Revista Taranul Roman Februarie 2006

1

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Revistă a sindicatului

“Cultivatorii direcŃi din România”

Dacă împărtăşiŃi convingerea noastră că înfiinŃarea acestui sindicat corespunde unei necesităŃi vitale, vă rugăm să completaŃi cererea de adeziune de la sfârşitul revistei şi să o trimiteŃi prin poştă Biroului Central. Numai împreună vom reuşi!

Sediul sindicatului Priponeşti de Jos, nr.3 comuna: Priponeşti, judeŃul: GalaŃi telefon: 0724.38.98.37 Sat:

Februarie / 2006

łăranul Român

2

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Vrem să trăim omeneşte în Ńara noastră, pe pământul nostru, din munca noastră. De aceea am înfiinŃat acest sindicat, ca sub umbrela lui protectoare, să ne putem crea organismele şi structurile de care avem nevoie pentru a ne putea apăra interesele noastre, ale Ńăranilor. „Vom muri şi vom fi liberi” strigau în decembrie ’89 acei copii-eroi de 16 ani şi se aruncau cu piepturile goale în faŃa tancurilor! Şi noi ne vom recâştiga dreptul la libertatea şi la demnitatea răpite dar, nu murind, ci luptând uniŃi în acest sindicat al agricultorilor. AŃi văzut şi dumneavoastră că singuri suntem neputincioşi în faŃa răilor! Ne-a ajuns cuŃitul la os şi nu avem cui ne plânge! Manole Benieamin Eu,student la Universitatea Petre Andrei, secŃia FinanŃe Contabilitate am ales ca lucrare de licenŃă tema „Familia Ńărănească, unitate şi entitate economică” M-am documentat asupra gospodăriei Ńărăneşti din România secolului al XIX-lea, după 1922 până în 1962, din 1962 până în 1991 şi după adoptarea Legii 18/1991 a fondului funciar. Dar când a trebuit să scriu despre viitorul care ne aşteaptă pe noi Ńăranii români, mi-am dat seama că lucrarea de licenŃă poate să mai aştepte dar sindicatul agricultorilor trebuie înfiinŃat repede dacă vrem să mai avem un viitor, noi Ńăranii.

Manole Silviu

3

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Statutul Sindicatului (continuare din numărul anterior) Drepturile membrilor Membrii au dreptul de a se retrage din Sindicat fără a avea obligaŃia de a arăta motivele. Membrii au dreptul să fie informaŃi despre activitatea Sindicatului prin intermediul centrelor zonale, judeŃene şi naŃionale. Membrii au dreptul să obŃină sprijinul Sindicatului în condiŃiile prevăzute de Statut, Regulamentul de funcŃionare şi a legilor în vigoare. Membrii au dreptul să aleagă şi să fie aleşi în funcŃiile de conducere ale sindicatului cu respectarea condiŃiilor prevăzute de Statut, Regulamentul de funcŃionare şi legilor în vigoare. Îndatoririle membrilor Membrii au obligaŃia să respecte Statutul şi Regulamentul de funcŃionare al Sindicatului. Dacă membrii Sindicatului s-au înscris într-o asociaŃie sau cooperativă înfiinŃate de Sindicat, au obligaŃia de a respecta regulamentele de funcŃionare ale acestora. Nerespectarea regulamentelor de funcŃionare ale asociaŃiilor şi cooperativelor înfiinŃate de Sindicat poate fi sancŃionată cu retragerea calităŃii de membru al acestor asociaŃii şi cooperative, cât şi cu pierderea calităŃii de membru al Sindicatului în condiŃiile prevăzute de Statut. Cuantumul cotizaŃiei o stabileşte fiecare membru pentru persoana sa. Plata cotizaŃiei se poate face: lunar, trimestrial sau anual în funcŃie de decizia personală a membrului. Plata cotizaŃiei se face la casierii zonali respectând prevederile Regulamentului de funcŃionare a Sindicatului. Neplata cotizaŃiei nu atrage pierderea calităŃii de membru al Sindicatului. Organele de conducere

Biroul Central format din Preşedinte, Vicepreşedinte şi Secretar este ales de Adunarea Generală a membrilor fondatori pe o durată de cinci ani prin vot direct. Revocarea unui membru al Biroului Central se face prin vot direct, în Adunarea Generală a membrilor fondatori, convocată la cererea a cel puŃin două treimi din membri. Biroul Central elaborează Regulamentul de funcŃionare şi îl supune spre aprobare Adunării Generale a membrilor fondatori. Biroul Central aprobă înfiinŃarea de asociaŃii şi cooperative prevăzute în Statut precum şi regulamentele de funcŃionare ale acestora. Biroul Central aprobă modul de utilizare a fondurilor Sindicatului şi a asociaŃiilor şi cooperativelor înfiinŃate de Sindicat. Biroul Central aprobă editarea şi tipărirea publicaŃiilor proprii, înfiinŃarea şi administrarea unităŃilor de învăŃământ profesional, cluburilor sportive şi formaŃiilor cultural-artistice. Biroul Central aprobă Comisiile de cenzori şi Comisiile de disciplină alese conform Statutului. Biroul Central aprobă colaborarea cu organizaŃii sindicale, asociaŃii şi cooperative din România, Uniunea Europeană, şi din afara Uniunii Europene. Biroul Central aprobă reprezentanŃii zonali ai Sindicatului. Biroul Central poate propune Adunării Generale a membrilor fondatori modificarea Statutului. Biroul Central verifică şi avizează hotărârile birourilor judeŃene ale Sindicatului. Biroul Central poate propune Adunării Generale a membrilor fondatori dizolvarea Sindicatului în conformitate cu prevederile Statutului şi a legilor în vigoare.

4

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate Birourile judeŃene sunt formate din Preşedinte, Vicepreşedinte şi Secretar şi sunt alese de Adunările Generale ale reprezentanŃilor zonali pe o durată de cinci ani prin vot direct. ReprezentanŃii zonali sunt aleşi de Adunările Generale ale membrilor din zonă, un reprezentant la o mie de membri, prin vot direct pe o perioadă de cinci ani. Revocarea unui membru al birourilor judeŃene se face prin vot direct în Adunarea Generală a reprezentanŃilor zonali convocată la cererea a cel puŃin două treimi din numărul acestora sau la cererea Biroul Central. Birourile judeŃene sunt obligate să pună în practică hotărârile Biroului Central şi ale Adunărilor Generale ale reprezentanŃilor zonali cu respectarea prevederilor Statutului, Regulamentului de funcŃionare şi a legilor în vigoare. Birourile judeŃene nu au dreptul să facă împrumuturi bancare sau să angajeze fondurile Sindicatului, asociaŃiilor şi cooperativelor înfiinŃate de Sindicat decât cu aprobarea Biroului Central. Birourile judeŃene nu au dreptul să angajeze persoane în structura Sindicatului fără aprobarea Biroului Central. Birourile judeŃene nu au dreptul să impună în conducerea asociaŃiilor sau cooperativelor înfiinŃate de Sindicat persoane nedorite de membrii acestor asociaŃii sau cooperative. Comisiile de cenzori sunt alcătuite din trei membri aleşi prin vot direct pe o perioadă de cinci ani la Adunarea Generală a membrilor fondatori, la nivel central şi la Adunările Generale ale reprezentanŃilor zonali la nivel judeŃean. Membrii Comisiilor de cenzori nu pot fi revocaŃi înainte de încheierea mandatului. Membrii Comisiilor de cenzori îşi pierd funcŃia înainte de încheierea mandatului doar în cazul în care îşi pierd calitatea de membru al Sindicatului conform prevederilor Statutului.

