Curs 9.pdf

ORGANIZAREA HABITATELOR URBANE Zonele industriale Spaţiile pentru transport Organizarea circulaţiei Spatiile verzi

Orasul Radauti- zone functionale

Zonele industriale Termen caracteristic etapei industriale, zonele industriale capătă azi în contextul globalizării şi al economiei postindustriale valenţe şi soluţii noi, pentru că ele se pot dezvolta indiferent sau în strânsă legătură cu habitatele umane.  Prezenţa lor în cadrul aşezărilor, impune  -o amplasare judicioasă pentru a nu altera celelalte funcţii ale sistemului  -integrarea lor cu transportul, spaţiile comerciale, forţa de muncă şi un impact cât mai redus asupra mediului. 

ZI trebuie sa respecte planificarea spaţiala, întocmirea documentelor de mediu (bilanţ, audit, studii de impact), dimensionarea lor în funcţie de forţa de muncă şi cerinţele dezvoltării durabile.  Ex. În Germania, unui habitat de 300 000 locuitori îi poate corespunde o zonă industrială cu o suprafaţă de 400 ha.  Ex.În SUA o zonă industrială  Mare-500 ha,  Medie -250 ha  Mică-75 ha. 

 





Localizare Industriile zgomotoase, poluante sau care produc reziduuri şi necesită mult spaţiu sunt împinse de legislaţia urbană spre periferie. În funcţie de natura materialelor utilizate, ele au generat sau s-au cuplat cu o anumită categorie de transport. • Pe căile feroviare se găsesc cele care utilizează materii prime relativ voluminoase; • mărfuri uşoare sunt conectate la şosele; • căile navigabile sunt capabile să transporte cantităţi mari de materii prime sau semifinite. Caracteristicile meteorologice (vântul predominant)  -unităţile poluante se amplasează în direcţia opusă vântului, pe când cele nepoluante (mai ales industria uşoară) pot ocupa şi spaţii uneori centrale.

 funcţie de forţa de muncă        

institute de cercetare distribuitori, consumatori stabilitatea fundamentului litologic, soluţiile arhitecturale sau politicile comerciale (zonele libere de comerţ). Preţul terenurilor. ZI ocupa mai ales pe cele neproductive sau nepretabile altor utilizări. Mărimea unităţilor conduce la intercalarea lor în spaţiul rezidenţial (unităţi mici ) şi marginalizarea celor mari. Marile metropole, prin fenomenul de descentralizare – firmele au sedii tot în suburbii ca şi marii poducători.

HOLCIM-Valea Mare Pravat



În raport cu poziţia lor faţă de teritoriul rezidenţial acestea pot fi: a.în prelungire (dificultăţi de transport-Râmnicu Vâlcea); b.în paralel (permite dezvoltarea ambelor spaţiiDorohoi); c.în pană (transportul este facil, dar există un potenţial mare de poluare-Suceava); d.în balanţă (se constituie pe condiţii topografice specifice-Drobeta Turnu-Severin); e.în alternanţă (necesită măsuri de protecţie pentru mediu-Azuga);

F Materiale de constr.

B F celuloza cartoane

F.Vagoan e

f. în bandă (limitează spaţiul rezidenţial, având un potenţial ridicat de poluarePloieşti). În contextul deindustrializării, viabilitatea modelului zonelor industriale intră în declin.

Parcuri industriale Reprezintă o zonă economică delimitată in care agenţii economici se localizează având acces la infrastructură şi utilităţi, administrate de o societate comercială.  Publice/27, private/19, mixte/7 

ZONELE CU FUNCTII DE TRANSPORT Transportul este un serviciu nelipsit în habitatele umane care facilitează deplasarea călătorilor, mărfurilor, informaţiilor dintr-un loc în altul.  El include: ◦ mijloace de transport, ◦ infrastructura şi ◦ operaţii. 

Mijloacele de transport

Propulsie biologica cele cu tracţiune nonumană care implică o serie de vieţuitoare

Care implică omul (rişca, barca

propulsie mecanică Fara motor

electrice

Pe baza de combustibili

Infrastructura Spaţiul de transport este format din: -areale compacte destinate deplasării: gări, porturi, aeroporturi, staţii -reţele aeriene, terestre, subterane sau acvatice.  Reţeaua de căi de transport este formată în interiorul habitatelor umane din anumite tipuri de drumuri, iar în exterior de alte categorii, conform scopului deservirii. 

