titlu de proprietate şi/sau cu contract de arendare sau concesiune, potrivit legii. Obs. O persoana fizică (SINGUR) care deŃine teren agricol cu titlu de proprietate şi/sau cu contract de arendă şi care nu vrea să se asocieze, de ce să nu aibă acces la fondurile de investiŃii dacă taxele şi impozitele le plăteşte oricum , conf. art. 74, 75, 76 ş.a. din CODUL FISCAL? # ExploataŃia agricolă este considerată ca exerciŃiu al dreptului de a folosi terenul, o pură exploatare a energiei genetice a pământului. Eventuala vânzare a produselor nu cade în sfera codului comercial; „vânzarea pe care proprietarul sau cultivatorul o face cu produsele pământului său sau cultivat de el” nu constituie act de comerŃ. Agricultura trebuie să constituie deci un sector sustras complet legii comerciale, rămânând exclusiv în domeniul dreptului civil. Prelucrarea şi vinderea produselor agricole se configurează ca „desfăşurare naturală a ciclului productiv agricol”. a. PreponderenŃă: activitatea de prelucrare desfăşurată de agricultor trebuie să fie reŃinută ca agricolă dacă nu asumă importanŃă preponderentă. Invers, atunci când mâna de lucru şi maşinile au preponderenŃă, activitatea trebuie considerată comercială. În sfârşit, dacă agricultorul, prelucrează şi vinde fie produse proprii, fie produsele altcuiva, activitatea poate fi considerată agricolă numai dacă acestea din urmă nu sunt preponderente. b. Autonomia (sau criteriul necesităŃii): activitatea de prelucrare a produselor nu îmbracă aspect comercial atunci când se configurează nu ca activitate autonomă ci ca activitate necesară vinderii acelor produse. c. Complementaritate: activitatea de prelucrare se înŃelege agricolă atunci când este îndreptată către integrarea funcŃiei productive menŃinând caracterul instrumental al acesteia. Invers, dacă activitatea se configurează ca activitate total distinctă de producŃie, cu scop economic propriu, ea asumă aspect comercial.

3

Din 2010 si agricultorii vor avea dreptul la pensie Legea stabileste ca in cadrul Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) se va infi+inta Departamentul de pensii pentru agricultori, care va administra, va gestiona si va controla activitatea

privind asigurarile sociale, pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor. Calitatea de asigurat va putea fi dobandita de cetatenii romani si de cetatenii altor state sau apatrizi, pe perioada in care au, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, in mediul rural. Potrivit legii, asiguratii vor avea obligatia sa plateasca contributii la sistemul de pensii pentru agricultori si, de asemenea, vor avea dreptul sa beneficieze de prestatii de asigurari sociale. Conform legii promulgate, vor fi asigurate obligatoriu, prin efectul legii persoanele cu varstele cuprinse intre 16 si 63 de ani, care locuiesc temporar sau definitiv in mediul rural, precum si membrii de familie ai acestora, si care: a) detin, sub orice titlu, terenuri agricole in exploatare sau sunt proprietari de terenuri forestiere, exploatari piscicole, animale, stupi de albine; b) desfasoara activitati agricole in gospodaria proprie, precum si activitati private nesalarizate in domeniul agricol, forestier, zootehnic, piscicol, apicol, sericicultura si altele; c) sunt membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura.

