Curs Convulsii Febrile Student

CRIZE EPILEPTICE OCAZIONALE

PROF. DR. SANDA MAGUREANU CLINICA DE NEUROLOGIE PEDIATRICA A SPITALULUI CLINIC “AL. OBREGIA”

CONVULSIILE OCAZIONALE DEFINITIE  Crize epileptice survenite la orice virsta, dar in special la sugar si

copil mic ca o reactie a sistemului nervos central fata de modificarea unor constante homeostazice (termica, glicemica, fosfo-calcica, acido-bazica etc), neavind la baza o leziune cerebrala epileptogena. Acest tip de crize se datoreaza unor modificari predominent extracerebrale si rar si unor leziuni intracerebrale acute.

CRIZE EPILEPTICE OCAZIONALE CLASIFICARE 1. CRIZE OCAZIONALE PRIN MODIFICARI EXTRACEREBRALE:  Convulsii febrile;  Convulsiile hipocalcemice;  Convulsiile hipoglicemice;  Convulsiile din sindromul de deshidratare acuta;  Convulsiile din intoxicatiile acute;  Convulsiile din carenta de piridoxina; 2. CRIZE OCAZIONALE PRIN LEZIUNI CEREBRALE ACUTE:  Infectii cerebrale acute;  Crizele din tumorile cerebrale;  Crizele din traumatismele cerebrale;  Convulsiile din accidentele vasculare;

CONVULSIILE FEBRILE DEFINITIE: - varsta aparitiei: 3 luni şi 5 ani; - se produc in asociere cu febra; - in absenta unei infectii a sistemului nervos (meningita, encefalita); EPIDEMIOLOGIE: - sunt cele mai frecvente convulsii la sugar; - 2-7% dintre copiii < 5 ani au cel putin o convulsie febrila; - frecventa mai mare la baieti;

CONVULSIILE FEBRILE  1. 2. 3.

ETIOPATOGENIE: Insuficient cunoscuta; In determinarea excitabilitatii corticale sunt implicati 3 factori: Febra; Virsta; Factori ereditari;

CONVULSIILE FEBRILE 1. -

-

FEBRA Cauzate de infectii de cai respiratorii superioare, boli eruptive, infectii urinare si gastroenterite; Apar la cresterea brusca a temperaturii; 75% la >39,5 C;

CONVULSIILE FEBRILE 2. VIRSTA: - Factorul cel mai important; - Apar rar sub 6 luni si dupa 4-5 ani; - Datorita maturarii cerebrale si scaderea frecventei bolilor infectioase;

CONVULSIILE FEBRILE 3. FACTORII EREDITARI: - Transmitere autozomal dominanta cu penetranta incompleta si expresivitate legata de virsta – modelul exact este insuficient clarificat; - Istoric familial de epilepsie: 10-50%; - Istoric familial de convulsii febrile: 33%;

CONVULSIILE FEBRILE SIMPLE        

Sunt cele mai frecvente (95%); Virsta aparitiei: 6 luni – 5 ani; De obicei unice in 24 de ore; Apar la cresterea brusca a temperaturii peste 38,5 C, in prima zi de febra; Durata redusa < 15 minute; De obicei bilaterale, tonico-clonice, clonice sau hipotone generalizate; Fara deficit postcritic; La copiii anterior normali, fara anomalii la examenul neurologic si psihic;

CONVULSIILE FEBRILE COMPLEXE (COMPLICATE) - rare (4-5% dintre CF);

- varsta aparitiei - frecvent înainte de 1 an; - se repetă de obicei în decursul unei zile; - au o durată mai mare de 15 minute; - sunt de obicei unilaterale; - apar la copii cu dezvoltare psihomotorie anormală anterior crizei; - sunt urmate de deficit postcritic.

DIAGNOSTICUL POZITIV 1. anamneză riguroasă; 2. puncţia lombară (controversata): - la copii < 6 luni (obligatorie); - la copii < 18 luni (recomandabil); - atunci când întârzie însanatosirea; - când exista cea mai mica suspiciune de meningita; - daca CF apare în a doua zi de boala; - in CF complicate.

