Patologie Pleurala

  • Uploaded by: Dr Diana Enachescu
  • 0
  • 0
  • April 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Patologie Pleurala as PDF for free.

More details

  • Words: 1,832
  • Pages: 42
Patologie pleurala

Rapel Anatomo-Fiziopatologic • Seroasa compusa din doua foite – Pleura parietala – Pleura viscerala – Creeaza un spatiu virtual – Spatiul pleural

• • • •

Acopera tot plamanul pina la nivelul hilului Formeaza ligamentul triunghiular Patrunde la nivelul scizurilor Vascularizatie arteriala pleura viscerala : arterele bronsice • Vascularizatie arteriala pleura parietala : arterele intercostale, mamare interne • Inervatie senzitiva : numai la nivel parietal

Structura si functia pleurei • Formata din celule mezoteliale (strat monocelular la suprafata pleurei parietale si viscerale) • Membrana bazala – Tesut interstitial submezotelial • Asigura alunecarea intre plaman si peretele toracic • Rol – Participa in raspunsul organismului la agresiunile locale • infectii, infmatie, tumori, particule inhalate (azbest)

– Recrutare celule imune – Regleaza coagularea, fibrinoliza intrapleurala – Participa la drenajul lichidului pleural si a produsilor de degradare



Rol mecanic: cavitatea pleurala este « virtuala » (<30 ml lichid pleural) – Transmite instantaneu variatiile de volum ale custii toracice la plaman – Participa la distribuirea unifrorma a presiunii negative – Previne colapsul alveolar



Este o membrana semipermeabila (mai ales la nivel parietal)



Pleura parietala are un rol cheie in resorbtia lichidelor si a proteinelor de la nivel pleural



Lichidul pleural are rol de lubrifiant



Produs in cantitate mica - 0,15 ml/kg/h (partea superioara)



Reabsortie rapida la nivel parietal (300 – 600 ml/zi) – Predominant la nivelul limfaticelor parietale (la baze) = porii Wang



In pleura persista o cantitate foarte mica de lichid ( 0,3 ml/kg )



Dezechilibrul intre productie si reabsobtie creaza pleurezia

Cum apare un epansament pleural ? • Pleura normala (Pleurezii transudative sarace in proteine) – – – – –

Cresterea presiunii hidrostatice (incarcare hidrica) Cresterea presiunii la nivelul interstitiului pulmonar (Insuficienta cardiaca stg) Cresterea presiunii negative intrapleurale (atelectazie) Scaderea presiunii oncotice capilare (hipoalbuminemie, sdr nefrotic) « aspirare » de lichid din peritoneu – ascita (canalele Ranvier)

• Pleura patologica (pleurezii exsudative bogate in proteine) – – – –

Cresterea permeabilitatii capilare Scaderea capacitatii de reabsorbtie (pahipleurita) Blocaj limfatic la nivel pleural (sechele radiotherapie) sau mediastinal Leziuni inflamatorii sau neoplazice

Semne clinice •

Circumstante de descoperire – Rareori fortuit



Durere basitoracica (junghi) care creste la inspiratia profunda sau tuse si blocheaza respiratia (= pleura patologica) – Absenta in transudate !!!



Dispnee: proportionala cu importanta epansamentului si cu starea plamanului subjacent



Tuse seaca la schimbarile de pozitie



Semne generale in functie de etiologie – Febra – Transpiratii – Alterarea starii generale

Examenul clinic • Tripticul Sdr pleuritic – Abolirea vibratiilor vocale – Matitate neta la percutie (« lemnoasa ») decliva – Abolirea sau diminuarea murmurului vesicular

• Diminuarea excursiilor costale sau imobilitatea hemitoracelui • Suflu pleuretic (marginea sup) • Egofonie • SEMNELE POT LIPSI SAU SUNT DISCRETE: – Pleurezii mici – Pleurezii inchistate

Ex Radiologic Radiografie standard fata profil stg • Pleurezie « libera » (neinchistata) – Opacitate foarte densa, omogena, ce impinge mediastinul si uneori diafragmul (cupola inversata)

• Disparitia limitei cupolei diafragmatice (si a cordului pe stg (semnul siluetei) • FARA bronhograma aerica • Mobila cu pozitia bolnavului

Ex Radiologic Radiografie standard fata ± profil stg • Pleurezie « libera » (neinchistata) – Opacitate foarte densa, omogena, ce impinge medistinul si uneori diafragmul (cupola inversata)

• Disparitia limitei cupolei diafragmatice (sia a cordului pe stg (semnulm siluetei) • FARA bronhograma aerica • Diagnostic ≠ : atelectazie totala • !!! Asociatia pleurezie - atelectazie

• In pleurezii de abundenta medie – Curba lui Damoiseau – Imagine nesistematizata

Pleurezii diafragmatice sau subpulmonare • Pseudo ridicare a cupolei diafragmatice • Pe stanga cresterea grosiimi diafragmului la peste 15 mm