d. Normalitate: după acest criteriu, trebuie să se Ńină cont de ceea ce în mod normal intră în activitatea agricolă. Este vorba, în mod evident, de un criteriu extrem de flexibil care face referire, în fiecare moment la agricultură aşa cum rezultă din uzanŃele cunoscute. Acest ultim criteriu, pentru elasticitatea sa şi pentru capacitatea de a se adapta în orice moment practicii agricultorilor şi evoluŃiei tehnicii agricole poate conduce de la ideea de întreprindere ca activitate profesională (activităŃi liberale) la cea de întreprindere ca act de comerŃ, apărând definiŃia normativă de „FERMIER” ca „specie” a „genului” întreprinzător . ORDONANłA nr.20 din 26 ian.2006 Art.3.-(1) În sensul prezentei ordonanŃe, prin fermă familială cu caracter comercial se înŃelege exploataŃia agricolă constituită din membrii unei familii sau rudele acestora până la gradul IV inclusiv, care desfăşoară activităŃi economice în mod independent, iar peste 50% din producŃia realizată este valorificată pe piaŃă. Considerăm că trebuie acceptată locuŃiunea „întreprinzător agricol”, cu următoarea definiŃie: „Întreprinzătorul agricol este persoana care exercită o activitate directă de cultivare a fondului funciar, a silviculturii, creşterea animalelor şi chiar activităŃi conexe de manipulare, depozitare, prelucrare,comercializare şi valorificare a produselor, care intră în exerciŃiul normal al agriculturii.” Această definiŃie poate determina două categorii distincte de activitate: - activitate esenŃialmente agricolă: cultivarea pământului, silvicultură şi creşterea animalelor care exprimă esenŃa agriculturii şi atribuie calitatea de întreprinzător agricol (profesiune liberală) şi - activitate conexă, adică nu agricolă în sine, dar astfel pentru că este desfăşurată de cineva care practică una din activităŃile esenŃialmente agricolă şi de aceea conexă agriculturii. Elementul comun al activităŃii esenŃialmente agricole trimite la fondul funciar care devine „element de referinŃă de neeliminat” al întreprinderii (exploataŃiei) agricole. Dacă pentru cultivare, co-legarea cu pământul este clară iar pentru activitatea silvică este suficient să aminteşti că nu este altceva decât „cultivare de pădure”, mai puŃin imediat apare co-legarea creşterii animalelor cu fondul funciar. Cu privire la aceasta se poate afirma că utilizarea termenului „animale” indică necesitatea legării oricărei activităŃi de producŃie animalieră la natura agrară (a fondului funciar). Orice activitate zootehnică are în fondul funciar factorul său productiv esenŃial şi de aceea zootehnia însăşi este activitate agricolă, „activitate îndreptată spre exploatarea fondului funciar şi a productivităŃii sale naturale”. Obs. De verificat legătura pe care o face legiuitorul român intre nr. de animale şi suprafaŃa de teren deŃinută. # „Se rămâne agricultor chiar şi când pe lângă activitatea de exploatare a pământului se desfăşoară şi alte activităŃi conexe.” (c.c. italian art.63) Pentru a subzista conexiunea se cere ca exercitarea activităŃii principale şi activitatea conexă să fie făcute de acelaşi întreprinzător agricol. Dar aplicând cu rigurozitate acest principiu, se exclude posibilitatea de a vorbi de activităŃi conexe când acestea sunt desfăşurate de o 4

Fonduri de la UE de 176 milioane euro, sporuri de 300 de milioane euro Dupa ce ani de zile guvernanŃii noştri şi-au batut joc de banii europeni, acum şi-au dat seama că şi aceştia sunt buni la ceva şi încearcă să mai repare ce se poate repara după ani buni de hibernare. Ministrul de finanŃe Pogea: "Sunt salarii de bază de 2.800 lei, dar veniturile permanente se cifrează de fapt la 13.000-26.000 lei. N-am să permit acest lucru cât voi fi ministru". Rămâne de văzut ce va mai face ministrul în continuare; chiar va reduce salariile bugetarilor sau se va trezi peste câteva săptămâni şi va spune că paragraful de mai sus a fost scos din context şi lucrurile vor rămâne la fel de proaste pentru Ńăranii români şi nu numai...

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a declarat Cele mai multe cereri depuse au fost înregistrate pe măsura 121 - Modernizarea exploataŃiilor agricole, 3.581 proiecte, în valoare de 983 milioane euro 322 - Renovarea şi dezvoltarea satelor, 1.370 proiecte, în valoare de 3,32 miliarde euro. Pentru măsura 142, înfiinŃarea grupurilor de producători, suma este de 138,855 milioane euro. Fondurile pot fi accesate până în anul 2013. Pentru măsura 141, sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenŃă, suma totală este de 476, 077 milioane euro. În data de 20 februarie 2008 PNDR a fost aprobat de reprezentantii din cadrul Comitetului de Dezvoltare Rurală, şi a fost lansat la începutul lunii martie, cu măsurile 121, modernizarea exploataŃiilor agricole 123 creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere 322 renovarea satelor

societate ai cărei asociaŃi exercită în mod individual activitate esenŃialmente agricolă. Referirea la fondul funciar nu se mai poate face în cazul culturii ciupercilor, plantelor hidroponice (plante cu rădăcinile cufundate în soluŃie de apă cu săruri nutritive), creşterea animalelor în baterii. Dar prin natura produselor obŃinute şi aceste activităŃi sunt agricole.

