Curs 4_b.pdf

HABITATUL URBAN Definitii, procesul de urbanizare, repartiţie, relatiile dintre oraşe şi mediul natural Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem clădiri mai mari, dar suflete mai mici (O. Paler)

Habitatul urban 1

• Concentrare umană pe un areal mai mare sau mai mic, dezvoltat in functie de politici, economie, tehnica, avand o un număr de locuitori (ce variază de la o ţara la alta), cu o structură profesională axată pe sectorul secundar, terţiar

2

• Este o formă de organizare, inzestrare si utilizare a teritoriului in scopul concentrării şi redistribuirii produselor necesare intreţinerii, asigurării progresului populaţiei pe arii variate ca dimensiuni.

3 26.02.2013

• Se deosebeşte de h.r. prin fizionomie, nivel de trai şi functiile pe care le indeplineste .

Habitatul urban Fr. Ratzel

Ferdinand Richthofen,

• Pune accent pe transporturi in funcţie de pozitia geografică favorabilă. • O aglomerare de oameni si locuinţe care ocupa suprafeţe apreciabile, fiind situat la intersecţia unor căi de comunicatie.

• O grupare de oameni ale caror mijloace de existenta constau in concentrarea fortei de munca neconsacrata in agricultura , ci comertului si industriei

1908

P. Vidal de la Blache

26.02.2013

• Accentuează specificul de viaţă urbană.

• Walter Christaller, H. Wagner-evidenţiază activităţile de comerţ. • V. Mihailescu- servirea populaţiei rurale • W. W. Altman-Zonarea functională

5/31/2017

Criterii 1. 2. 3. 4. 5.

Grad de compactitate Dimensional Origine Aspectul exterior, al dotărilor Funcţional

5/31/2017

1. Grad de compactitate Constructii dense, aplicat in statele cu o accentuata dispersie a habitatului, unde distanţele intre clădiri sunt mai mici de 50200m. Suedia. • Prag inferior de densitate: – 5 loc/ha –Franta – 10 loc/ha-Germania – 25 loc/ha- UK

5/31/2017

2. Dimensiune-un numar minim de locuitori – – – – – – – – – – – – 5/31/2017

FR-12 mii loc 10 mii-Japonia, Spania, Italia, Elvetia, Serbia, Moldova 5 mii loc.- India, Turcia, Austria, Slovacia, Romania 4 mii loc- Coreea 2,5 mii loc. SUA, Mexic 2 mii loc. Franta, Argentina, Portugalia, Olanda, Grecia 1,5 mii loc.-Irlanda, Columbia 1 mie loc. Canada, Australia, Venezuela 0,5 mii loc.- Africa de S 0,2 mii loc,- Suedia, Danemarca PERU, ISLANDA-100 Gospodarii Dificultăţi-state mari, dispersie mare-Preriile SUA

5/31/2017

Dinant (Belgia)

5/31/2017

Suedia 5/31/2017

Islanda

• 3.Origine: antice, medievale, moderne etc. • Prin legislatie reinnoibila: Belgia, Romania, Bulgaria, Polonia, Ungaria • ORAS COMPLET CONSTITUIT (Dicckinson)-ce corespund crieriilor dimensional, funcţional, compactitate, diferenţiere internă • ORAS INCOMPLET CONSTITUIT-cvasiurbancorespund parţial criteriilor de bază, au un profil unifuncţional

5/31/2017

4. Aspectul exterior si al dotarilor Arhitectura Dotari: India, Guatemala (apa curenta)

Funcţional Miniere, metalurgice-au pozitii izolate si care decad dupa epuizarea resurselor (Suedia, Germania, Romania)

Industrie casnică-ateliere meşteşugăreşti-au funcţii duble-Europa central-vestică, Mtii Jura

Pioniere-la limitele oikumenei: oraşele petroliere din Sahara, N C Siberiene, miniere din Nordul Scandinaviei. Unele pot migra dupa resursă, altele devin aşezari complete 5/31/2017

Grupuri de barăci provizorii ale muncitorilor aduşi de la distanţe: Ghetourile din Africa de Sud

Colonii muncitoresti de pe langa unitatile de industrializarea lemnului: Canada, Siberia Specializate in anumite categorii de transport (pe autostrazile din SUA, pasurile din Mtii Alpi etc.) Balneo-climaterice si turistice

5/31/2017

Strategico-militare (Canada, Groenlanda, Roma antică) Cu functii de cult: M. Athos, India, Japonia Caracter sistemic (prezent) 5/31/2017

5/31/2017

Procesul de urbanizare *Europa de NV-Belgia 97%, UK, 89%, Olanda, G-88% *State colonizate anglosaxonice: Noua Zeelanda83%, Australia 91% *Japonia •state petroliere-Kuweit 99% * latino-americane-Argentina, Venezuela