In interiroul aşezărilor umane sunt: -căi naturale nemanajate, (poteci) sau parţial amenajate specifice mediului rural sau mediului urban, însă cu un caracter informal;  - alei, considerate ca artere destinate fluxului redus de pietoni sau pentru mijloace de circulaţie uşoare care se regăsesc în spaţiile rezidenţiale, parcuri etc.;  -piste, ce sunt căi amenajate pentru aceesul specializat (biciclete, motociclte);  -bulevarde, străzi largi care constituie coridoare principale de trafic pentru oraşe;  -străzi, drumuri amenajate special în interiorul oraşelor şi satelor.  

Strada  Reprezintă cel mai cunoscut tip de cale transport şi care, prin morfologia sa formează trama stradală.  Ansamblul de străzi într-un ecosistem uman şi care poate deţine 10-20% din suprafaţa acestuia se numeşte tramă stradală.  Forma sa poate fi: ◦ riguroasă ca rezultat al unei activităţi organizate; ◦ neregulată printr-o evoluţie spontană.

Evolutie istorica. ◦ Perioada preindustrială (predominant radiar) şi din anumite materiale (pavaj piatră sau pământ) - mijlocul de deplasare pedestru,tracţiune animală. ◦ Perioada industrială, când s-a trecut la utilizarea tramvaiului, autobuzului, moment în care au apărut peste reţelele radiare, inelele de centură ◦ Mai complexe în stadiul actual, postindustrial, când predomină autovehiculul şi mijloacele de transport rapid (tren, metrou etc.). ◦ În stadiul postindustrial, modelul de transport incumbă o serie de probleme legate de congestii de trafic, accesibilitate, poluarea ◦

 Există

numeroase tipuri de trame:

1. Radiară 2. Cu două sau mai multe ramuri 3. Inelare

1. Radiar concentrice 2. Ortogonale (rectangulare) 3. Ortogonale diagonale 4. Mixte 5. Liniare

Nadlac

Sanicolaul Mare

O stradă trebuie să fie alcătuită din infrastructură şi suprastructură.  Infrastructura reprezintă totalitatea lucrărilor care susţin suprastructura şi asigură legătura cu terenul căruia i se transmit eforturile statice şi dinamice. Aceasta cuprinde terasamente sau lucrări de pământ.  Suprastructura reprezintă totalitatea componentelor care alcătuiesc corpul propriu-zis al acestora. Ea este formată din mai multe straturi suprapuse a căror compoziţie şi tehnologie de execuţie depind de importanţa, destinaţia străzii. O stradă cu un caracter modern cuprinde: ◦ substratul de 5-10cm (nisip) ◦ fundaţia de 30-50cm (balast), ◦ un strat de rezistenţă de 20-30cm (beton) şi ◦ unul de uzură constituit din asfalt, bitum, piatră cubică (Ion Gheorghe, 2001). 

O stradă în profil orizontal cuprinde: carosabilul, trotuarele, spaţiile pentru staţii, pasaje de trecere pentru pietoni sau tuneluri, sisteme de dirijare automată a circulaţiei, corpuri de iluminat.  Dimensiunile tramei stradale depind de numărul locuitorilor din sistem, de tipul şi gradul de motorizare, viteza de deplasare a fluxurilor de pietoni sau vehicule.  Pentru a asigura eficienţă procesului de deplasare acestea se proiectează pe tipuri: de penetrare, de viteză medie, mare, pietonale etc. 

I. magistrale care se leagă de drumurile naţionale; II. de legătură între magistrale şi cartierele de locuit sau zonele funcţionale;  III. de colectare care preiau fluxurile din zonele funcţionale şi îl dirijează spre magistrale sau cele de legătură;  IV. de servire locală.  Cerinţele de mediu ale unei străzi sunt la nivel sanitar, tehnic şi economic: ◦ asigurarea scurgerii precipitaţiilor,; ◦ sterilizarea faţă de agenţii patogeni; ◦ eliminarea poluanţilor emişi de mijloacele de transport; ◦ colectarea structurată a deşeurilor, ecranare faţă de aerosolii poluanţi; ◦ să optimizeze traficul prin lăţime, suprafaţă, marcare, rugozitate, rezistenţă, siguranţă etc.  