Comisiile de cenzori au sarcina să verifice modul în care organele de conducere cât şi persoanele angajate de Sindicat îşi îndeplinesc obligaŃiile prevăzute în Statut şi Regulamentul de funcŃionare. Comisiile de cenzori întocmesc rapoarte lunare conform Regulamentului de funcŃionare pe care le depun la Birourile judeŃene şi la Biroul Central privind activitatea financiară a Sindicatului cât şi a organizaŃiilor economico-sociale ale acestuia. Comisiile de disciplină sunt alcătuite din trei membri aleşi prin vot direct pe o perioadă de cinci ani la Adunarea Generală a membrilor fondatori, la nivel central şi la Adunările Generale ale reprezentanŃilor zonali, la nivel judeŃean. Membri comisiilor de disciplină nu pot fi revocaŃi înainte de încheierea mandatului. Membri comisiilor de disciplină îşi pierd funcŃia înainte de încheierea mandatului doar în cazul în care îşi pierd calitatea de membru al Sindicatului conform prevederilor Statutului. Întrucât scopul înfiinŃării acestui Sindicat este creşterea bunăstării materiale, spirituale şi a siguranŃei membrilor săi obŃinute prin muncă, cinste, corectitudine, într-ajutorare, solidaritate, ordine, disciplină şi respectarea legilor Ńării, Comisiile de disciplină au următoarele sarcini: - să explice membrilor Sindicatului prevederile Statutului şi Regulamentului de funcŃionare; - să prevină utilizarea fondurilor Sindicatului în interes personal sau de grup dacă se aduc prejudicii interesului celorlalŃi membri; - să prevină fracŃionarea Sindicatului în interes personal sau de grup; - să prevină angajarea politică a Sindicatului în interes personal sau de grup;

5

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate - să prevină în interiorul Sindicatului orice tip de discriminare bazată pe: naŃionalitate, sex, vârstă, convingeri religioase sau politice; - să înainteze un raport scris către biroul judeŃean corespunzător domiciliului membrului sau membrilor implicaŃi în încălcarea prevederilor Statutului sau Regulamentului de funcŃionare şi Biroului Central, semnat de cel puŃin un membru al Comisiilor de disciplină. - Biroul Central şi Birourile judeŃene au obligaŃia de a Ńine o evidenŃă a numărului de membri, a încasărilor şi cheltuielilor de orice fel conform prevederilor Regulamentului de funcŃionare. Pot fi aleşi în organele de conducere membrii ai Sindicatului care au capacitatea de exerciŃiu deplină şi nu execută pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcŃie sau de a exercita o profesiune de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracŃiunii. Orice membru al Sindicatului poate propune modificarea Statutului fie adresându-se direct Biroului Central, fie în cadrul Adunărilor Generale al membrilor fondatori sau ale reprezentanŃilor. Adunarea Generală a membrilor fondatori poate aproba modificarea Statutului prin votul direct a cel puŃin două treimi din membri. Adoptarea hotărârilor în Adunarea Generală a membrilor fondatori şi în Adunările Generale ale reprezentanŃilor se face prin vot direct cu majoritate simplă. Fac excepŃie situaŃiile prevăzute explicit în Statut. În cadrul Biroului Central şi al Birourilor JudeŃene hotărârile se iau prin majoritate simplă. Patrimoniul iniŃial este compus din contribuŃia membrilor fondatori şi este în valoare de … Prin Statut este interzisă divizarea Sindicatului.

Dizolvarea Sindicatului poate fi hotărâtă doar prin votul deschis a cel puŃin două treimi din numărul membrilor fondatori şi două treimi din numărul reprezentanŃilor zonali, exprimat în Adunările Generale. În cazul în care Sindicatul este dizolvat conform prevederilor Statutului, patrimoniul său se transmite astfel: 1. patrimoniul iniŃial compus din contribuŃia membrilor fondatori se restituie acestora; 2. organizaŃiile economico-sociale înfiinŃate de Sindicat devin independente şi proprietare de drept a propriului patrimoniu, împărŃit sub formă de acŃiuni, în mod egal, membrilor organizaŃiei respective; 3. fondurile rămase vor fi donate Caselor de copii din România prin intermediul Cooperativei de Credit Agricol înfiinŃate de Sindicat; 4. bunurile date în folosinŃă de către Statul român vor fi restituite acestora; Patrimoniul Sindicatului Bunurile mobile şi imobile din patrimoniul Sindicatului vor fi folosite numai potrivit intereselor membrilor de sindicat conform Statutului şi Regulamentului de funcŃionare, fără a putea fi împărŃite între membri. Bunurile mobile şi imobile primite de Sindicat cu titlu gratuit intră în patrimoniul Sindicatului şi vor fi folosite conform prevederilor Statutului şi Regulamentului de funcŃionare. Patrimoniul asociaŃiilor specializate privind cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, legume, fructe, flori, viticultură, apicultură şi creşterea animalelor constituite cu ajutorul Sindicatului de către membri interesaŃi este proprietatea exclusivă a acestor membri conform statutului propriu de înfiinŃare şi a legilor în vigoare. Patrimoniul cooperativelor sau asociaŃiilor pentru depozitarea, prelucrarea

6

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate şi comercializarea produselor agricole înfiinŃate cu ajutorul Sindicatului de către membrii interesaŃi este proprietatea exclusivă a acestor membri conform Statutului propriu de înfiinŃare şi a legilor în vigoare. Cooperativa de Credit Agricol înfiinŃată de Sindicat face parte din patrimoniul Sindicatului. Editarea şi tipărirea publicaŃiilor proprii în vederea creşterii nivelului de cunoaştere al membrilor săi şi pentru apărarea interesului acestora face parte din patrimoniul Sindicatului. AtribuŃiile Sindicatului Pentru apărarea intereselor proprii, care sunt şi interesele României, Sindicatul

va folosi toate mijloacele permise de legile României şi al Uniunii Europene. DispoziŃii finale Calitatea de membru fondator al Sindicatului ’’CULTIVATORII DIRECłI DIN ROMÂNIA’’ poate fi dobândită şi ulterior şedinŃei de constituire. Dobândirea calităŃii de membru fondator se poate obŃine, la propunerea birourilor judeŃene sau a Biroului Central, de către membri care au contribuŃii deosebite în activitatea Sindicatului. Admiterea ca membru fondator se face în Adunarea Generală a membrilor fondatori prin vot direct cu majoritate simplă.

