Curs 7.pdf

Specificul functiilor urbane Functia industriala Functia de transporturi Functia comerciala Functia administrativ-politica Functia educationala Functia sanitara Fuctia turistica

Fr.

Ratzel , 1891 Functii urbane-totalitatea formelor de activitate umana care asigura existenta populatiei sale, relatiile cu exteriorul. Functiile urbane sunt legate intre ele, rareori se pot dezvolta separat. Poate exista o functie predominanta, celalate avand un caracter elementar.

• Munca in orase implica aparenenta la o anumita colectivitate

a

b

• Activitatile din cadrul unei asezari urbane ofera un sentiment de securitate, stabilitate in comparatie cu munca in agricultura care depinde foarte mult de conditiile naturale, ale cadrului natural

Activitatile urbane se caracterizeaza prin

• unitati mari cu un numar mare de angajati;

Concentrare

• Numeroase locurilor de munca (orasele mari)

Diversitate

• Existenta unei infrastructuri pe care se pot grefa unitati economice (apa, energie, telecomunicatii, furnizori, clienti)

Infrastructura

• Posibilitati marite de promovare la locul de munca, pe scara socioprofesionala Realizare profesionala

• Forta de munca divers si bine calificata;

Bazin de forta de munca

• Publicitate – agentii, canale de distributie a informatiei;

Publicitate

• Conditii favorabile de creditare;

Facilitati bancare

• Concentarea capitalului conduce la dominarea vietii orasului, interventii directe sau de subordonare a administratiei, spatiului rezidential, aprovizionare Conducere

 FIAT-Torino  Dacia-Mioveni

 Philips-Eindhoven

(Olanda)  Ford, General Motors-Chicago  Michelin-Clermond-Ferrand

 Functiile

depind de: 1. Nivelul si specificul dezvoltarii sistemului social-economic al tarilor. 

 



In statele dezvoltate predomina functia industriala, secondata de cea comercialaGermania; Comerciala-maritima secondata de cea industriala-Olanda Statele traditionale afro-asiatice: comercialalocala secondata de cea administrativa, mestesugareasca, transport=Etiopia State cu o economie centralizata planificata:Coreea de N, functia industriala si administrativ-politica

In definirea functiilor se pune in discutie 1.Sprijinirea relatiilor complexe dintre oras si cadrul sau regional

B

A

2.Servirea vietii zilnice a locuitorilor.

GUNNAR ALEXANDERSSON: 1. productie generatoare de orase; 2. productii care deservesc orasul  GABRIELLE SCHWARZ:  



G.CHABOT, P. GEORGE:  



1. functii urbane; 2. activitati interioare, servicii

W.W. OLSSON: 





1. functii speciale; 2. functii generale

1. productie de schimb; 2. autoproductie.

Problema –o unitate economica poate lucra pentru deservirea interiorului si exteriorului in acelasi timp

A. GUNNAR ALEXANDERSSON  Specificitatea functiei  Analiza structurii socio-profesionale a populatiei active.  Analiza a 864 orase din SUA, cu o populatie mai mare de 10 000 loc.  Ordonare  Coeficientul k-orasul situat la o distanta de 5% fata de ultimul clasat  SUB K-NIVELUL MINIM NECESAR SERVIRII INTERNE  PESTE K POPULATIA LUCREAZA PENTRU RELATIILE EXTERNE

o

functie prezinta o distributie cu diferente mari ale distributiei populatiei active cu atat este mai catacterizanta. Cu cat o functie detine o distributie mai echilibrata in structura profesionala a populatiei active cu atat deserveste locuitorii proprii.

Peste valoare-populatie care lucreaza pentru relatiile exterioare

Valorile lui K mai mici-functia respectiva este mai rara, mai semnificativa, intra ca functie generatoare de orase

K-reprezinta nivelul minimal de activitate necesar deservirii interne a orasului

Valorie lui k mai mari pentru o activitate cu atat functia este mai banala, ubicvista.

Functii generatoare de orase(k=0), in SUA sunt situate industriile minere, metalurgica, mecanica, electronica, automobilistica, lemnului, textila.