DIAGNOSTICUL POZITIV 3. EEG: - valoare limitata pentru diagnosticul si prognosticul CF - modoficarile sunt expresie a predispozitiei genetice si nu un indicator de epilepsie ulterioara. 4. Alte analize ca radiografia simplă de craniu, examene biologice (glicemie, calcemie) au indicatie daca istoricul sau tabloul clinic sunt sugestive 5. CT şi RMN pot fi uneori de ajutor, dar nu sunt indicate de rutina.

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL: - meningita, uneori dificil de diagnosticat (40% din cazuri nu au semne meningeale); - anoxia cerebrala (sincopa cerebrală), poate fi declanşată de febră, frică, emoţie, patologie cardiacă; - frisonul, caracterizat prin mişcări ritmice, oscilatorii fără pierderea conştienţei; - spasmul hohotului de plâns, apare între 1-3 ani, manifestat prin apnee, cianoză, hipertonie declanşate de plâns; poate fi însoţit şi de convulsie tonico-clonică.

CONVULSIILE FEBRILE TRATAMENT 1. INTERVENTIA IN CRIZA ACUTA; 2. INTERVENTIA PENTRU PROFILAXIA RECURENTELOR;

1. CRIZA ACUTA - măsurile suportive: decubit lateral (eliberare căi respiratorii); aport de oxigen; accesului venos pentru perfuzie. - tratament medicamentos: diazepam 0,5 mg/kgcorp, intrarectal sau intravenos; - scăderea febrei sub 38,5ºC - antipiretice: acetaminofen, ibuprofen, algocalmin, băi călduţe; - combaterea cauzei febrei (bacteriană, virotică, dezechilibru electrolitic etc.); - liniştirea familiei înspăimântate;

2. TRATAMENTUL PROFILACTIC: a. Tratamentul intermitent: - când copilul are temperatura > 38ºC. Se face cu: antitermice; diazepam, 0,2-0,5 mg/kg/zi per os pe toata perioada febrei si înca 2 zile de afebrilitate - daca se produce o recurenta, familia, va administra singura diazepamul intrarectal, care la o doza de 0,3mg/kgcorp - tratamentul profilactic al recurentelor CF nu previne aparitia epilepsiei

2. TRATAMENTUL PROFILACTIC: b. Terapia continuă - nu se mai face azi - nu scade riscul dezvoltarii unei epilepsii ulterioare - are efecte secundare (agitatie, deprimarea functiilor cognitive, insuficienta hepatica sau pancreatica) de lunga durata sau chiar definitive; - fenobarbitalul 5mg/kg/zi, valproat 20-40 mg/kgc/zi; - profilaxia continua este indicata la copii cu risc crescut (sub 1an, durata CF>15 minute, recurente frecvente, dezvoltare psihomotorie anormala sau atunci când parintii, înspaimântati de producerea CF, solicita tratament continuu.

PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE - Mortalitatea este foarte scăzută; - Riscul de recurenta este de 33-40%; depinde de: - istoricul familial de CF la rudele de gradul I; - durata scurtă a febrei înainte de CF; - durata crizei; - temperatura moderată; - caracterul focal al crizei; - vârsta primei crize febrile: < 12 luni: 50-65%; - 50-75% din recurenţe apar în primul an; - recurenţele multiple sunt de 3 ori mai frecvente la sugar;

PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE Riscul de sechele neurologice si mintale; - este mic la copiii anterior normali; - după unele CF complicate: hemiplegii, diplegii, coreoatetoză (Walace, 1982); - frecvent - semne neurologice minore, tulburări de comportament (tip hiperkinetic); - disabilităţile de învăţare – ulterior;

PROGNOSTICUL CONVULSIILOR FEBRILE Factori de risc predictivi pentru epilepsie : - CF > 15 minute; - mai multe CF în 24 ore; - AHC cu epilepsie; - tulburări neurologice; - CF complicate sunt urmate de epilepsie parţială (cauză sau efect?)

În concluzie, din punct de vedere patogenic, CF este considerată un răspuns la o febră mare instalată brusc, la un copil predispus genetic, în perioada de vârstă în care pragul convulsivant al creierului imatur este scăzut (Moshe, 1989).