Coldiretti Veneto întâlneşte guvernul regional Prezent fiind şi preşedintele naŃional al sindicatului Coldiretti, Paulo Bedoni, conducătorii Coldiretti Veneto au întâlnit în mod oficial pe 24 iunie reprezentanŃii guvernului regional, cu ocazia şedinŃei privind bilanŃul activităŃii şi a bugetului. Giorgio Piazza, în calitate de preşedinte al FederaŃiei Regionale, după ce a schiŃat scenariul şi a ilustrat rezultatele iniŃiativelor din anul trecut , adresându-se vice-guvernatorului ca şi consilierului cu probleme de agricultură şi turism, Luca Zaia, a lansat liniile programatice pentru viitorul agriculturii regiunii Veneto. „Avem un proiect pentru viitorul societăŃii - a spus Piazza - în care agricultura şi industria alimentară reprezintă baza unui nou model de dezvoltare sustenibilă, sprijinit pe resursele teritoriului şi capabil de a genera locuri de muncă şi bogăŃie.” Din acest motiv Piazza a propus Regiunii deschiderea unei faze de consultări care să conducă la definirea liniilor strategice ale guvernului regional pentru următorii cinci ani, de a duce la bun sfârşit şi a da consistenŃă directivelor deja

individualizate în noul program regional de dezvoltare. În mod special pentru sectorul agricol şi industria alimentară, Coldiretti cere un program de coordonare şi direcŃionare generală care să definească în mod explicit obiective şi priorităŃi de urmat şi să individualizeze instrumentele ce trebuie activate, printre cele deja disponibile, subiecŃii ce trebuie implicaŃi şi care să cuantifice rezultatele aşteptate şi resursele. „După părerea noastră – a spus Piazza – este nevoie să se înceapă această operaŃiune până în toamnă, ca să poată să fie puse la punct instrumentele Planului de Dezvoltare Rurală şi noul Plan teritorial regional de Coordonare pentru guvernul teritoriului în coerenŃă cu strategiile ce vor fi individualizate pentru sectorul agricol.”„Cerem - a continuat preşedintele Coldiretti Veneto – o confruntare (discuŃie) transparentă şi performantă conform metodei concertaŃiei (concertaŃie = metodă ce constă în a decide ceva prin tratative şi acorduri, în special în câmpul economic şi sindical, n.t.), care să implice forŃele sociale în definirea politicilor pentru relansarea dezvoltării în această delicată fază. Noi avem un proiect strategic pentru

7

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate a orienta optim cu bătaie lungă, examinate cu grijă, responsabilitate şi coerenŃă având la bază experienŃa îndelungată a întreprinderilor agricole.” Coldiretti, vede ca un lucru pozitiv fuzionarea competenŃelor agriculturii şi turismului într-un departament unic şi crede că prin această strânsă interacŃiune se creează perspectivele unei noi dezvoltări pentru care este nevoie de un guvern integrat şi intersectorial pentru a înŃelege economia şi mai ales pentru a dirija acŃiunile regionale. Pentru politici eficiente este nevoie şi de o birocraŃie adecvată şi competitivă. În politicile (lăudabile) ale sectorului (agricol), Coldiretti a reamintit unele priorităŃi: continuitatea fermelor, temă relevantă pentru toate exploataŃiile mici şi mijlocii (…), tinerii, în care este nevoie să se investească toată atenŃia şi nu doar resursele financiare, consolidarea întreprinderilor profesionale, recunoscând subiecŃii care operează în agricultură şi nu doar activitatea în sine. O atenŃie specială a fost cerută pentru întreprinderile (fermele) ce acŃionează în zona colinară şi muntoasă unde instituŃiile statului pot interveni favorizându-le, primind în schimb o preŃioasă funcŃie de siguranŃă în avantajul întregii colectivităŃi (prevenirea inundaŃiilor, alunecărilor de teren ş.a. prin împăduriri, extinderea păşunilor etc. n.t.) „Trebuie activate imediat instrumentele pe care legea naŃională de orientare şi legea regională 40/2003 le prevăd (…) ca în aceste zone să poată rămâne garnizoane de protecŃie active – a continuat Giorgio Piazza – dar este greu de realizat cu bugetul regional din 2005, care a alocat cu 25 % mai puŃine resurse pentru agricultură(…)”

„il Coltivatore veneziano , giugno 2005 Articol tradus de Manole Benieamin, Deci să nu ne mirăm că‚ Ńările din Europa Occidentală au ajuns la un aşa nivel de dezvoltare. Acolo există respect al partidelor ajunse la putere faŃă de cetăŃeni şi dialog permanent între guvern şi forŃele sociale (sindicate, organizaŃii, patronate, ş.a.). Fostul preşedinte Emil Constantinescu, declara cu emfază, cu ani în urmă, că România nu are nevoie de lecŃii de democraŃie. Şi asta după 45 de ani de dictatură comunistă! Iar actualul Preşedinte, declara prin august 2005 la Iaşi că „românii trebuie să intre cu mândrie în UE, pentru că avem ce oferi Uniunii Europene”. Întradevăr, le putem oferi un avertisment „să fie foarte atenŃi ce fac în viitor, la ei acasă, ca să nu ajungă cumva ca noi! „Ajută-te întâi tu însuŃi şi apoi te vom ajuta şi noi”. Aceasta este concepŃia europenilor din Vest şi dacă nu putem să fim serioşi, nu vom avea decât de pierdut prin aderare. „A fi sincer cu tine însuŃi, este începutul înŃelepciunii” spune un vechi proverb asiatic. Credem că a venit vremea să coborâm cu picioarele pe pământ şi să renunŃăm la declaraŃiile triumfaliste, care de altfel nu aduc nici un folos Ńării. După părerea noastră, România nu este pregătită din nici un punct de vedere să intre în UE acum şi de aceea trebuie să cerem sprijinul Uniunii Europene pentru a realiza reforma morală, spirituală şi economică, cu rezultate în creşterea nivelului de trai, a fiecăruia în parte, fără de care aderarea rămâne doar o glumă proastă. Manole Benieamin