În exteriorul habitatelor umane există căi rutiere diferite care fac legătura în teritoriu sau între localităţi. 



Autostrăzile sunt drumuri de mare capacitate şi viteză, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor fiind prevăzute cu sensuri unidirecţionale, separate printr-o bandă mediană (V. Surd şi colab. 2005). Drumurile expres care se aseamănă cu autostrăzile cu diferenţa dată de numărul de benzi şi modul de separare a celor două sensuri. În România sunt drumurile naţionale (DN) separate în drumuri europene, principale, secundare, apoi drumurile judeţene (DJ), drumuri comunale (DC).

Intensitatea traficului, funcţie de care se proiectează orice drum traficul mediu zilnic, intensitatea orară după care aceste drumuri se încadrează în: a. clase tehnice (I- permit circa 3000 de autoturisme, II între 1400 şi 3000, III-550 şi 1400, IV- 100 şi 550 şi clasa V cu sub 100 de autovehicule), (V. Surd şi colab. 2005) b. durata covorului asfaltic (provizoriu care se poate folosi 2-3 ani, semipermanante pentru 5-10 ani şi definitive cu exploatare de până la 30 de ani).



Transporturile speciale se desfăşoară în mediul aerian, terestru, acvatic sau subteran.Ele se sprijină pe o reţea de conducte sau unde. Reţeaua de conducte asigură transportul unor substanţe lichide (petrol, apă) sau gaze (butan, aer pneumatic), energie electrică sau termică.

Organizarea circulaţiei  Într-un habitat uman există o circulaţie fizică a bunurilor, informaţiilor şi persoanelor. Pentru fiecare tip de element deplasat există proiectate sisteme de circulaţie. micşorarea distanţelor de parcurs; fluidizarea circulaţiei, prin introducerea unor sensuri unice, inele de circulaţie, pasarele, poduri, viaducte, transporturi multimodale; reducerea poluării mediului; reducerea costurilor de transport; semnalizare corectă, vizibilă.

În habitatele umane sunt două categorii de mijloace de transport implicate: publice şi private.

Mijloc de Capacitate tansport număr de Persoane (5pers./m2)

Număr Capacitate Viteză vehicul de /oră e pe oră transport şi sens a str. (nr. Pers/oră/ sens

Suprafaţa ocupată/ Pers.

autobuz

60-80 sau 90-100 90-150 80 (articulat)

