Scolioze

ALGORITM CLINIC SI TERAPEUTIC IN SCOLIOZELE IDIOPATICE LA COPIL SI ADOLESCENT PROF. DR. MIHAI JIANU

Definitie • Scolioza structurală este o deformare a

coloanei vertebrale pe o întindere mai mică sau mai mare , în cele trei planuri spaţiale, frontal,sagital şi axial, ceea ce o diferenţiază de deformările într-un singur plan cum este în cifoză. • Este o afecţiune incomplet reductibilă care se însoţeşte de rotaţia vertebrelor şi implicit de apariţia gibozităţii costale, fapt ce o diferenţiază de atitudinea scoliotică.

Hipercifoza

Hiperlordoza

FORME GRA VE D IAGNO STI CATE TARDIV

ETIO LOG IE • •

Cu toate că există foarte multe studii referitoare la etiologia scoliozei, cauza acestei boli rămâne incerta. Doi factori sunt unanimi recunoscuti : Fac to rul gen eti c Studii credibile arată că 25 până la 30% din pacienţii cu scolioză au rude până la gradul 3, bolnave de scolioză idiopatică; unii cercetători avansează chiar o cifră de 50%. Fac to rul endocrin a. Horm oni i d e cr eştere Rolul hormonilor de creştere este frecvent amintit în cele mai multe din studii. De asemenea, s-a constatat pe serii mari că bolnavii cu scolioză au o talie mai mare decât copiii fără deviaţii ale rahisului. b. Melaton in a Studii experimentale pe animale au demonstrat că distrugerea glandei pineale antrenează o scolioză

CLAS IFICAREA S COL IOZELOR • După majoritatea autorilor, scoliozele se împart •

•

în structurale şi nestructurale. Scoliozele nestructurale se mai numesc şi scolioze funcţionale sau atitudine scoliotică. Ele sunt reprezentate de o deviaţie simplă laterală a coloanei vertebrale, reductibilă şi fără rotaţia vertebrelor. Scoliozele structurale se caracterizează prin persistenţa curburilor, a rotaţiei vertebrelor şi a deformărilor vertebrale şi costale la flexia anterioară a coloanei vertebrale, în clinostatism sau la suspendare.

Sco li oze n es tructu rale

• Cauze: b) inegalitatea membrelor inferioare c) contractura muşchilor trunchiului (în trauma-

tisme vertebrale, fracturi) d) asimetria articulaţiei lombosacrate e) retracţia muşchiului sternocleidomastoidian – torticolis f) atrofia unilaterală a membrelor superioare g) amputaţia membrului superior h) atitudine scoliotică fără cauze aparente i) copii de vârstă şcolară ce adoptă o poziţie defectuoasă j) atitudinea scoliotică a tinerelor fete

• Scoli oze structu ral e: (după Scoliosis Research Society) • • • • • • • • n) o) p) q) r)

Idiop atice infantilă(0-2 ani) juvenilă a adolescentului Scoli oze neur omusc ulare Neur olog ice *Etiologie centrală infirmitate motorie cerebrală maladia Freidreich tumori medulare siringomielie dobândită *Etiologie periferică neuropatii periferice Charcot-Marie-Tooth poliomielită amiotrofii spinale infantile artrogripoză neurologică

• • • • • • • • k) l)

Musculare miopatii (Duchenne,Becker) Artrogripoză musculară Hipotonie musculară Mal for maţ ii cong eni tale Osoase hemivertebre bloc vertebral fuziuni costale Neurologice siringomyelie diastematomielie

Mal adi i co nst itu ţional e • Maladii osoase constituţionale cu răsunet vertebral • nanism distrofic • displazie spondilo-epifizo-metafizară • mucopolizaharidoze,etc. • Maladii osoase constituţionale de natură ecto sau mezodermică • neurofibromatoză • boala Marfan • maladia Ehlers-Danlos • Sc oli oze s ecu nd are k) postiradiere l) postinfecţioase m)posttraumatice n) postoperatorii

Alt e pr inc ipi i de cl asi fi car e ale scol io ze lo r Ori enta rea con ca vită ţi i cu rb ur ii : • dextroconvexă • dextroconcavă Prob a fi ru lui de plumb : • scolioze echilibrate (firul cade în pliul interfesier) • scolioze neechilibrate Red uct ibil ita tea scol ioz ei: • reductibilă • nereductibilă Numărul de cur bu ri : k) scolioză unică (o singură curbură) l) scolioză dublă m)scolioza triplă