Adaptarea, o lege a naturii Până în 1991, aproape întreaga suprafaŃă agricolă a Ńării era controlată Stat (în speŃă Ministerul Agriculturii) prin

numeroase organisme specifice: IAS, CAP, CUASC, UJCAP, UNCAP, etc. prin aplicarea Legii 18/1991 (Legea fondului funciar), aproximativ 90% din terenurile

8

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate arabile din România s-au reîntors la proprietarii de drept şi CAP-urile s-au desfiinŃat. Dacă a fost bună sau nu a fost bună desfiinŃarea CAP-urilor şi dacă nu ar fi trebuit evitate distrugerile materiale ce au urmat (construcŃii agrozootehnice, instalaŃii de aprovizionare cu apă,sisteme de irigaŃii, plantaŃii pomicole şi viticole, ş.a.) nu le comentăm de această dată. După cum nu vom comenta nici modul de privatizare a IAS-urilor . Să rămânem în domeniul faptelor concrete: CAP-urile şi IAS-urile au murit, au dispărut şi logic ar fi fost ca, odată cu ele să dispară şi structurile ierarhice superioare (UJCAP-uri, UNCAP, ş.a.) cât şi departamentele corespunzătoare din Ministerul Agriculturii, dispărându-le practic „obiectul muncii”. S-a întâmplat asta? Au fost trecuŃi în şomaj funcŃionarii acestor structuri, cum s-a întâmplat şi se întâmplă cu minerii, siderurgiştii, constructorii de maşini şi alŃii ca ei? Nu, aceste structuri parazitare s-au adaptat, şi fostele UJCAP-uri au devenit „DirecŃii agricole judeŃene”! Pe la începutul anilor ’90 era o vorbă de duh: „La vremuri noi tot noi!” Deci aceste structuri, nu doar că au supravieŃuit ci s-au adaptat perfect, au început să prospere şi să se dezvolte „repede şi bine”! Miniştrii agriculturii care s-au tot succedat în ultimii 15 ani, anunŃă înfiinŃarea de noi AgenŃii şi angajarea de noi specialişti care să educe şi să îndrume „retardatul” Ńăran român pe „drumul victorios al integrării în UE”. Aceste structuri, care cu doar 16 ani în urmă, aveau rolul de a „umfla” rezultatele muncii Ńăranului şi cele 800 de kg. de grâu obŃinute în Priponeşti, ajungeau pe masa de lucru a „mult iubitului şi stimatului” ca 8.000 kg./ha, aceste structuri nu vor să moară! Nu vor să accepte că vremea „indicaŃiilor preŃioase” a trecut, că agricultura se fa ce la sate şi locul specialiştilor este aici, în comune şi nu pe

străzile Bucureştiului şi a oraşelor reşedinŃă de judeŃ. Acolo sunt suficienŃi specialişti existenŃi în cadrul Prefecturilor şi a Consiliilor JudeŃene. Mai nou, Ministerul Agriculturii şi structurile sale judeŃene şi-au atribuit şi rolul „dezvoltării rurale”! Că au distrus agricultura românească în doar 15 ani se ştie. Acum, vor să distrugă şi satele? Să finalizeze „opera” începută şi neterminată a „odiosului dictator”? Nu ar fi fost logic şi normal ca dezvoltarea rurală să aparŃină Ministerul AdministraŃiei Publice şi să intre în sarcina firească a Primăriilor şi Consiliilor locale din comune? Sau poate că Ministerul Agriculturii s-a gândit că inginerii săi agronomi şi medicii veterinari, deveniŃi acum inutili în birourile lor din marile oraşe să se recalifice şi să devină specialişti în construcŃia de drumuri, foraje, aprovizionare cu apă şi gaze a localităŃilor din mediul rural, în construcŃii civile şi agrozootehnice! Nu ar fi logic, să se treacă pădurile şi apele la Ministerul Mediului? Noi doar întrebăm, ca Ńărani proşti ce suntem: Dispensarele sanitar-veterinare şi medicii veterinari din comune au fost lăsate de izbelişte. Nu ar fi cazul ca banii alocaŃi de la Bugetul de Stat „plimbătorilor” de hârtii inutile de la Ministerul Agriculturii şi DirecŃiile agricole judeŃene să ajungă la dispensarele sanitar-veterinare şi la medicii veterinari? Nu aceşti medici garantează prin munca lor, calitatea alimentelor şi sănătatea noastră, a tuturor? Au salarii garantate? Au laboratoare dotate pentru a putea face faŃă problemelor urgente gen „gripa aviară”? nu au nimic, pentru că structura stufoasă şi ineficientă a Ministerului Agriculturii, înghite în mod inutil sume uriaşe de bani de la Buget. Un singur exemplu: sit-ul Ministerului Agriculturii nu a mai fost actualizat din 2004. Probabil că în ultimii ani nu au mai făcut nimic şi nu au mai avut

9

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate ce scrie” că despre destinaŃia fondurilor PHARE şi SAPARD oricum nu trebuie să fim informaŃi noi Ńăranii… noi trebuie doar să cultivăm pământul, să creştem animale şi să plătim taxe şi impozite! Că de aceea

suntem Ńărani, NU? Nu doar că suntem Ńărani, dar suntem şi proşti, NU? Spre deosebire de dumneavoastră care sunteŃi guvernanŃii României… Manole Benieamin

Agricultura, motor al sistemului economic veneŃian

de o parte, să garanteze luarea de măsuri eficiente în gestionarea cererii de energie şi pe de altă parte să reprezinte o strategie coerentă în măsură să acopere aspectele de politică a mediului, energetică, agricolă şi fiscală. Regiunea, în mod particular, trebuie să pregătească un program care să orienteze în mod sistematic instituŃiile şi cetăŃenii către producerea de energie (căldură şi electricitate) prin mici centrale. Proiectul nostru implică (are în vedere, n.t.) toată filiera, de la producător la consumator, de la subiecŃii intermediari (ce fac legătura n.t.) ai filierei agroalimentare la instituŃii. Nu este vorba de utopii ci de lucruri concrete. Din uleiul de măsline ia naştere o linie completă de cosmetică, de la creme pentru faŃă, la săpunuri şi spumă de baie; acelaşi lucru pentru orez de la care, în afară de băuturi alcoolice, se pot obŃine şi diverse creme pentru piele. Din amidonul din porumb, grâu şi cartofi se obŃin bioplastice care au caracteristicile şi calităŃile materialelor tradiŃionale dar, în plus, permit economisirea energiei contribuind la reducerea efectului de seră şi printre altele, la sfârşitul ciclului de utilizare se transformă în humus fertil, fiind în totalitate biodegradabil. (…) La acestea se adaugă fibre textile pentru bluze şi cămăşi dar şi obiecte de interior cum ar fi, perdelele, cearşafuri, mochete, umpluturi pentru perne şi canapele, care spre deosebire de fibrele chimice derivate din petrol, garantează aceleaşi performanŃe şi reduc la zero riscul alergiilor, tot mai frecvente cu produsele sintetice. O agricultură „nu doar bună de mâncat” este mesajul care însoŃeşte mobilizarea noastră, care va vedea

