Vibratiiie

BOLILE PROFESIONALE DATORATE VIBRAŢIILOR (TREPIDAŢIILOR) 1. ETIOLOGIE 1.1. Factorul principal vibraţiile • Definiţie: complex de oscilaţii ale corpurilor solide care se transmit corpului omenesc • Caracteristici: - frecvenţa – exprimată în Hz - amplitudinea – exprimată în mm - acceleraţia - exprimată în cm/sec - viteza – exprimată în cm/sec • clasificarea în funcţie de frecvenţă a. frecvenţă < 2 Hz b. frecvenţă joasă: 2-20 Hz c. frecvenţă medie: 20-30 Hz d. frecvenţă înaltă: 300- 1000 Hz • Producerea vibraţiilor – nedorită: defecţiuni tehnice, mijloace de transport - dorită: formă de energie # unelte şi maşini vibratorii acţionate cu aer comprimat sau electricitate 1.2. Factorul secundar – favorizanţi - aparţinând de organism: artrite, ateroscleroză - aparţinând de condiţiile de mediu: temperatura scăzută; umiditate mare 1.3. Locuri de muncă, profesiuni expuse 1.3.1 Locuri de muncă generatoare de vibraţii care se transmit întregului corp: - agricultori care folosesc tractoare, combine - conducători de mijloace grele de transport în comun - conducători de maşini grele de şantier (buldozere, camioane, tractoare, excavatoare etc.) - conducători de moto şi electrostivuitoare şi electrocare - aviatori şi marinari 1.3.2 Locuri de muncă cu expunere la vibraţii care se transmit asupra sistemului mână-braţ - abator: instrumente tăitoare - industria automobilelor: operaţiile de martelaj (ciocănirea caroseriei) - industria de exploatare şi prelucrare a lemnului – muncitorii forestieri care utilizează fierăstraiele acţionate mecanic sau electric - industria minieră - perforajul în subteran - construcţii publice – utilizarea ciocanului penumatic - industria textilă şi de încălţăminte – operaţiile de cusut şi ştanţat - industria artizanală - sculpturi, polizatori în piatră, cioplitori

-

industria constructoare de maşini: dezbătători, polizatori, forjori, lăcătuşi, strungari, sudori, electricieni, instalatori

2. PATOGENIE GENERALĂ 2.1. Acţiunea asupra întregului corp: - prin membrele inferioare – dacă muncitorul stă în poziţie ortostatică pe o suprafaţă care trepidează (sol, podea, platformă etc.) sau dacă apasă pedale - prin forţa corpului care stă pe un scaun etc. care trepidează 2.2. Acţiunea asupra sistemului mână-braţ: - sistem care susţine, împinge, orientează uneltele vibratorii (trepidaţiile cu o frecvenţă de 20-200 Hz) 2.3. Mecanisme de acţiune: - trepidaţiile acţionează asupra: - organelor interne din cavitatea abdominală şi pelvină - sistemul osteoarticular - direct asupra muşchilor, tendoanelor, aponevrozelor 3. BOLILE PROFESIONALE DATORATE TREPIDAŢIILOR PROFESIONALE CU FRECVENŢA 0-2 Hz (KINETOZELE) 3.1 Etiologie - persoanele din transportul aviatic, maritim, auto - între informaţiile vizuale sau proprioceptive şi informaţiile labirintice există o deficienţă centrală de integrare care duce la o stimulare intensă a canalelor labirintice cu afectarea funcţiei vestibulare 3.2 Clinic # kinetoza # răul de transport, boala de călătorie - forma digestivă: - greţuri, vărsături - transpiraţii reci - forma venoasă - insomnie, somnolenţă - cefalee, indispoziţie 3.3 Tratament: - profilactic: EMI, EMA, EMP - curativ: antiemetice, antihistaminice - plasarea persoanelor în zona centrală de vibraţie mare 4. BOLI PROFESIONALE DATORATE VIBRAŢIILOR PROFESIONALE CU FRECVENŢA 2-20 Hz 4.1 Etiopatogenie : - conducători de vehicule pentru transport intrauzinal - muncitorii expuşi la trepidaţiile de pe sol (războaie mecanice, prese, forje) - muncitorii de pe buldozere, paltforme betoniere, elicoptere, excavatoare, tractoare