2012- 50% 2007 -49% 1980 -39% 1960 -33% 1900-13% 1. State industriale dezvoltate>73% 2. Statele si federatiile ind-agrare (46-73%): Federatia

Rusa, Europa, tarile Americii latine-Peru, Honduras, R Africa de Sud

3. Statele agrar-industriale (35-46%): Africa N-Egipt 43%, Asia Musonica-China 41%, Indonezia 42%, Pen. Balcanica-Albania 42%, Haiti, Guatemala (2008)

5/31/2017

Gradul de urbanizare in 2012, Dupa datele de la Banca Mondiala www.worldbank.org http://data.worldbank.org/indicator/SP.URB.TOTL.IN.ZS/countries?display= map 5/31/2017

% populatie urbana (World Bank, 2016)

5/31/2017

• Evolutia in timp-lentă şi discontinuă • Revolutiţa industrială • Explozia urbană –unde concentrice cu nucleu in Europa de V – secolul 19 (Londra, Paris, Essen, Dusseldorf), NE SUA – In prima parte a sec. 20: Coasta Vestica a Americii de N, Australia – Dupa al II RM: FR +, Europa Centrala si de Est, Africa Subsahariana – Contemporană: statele Amercii Latine, India, Africa de N, E Rusiei Frânare deliberata a urbanizarii: China, Vietnam, Coreea de N Plafonare: Spania, Franta, Suedia, Ungaria Dezurbanizare: UK, Germania, Belgia 5/31/2017

Ritmul mondial al urbanizarii • Cresteri puternice • AMERICA LATINA de 16 ori in secolul 20 • AFRICA de 16 ori • ASIA de aprox 9 ori • FR de circa 8 ori

5/31/2017

• • • • •

Cresteri moderate EUROPA de 3 ori OCEANIA-4 ori AUSTRALIA de 4 ori AMERICA N de 3 ori

Bilantul migrator-bilantul natural

• Migrare rural-urbanItalia, Romania, Brazilia • Imigrare-SUA • Cauze: • cautarea unui loc de munca, • pauperizarea habitatului rural (Brazilia), • catastrofe naturale (Sahel), • conflicte intre generatii, conflicte sociale, • conflicte militare, • persecutii politice. 5/31/2017

• Bilant natural • Cauze: proportie ridicata a populatiei tinere, politica pronatalista, politica administrativa, traditii • ROMANIA • S Italiei • SUA

Perspectivele evolutiei populatiei • Pv=Pa (1+p)n Pv-populatie viitoare Pa-populatie actuala P-bilant mediu anual n -numar de ani  Necesarul FM pe activitati  Volumul populatiei intretinute (17-27%)  Populatia flotanta +Extrapolarea cu tendintele de evolutie anterioara Imprecizii-ONU, 2030-60% pop.urbana 5/31/2017

      





90% in Tarile Dezvoltare 85% in America Latina 60% Asia de est Africa-48% 40 de aglomeratii urbane peste 10 mil. 600 -1-10 mil Va continua sa creasca ponderea agomeratiilor urbane in TCD Echilibrarea retelei de habitate urbane Va scade ponderea exagerata a populatiei primului oras-indice de primatialitate

Repartitia pe Glob • Nu se poate estima numarul exact al oraselor (2009 36 722). • ONU-nr oraselor de peste 100 000 loc a crescut de la 1334-1960 la 4017-2005 • 2013-457 au peste 1 milion de locuitori • Metropole-peste 20 mil.loc • Orase foarte mari-megapole peste 500 mii (1 063) • Orase mari-100-500 mii (2 896: 150 000-500 000) • Orase mijlocii-20-100 mii • Orase mici-2-20 mii • Orase foarte mici-0,2-2mii 5/31/2017

• Dupa modul de dispunere sunt 3 grupari teritoriale – Asia musonica: • porturi comerciale dezv incepand cu ultima parte a sec 19-Mumbai, Bangkok, Calcutta, Jakarta, Chennai=Madras • Functii politico-administrative-China • Puternica industrializare-Japonia – Europa-metropole complexe-capitale, porturi, centre industriale: Londra, Paris, Berlin, Viena – NE Americii de Nord: comert, porturi 5/31/2017

www. Urban area 5/31/2017

PIERRE GEORGE • State cu structura cea mai echilibrata a retelelor urbane, 3060% din populatie locuieste in orase mari. UK, Europa de Est, Venezuela, Ecuador, Turcia, Siria • Cele mai putin avansate din statele in curs de dezvoltare: <30% din populatie locuieste in orase mari. Africa, America centrala, Romania, Albania.. • State in CD cu o retea urbana extrem de dezechilibrata, cu 12 poli urbani hipertofiati- Uganda, Thailanda • State unde 40-80% din populatie locuieste in orase mari.Coreea, Irak… • State in tranzitie cu <30% din populatie locuieste in orase mari, cu retea urbana cu un grad mediu de dezechilibru. China, Indonezia, Egipt, Franta 5/31/2017