Regiunea (guvernul regional, n.t.) trebuie să fie catalizatorul pentru un nou model de dezvoltare sustenibilă. Coldiretti deschide o nouă fază de mobilizare pentru a reaminti întregii societăŃi că agricultura are un rol activ în producerea de alimente salubre, în supravegherea teritoriului şi în salvgardarea calităŃii mediului înconjurător. “Agricultura, motor al sistemului economic” este sloganul cu care, întăriŃi prin alianŃa semnată cu consumatorul, cerem Regiunii Veneto să devină catalizatorul pentru un nou model de dezvoltare cu adevărat sustenibilă căruia agricultura să-i fie punctul de sprijin. De pe terenurile noastre pot veni importante oportunităŃi pentru a reduce poluarea atmosferică, cum de exemplu se întâmplă deja în Germania şi FranŃa, şi împotriva petrolului scump se poate investi în energii alternative. În Veneto se produc 59 de milioane de qintale de cereale, sfeclă se zahăr, floarea soarelui din care putem obŃine biocarburanŃi. Un hectar de floarea-soarelui furnizează 12 qintale de motorină „verde” care reduce de la 50 până la 80% emisiile de substanŃe poluante. Biomasa produsă de reziduurile agroindustriale ca şi cele peste 420 de ha. de pădure sunt o importantă sursă energetică. Pentru a trece de la vorbe la fapte este totuşi necesar să se pună la punct un sistem public de măsuri economice care, pe

10

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate Coldiretti implicată în strângerea de semnături în sprijinul unei propuneri de lege din iniŃiativa populară pentru a produce energie de pe terenurile agricole şi a reduce dependenŃa de petrol , defiscalizând carburanŃii obişnuiŃi din culturile agricole naŃionale. Împreună cu acestea, a bio-carburanŃilor şi răspândirea surselor energetice regenerabile pentru a reduce efectul de seră, în următoarele luni vom aduce în pieŃele veneŃiene, o serie de propuneri care merg de la crearea de iniŃiative regionale, pentru calitatea alimentelor şi preŃurile adecvate (garantate, n.t.) ale acestora la prezenŃa patrimoniului

eno-gastronomic în restaurantele publice (…), de la indicarea obligatorie a locului de origine pe toate alimentele de la promovarea unei legi pentru a menŃine Regiunea Veneto „Ogm free” (liberă de organisme - plante sau animale – modificate genetic, n.t.) şi stimularea cercetării privind bio-tehnologiile. Giorgio Piazza Presidente Coldiretti Venezia (revista: „il Coltivatore veneziano”, novembre 2005 Articol tradus şi prescurtat de Manole Benieamin

Coldiretti împreună cu Europa

pentru că avem impresia că există riscul de a se consolida o viziune minimă şi minimalizatoare despre ceea ce Europa poate şi trebuie să fie. Spunem imediat că suntem „europeişti” prin vocaŃie şi prin interese: prin vocaŃie culturală, prin interese naŃionale. VocaŃia culturală este atât de înrădăcinată în istoria noastră încât poate nici nu avem nevoie să o subliniem, face parte din ADN-ul nostru; interesul naŃional, poate în schimb să fie explicat cu o motivaŃie mult mai directă şi simplă: fără Europa, Italia s-ar fi pierdut. Am fi avut şi mai mult: am fi continuat să navigăm în cicluri economice, alternând scufundări progresive ale datoriei publice cu şmechereşti devalorizări aşa zise „competitive”. Am fi alternat frânări şi relansări, dezvoltare şi recesiune, stimulări şi de-fiscalizări. Şi în mod natural „casse integrazione a go-go” (gen SAFINVEST, n.t.). Fără Maastricht am fi avut o monedă mică, mică, uşor de prins în speculaŃiile monetare şi ne-am fi găsit în dificultăŃi mult mai mari decât cele în care ne zbatem acum. Poate este adevărat că avem nevoie de legături externe. Pactul de stabilitate va fi poate „prostesc” dar cu 25 de łări în joc excesiva flexibilitate riscă să devină o categorie a spiritului în politica economică. Mai ales pentru łările mai puternice, care

Bedoni: „Suntem europeni prin vocaŃie culturală şi prin interese naŃionale. Numai cu o adevărată integrare regională putem înfrunta cu şanse de succes sfidarea globalizării. Agricultura este o mare şansă a economiei europene pentru a îndrepta societatea în care trăim către o nouă calitate a vieŃii şi a mediului.” Forumul InternaŃional al Agriculturii şi AlimentaŃiei a ajuns în mod fericit la a cincea sa ediŃie. Această întâlnire a Coldiretti ne ajută pe noi şi poate nu doar pe noi, să nu pierdem niciodată din vedere contextul general – italian, european şi mondial – în care se întâlnesc problematicele siguranŃei alimentare şi a mediului şi deci politicilor adresate acestui obiectiv. Este un proiect de lucru în comun care câştigă mereu mai multă consistenŃă şi autoritate. Programul din acest an puncta tocmai pe o etapă nouă în dezbaterea noastră pentru că ne măsurăm frontal cu tema globalizării traversând o serie de căi directe urmate de consecinŃe. Acest an am ales tema „Europa”, propunându-ne să o înfruntăm pornind de la o idee cu caracter general şi nu din punctul de vedere particular al politicii agricole. Şi asta

11

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate sunt aşa, în general şi „superioare” (vor săşi impună voinŃa, n.t.). Noi, poate mai mult decât alŃii, avem nevoie de legături externe, pentru că adevărata cale internă – marile reforme structurale de modernizare a łării – ne este greu să o respectăm; de obicei suntem noi respectuoşi faŃă de legăturile (căile, n.t.) externe, mai ales când le recunoaştem caracterul virtuos (bun). Ceea ce nu reuşim să avem – şi aici suntem iar la noi acasă, adică la lucrurile ce depind de noi – este o politică economică demnă de acest nume. O politică economică vie, care să opereze pe o proiecŃie de medie şi lungă perioadă, care să-şi dea seama că avantajele competitive pe care, de bine de rău, s-au construit averile marii părŃi a industriei noastre şi-au epuizat funcŃia. Este inutil să încerci reînvierea acelei industrii, care şi-a trăit traiul şi să mai căutăm acele bogăŃii care s-au „uscat” de mult. Astăzi avem nevoie de un sistem imprenditorial care să-i cucerească spaŃii şi profituri în domeniul comerŃului, cu produse de calitate, cu înalt conŃinut inovativ şi de specificitate ( autohtone, n.t.). Pentru a ne înŃelege, agricultura aşa cum o concepem noi – în realitate singura posibilă – are din ce în ce mai mult aceste caracteristici: este un sector care transferă de la pre-industrie (materii prime, n.t.) pentru a se insinua în post-industrie (calitatea vieŃii sub toate planurile), de la civilizaŃia maşinilor la era informaŃiei. Nu mai este sectorul „primar”, cum nu mai termină de al numi economiştii, şi nu produce „materii prime”, cum le place să spună prietenilor noştri industriaşii cu o notabilă sub-evaluare a produsului agricol. Produsul agricol „made in Italy” este, în general, fructul proceselor şi profesionalismului extrem de evoluate; odată cu calitatea, el (produsul agricol,n.t.) încorporează cunoaştere şi informaŃii şi le combină cu caracteristicile proprii şi irepetabile ale unui mediu geografic