Teoria agrobiologică „Activitatea productivă agricolă constă în desfăşurarea unui ciclu biologic privind creşterea de animale sau vegetale, care apar legate direct sau indirect de exploatarea forŃelor şi resurselor naturale şi care se rezolvă din punct de vedere economic în obŃinerea de fructe”. Criteriul calificativ propus se bazează pe implicita considerare că activitatea agricolă are ca obiect creşterea de plante şi animale în timp ce pământul este un suport care poate chiar lipsi. Această definiŃie poate schimba noŃiunea de întreprindere (exploataŃie) agricolă. „Pot fi definite agricole toate activităŃile de control şi exploatare a unui ciclul biologic de natură vegetală sau animală şi care constituie una sau mai multe etape necesare derulării acestui ciclu”. (Loi d’orientation agricole nr. 1202 / 30.12.1988, art. 2 et Code Rural) Este activitate antreprenorială agricolă numai când se intervine în ciclul biologic al plantelor şi animalelor cu scopul de a le favoriza dezvoltarea şi deci creşterea, adică de a stimula obŃinerea de la acestea a anumitor produse cum ar fi: fructele, laptele, etc., cu aceasta confirmând necesitatea intervenŃiei umane pentru obŃinerea acestor rezultate. Vânătoarea şi recoltarea fructelor din flora spontană, chiar dacă sunt organizate şi destinate pieŃei nu pot fi considerate activităŃi agricole, cu excepŃia cazurilor legiferate în mod explicit (fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale). Recent, emanarea de norme comunitare cu caracter definitoriu de natură mai generală au condus la acceptarea tezei existenŃei unei definiŃii comunitare a întreprinderii(exploataŃiei) agricole. „Prin activitate agricolă se înŃelege: producerea, creşterea sau cultivarea de produse agricole, implicit recoltarea, mulsul, creşterea şi custodia animalelor cu finalităŃi agricole ca şi menŃinerea pământului în bune condiŃii agronomice şi ambientale în sensul art. 5.” (Reg.n.1782/2003,art.2,lit.c) Asemenea definiŃie asociază existenŃa întreprinderii agricole de produs. Sistemul fiscal nu poate renunŃa la problema definirii activităŃii agricole din motive de impozitare si este posibil sa întâlnim chiar doua definiŃii pentru cele doua sectoare principale de impozitare:TVA si impozite directe. Ex. din Italia Art.4 din D.P.R.26 oct.1972,n.633, în materie de TVA, consideră activitate de întreprindere exerciŃiul „ pentru profesiune obişnuită, chiar daca nu exclusivă, de activităŃi comerciale sau agricole conform art.2135 si art.2195 din c.c., făcând deci, scurt, un apel la noŃiunea din dreptul civil”. Art.32DPR 22 dec. 1986, n.91, Testo unico delle imposte sull reddito (T.u.i.r.) dispune in schimb că , pentru impozitele directe( asupra cărora se concentrează această lucrare in legătură cu ajutoarele comunitare pentru

5

Credit bancar pentru agricultori CEC a anunŃat că "Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltarii Rurale (M.A.P.D.R.) va pune la dispoziŃia CEC Bank suma de 16 milioane lei, sub forma unei linii de finanŃare, ce se va utiliza de către bancă doar pentru obiectivele şi plafoanele prevăzute prin listele de investiŃii anuale, stabilite prin Ordinul M.A.P.D.R. nr. 430 din 02.07.2008, pentru aprobarea tipurilor de investiŃii şi a plafoanelor maxime ale creditelor care nu beneficiază de finanŃare din fonduri europene sau de la bugetul de stat, în condiŃiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiŃiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităŃi nonagricole cu modificările şi completările ulterioare". FinanŃarea este destinată următoarelor categorii de beneficiari: asociaŃii agricole familiale, asociaŃii de producători agricoli, grupuri de producători, cooperative agricole, asociaŃii agricole, societăŃi comerciale, persoane fizice autorizate conform legislaŃiei în vigoare, producatori agricoli individuali înregistraŃi în registrul exploataŃiilor agricole. Termenul de rambursare maxim este de 10 ani iar dobanda pentru acest tip de credit este de 4,95% pe an la lei iar comisionul de gestiune este de 0,95% pe an.

