Curs 11-12.pdf

CALITATEA VIEŢII

2016

• • • • • • • • • • • • •

Mediocru Singur Obisnuinta Supravietuire Perseverenta Echilibru Educatie x2 Sanatate Coruptie Verde Incertitudine Buna Medie

• • • • • • • • • • • •

Viata Ambitie x2 Implinire Spatii verzi Sanatate Cinstita Progres Stabilitate Foarte buna x2 Superior Casa Remarcanta

2017 • • • • • • • • • •

Venituri x2 Curat Capabilitate Amabilitate Sanatate x6 Mediu Fericire Populatie Dezvoltare civilizatie

• • • • • • • •

Precizari de terminologie Standardul de viata Starea de sanatate Calitatea locuirii Siguranta Serviciile de educatie Comunitatea si individul Calitatea componentelor mediului ambiant

• Precizari de terminologie 1. Calitatea vieţii reprezintă totalitatea condiţiilor materiale, spirituale, estetice, sociale, culturale, economice, psihologice care asigură realizarea armonioasă a unei persoane. • Amenajările, organizarea spaţiului, funcţionarea habitatelor umane au ca scop satisfacerea nevoilor umane, deci calitatea vieţii.

Analiza calităţii vieţii poate fi efectuată la nivel:

individual; colectiv; implică dimensiuni economice, sociale, etice, politice, estetice, culturale; standardul de viaţă, sănătatea, locuinţa, educaţia, locul de muncă, drepturile omului, mediul înconjurător.

• (M. Nae, 2005).

Standardul de viaţa • Standardul de viaţă-cuantificarea calitatii vietii • Este exprimat prin: – indicatorii macroeconomici (venitul naţional brut, produsul intern brut), – Indicatori ai veniturilor populaţiei (veniturile nete, reale etc.) – consumului populaţiei sau costurile de viaţă (servicii utilizate, coşul zilnic sau consumul alimentar etc.). • Standul de viaţă oficial diferă de cel perceput de individ sau colectivitate.

Standardul de viaţa A. Indicatori macroeconomici • Produsul intern brut (PIB) reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor produse şi prestate într-o economie naţională într-un an, destinată consumului final. PIB = consum + investiţii + exporturi − importuri • Dacă din PIB se scad deprecierile se obţine produsul intern net. • 2015-PIB-Romania 159 mild. Euro. • Produsul naţional brut (PNB) este agregat din PIB, la care se adaugă soldul operaţiunilor agenţilor economici naţionali în exteriorul ţării plus soldul activităţilor agenţilor economici internaţionali care acţionează în ţară.

B. Veniturile populaţiei se referă la toate valorile dobândite periodic din muncă, sau neperiodic din diferite activităţi. Ambele pot fi în natură sau financiare. • Lipsa veniturilor crează condiţii pentru instalarea sărăciei. • Veniturile implicit sărăcia sunt în strânsă corelaţie cu indicele costului de viaţă.

C. Costurile de viaţă depind de valoarea veniturilor. Cu cât acestea sunt mai mari şi cheltuelile permise sunt mai mari. • Unde sunt, cheltuielile de consum mari? • A.orase • B. sate • Care sunt amenintarile?

1.1.În mediul urban, cheltuielile de consum sunt mai mari, pentru că viaţa în oraşe înseamnă mai multe servicii. 1.2. În mediul rural, chiar dacă veniturile financiare sunt în general mai reduse, cele materiale sunt mai mari, iar necesitatea de a face apel la anumite servicii nu este obligatorie sau imposibilă (pentru ca nu există). 1.2.Indiferent de volumul veniturilor, în societate, ele sunt ameninţate cel mai mult de inflaţie, şomaj etc.

Starea de sănătate • Starea de sănătate a unei populaţii este rezultatul unor factori genetici interni (fiziologici, psihici), dar şi externi (sociali, de locuire, hrană, servicii medicale etc.), stil de viaţă. • Care factori au cel mai mare rol in starea de sanatate?

1. Stilul de viaţă are cea mai mare pondere în starea de sănătate, peste 50% 2. Potenţialul genetic, aproape la egalitate cu mediul ambiant 3. Serviciile medicale. 1. Stilul de viaţă incumbă activitatea fizică, alimentaţia, tabagismul, consumul de alcool etc. a.Activitatea fizică, depinde de cultura, tradiţia individului si diferă pe medii.