imposibil de reprodus în altă parte. Noi suntem singurii care o facem, dar aceasta este lumea şi aceasta este cultura căreia îi aparŃinem. Să ia notă interlocutorii noştri de pe toată filiera pentru că este în interesul comun ca asta să se împlinească (să devină realitate, n.t.). Este un interes comun pe care consumatorul l-a îmbrăŃişat perfect şi asta este o formidabilă undă verde din partea pieŃei din care este bine să facem o comoară. Deci sunt motive foarte serioase care ne împing către Europa şi cu Europa. Cea mai importantă (şi mai confortabilă) este că ştim, ca cetăŃeni şi întreprinzători, că putem pune în mişcare cu forŃă acea idee a unui proiect de adevărată integrare regională capabil să înfrunte cu mult probabilităŃi de succes, sfidările globalizării. Ştim că fără acest proiect nu avem nici o şansă de a rezista, ca Ńară, impactului cu acea sfidare, care nu este ipotetică ci deja în acŃiune. Noi căutăm deci, confirmări instrumentale ale validităŃii alegerii, aceea a unei politici agricole comune (PAC), care totuşi implică circa 40% dintr-un mizerabil (sărăcuŃ, n.t.) bilanŃ comunitar care, la rândul său, reprezintă 2% din totalul resurselor dedicate de cele 25 de łări europene politicilor de interes public. În mod natural, noi ştim bine că „acel 40% din 2%” este, în valoare absolută, o cifră considerabilă, dar ştim şi că este una dintre foartele rare forme de transfer a suveranităŃii naŃionale la nivelul Guvernului comunitar. De aceasta, în general, se uită şi, aşa, se întâmplă adesea că a polemiza cu raŃiunile acestei politici se regăsesc exponenŃi ai sectoarelor economice şi sociale care, pe „căi” naŃionale şi uneori în mod foarte puŃin ligibil între rândurile balanŃei de plăŃi a statului, au profitat şi profită încă de resursele publice(…). Nu vrem să redeschidem polemica asupra acestui punct. Dorim să o închidem, odată returnate la expeditor criticile privind

12

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate politica agricolă ce au fost făcute, din motive „de procedură”, din alte puncte de vedere, aşa zise „corporative” (adică să ne întoarcem la latifundii – moşii? Iar Ńăranii să fie simpli iobagi? n.t.) Să pornim la datoriile noastre şi la responsabilităŃile noastre, pentru a nu ne confunda cu cei ce mai cred încă, că de politicile agrare trebuie să se discute cu căciula în mână. Ideea iniŃială a acestui discurs este foarte clară: vrem să fim siguri că activitatea agricolă corespunde interesului social general folosind resursele care-i sunt destinate. Deci, ca prim obiectiv, refuzăm şi combatem corporativismul agricol şi toate formele de asociere prin intermediul cărora este atins dreptul la proprietatea personală şi la libera iniŃiativă. Nu acceptăm deci principiul, pe care încă mulŃi îl invocă: că întreprinderea agricolă (ferma, n.t.) trebuie să primească încă subsidii din motiv că este un sector slab (sau de-a dreptul „în declin” cum spune primul ministru englez, Tony Blair) al economiei. Desigur aşa a fost în trecut şi aşa este în mod inevitabil pentru anumite noi State membre ale UE, mă refer la łările est-europene. Ele merită respect şi solidaritate pentru că agricultura lor poartă traista politicilor industriale colectiviste care au pus accentul pe un productivism ideologic lipsit de orice scrupul, ruinând mediul înconjurător şi echilibrele teritoriale şi Ńinând agricultura într-o stare de subdezvoltare şi de o foarte gravă dependenŃă de industria grea. Suntem convinşi că agricultura în versiunea sa modernă va fi o mare şansă pentru economia europeană şi că, chiar în limitele redusei sale contribuŃii economice, ei îi revine un rol decisiv în a orienta societatea în care trăim către o nouă calitate a vieŃii şi a mediului înconjurător. Trebuie totuşi să avem, în vedere dimensiunile imprenditoriale (NU, marilor latifundii, n.t.) şi mai ales trebuie să

câştigăm încrederea cetăŃenilor (şi deci a pieŃei) cu o curajoasă politică de „regenerare”, bazată în mod riguros pe principiile siguranŃei alimentare şi a sustentibilităŃii ambientale. Acest discurs este de o extraordinară actualitate, cum o demonstrează înaltul nivel de încredere în confruntare cu critici cum ar fi „vaca nebună” sau „gripa aviară”, încrederea în producŃia agricolă şi creşterea animalelor italiene. Deci, nu numai că nu refuzăm dar căutăm o confruntare serioasă, aprofundată, dură dacă este nevoie, pe tema motivaŃiei unei politici publice – în acest caz de tip european - să aibă astăzi o raŃiune de a exista. Şi vrem să demonstrăm că are dreptul să existe nu pentru că vrem ci pentru că această politică răspunde întradevăr unui interes general. Pentru a repune pe picioare în mod corect această confruntare, care în Italia nu găseşte la nivel politic, atenŃia pe care o merită, noi simŃim nevoia de a „reîncepe de la Europa”, de la ideea unui proiect de integrare care să nu se reducă la un deprimant „joc cu suma zero”, ca acela care a hrănit până acum cruciala dezbatere asupra compunerii şi dimensiunii bilanŃului Uniunii Europene. Să fie clar: noi nu credem că politica agricolă trebuie să fie finanŃată la infinit. Reforma Fischer, dacă se vrea să se privească în profunzime, este foarte onestă din acest punct de vedere: însoŃeşte întreprinderea agricolă la piaŃă, reducând în mod progresiv formele de rentă şi de asistenŃialism. Noi am susŃinut reforma Fischer pentru echilibrul său şi pentru viziunea sa pe termen lung, de aceea, este absurd să gândim atingerea ei acum cu intervenŃii care în mod sigur ar tăia resursele pentru investiŃii. Înainte de toate reforma trebuie aplicată. Pentru Italia, mai ales, este o mare oportunitate care poate ajuta cu adevărat să scape agricultura de asistenŃialism.