agricultură),se consideră activitate agricolă cultivarea terenului, silvicultura, producŃia de vegetale cu structuri fixe sau mobile, creşterea animalelor şi activităŃile privind manipularea, conservarea, prelucrarea, comercializarea si valorificarea produselor agricole. Articolul 32, PROFITUL AGRICOL 1.Profitul agricol este constituit din partea de profit mediu ordinar a terenurilor, imputabilă capitalului de exerciŃiu şi muncii de organizare implicate, în limitele potenŃialităŃii terenului, în exerciŃiul activităŃii agricole desfăşurată pe acesta. 2.Sunt considerate activităŃi agricole: a) activităŃile îndreptate către cultivarea terenului şi silviculturii; b) creşterea animalelor cu furaje ce pot fi obŃinute cel puŃin pe sfert de pe teren şi activităŃile îndreptate către producŃia de vegetale prin utilizarea de structuri fixe sau mobile, chiar provizorii,dacă suprafaŃa destinată producŃiei nu depăşeşte dublul terenului pe care există producŃia înseşi. c) activităŃile la care face referire alin.3, art.2135 c.c.,îndreptat către manipulare, conservare, prelucrare, comercializare şi valorificare, chiar dacă nu sunt desfăşurate pe teren, a produselor obŃinute prevalent din cultivarea fondului(funciar n.t.) sau din pădure sau din creşterea animalelor, cu referire la bunurile individualizate, la fiecare doi ani şi Ńinând cont de criteriile alin.1, cu decretul Ministerului economiei şi a finanŃelor pe baza propunerilor Ministerului politicilor agricole şi forestiere. 3.Cu decretul Ministerului de finanŃe, concertat cu Ministerul agriculturii şi pădurilor, a fost stabilit pentru fiecare specie de animale numărul de capete care intră în limitele prevăzute la lit. b) a alin.2, Ńinând cont de potenŃialitatea productivă a terenurilor şi de unitatea furajeră necesară speciei crescute. 4.Nu se consideră producătoare de profit agricol terenurile indicate în alin.2, din art. 27. Deci, noŃiunea de activitate agricolă conŃinută în Tuir rezultă „ afine” celei din art. 2135c.c. dar prezintă anumite diferenŃieri. Argumentul a fost tratat pe larg în doctrină şi, în lumina noii versiuni a art.2135c.c. ca urmare a decretului din 18 mai 2001 s-a ajuns la necesitatea reformulării noŃiunii fiscale de „întreprindere agricolă” avertizând in acelaşi timp că cele doua definiŃii, civilă si fiscală, nu este necesar să coincidă. Supunerea la taxe pe baze cadastrale(posesia fondului funciar si disponibilitatea sa) in sensul art.26 si 33 Tuir. Art.32,alin.1, stabileşte că dă loc la venit agricol desfăşurarea de activităŃi agricole „pe el”(pe fondul funciar) şi pune limite ulterioare privind potenŃialitatea terenului. Vezi:lit.c),art.32 şi modificările aduse prin L.n.350/2003(pt. sens contrar) Dacă intr-adevăr în art. 32 Tuir pentru activităŃile „conexe” consistând în manipularea, conservarea, prelucrarea, comercializarea şi valorificarea produselor obŃinute din cultivare sau creşterea animalelor, nu se pune condiŃia ca activitatea să se desfăşoare pe fondul funciar, este tot adevărat că terenul trebuie totuşi să existe pentru ca activitatea conexă să poată fi considerată agricolă şi taxată corespunzător.