Pleureziile inchistate sau cloizonate • Rezulta prin simfiza celor doua foite pleurale • Utilitate +++ a cliseului de profil

In cazurile dificile • Mobilitate in functie de pozitie • Pleureziile mici = numai pe profil • Cliseu in decubitus lateral (incidenta lui Müller +/Trendelenbourg ) • CT ++++

Ecographie pleurala +++

• Epansamentele mixte – Imagini hidroaerice

• Distinctie intre abces pulmonar si hydropneumotorax = semnul lui Bernou (raport inaltime/latime) • RX fata si profil • CT++

Tomodensitometria (CT) • Da diagnosticul de pleurezie • Densitate hidrica (0 UH) • Permite analiza pleurei si a altor structuri

Dg diferential • Atelectazie completa – NU SUNT ABOLITE VIBRATIILE VOCALE – Rx: atractia mediastinului

• Pahipleurita (CT +++ sau echo +) • Pleureziile interlobare sau inchistate ≠ opacitati parenchimatoase (CT+++) • Paralizie frenica (epansament subpulmonar)

Punctie pleurala • • • •

Confirma pleurezia Poate da dg definitif in ≈ 20 % din cazuri Orienteaza diagnosticul in ≈ 55 % des cas; Permite distinctie intre transudat si exsudat in 95 % din cazuri .

Indicatii: • Orice pleurezie fara diagnostic cert

Contraindicatii: (relative pt cei cu experienta • • • •

Boli hemoragice Tratament anticoagulant Ventilatie Asistata Pleurezii de origine cardiaca (Atentie Contarini !!!)

Tehnica • Ac Boutin sau un cateter sau ac se seringa • Anestezie locala • Pozitionarea pacientumlui esentiala • Reperaj echografic util • Ideal: – Posterior – Sub virful scapulei – Anterior NICIODATA sub mamelon

• Marginea superioara a coastei inferioare

Ce trebuie prelevat: • Numaratoare si formula limfocitara – Pe lama sau pentru automat (hemoleucograma)

• Examen citologic (Anapat) – – – –

lichid pe Anticoagulant sau etalare directa si fixare cu alcool 50° Microbiologie (nu sistematic) Cultura (medii de cultura pt HC)

• Biochimie – Proteine - albumine ( + cele din sange in aceeasi zi ) – Glucoza (+/- Bilirubina - Colesterol - Amilaza - Ac. hialuronic – alti markeri)

Trei intrebari in fata unei pleurezii 1. Trebuie sa punctionam pleurezia ? • In marea majoritate a cazurilor DA • DOAR DACA – Pleurezii minime (<10 mm in Müller) ; 10-15 mm ghidaj Echo – Insuficienbta cardiaca evidenta DOAR DACA • • • • •

Lichid unilateral Absenta cardiomegalie Dureri pleurale Hipertermie Absenta ameliorarii dupa tratament corect condus

5. Este un exsudat sau un transudat ? 7. Care este etiologia exsudatului ?

Exsudat- transudat Criteriile lui LIGHT Este un transudat DACA – Proteine pleurale < 30 g/l sau proteine pleurale/proteine serice <0,5

SI – LDH pleural < 0,6 din valoarea superioara normala SAU – LDH pleurales / LDH sériques < 0,6

Unii autori au propus : colesterol - albumina - bilirubina IN TOATE CELELALTE CAZURI este un exsudat Criterii valabile la prima punctie !!!

Diagnosticul etiologic • Antecendentele • – Expunere profesionala (Azbest) • Tratamente anterioare • Semmnele clinice – durere sau nu – Mod de debut

• Examenul radiologic (CT in special este util) • Examenele complementare (Cord, ficat)

Diagnosticul etiologic Aspectul macroscopic al lichidului • Lichid clar: transudat ou exsudat (pH <7.2 = purulent in scurta vreme!!!) • Lichid tulbure sau purulent : pleurezie purulenta sinonime empiem, piotorax • Lichid hemoragic • Hematocrit < 14% = hematic = > malignitate posibila – 60 % din lichidele hematice sunt maligne – 60 % din pleureziile mlaligne au lichid hematic

• Hematocrit > 14 % (sau 40% din Ht sistemic) = hemotorax

• • • • •

ALTE ETIOLOGII Lichid laptos : chilotorax sau pseudochilotorax Lichid verzui pleurezii reumatoide Lichid brun aspergiloza Lichid maroniu inchis (« ciocolata »): abces amibian • Lichid foarte viscos (acid hialuronic = mesotheliom= rarisim • Miros putrid infectie cu anaerobi

Diagnosticul (exsudate) e dat de biopsia pleurala !! • Biopsie « oarba » (Ac Abrams, Cope sau Castelain) – DACA SI NUMAI DACA exista o suspiciune de tuberculoza

• In toate celelalte cazuri biopsie prin toracoscopie • In <4% din cazuri fara diagnostic = supraveghere

Pleureziile tumorale Pleureziile metastatice • Instalare progresiva in mai multe saptamani • Alterarea starii generale ± dureri toracice • Cancerul primitiv cunoscut sau nu (in 5% nu poate fi identificat) – – – – – –

cancer bronhopulmonar (barbati) cancer de san cancer esofagian cancer colon cancer renal cancer ovarian.