Functia destinata populatiei proprii este cea de comert en detail

Indicele generator de orase-proportia activilor care lucreaza in functii generatoare de orase din totalul populatiei active. SUA 62,3%

Specificitatea functiei I. Sandru

Calcularea abaterilor pozitive de la media populatiei active care lucreaza in diferite ramuri si subramuri de activitate. Cu cat aceste abateri sunt mai mari cu atat subramura este mai caracteristica pentru functii generatoare de orase.

Nelson, H. J., 1955, “A service classification of American cities”, Economic Geography

A

aparut cand a avut loc concentrarea sa, in economia de piata, prin disjunctia sa fata de resursele de materie prima  Industria de prelucrare este cea mai stabila  Se consolideaza prin legaturile cu toate componentele organismului urban  Se adapteaza la specificul disponibilului local de forta de munca-ind.textila  Isi creaza ramuri noi pe baza relatiilor tehnologice-LYON-ind.utilajelor textile-ind. Textila  S-a impus in peisajul urban la inceputuri-hale…

 Da

nastere unor centre, filiale in asezarile din jur-complexe regionale-Brasov (Tohan, Sacele…)

 Este

legata de formarea cadrelor cu pregatire superioara-Berlin, Timisoara, Iasi  Imbraca trasaturi distincte: 1. 2.

Ind. Extractiva Ind. Prelucratoare

 Ind.

Extractiva-orase mai putin stabile, cand exploateaza zacaminte epuizabile-cresc repede si decad in timp scurt  -aur-California.  Zacaminte mari+industrii complementareorase mai stabile:  Johannesburg -aur, uraniu, ind.mecanica, siderurgica;  Baku-exploatarea petrol-petrochimie-utilaj petrolier  Essen-carbonifer-siderurgie

Baku

Hassi Messaud

 Pot

fi in conditii geografice dificile

 Pot

fi in conditii geografice dificile

Hassi Messaud

 Orase

la distante mari de resurse, pe fluxuri comerciale  Abadan (Iran)

-aprovizionare a mediului rural, - exporturi, - concentrarea materiilor prime si combustibili-porturi.  Se dezvolta in functie de o serie de factori:  



Resursele de apa industriala, energie hidraulica: Marile Lacuri; prezenta unor resurse abundente: sare, potasiuStrassfurt; Forta de munca bine calificata: Lodz-polonezii refugiati din Germania ocupata, ind. textila

 Cai

de comunicatie: autostrazi, aeroporturi 3. Dezvoltarea unor tehnopole: structurate pe servicii quaternare  Franta  Sophia Antipolis (S)  Rennes Atalante (C)  Technopole de Villeneuve D’Ascq , Lille  Enib-Brest  Meyland-Grenoble  Metz  Futurescope-Poitier  Nancy-Brabois  Bahrein, China, Turcia,SUA, UK

 Este

evidenta in orasele portuare  Sunt stabile in cazul in care trasporturile pe apa sunt interconectate cu cele de uscat  Conditii favorabile: maree, protectie de catre insule, lipsa inghetului  Conditii nefavorabile: ceata, rias  Diversificate:

Complexe: Rotterdam  Specializate:  cafea-Santos  Pasageri: Dover 

Dupa pozitia geografica:  Stramtori, canale=Istanbul, Suez  Perechi: Malmo=Copenhaga  Estuar-Londra, Rotterdam  Pe rute-puncte de escala: Honolulu, Dakar, Cape Town.  Trasporturile feroviare  Noduri feroviare: Orsa (Belarus/intresectia dintre liniile dintre Moscova si Varsovia, cu Sk. Peterspurg cu Kiev)  Harbin, Pascani, Simeria  Trasporturile feroviare  Centre feroviare de frontiera: Ungheni  Centre feroviare anexe pentru marile orase 

Transporturi

rutiere Antichitate-orase etapa (la distante egale unul fata de altul) Orase vad-la traversarea cursurilor de apa Puncte de plecare a caravanelor in desert Tombouctou Intersectia caravanelor (PalmyraSiria) In fata pasurilor montane Autostrazi-orase recente mici

Tombouctou

Transporturile

aeriene Functie anexa la orasele cu profil complex Aeroporturi de escala-ShannonIrlanda Aeroporturi pentru destinatiile turistice: Canare, Baleare, Bali

 Functie

foarte veche  Foarte raspandita impreuna cu alte functii  Factoria: colonisti si comerciantii europeni in regiunile ocupate unde se faceau schimb cu populatia locala: Canada, America latina  Targuri locale: cu activitate sezoniera: la contactul dintre formele de relief.  Targuri internationale- pe intersectia marilor drumuri: Leipzig, Lyon, Viena, Brno, Plovdiv.