6

S-a ajuns la un compromis łăranii îşi vor putea vinde în pieŃe produse alimentare fără să se înregistreze ca persoană fizică autorizată şi nu vor fi obligaŃi să îşi ambaleze individual produsele atat timp cât îndeplinesc condiŃiile minime privind igiena şi siguranŃa alimentelor. A început campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaŃă la APIA

AgenŃia de PlăŃi şi IntervenŃie pentru Agricultură (APIA) în data de 2 martie 2009, a demarat campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaŃă. Cererile pot fi depuse de agricultori în perioada 02 martie 15 mai 2009 pentru următoarele măsuri: - plata unică pe suprafaŃă (SAPS); - plăŃile de agromediu; - schema de plată separată pentru zahăr; - schema de plată pentru culturi energetice; - plăŃile tranzitorii pentru tomatele destinate procesării; - plăŃile compensatorii pentru zonele defavorizate; - plăŃile naŃionale directe complementare (PNDC); Anul acesta, România primeşte o alocaŃie financiară de 618,1 milioane de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 71 de euro pentru un hectar.

Cu alte cuvinte, locuŃiunea „chiar dacă nu se desfăşoară pe teren” consimte desfăşurarea activităŃii conexe în afara fondului funciar, fără ca aceasta să-şi piardă natura agricolă dar nu consimte să se facă abstracŃie de existenŃa terenului. Pe de altă parte, art. 32, alin. 2, lit. C), cere totuşi ca activitatea de manipulare şi prelucrare (sau altele) să privească produsele obŃinute preponderent din cultivarea fondului funciar sau creşterea animalelor desfăşurată pe acesta. Şi aceeaşi condiŃie vine cerută de-a dreptul de art. 56-bis,Tuir, pentru produsele neindividualizate de decretul ministerial cu scopul de a aplica acestor activităŃi (definite în rubrica „alte activităŃi agricole”),în cadrul profitului de întreprindere, un regim forfetar de determinare a bazei impozabile. Articolul 56-bis. ALTE ACTIVITĂłI AGRICOLE 1.Pentru activităŃile îndreptate către producŃia de vegetale, exercitate dincolo de limitele stabilite de art. 32, alin.2 ,lit. b), profitul relativ părŃii excedentare contribuie la formarea profitului de întreprindere cu însumarea corespunzătoare la profitul agricol relativ la suprafaŃa pe care există producŃia, proporŃional cu suprafaŃa excedentară. 2.Pentru activităŃile îndreptate către manipularea, conservarea, prelucrarea, valorificarea şi comercializarea produselor diferite de cele indicate în art. 32, alin. 2, lit. c), obŃinute prevalent din cultivarea fondului (funciar n.t.) sau din pădure sau din creşterea animalelor, profitul este determinat aplicând însumarea respectivelor operaŃiuni înregistrate sau supuse înregistrării la efectele de impozitare pe valoarea adăugată, derivate din astfel de activităŃi, coeficientul de 15% pe profitabilitate. 3.Pentru activităŃile îndreptate către furnizarea de servicii la care face referire alin.3 din art. 2135 c.c., profitul este determinat aplicând însumarea de prestări echivalente(în bani sau în natură) a operaŃiunilor înregistrate sau subiect de înregistrare la efectele de impozitare pe valoarea adăugată, rezultând din asemenea activităŃi, coeficientul de profitabilitate de 25%. 4.DispoziŃiile alineatelor 1,2 şi 3 nu se aplică subiecŃilor prevăzuŃi în art.73. alin.1, lit.a), b) şi d), ca şi societăŃilor în nume colectiv şi în comandită simplă. 5.Contribuabilul are facultatea de a nu se supune prevederilor acestui articol. În acest caz opŃiunea sau revocarea pentru determinarea profitului în mod normal se exercită cu modalităŃile stabilite de regulamentul repurtând norme pentru reordonarea disciplinei opŃiunilor în materie de impozite pe valoarea adăugată şi a impozitelor directe, conform decretului Preşedintelui Republicii din 10 nov. 1997,n. 442, şi modificările ulterioare. 7