13

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate Şi asta presupune ca întreprinderea agricolă italiană să utilizeze resursele derivate din PAC („Politica Agricolă Comună”, n.t.) pentru a câştiga în dimensiune, eficienŃă, calitate şi a se putea confrunta cu cererea şi piaŃa. Cu anticiparea reformei, PAC am câştigat certitudini, dar trebuie să le restituim cetăŃeanului sub formă de bogăŃie şi dezvoltare a întregii Ńări şi, înainte de toate, de calitatea şi siguranŃa consumatorului. Şi, exact pornind de la acest punct de viziune generală, vrem să verificăm justeŃea a două convingeri ferme ale noastre: primul este că această Europă are nevoie de o agricultură dezvoltată pentru a fi, în întregul său, o regiune competitivă; al doilea este că în mod analog şi Italia are aceeaşi nevoie pentru a fi la rândul său competitivă pe piaŃa unică şi pentru a întări competitivitatea sistemului european. De la aceste pre-supoziŃii pornesc discursurile noastre de regenerare şi a unei dezvoltări „made in Italy” alimentare, în mod strategic fundamentale pe calitate produsului agricol italian şi pe valorificarea extaordinarei potenŃialităŃi a teritoriului. Pe acest parcurs, în centru, este propoziŃia pe care noi am numit-o „pactul

filierei”, adică nevoia unui dialog continuu, constructiv şi cu adevărat orientat către viitorul componentelor filierei agroalimentare. De toate acestea Guvernul italian trebuie să Ńină cont în desfăşurarea fie a dezbaterii privind bilanŃului european, care în aceste zile revine în actualitate, fie în negocierile din sediu Wto. Vrem să fie o extremă consecvenŃă în toate aceste etape şi că apropiata companie electorală să nu provoace obişnuitele amnezii în sistemul politic. Paolo Bedoni Prezidente nazionale Coldiretti „il Coltivatore veneziano”, Novembre 2005 Traducere de Manole Benieamin

Nu proprietari ci administratori ai CreaŃiei

negativ, o colecŃie de noi norme care limitează acŃiunea întreprinzătorului agricol? Sigur aceste două aspecte nu sunt de neglijat, se produce pentru a vinde, dar la rădăcina acestei „datorii ecologice” stau motivaŃii mai profunde care sunt conŃinute în marea „Sărbătoare a RecunoştinŃei” pe care o celebrează în această perioadă lumea rurală. Pentru ce să mulŃumeşti dacă nu pentru un dar primit? MotivaŃia „Sărbătorii RecunoştinŃei” stă în primele pagini ale „Genezei”, unde se povesteşte crearea lumii. Creatul care ne înconjoară, pământul de care depindem sunt opera lui Dumnezeu, sunt prima mărturie a existenŃei sale şi a iubirii sale deoarece creatul este fructul iubirii sale. Omul este inserat în această creaŃie, depinde de ea, îi

Astăzi, se aude vorbindu-se adesea de ecologie. Acestui domeniu, nota pastorală a episcopilor dedică un capitol întreg şi aceeaşi acŃiune a Coldiretti în aceşti ultimi ani a crescut mult sensibilitatea opiniei publice. IniŃiativa „Satul Prieten”, insistenŃa asupra calităŃii şi a tipicităŃii produselor, atenŃia asupra impactului ambiental, opoziŃia faŃă de produse transgenice indică o atenŃie ecologică înŃeleasă în sens amplu. Dar această atenŃie are o bază sau se reduce la a fi, în sens pozitiv, o alegere impusă de piaŃă pentru a putea face faŃă concurenŃei cu costuri mici sau, în sens

„FaŃă de calitatea, competenŃa şi bunul simŃ al acestui articol, scris de preşedintele naŃional al unui sindicat al Ńăranilor italieni, nouă românilor nu ne rămâne decât să tăcem şi să ne privim lungul nasului.” Să ne ajute bunul Dumnezeu ca şi noi să putem învăŃa ceva bun de la alŃii! Manole Benieamin

14

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate face parte pentru că provine din pământ şi în pământ se întoarce. Creatul devine prima şcoală de viaŃă a omului: însuşi Iisus, anunŃând Evanghelia, face mereu referire la ritmurile naturii (gândiŃi-vă la parabola semănătorului, la imaginea păstorului, la imaginea seminŃei şi a câmpului unde cresc grâu bun şi neghină (neghină = „zizzania în limba italiană, n.t.) liturghia ia de la natură simbolurile sale cele mai puternice: apa, uleiul, lumina, pentru a nu mai vorbi de pâine şi vin). Omul, spuneam, face parte din creat, de el depinde, dar de el se şi deosebeşte. Dacă este adevărat că Dumnezeu a creat omul din pământ, este tot atât de adevărat că a insuflat în el (Spiritul) Duhul său. Omul a fost creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, omul este dorit de Dumnezeu ca un fiu şi toată creaŃia devine un act de iubire către el. În asta stă toată ambiguitatea vieŃii noastre semnată de măreŃie şi mizerie. Omul, într-adevăr, experimentează în fiecare zi măreŃia sa în libertatea sa, în capacitatea sa de a crea, de „a domina” natura, dar experimentează şi mizeria sa în suferinŃă, în oboseala muncii, în moarte şi în chiar puterea sa de a face alegeri greşite. Psalmul 8, adunând toate acestea, recită aşa: „dacă privesc cerul tău, opera degetelor tale, luna şi stelele pe care tu leai pus, ce este omul ca să-Ńi aminteşti de el şi fiul omului ca să-i porŃi de grijă? Şi totuşi l-ai făcut cu puŃin inferior îngerilor, cu glorie şi onoare l-ai încoronat!” Continuând lectura „Genezei” se descoperă că tot creatul este încredinŃat omului, care nu-i este proprietarul ci custodele, responsabilul. Din această situaŃie existenŃială a omului derivă „Sărbătoarea RecunoştinŃei”: omul, căruia creatul îi este încredinŃat, mulŃumeşte pentru darurile lui Dumnezeu şi în acest a mulŃumi îşi aminteşte că nu el este stăpânul ultim al lumii şi a pământului în faŃa căruia are