• În mediul urban, din cauza activităţilor predominant de birou, stilul este sedentar…mai rar activ. • OMS sugerează că mişcarea fizică este esenţială pentru sănătatea populaţiei, reţetele de efectuare a ei fiind diferite, pornind de la exerciţii fizice de întreţinere, practicarea unui sport până la mersul pe jos sau cu bicicleta. • Habitatele umane au în infrastructură spaţii destinate practicării unui sport: centre sportive de întreţinere, terenuri de sport, şcoli, alături de cele de performanţă, parcuri, spaţii închise sau deschise special amenajate de firme pentru întreţinerea fizică zilnică.

• centre sportive de întreţinere, • terenuri de sport, • şcoli, alături de cele de performanţă, • parcuri, • spaţii închise sau deschise special amenajate de firme pentru întreţinerea fizică zilnică.

www.archiexpo.com

www.omikronsrl.ro

• În mediul rural, stilul de viaţă este dominat de mişcarea fizică….cerută de activităţile economice, dar şi cele din gospodărie. • Se poate vorbi, în multe societăţi, de epuizări fizice datorate locului de muncă şi programelor firmelor?

cumfac.ro

• Există o diferenţiere şi între genuri în ceea ce priveşte activitatea fizică. – femeile fiind mai active decât bărbaţii – pe grupe de vârste, cei mai dinamici fiind tinerii, apoi adulţii, iar cei mai inactivi vârstnicii.

www.libertatea.ro

ziarobiectiv.ro

b.Obiceiurile alimentare reprezintă al doilea factor important al sănătăţii umane. C

R

A

I

N

A

Legenda

A

U

Nr. cazuri la 100 000 locuitori

I

M <25

R

O

[25; 50)

A

L

[50; 75) [75 ; 100 )

D

G

>100

V

U

N

O 81

A AI NA UCR

S R

N E A G R Ã

E B I

0

18 36 54 km

U

L

R G

I

M A R E A

A B 18

A

A Dup ã datele MSP, 2004

Incidenţa malnutriţiei în România în anul 2004-2014

C

R

A

I

N

A

Legenda

A

U

Nr. cazuri la 100 000 locuitori

I

M <1000

R

O

[1000 ;1 50 0)

A

L

[1 500; 2000 ) [2000 ; 2500 )

D

G

>2500

V

U

N

O

1707

A

AI NA UCR S

R

N E A G R Ã

E

B

I

0

18 36 54 km

U

L

R

G

I

M A R E A

A

B 18

A

A Dup ã datele MSP, 2004

Incidenţa diabetului zaharat în România în anul 2004-2014

2. În ceea ce priveşte mediul ambiant, apropiat sau îndepărtat există o relaţie strânsă între aceştia şi sănătatea populaţiei. – mediul ambiant, din locuinţă (căldură, umiditate, existenţa unor microbi, viruşi, particule, prezenţa unor aparate poluante, insecte etc.) – mediul înconjurător (exterior locuinţei).

Sursele, poluanţii din mediul interior şi efectele lor asupra sănătăţii omului (Prelucare după Muller, 2007)

3. Serviciile medicale

• Indicatorii utilizaţi pentru a cuantifica starea de sănătate sunt: • speranţa de viaţă la naştere, • mortalitatea, mortalitatea infantilă, morbiditatea, • accesul la serviciile medicale.

Speranţa de viaţă la naştere

Calitatea locuirii-Locuinţa • Locuinta-spaţiul construit pentru asigurarea adăpostului şi amenajat astfel încât să asigure desfăsurarea vieţii conform asipraţiilor unui individ sau grup, locuinţa este elementul material principal de suport al condiţiilor de viaţă. • Locuinţa are caracteristici fizice • (dimensiune, poziţie spaţială, vechime, compoziţie de materiale, design, dotări) • şi funcţionale • (adăpost contra intemperiilor, odihnă, siguranţă, muncă, distracţie).

Calitatea locuirii-Locuinţa • Dimesionarea ei ca şi funcţionalitatea sunt legate de factori interni: • venituri, tradiţii, educaţie, scop ş

• factori externi: politicile sociale şi economice ale unui teritoriu • Locuinta reprezinta un bun de lungă durată ce poate fi cuantificat financiar. • Orice om are dreptul la o locuinţă sănătoasă, lipsa ei determinând probleme majore sociale şi economice. • Accesul la un spaţiu de locuire poate fi sub formă de chirie sau în proprietate.