Aceasta conduce evident la concluzia că dacă asemenea activităŃi se desfăşoară în afara fondului funciar şi făcând abstracŃie de acesta, asemenea activităŃi nu pot să fie definite altfel decât comerciale, cu finalitate fiscală şi asta independent de faptul că şi activităŃile agricole la care se referă art. 56-bis dau loc la profit de întreprindere. Sub aspectul definirii, trebuie evidenŃiat că chiar în interiorul aceluiaşi Tuir nu este posibil să se identifice un spaŃiu univoc pentru întreprinderea agricolă având în vedere că în afara art.32,art.55, alin.1 din Tuir stabileşte că „pentru exerciŃiu de întreprindere comercială se înŃelege exerciŃiul (…) activităŃilor indicate la literele b) şi c) a alin. 2 din art. 32, care depăşesc limitele aici stabilite. Printre altele, aceasta nu este unica distincŃie de făcut cu referire la întreprinderea agricolă din moment ce normativa fiscală prevede regimuri diverse dacă activitatea agricolă este exercitată de întreprinderi individuale, societate simplă, instituŃii necomerciale sau societăŃi comerciale( SRL, SA etc.), vezi art. 73, alin.1, lit. b) din Tuir Astfel de regimuri se pot diferenŃia şi ulterior, în funcŃie de opŃiunile operate de contribuabil şi consimŃite de legiuitor.

Filiera de produs Legume-Fructe

Pentru cei interesaŃi de accesarea fondurilor nerambursabile pentru sectorul "legume-fructe" le recomandăm Ordin (MADR) nr.684/2007, M.of. nr.589/2007, care modifică Ordin (MADR) nr.171/2006, OG nr.37/2005 şi Legea nr.338/2005, privind recunoaşterea grupurilor şi organizaŃiilor de producători în sectorul de fructe şi legume. Prezentăm mai jos, în imagini, filiera de produs "legume-fructe".

Institutul NaŃional de AsisenŃă pentru CetăŃeni (INAC) tel. 0724.38.98.37, 0745.93.86.81 mail. [email protected] 8

Campania de strângere de fonduri. „2% pentru INAC” INSTITUTUL NAłIONAL DE ASISTENłĂ PENTRU CETĂłENI C.I.F. 23582986 Cont Bancar RO02RZBR0000060010294094 Despre noi: INAC este o asociaŃie fără scop lucrativ, şi are următoarele scopuri: - tutelarea şi dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole şi a diferitelor forme de asociere şi a oricărei persoane care activează pentru progresul agriculturii; - afirmarea dreptului la libera iniŃiativă antreprenorială ca mijloc pentru recunoaşterea şi întărirea dreptului la muncă, la siguranŃă socială, la sănătate şi la pensie; - dezvoltarea şi valorificarea lumii satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale, ambientale, sociale şi culturale; - Eliminarea birocraŃiei în accesarea fondurilor UE destinate agriculturii; - Credite bancare subvenŃionate pentru agricultorii individuali (întreprinzători agricoli). - Fonduri de pensii pentru agricultorii individuali. - AsistenŃă Socială şi Medicală pentru agricultorii individuali. - Informarea corectă şi la timp a agricultorilor privind Ordinile şi OrdonanŃele. - Crearea de locuri de muncă în mediul rural, pentru a asigura surse alternative de venit. - Sprijinirea agroturismului prin acordarea de credite subvenŃionate. - Consultarea OrganizaŃiilor Profesionale ale agricultorilor pentru adoptarea de legi favorabile întreprinzătorilor agricoli, procesatorilor şi comercianŃilor de produse agricole De ce e bine sa faceŃi asta? - Nu vă costă nimic! - ContribuiŃi la eficientizarea cheltuirii banului public - deci al dvs.! - PuteŃi ajuta la rezolvarea unei probleme din comunitatea dvs. direcŃionând 2% către o organizaŃie care lucrează în acel domeniu. - Vă puteŃi asigura că acei bani rămân în comunitatea dvs. direcŃionându-i către o organizaŃie locală. - PuteŃi ajuta oameni în nevoie direcŃionând 2% către o organizaŃie care lucrează pentru ei! Cererile pot fi depuse personal sau pot fi trimise prin poştă recomandat la AdministraŃia Fiscală din localitatea dumneavoastră. InformaŃii suplimentare privind virarea a 2% din impozit găsiŃi pe http://doilasuta.ro

telefon: 0724.38.98.37 http://cultivatoriidirectidinromania.blogspot.com mail: [email protected] persoană de contact: Secretar Manole Silviu