 Orase

state  Foste capitale care mai pastreaza o parte din activitate  Capitalele  MADRID 1561  ATENA 1835  BUCURESTI 1862  CHISINAU 1944  Au decazut: Targoviste, Curtea de Arges  Centralitatea, traditia, capacitatea de controlrevenire: Moskova=1917, New Delhi-Calcutta1912

 Tipuri:  Cu

functii complexe, rolul de capitala evoluand ascendent: Paris, Londra, Madrid..  Create ad-hoc cu profil unic: Washington, Canberra, Abuja  Create ad-hoc, profil complex: Brasilia  Oras secundar fara activitati productive: Berna  Divizate: Haga-Amsterdam  Internationale: New-York-ONU, BM, FMI; Bruxelles: NATO, CE; Paris=UNESCO, OCDE; Roma-FAO; Geneva=ONU, OMM, OMS; VienaOPEC, OSCE  Crestere rapida prin importanta lor in mondializare

Se

impune in cadrul oraselor universitare: Bologna, Padova Au dimensiuni mici: Oxford, Tubingen, Princeton, New HavenYale Centre literare si artistice: Roma Congrese si festivaluri internationale: Salzburg, Edinburgh

Este

prezenta in toate orasele Specializarea unor orase mici pe seama conditiilor naturale favorabile sanatatii

Statiuni

balneare si balneoclimaterice Litorale Montane Orase muzeu Versailles, Venetia Carnavalurilor: Rio de Janeiro

 Antichitate,

evul

mediu  Forturi  Castrele romane  Orase fortarete: Verdun , Metz  Porturi militare: Sevastopol, Brest, Gibraltar

 De

pelerinajMecca, Varanasi  Santiago de Compostela… orase cu functie turistica balneara

 Dupa

structura profesionala a populatiei active  Orase mari cu functii complexe  Orase industriale  Orase de servicii  Orase elementare

 Functii

de servicii-tertiarul superior+functie industriala diversificata  Metropole nationale: Tokyo, Paris, Bucuresti  Metropole regionale: Chicago, Lyon, Iasi, Innsbruck  Capitale cu dezvoltare industriala: Madrid, Roma  Orase industriale au primit functii tertiare: Johannesburg

 Monoindustriale:     

Miniere Lupeni, Petrosani, Kiruna Siderurgice: Galati Industie mecanica-Cugir Industrie chimica-Onesti Industrie textila: Cisnadie, Buhusi

 Cu   

industrie diferentiata

Brasov Buffalo Philadelphia

 Industriale 

Lille

tertiare

1. Cu functie administrativ-comerciala=lumea a treia: Dakar, Chennai (Senegal, India)  Orase capitala apoi industriale-acum comerciale: Suceava, Targoviste 2. De servicii specializate    

 

de transporturi: New Orleans, Baikonur Comerciale si de servicii: Anger Comertul en gros: Riverside-California-citrice Comert en detail: Pascani.. Distribuie bunurile catre sate Administrativ-politice: Canberra Activitatea bancara si asigurari: Lugano-Elvetia

Sanitare

si balneo-climaterice: Vichy, Davos Universitare Companii de asigurari: Hartford-SUA Turistice: Zakopane, Eforie Sanctuar: Mecca, Betleem Militare: Brest

 Imbina

in mod echilibrat activitatile industriale cu cele de servicii  Vatra Dornei, Mangalia

 Proportia

populatiei active este in agricultura  Provin din sate  Decaderea oraselor mari  Sunt in tarile in curs de dezvoltare  Se suprapun unor arii agricole  Au un nucleu cvasiurban si apoi zone cu un pronuntat caracter rural