• Calitatea spaţiului de locuit are înţelesuri diferite potrivit nivelului de civilizaţie al individului, tradiţiilor şi pregătii profesionale. • Se consideră ca aproximativ 90% din timpul vieţii este desfăşurat în interioare, de aceea acest mediu trebuie să stea în atenţiea fecărui individ. • Poluarea din mediile interioare (case, maşini) este mult mai puternică faţă de cea exterioară, prin faptul ca spaţiul de manifestare este mult mai redus ca şi posibilitatea de diluţie, iar expunerea este sistematică sau permanentă.

• Educaţia • O comunitate nu este omogenă în ceea ce priveşte achiziţiile formative, pentru că orice habitat uman are nevoie pentru buna funcţionare de o diversitate profesională dobândită prin şcoli, şi, tinde către o înaltă ţinută privind comportamentul uman. • Pentru a realiza serviciile legate de educaţie în habitatele umane există unităţi de învăţământ diverse.

Coeziunea comunităţii • In funcţie de educaţie, preocupări, trăsături de personalitate etc., legăturile între membrii unei comunităţi sunt caracterizate de • relaţii interpersonale de prietenie, indiferenţă, respingere, asociere sau conflict; • relaţii oficiale la locul de muncă, în cadrul sistemului socio-economic al cărui membru este, căpătând nuanţe normative, morale.

Coeziunea comunităţii • Pentru comunităţile mici, îndeosebi cele rurale, coeziunea comunităţii este bine conturată prin relaţii care se extind pe toată orizontalitatea spaţiului, multe din ele bazate pe rudenie sau vecinătate. • Diferenţierile sociale, profesionale, de sex, profesie, etnie pot constitui un liant între grupurile cu aceleaşi caracteristici sau pot genera disparităţi greu de eliminat. • Cea mai sudată grupare într-o comunitate este familia. Relaţiile din cadrul ei pot influenţa categoric, calitatea vieţii pe verticală. • O a doua relaţie ca importanţă este cea de vecinătate. În unele comunităţi relaţiile de vecinătate au caracter formal, pe când în altele se suprapun cu cele de prietenie.

Siguranţa • Siguranţa, securitatea este considerată un deziderat al lumii de-a lungul istoriei omenirii. • Paleta pericolelor este atât de mare, încât nici un sistem nu poate asigura pe deplin realizarea siguranţei. • Pericolele pot proveni de la • persoane • elementele mediului natural: faună, inundaţii, secete, cutremure, vulcanism.

Siguranţa • Pentru calitatea vieţii, siguranţa poate fi apreciată prin indicatori legaţi de • • • •

criminalitate, numărul condamnărilor, Numarul penalităţilor, Numarul accidentelor.

• Se poate vorbi de • siguranţa fizică a persoanei/colectivităţi, • siguranţa socială, • Siguranta economică.

• Instituţiile axate pe furnizarea serviciilor de siguranţă sunt: • armata (siguranţa şi securitatea naţională şi internaţionalăNATO), • poliţia la nivel statal şi la nivel microspaţial • firmele specilizate de pază şi securitate.

militar.infomondo.ro

curieruliasi.ro

www.acasa.ro

Petrecerea timpului liber • Timpul liber reprezintă intervalul rămas după prestarea responsabilităţilor profesionale, sociale, politice, cheltuit pentru satisfacerea unor nevoi de relaxare, distracţie, cu stări emoţionale pozitive. • Organizarea spaţiilor aşezărilor umane, a oraşelor şi staţiunilor în special, cere structurarea locurilor de petrecere a timpului liber în raport cu dimensiunea populaţiei şi utilizarea complexă a potenţialului antropic sau natural cu exigenţele funcţiei lor.

Petrecerea timpului liber • Modul cum timpul liber este petrecut depinde de oferta habitatului, de educaţie, venituri, profesie, hobiuri. Se pot diviza activităţile de recereere în timpul liber ca: – activităţi în societate: sport, cultură, restaurante, cluburi, vizite la prieteni; – în casă: grădinărit, artă, citit, vizionare TV, radio, internet; – în natură: practicarea unor sporturi (pescuit, vânătoare, schiat), turism (drumeţii, excursii, tabere), plimbări în parcuri etc.

Calitatea mediului înconjurător