9

10

11

12

Legislatie agricola la zi Februarie 2009 O.U.G. nr.6/18-02-2009 ORDONANłĂ DE URGENłĂ privind instituirea pensiei sociale minime garantate H.G. nr.65/11-02-2009 HOTĂRÂRE privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea AgenŃiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii Ianuarie 2009 13

14

LegislaŃie agricolă la zi Februarie 2009 O. nr.83/24-02-2009 (M.A.P.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind stabilirea condiŃiilor de acordare a cotei individuale de lapte din rezerva naŃională O. nr.80/20-02-2009 (M.A.P.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind aprobarea formularului-tip de cerere unică de plată pe suprafaŃă pentru anul 2009 O. nr.75/19-02-2009 (M.A.P.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind modificarea Metodologiei de decontare a cheltuielilor prevăzute la art. 35 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 454/2006 O.U.G. nr.6/18-02-2009 ORDONANłĂ DE URGENłĂ privind instituirea pensiei sociale minime garantate H.G. nr.65/11-02-2009 HOTĂRÂRE privind înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea AgenŃiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

Ianuarie 2009 O. nr.6/15-01-2009 (M.A.P.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind aprobarea preŃurilor de referinŃă pentru anul 2009, folosite la calculul contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la art. 4 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienŃa, circulaŃia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaŃiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaŃiilor de prelucrat lemn rotund O. nr.4/14-01-2009 (M.A.P.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în apele maritime interioare şi în apele continentale O. nr.1/08-01-2009 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preşedintelui AutorităŃii NaŃionale Sanitare Veterinare şi pentru SiguranŃa Alimentelor pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Norma sanitară veterinară privind notificarea bolilor animalelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui AutorităŃii NaŃionale Sanitare Veterinare şi pentru SiguranŃa Alimentelor nr. 77/2005 ORDIN al preşedintelui AutorităŃii NaŃionale Sanitare Veterinare şi pentru SiguranŃa Alimentelor pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Norma sanitară veterinară privind notificarea bolilor animalelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui AutorităŃii NaŃionale Sanitare Veterinare şi pentru SiguranŃa Alimentelor nr. 77/2005

15

Citit de sus in jos, e discursul pentru alegatori citit de jos in sus, este ceea ce gandesc ei cu adevarat !!!!! In partidul nostru politic, ne respectam promisiunile doar imbecilii pot crede ca noi nu vom lupta impotriva coruptiei pentru ca, un lucru e sigur pentru noi: cinstea si transparenta sint fundamentale pentru atingerea idealurilor noastre vom demonstra ca e o mare prostie sa crezi ca mafia va contina sa faca parte din guvern ca in trecut va asiguram, fara umbra de indoiala, ca dreptatea sociala va fi scopul principal al mandatului nostru cu toate acestea, exista inca oameni prosti care isi imagineaza ca guvernarea sa fie posibila in continuare cu aceleasi vechi smecherii politice cind ne asumam puterea, facem totul pentru ca sa se termine cu situatiile privilegiate si cu traficul de influenta nu suportam in nici un fel ideea ca poporul va flaminzi ne vom indeplini misiunea chiar daca rezervele economice vor fi complet epuizate vom exersa puterea pana ce veti intelege ca incepand de acum noi sintem partidul xxxxxxxxxxx, noua politica.

- Ce s-a întîmplat,de ce ai lipsit ieri? - Păi ştiŃi... a murit bunicul... - Aoleu! Cum aşa? - Păi a ieşit pe balcon şi a căzut balconul cu el. - Vai, săracul! Şi aşa a murit? - Nu, că a reuşit să se prindă de tocul de la geam, dar apoi a alunecat şi a căzut iar. - A, şi a murit? - Nu, a căzut în copacul din curte şi de acolo a fost catapultat pe casă, apoi a alunecat şi a tras toată Ńigla după el. - Şi aşa a murit? - Nu, că s-a prins de burlan. Dar burlanul s-a desprins. - Şi aşa a murit? - Nu, a reuşit să se balanseze şi a intrat în casă prin geamul de la etaj, s-a rostogolit pe scări. - Si aşa a murit? - Nu, în cădere a încercat să se prindă de balustradă, dar balustrada s-a rupt şi el a căzut în gol până la parter. - Şi aşa a murit? - Nu, dar l-am împuşcat noi,că ne dărâma toată casa! . 16