Scolioza congenitala

Scolioza in cadrul bolii Marfan

Scolioza in maladia Recklinghausen

Scolioza traumatica

DEPI STAREA S CO LIOZ EI

• • • •

In maternitate - formele congenitale In primii ani de viata - formele precoce (foarte rare) In perioada pubertatii - prin screening scolar Se apreciaza : a) rectitudinea sau deformarea axului coloanei vertebrale b) rotatia vertebrala reprezentata de gibozitatea costala c) echilibrul umerilor d) echilibrul bazinului e) simetria soldurilor

EXAMENUL CLINI

C

• În mod normal coloana vertebrală este perfect rectilinie

• c) d) e) f) g)

în plan frontal iar în plan sagital prezintă trei curburi fiziologice: lordoza cervicală cu concavitatea spre posterior,cifoza toracală cu convexitatea spre posterior (35°-40°)şi lordoza lombară(50°). Prima examinare a unui pacient care prezintă o deformare vertebrală trebuie să cuprindă mai multe etape: recunoaşterea deviaţiei coloanei vertebrale; aprecierea caracterului său structural; atribuirea unei etiologii; prognostic de evoluţie; alegerea conduitei terapeutice.

Examinarea in picioare - se apreciaza: a) b) c) d) e)

echilibrul umerilor echilibrul bazinului balansul sagital eventuala inegalitate a membrelor inferioare starea tegumentelor

Examinarea in flexie anterioara – se apreciaza prezenta gibozitatii costale

FORME TOP OGRAFICE A. Scol ioz e cu curb ură pri ncip ală u ni că

• Scolioze cervico-toracale

Scolioze toracale

Scolioze toraco-lombare

Scolioze lombare

• B.Sco lio ze cu două cu rbu ri

b) c) •

pr inc ipa le (scol io ze duble m ajo re) Scolioze duble toraco-lombare Scolioze duble toracale C.Sc oli oze cu trei curbur i majo re( tripl e majo re)

EXAMEN RADIOL OGIC •

• • •

Radiografia de faţă trebuie făcută în poziţia „în picioare”,cu bazinul echilibrat ,pe un clişeu de 30X90 cm,de la o distanţă de 1,5m,pentru a vizualiza în întregime rahisul,de la baza craniului la sacru. Se repereaza : Vertebra limita superioara Vertebra limita inferioara Vertebra varf (sommet)

DETERMI NAR EA U NGHIU LUI CO BB

APRECIEREA M AT URITA TII OSO AS E-TE STUL RI SSER

DETRM INAREA ROTATI EI VE RTE BRAL E

EVOLUTIVI TAT E • • • • •

Din punct de vedere al evolutivităţii, scoliozele sunt de două feluri: evolutive şi neevolutive. Se consideră în mod clasic că, scoliozele neevolutive sunt acelea care la vârsta de 15-16 ani nu depăşesc 30°. Dimpotriva, scoliozele evolutive care sunt de altfel şi cele mai numeroase, trec de 30° la vârste chiar mai mici, ajungând la 80-90°, uneori chiar la 140° şi chiar mai mult O scolioză evolutivă se agravează treptat în timp până la vârste foarte înaintate, pierzând între 1-2° anual. De altfel, o scolioză evolutivă netratată, va evolua până la o limită ce pare programată genetic.

TRATAMENTUL S IDIOPATICE

COLIO ZELOR

TRATAMENT UL KINE TOTE RAP IC • •

•

Kinetoterapia este utila in toate etapele Stagnara dar rolul ei nu trebuie intotdeauna fetisizat. Dacă kinetoterapia nu poate împiedica evoluţia unei scolioze, ea poate totuşi permite încetinirea evoluţiei acesteia . Orice forma de activitate fizica trebuie incurajata inclusiv sportul de performanta. Este o greseala interzicerea orelor de educatie fizica din programul scolar.

• Ki ne totera pia nu are nicio efic acit ate in scol io ze le evo lut ive (cele pe ste 30 ° Cobb)

• Inot ul ut il izat ca un ica meto da de

trat am ent est e to tal ine fici ent si chi ar da unat or de oare ce int arzie c u lun i sa u ani de zil e apli car ea une i terapii corec te.