Caracteristici • •

Epansament aproape intotdeauna abundent si recidivant (rapid) Dupa evacuare se poate observa o ingrosare neregulata a pleurei (CT mult mai util )



Poate fi insotit de alte imagini pulmonare (leziuni primitive sau metastatice) leziuni costale

• • • •

Lichid serohematic uneori citrin Formula leucocitara nespecifica* Citologie utila in cel mult 40% din cazuri dar in general insuficienta (biopsie necesar) Biopsia « oarba » are un randament scazut (<50%)



Marcheri tumorali : utilitate modesta (nu se ndica in practica) – – – –

CA125 ovar CA 153 san Mesotelina Acid hialuronic

Mezoteliom pleural malign • • • •

Singura tumora maligna primitiva a pleurei. Apare dupa 60 de ani Predomina la barbati >60 % din cazuri au o expunere la azbest in urma cu 20-30 ani • asimptomatic la inceput, deseori dureros in stadiile avansate • Radiologic pleura festonata (nespecific) atingere difuza • Lichid citrin sau serohematic bogat in acid hialuronic (≥15 mg/L) • Citodiagnostic : rentabilitate slaba (25 %) – Permite uneori dg de malignitate dar nu poate pune dg de mezoteliom

• Toracoscopia +++

Hemopatii maligne Hodgkin ou LNH • Stadii avansate • Citologie : :ichid limfocitar ; foarte rar celule Sternberg • Biopsii « oarbe » nerentabile • Toracoscopia +++

Pleurzii asociate cu o tumora • NU sunt neoplazice Atelectazie Blocaj limfatic prin invazie mediastinala sau radioterapie Embolie pulmonara Parapneumonice (pe obstructie bronsica) Dg important = pacient poate fi operat !!!

Pleureziile infectioase Bacteriene • Tablou clinic de pneumonie • Radiologic epansament mic la inceput • Predomina PMN • Punctia pleurala poate aduce dg bacteriologic

Doua categorii A.Necomplicate • • • •

Serocitrine Examen direct gram negativ Putin abundente, necloazonate pH >7.2

B.Complicate • Trebuie drenate • Abundente, frecvent purulente • Examen direct pozitiv sau cultura pozitiva dupa inceperea antibioterapiei • pH <7.2

Pleurezii virale • Se asociaza unei pneumonii virale • Se pot asocia cu o pericardita • Foarte putin lichid • Formula limfocitara

Pleurezia Tuberculoasa •

Pleurezie serofibrinoasa

• •

Fie contact recent Fie ruperea unui focar pulmonar (empiem)



Debut progresiv, transpiratii nocturne , febra mare in empiem



IDR negativa frecvent



BK in lichid exceptional (direct <5%) DAR culturi + in 30% din cazuri



Lichid serocitrin, bogat in proteine , formula limfocitara (PMN la inceput posibile

• •

Singura situatie in care biopsiile « oarbe » sunt utile BIOPSIILE TREBUIE CULTIVATE

Alte cauze • Embolia Pulmonara – Clinica emboliei – 20% din embolii au un epansament pleural – Lichid putin abundent frecvent Serohematic , formula nespecifica – Exsudat in 80% din cazuri transudat in 20%

• Boli de sistem – Lupus (tablou de poliserozita) – Poliartrita reumatoida (glyco pleurei foarte joasa)

• Pleurezii medicamentoase (dg de excludere)

• Pleurezii benigne secundare expunerii la azbest – (Dg de excludere) – Mezoteliom !!!

• Pleurezii postraumatice

• Secundare unei patologii subdiafragmatice – Abces subfrenic – Pancreatita acuta (amilaza, lipaza +++)

Transudatele • Protide scazute (<30 sau chiar 20 g/l) putine celule < 1000/mm3 LDH scazut • Atentie la pacientii care sunt tratati cu diuretice (pot creste protidele) dar LDH ramane scazut

Transudate • Inssuficiuenta cardiaca stanga – Cel mai frecvent diagnostic

• Ciroza hepatica – Secundara unei ascite

• Dializa peritoneala • Sindrom nefrotic (hypoalbuminemie) • Atelectazii

Related Documents

Patologie Pleurala
April 2020 9
16 Patologie Pleurala
December 2019 19
Patologie Scroto
November 2019 10
Patologie Cervicala
April 2020 11
Patologie Neonatala
May 2020 6

More Documents from "Vali"

Vibratiiie
April 2020 4
Tuberculozac2
April 2020 1
Pnct200711
April 2020 3
Pneum Miner La Carbune
April 2020 4
Diabetul_022
December 2019 7
Tabel 12 - Pleureziile
April 2020 5