deplasările ritmice ale organelor din abdomen şi pelvis (expl. deplasările stomacului au o amplitudine de 2,5 cm) - deplasările corpurilor vertebrale --> exacerbarea curburilor fiziologice - secundar acestor deplasări rezultă creşterea frecvenţei cardiace, tensiunii arteriale, consumului de O2, timpului de reacţie la diverşi stimuli, instalarea unor dificultăţi de concentrare a atenţiei, scăderea vigilenţei şi a acuităţii vizuale, instalarea somnolenţei --> scăderea capacităţii de muncă 4.2. Clinic: 4.2.1 Sindromul digestiv superior “epigastralgia tractoriştilor” - greţuri, vărsături, epigastralgii la sfârşitul zilei de muncă 4.2.2 Sindromul de coloană vertebrală (algiile de coloane) - lombalgii, cruralgii, sciatalgii - apar iniţial la sfârşitul zilei de lucru, apoi în timpul lucrului şi în final devin permanente 4.2.3 Sindromul renal - albuminurie - hematurie microscopică - favorizarea litiazei renale 4.2.4 Diagnostic pozitiv - expunerea profesională la vibraţii de 2-20 Hz cu amplitudine, acceleraţie, viteză peste limitele admisibile, un număr de ani semnificativi - tabloul clinic - modificările radiologice (radiografie de coloană vertebrală comparativ cu cele de la încadrarea în muncă) 4.2.5 Tratament - întreruperea expuneii - tratament simptomatic - tratament profilactic: - măsuri tehnico-organizatorice: - ergonomice - proiectarea şi construirea maşinilor - scaune telescopice - centuri abdominale - măsuri medicale: postură corectă în timpul muncii - control medical la încadrare corect cu stabilirea contraindicaţiilor - control medical periodic - educaţie sanitară 5. BOLI PROFESIONALE DATORATE TREPIDAŢIILOR PROFESIONALE CU FRECVENŢA 20-300 Hz 5.1. ETIOPATOGENIE • Vibraţii cu aspectul de frecvenţă cuprins între 20-40 Hz • Vibraţii cu aspectul de frecvenţă cuprins între 40-300 Hz Acţiunea vibraţiilor poate fi: • Directă: - prin suprasolicitarea sistemului osteoarticular al membrelor superioare -

- asupra sistemului vascular local -> eliberarea de noradrenalină -> sincopă locală • Lezarea trunchiurilor nervoase sau a terminaţiilor aferente • Creerea de focare de excitaţie stagnantă, stabilă, în creier, generatoare de tulburări vasculare şi trofice ale membrelor superioare 5.2 LOCURI DE TEHNOLOGICE

MUNCĂ, -

PROFESIUNI

EXPUSE,

PROCESE

minerit (ciocane pneumatice) industria constructoare de maşini (nituire, curăţarea pieselor turnate) industria forestieră (fierăstraie mecanice) construcţii de drumuri, poduri – pickamer, tasarea betonului turnat în fundaţii

5.3 SINDROAMELE CLINICE 5.3.1 SINDROMUL APARATULUI LOCOMOTOR (consecinţa solicitării mecanice a cartilajului articular, osului, muşchiului, tendoanelor) (spectru lde vibraţii 20-40 Hz) a. Leziuni osoase a.1 Boala Kienböck (necroza aseptică a semilunarului) a.2 Boala Köhler (necroza aseptică a scafoidului) a.3 Sindromul de canal carpian a.4 Afectarea articulaţiilor acromioclaviculară, scapulohumerală b. Artrozele hiperostozante - frecvente la cot cu limitarea flectării articulaţiei c. Geodele (mai ales la nivelul carpului) Semne: tumefierea şi limitarea mişcărilor în articulaţia interesată Simptome: dureri la palparea fosetei feţei dorsale a carpului, la palparea tabacherei anatomice sau a articulaţiei pumnului Examenul radiologic: îngustarea spaţiului articular, osteofite, osteoliză 5.3.2 SINDROMUL VASCULAR (SINDROMUL RAYNAUD PROFESIONAL) Apare ca urmare a acţiunii directe asupra peretelui vascular ducând la spasm arteriolar, evoluând către o arteriopatie obliterantă funcţională sau organică, o fibroză constrictivă a pereţilor arteriali. - Durata crizei # câteva minute: 1-2 h - Agentul declanşator # vibraţiile ^ acţiunea generală sau locală a frigului - Stadiile sindromului Raynaud profesional - Aura: parestezii ale mâinilor, dureri în degete - Stadiul I: parestezii, albirea unuia sau mai multor degete (reversibil spontane) (cel mai adesea degetele III şi IV); scăderea sensibilităţii vibratorii - stadiul II – accentuarea paresteziilor şi a durerilor - albirea degetelor este intensă