mereu un mare respect. De la acest a şti să mulŃumeşti derivă atenŃia privind protejarea creatului, atenŃia privind calitatea vieŃii, a interveni în natură privind mereu la binele tuturor. De la acest a şti să mulŃumeşti derivă şi crescânda conştientizare că munca agricolă nu are doar scopul (de altfel fundamental) de a produce hrană, dar şi de a contribui la îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii având grijă de lumea în care trăim. Nu este secundar ca activitatea rurală să menŃină în stare bună zonele muntoase, zonele mlăştinoase şi aşa mai departe. Aceasta este o valoare adăugată a muncii agricole de primă importanŃă şi a recunoaşte aceasta este înainte de toate a deveni conştienŃi de o mai mare responsabilitate şi deci de o mai mare implicare în propria muncă. AtenŃia ecologică se naşte din asta: respectarea creatului pentru că este darul lui Dumnezeu şi din dominarea sa pentru binele tuturor pentru că ce a fost creat este un dar pentru toŃi. Multele legi pe care le avem astăzi pentru apărarea animalelor şi a pământului, desigur sunt discutabile şi pot fi îmbunătăŃite ca toate legile, dar, chiar dacă uneori grele, sunt o cucerire, un pas înainte pentru un raport just cu lumea ce ne înconjoară. De la a noastră „Sărbătoare a RecunoştinŃei” Se deschid noi orizonturi: sunt sfidări desigur mobilizatoare dar şi exaltante. Poate că munca agricolă, dacă va accepta aceste sfidări, va putea să-şi reamintească un adevăr fundamental pentru orice activitate a omului şi anume că simplul câştig nu este singurul criteriu şi, poate nici măcar cel mai important. De altfel, de fiecare dată când am uitat asta, am plătit mereu consecinŃele în manieră apăsătoare. Articol de Don Marco De Rossi Consigliere ecclesiastico Coldiretti „il Coltivatore veneziano”, novembre 2005 Traducere de Manole Benieamin

15

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

Ritmuri pentru nunŃile Necesare Când planuri sună a cădere Şi găzduieşti la rea putere, La neagra Damă Miriam, În bande-ncinsă, de dinam. Ah, ingrată Energie degradată, Brută ce desfaci pripită Grupul simplu din orbită, Veneră Inimă În undire minimă: O, Mercur, Frate pur Conceput din viu mister Şi Fecioara Lucifer, Înclinat pe ape caste În sfruntări ionocaste. Cap clădit Din val oprit Sus, pe Veacul împietrit.

O, select Intelect, Nuntă n-am sărbătorit… III Uite, ia a treia cheie, Vâr-o-în broasca – Astartee! – Şi întoarce-o de un grad Unui timp retrograd, Trage porŃile ce ard, Că intrăm Să ospătăm În cămara Soarelui Marelui Nun şi stea, Abur verde să ne dea, Din căldări de mări lactee, La surpări de curcubee, - În firida ce scântee eteree.

Ion Barbu Cunoaşterea doar la nivelul simŃurilor poate fi înŃeleasă la vârsta copilăriei deşi chiar şi aceştia vor mai mult şi întreabă mereu: „De ce?” Cunoaşterea rece, raŃională este bună dar incompletă. Pierdem capacitatea de a ne mai bucura de viaŃă. („A cunoaşte, a iubi/Înc-odată iar şi iară/A cunoaşte este iarnă/A iubi, e primăvară/…a cunoaşte, a iubi…”) Adevărata cunoaştere este cunoaşterea solară unde alături de lumina raŃiunii este şi căldura dragostei. („Căci unde dragoste nu e, nimic nu e.”) Manole Benieamin

„Semeni fapte şi culegi deprinderi, semeni deprinderi şi culegi un caracter, semeni un caracter şi culegi un destin.” VOLTAIRE Proemio di Zarathustra La împlinirea celui de-al treizecilea an, Zarathustra îşi lăsă patria sa şi lacul patriei

sale şi merse pe munŃi. Aici se bucură de spiritul său şi de singurătatea sa şi pentru zece ani nu se simŃi obosit de ele. Dar la

16

łăranul Român Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate -

sfârşit inima sa se transformă - şi într-o duci lumină şi regatului morŃilor, tu astru dimineaŃă, ridicându-se odată cu zorile, se prea bogat! arătă soarelui şi aşa vorbi: Trebuie, asemenea Ńie, să apun, cum „O mare astru, ce ar fi fericirea ta spun oamenii între care vreau să cobor. Şi dacă tu nu i-ai avea pe cei cărora să le atunci binecuvântează-mă, ochi paşnic, ce străluceşti? Zece ani ai venit aici sus la fără invidie poŃi să contempli, chiar o prea peştera mea: de lumina ta şi de acest drum mare fericire! te-ai fi săturat fără mine, fără vulturul meu Binecuvântează paharul care vrea şi şarpele meu. Dar noi te-am aşteptat în să se reverse, pentru ca aurită să curgă apa, fiecare dimineaŃă, Ńi-am luat abundenŃa ta purtând peste tot reflexia bucuriei tale! şi pentru aceasta te-am binecuvântat. Vezi: Vezi: acest pahar vrea să redevină eu sunt plictisit de înŃelepciunea mea, ca gol şi Zarathustra vrea să redevină om.” albina care a strâns prea multă miere, am Aşa începu asfinŃirea lui nevoie de mâini care să se întindă. Zarathustra. Aş vrea să dau şi să împart, până Friederich Nietzsche „Così parlò când înŃelepŃii dintre oameni se vor Zarathustra” întoarce să se bucure de nebunia lor şi Fabri Editori Italia săracii de bogăŃia lor. Pentru asta trebuie să cobor: cum Traducere de Manole Benieamin faci tu seara, când mergi dincolo de mare şi De vânzare Un plug cu 3 brazde fabricat la Craiova. RelaŃii la telefon: 0743.17.22.25

AGRIFIDI VENEZIA AGRIFIDI VENEZIA, cooperativa di garanzia colletiva fidi tra imprese agricole della provincia di Venezia, è stata costituita dalla Coldiretti nel 1988 con lo scopo sociale di promuovere, migliore e ammodernare le imprese agricole; AGRIFIDI VENEZIA, rilascia garanzie per agevolare la concessione ai propri soci di crediti destinati alle loro imprese e fornisce adeguata consulenza per risolvere problemi di natura economica e finanziaria; AGRIFIDI VENEZIA, è convenzionata con diversi Istituti di Credito, ai quali presta le garanzie per affidamenti e finanziamenti bancari a favore dei propri soci; AGRIFIDI VENEZIA, propone, tra i diversi strumenti e le forme tecniche applicabili nell’erogazione dei finanziamenti, quelli più adatti all’impresa a tassi e condizioni particolarmente vantaggiosi; AGRIFIDI VENEZIA, garantisce le Banche fino al 50% della esposizione finanziaria dei propri associati. AGRIFIDI VENEZIA Sempre a fianco dell’impresa agricola moderna