TRATAMENTUL O •

RTO TIC

În cazul recomandării corsetului ,trebuiesc făcute două remarci: corsetul este inutil la copiii a căror angulaţie este sub 30°, deoarece scolioza poate fi neevolutivă, iar purtarea lui nu este lipsită de inconveniente funcţionale şi psihice. Tratamentul ortotic este considerat eficient atunci când la sfârşitul creşterii osoase valoarea curburii este de +/- 5° din valoarea iniţială a angulaţiei.

• Cors etul nu cor ectează cur bur a scoli ot ic ă ci num ai pre vi ne agra var ea ei.

• Pentru a fi eficace corsetul trebuie purtat

20-22 ore pe zi. Utilizarea corsetului este inutila la fete la mai mult de trei ani de la menarha si la baieti peste varsta de 17-18 ani.

TRATAMENTUL CHI

RUR GICAL

• Tratamentul chirurgical trebuie propus cand valoarea • •

angulatiei depaseste 40°. Momentul optim de interventie chirurgicala se situează în jurul vârstei osoase de 13 ani la fete şi 15 ani la băieţi, corespunzând stadiului Risser 1. În această perioadă, coloana prezintă maximum de flexibilitate, iar corecţia obţinută poate fi aproape completă; în plus nu există riscurile unei deformă prin creşterea reziduală a rahisului (efectul „vibrochen”).

• Banca de os

Potential evocat

Cell-saver

R ezultate postoperatorii

Flexie anterioara postoperatorie

• Implantele metalice, tije, şuruburi etc.

rămân pe loc toată viaţa şi nu modifică semnificativ mobilitatea trunchiului.

ST UDIU PERS ONAL PE 10 ANI 01 .01. 1999 – 31.12.2 008

• Bolnavi cu scolioza

consultati........ 13. 250 • Total operatii pe coloana vertebrala....546 • Total scolioze operate………………….4 24

Cl asi fica rea in fun ctie d e sex Fete = 346 Baieti = 78

baieti 18%

fete baieti

fete 82%

Cl asi fi car ea i n fun ctie de formel top ografi ce • Scolioze cervico-toracale • • • • •

=1 Scolioze toracale = 15 6 Scolioze toracolombare=69 Scolioze lombare=26 Scolioze duble toracale si lombare=17 0 Scolioze triple=2

e

21

156 170

cervico-toracale toracale toracolombare lombare duble toracale si lombare triple

26

69

Cl asi fi car ea i n fun ctie de t ipul inter ven ti ei ch irurgicale

• • • • • • • •

Rahisinteza posterioara SCS (Spinal Clip System)... 274 (64,85%) Rahisinteza posterioara Moss-Miami........................45 (10, 6%) Rahisinteza posterioara CD-Legacy.........................44 ( 10,46% ) Rahisinteza posterioara XIA.....................................3 (0,70% ) Rahisinteza posterioara Harrington..........................11 (2,59%) Abord anterior...........................................................4 (0,94% ) Toracoplastie...........................................................18 (4,24% ) Artrodeza vertebrala posterioara................................25 (5,89% )

Cl asi fi car ea i n fun ctie de etio logi a scol iozei • • • • • • • •

Scolioze idiopatice........................................................392 (9 2,4 5%) . Scolioze congenitale.......................................................1 4 (3 ,3 0%) Scolioze in cadrul maladiei Recklinghausen....................4 (0 ,94%) Scolioze traumatice...........................................................4 (0 ,94%) Scolioze in cadrul IMOC.................................................. 2 (0 ,4 7%) Scolioze in cadrul amiotrofiilor spinale............................3 (0 ,70%) Scolioze in distrofii musculare..........................................3 (0 ,70%) Scolioze in cadrul maladiei Marfan...................................2 (0 ,4 7%)

PREJUDE CATI LE GATE D E SCO LIOZA

•

SCOLI OZ A ESTE PR ODUSA DE POZ ITIA VICIOA SA !!!!!

• SCOLIOZA SE IN SO TEST E FRE CV ENT DE DUR ER E

• PAC IEN TUL CU SCOLIOZ A TR EBUIE SA DOARMA PE UN PL AN DU R

• INOTU L ESTE U N RE MEDIU EF ICA CE AL SCOLIO ZEI

• SU NT IN TE RZ ISE SPORTU RILE CA RE UTILI ZEAZA UN SIN GUR ME MB RU TORA CIC

• BOLN AVII CU SC OLIOZ A TR EB UIE SA FIE SC UT ITI DE EDU CAT IA FIZICA DIN PROG RA MU L SCOLAR