- sensibilitatea vibratorie este scăzută evident - boala este reversibilă sub tratament - stadiul III – albirea intensă a degetelor - diminuarea severă a sensibilităţii locale - scăderea temperaturii automate - boala este rar reversibilă chiar cu tratament adecvat - stadiul IV – acuzele menţionate sunt exacerbate la maximum - se asociază leziuni trofice ale degetelor cu apariţia gangrenei de pulpă digitală - boala este ireversibilă - perioada de restabilire – dureri în degete, mâini, cianoză, tumefierea degetelor, revenirea la normal a temperaturii cutanate, degetele redevin roşii Diagnosticul pozitiv de sindrom Raynaud profesional • expunerea profesională a sistemului mână-braţ la vibraţii cu frecvenţa 20-300 Hz şi caracteristici fizice (amplitudine, acceleraţie, viteză) peste limitele admisibile, pe o durată de timp semnificativă, evidenţiată prin anamneza profesională (obiectivată prin acte obiective) • clinic – paloarea, cianoza, roşeaţa degetelor şi diminuarea sensibilităţii tactile, termice, durerii şi vibraţiilor • paraclinic: – testul de provocare la rece - testul presor la rece - arteriografia, fotopletismografia - biopsia de pulpă digitală

Diagnosticul diferenţial al sindromului Raynaud profesional • boala Raynaud: fete tinere, neexpuse la trepidaţii, afectarea egală şi a membrelor inferioare • sindromul Raynaud profesional prin expunere la clorură de vinil • boli ale arterelor membrelor superioare (arterită, trombangeită obliterantă) • compresiuni neurovasculare: sindromul de tunel carpian, sindromul de coastă cervicală, sindromul de scalen • afecţiuni ale SNC: siringomielie • debutul unei colagenoze (poliartrita cronică evolutivă, sclerodermia) • intoxicaţii medicamentoase (β-blocante adrenergice, droguri simpatomimetice) Tratamentul sindromului Raynaud profesional - întreruperea expunerii (temporară sau definitivă) - în timpul crizelor: - imersia mâinilor în apă caldă - ingerarea de băuturi calde - vasodilatatoare; sedative - cură balneo-fizioterapică (între crize) 5.3.3 SINDROMUL NEUROLOGIC - se manifestă prin tulburări: - senzitive

- motorii - trofice - se mai pot adăuga: - hipoacuzie sau surditate profesională - tulburări neurovegetative (cefalee, astenie) - tulburări digestive PROFILAXIA • Măsuri tehnico-organizatorice - înlocuirea proceselor tehnologice generatoare de trepidaţii - automatizarea proceselor tehnologice - echipament de protecţie corespunzător: mănuşi, cizme, pieptare cu proprietăţi vibro-absorbante - folosirea de amortizoare speciale - pauze organizate în încăperi încălzite • Măsuri medicale -

-

recunoaşterea riscului la vibraţii determinarea caracteristicilor fizice ale vibraţiilor studii epidemiologice examen corect la angajare cu stabilirea contraindicaţiilor - afecţiuni osteomusculare, articulare, vasculare - polinevrite control medical periodic: examen clinic general ^ testul de provocare la rece (anual) educaţie sanitară