Dupa proportia populatiei urbane

• Structura echilibrata a retelei urbane • Structura dezechilibrata • Dimensiuni mici • Dimensiuni mari • Hipermetropolizare

5/31/2017

Relatiile dintre habitatul urban si conditiile naturale

Conditiile naturale in context cu evolutia conditiilor social-istorice 1. Pozitie-localizarea in raport cu marile elemente naturale A. De intersectie

I. Convergenta-orasele situate in ariile depresionare sau bazine hidrografice delimitate de unitati fg mai inalte-Milano, Bagdad, Bucuresti, Praga, Paris

5/31/2017

5/31/2017

www.googlemap

II. Divergenta fluviala, punctul urbigen este situat in apropierea obarsiilor marilor culoare fluviale-Moscova

5/31/2017

www.googlemap

III. Intersectie intramontana -Brasov, Grenoble

5/31/2017

www.googlemap

IV. De etapa-orasele de pe marile rute comerciale-Roman, Liege, Xinjiang (Urumqi)

5/31/2017

www.googlemap

5/31/2017

www.googlemap

• B de contact – Pe forme de relief diferite: nasc fasii urbigene-TorinoMonza-Bergamo-Brescia-Verona; Pitesti-Ploiesti-Buzau – La contactul a 2 formatiuni de vegetatie: stepasilvostepa-Kiev-Kazan-Ufa – Trecerea de la transportul pe uscat la cel pe apa: Bruxelles, Lille, Strassbourg

• C. litorala – Cu debuseu fluvial-estuare, delte – Fara debuseu fluvial-Genova, Mumbai – Intersectia marilor cai maritime:Singapore, Istambul, Lisabona, Copenhaga

5/31/2017

• D. bariere naturale generaza orase perechi sau dublete • E. favorabilitatea climatica-capitale de vara (SimlaHimalaya, Haga, Sinaia) • F. resursele subsolului- nu tin cont de modelul clasic al retelei ci de prezenta resurselor minerale, ape termale, minerale • G. pozitia laterala fata de metropolele urbane: Posdam, Versailles

5/31/2017

2. Situl-defineste caracteristicile elementelor de mezo, microrelief..

5/31/2017

1

• Inclinarea sa fie de 1-2 grade pentru a asigura scurgerea precipitatiilor

2

• Capacitatea portanta a terenului de constructie –evitarea rocilor poroase-loess

3

5/31/2017

• Evitarea zonelor cu exces de umiditate

Depresiunile cu inversiuni termice si posibilitatea acumularii de noxe • Baia Mare • Brasov

Combaterea inundabilitatii • Crearea de lacuri • Indiguiri

Seismicitate • San Francisco • Japonia • Mexic (Torre Mayor) 5/31/2017

Tipuri

Sit dominant-acropola regiunile cu vechi civilizatii urbane: Ierusalim, Hessacupola vulcanica (Germania), Edinburgh, Graz –glaciar, Uppsalacolina morenaica

5/31/2017

Sit de promontoriu De confluenta:Segovia, Passau De peninsula:Istambul, Lisabona, Constanta, Alger

Sit de istm

Intre 2 golfuri:Corint Intre 2 lacuri: Schwerin

Sit de meandra: Luxemburg (r Alzette), Berna (r Aare) Sit insular

Insule maritime: Venetia, New York, Hong Kong Ostroave fluviatile: Paris

Sit de depresiune Praga, Brasov 5/31/2017

Sit de tersa inferioara • : Cluj Napoca, Braila, Bacau • Zurich (T Limmat si L Z)

Conuri aluvio-proluviale • Feiburg im Breisgau –Padurea Neagra

Sit favorabil in raport cu resursele de apa • Dijon (Rhône cu Saône) • Sit de versant insorit

5/31/2017

–Siturile initiale sunt nucleele vechi ale oraselor –Tendinta de dezvoltare in jurul siturilor –Dezvoltarea tehnicii a permis extinderea oraselor pe situri mai putin favorabile

5/31/2017

Bibliografie 1. UNGUREANU, AL., TURCANASU, G., 2008, Geografia asezarilor umane, editura Performantica, Iasi 2. CUCU V., 2001, Geografia oraşului, Editura Fundatiei Culturale “Dimitrie Bolintineanu”, Bucureşti

5/31/2017