4600 3600-6000

30 20

0,15-0,20

troleibuz

50-80

80

4000-9000

18

0,15

tramvai

150-200

70

9000-12 000 15-20

0,20

metrou

400

40

1800036000

0,20-0,30

40-50

Metroul

M

Rădăuţi

100

10

142

R

So me şu l

A

54

Mare

Vatra Dornei

B is tr iţ

BISTRIŢA

Dej

46

145

a

Paşcani

Roman

Târnăveni

125

Sighişoara

Blaj

189

TIMIŞOARA

Orăştie

Hunedoara

Tg. Secuiesc

SIBIU

S

231

Cransebeş

51

70

Ce rn a

B

Orşova

PITEŞTI

5 5

Ji u

a re nă Du

220

10

249

62

63

SLOBOZIA 35

Ar ge 610 ş

SLATINA

543

287

220

553

BUCUREŞ TI 103

100

B L

CĂLĂRAŞI

2

23

Medgidia

65

CONSTANŢA

31

Roşiori de Vede

21

ALEXANDRIA GIURGIU

Turnu Măgulele

U

A

60

99

PLOIEŞTI

Ol t

80 km

IN RA UC TULCEA

198

I 60

60

Urziceni

CRAIOVA 303

355

3

BUZĂU

Drăgă şani

Calafat 40

82

TÂRGOVIŞTE

Caracal

20

57

FOCŞANI

96

Motru DROBETA TURNU-SEVERIN

118

A

0

SFÂNTU GHEORGHE

Câmpina 43

17

15

100 000 călători pe vagonmetrou /an

Tecuci

Câmpulung

TÂRGU JIU 26

100 000 călători / troliebuz/an

GALAŢI u ză B u BRĂILA

Curtea de Argeş RÂMNICU VÂLCEA

Filia şi

20

Bârlad

ş

R 58

135

Codlea BRAŞOV Săcele

8

Petroşani

i Ti m

E

REŞIŢA

156

Făgăraş 143

Lugoj

100 000 călători / autobuz/an

33

Adjud

ALBA IULIA

DEVA

B ega

171

MA

78

Oneşti

Tro tuş

Mediaş

Sebeş 96

5

MIERCUREA CIUC

A

Brad

Mureş

Odorheiul Secuiesc

GR Ă

222

BACĂU

25

TÂRGU MUREŞ

91

Aiud

ARAD

100 000 că lători pe vagon tramvai/an

VASLUI Câmpia Turzii

U

249

Huşi

42

Turda

Alb

Vagoane metrou

EA

56

610

Număr călători/mijloc de transport/an (2004)

G

116

Troleibuze

V

N

349

62

46

O

u gr Ne

l i şu Cr Cri ş ul

Reghin

CLUJ NAPOCA

Autobuze, microbuze

IAŞI

PIATRANEAMŢ

Gherla

D

59

ORADEA Cri şul Repede

44 164

a ov

ZALĂU

Vagoane tramvai

27

Câmpulung Moldovenesc ol d

116

Pr ut

M

190

Legenda Număr vehicule în inventar(2004)

BOTOŞANI

S uc eav a SUCEAVA

11

27

Fălticeni

6

58

44

AN

A I 1733 553

Dorohoi

L

847

6126 543

BAIA MARE

A

N

I

O

610

SATU MARE S om eş

Carei

A

R

et S ir

Tisa C Sighetul Marmaţiei

RE

U

45

R

Mangalia

I

A G

A

22. INSTITUŢII. INFRASTRUCTURĂ ŞI TELECOMUNICA ŢII. TRANSPORTUL URBAN DE PASAGERI (2004)



Există o serie de studii şi inovaţii în ceea ce priveste introducerea altor categorii de mijloace de transport: trotuarul rulant (pe distanţe de 500m, cu viteze de 2,5 km/oră ce ar asigura deplasarea a 10 000 persoane pe sens, pe oră, acceleratorul pentru pietoni, vagoane suspendate, automobile mici etc. Maglev tren pe p. magnetica cu viteza de 550 km/h. Deoarece nu pot fi folosite cu infrastructura existentă, trenurile Maglev trebuie concepute integral. Liderii mondiali în domeniu sunt companiile germane Siemens şi Thyssen Krupp.

 Circulaţia

este definită totalitatea deplasărilor generată de vehicule sau pasageri, pe o anumită suprafaţă de teren special amenajată acestei utilizări.  Circulaţia este compusă din itinerarii sau rute, pe care se modelează fluxuri.  Organizarea traseelor ţine cont de orientarea fluxurilor şi de încarcarea de pasageri.

5.6.Spaţiile verzi

Spaţiile verzi sunt teritorii amenajate în perimetrul construibil sau în afara acestuia, având fondul dominant din vegetaţie, la care se pot adauga dotări cu caracter utilitar, de recreere, cultural, cu funcţii sanitare, ecologice, estetice (Filoftea Negruţiu, 1980).  Zonele cu spaţii verzi, recreative şi de agrement sunt bine conturate, au funcţii social-culturale, utilitare, economice, estetice, decorative şi sunt reprezentate prin scuaruri, parcuri, păduri, perdele de protecţie, complexe sportive, cazinouri etc.  În literatura de specialitate se folosesc termeni diferiţi: spaţiu verde, suprafeţe oxigenate, habitate naturale, pădure urbană. 



[1] Bucureşti sunt 3 m2/pers., Londra 251



Spaţiile verzi sunt componente deosebit de important în cadrul aşezărilor umane, prin rolul lor

 estetic,  de ameliorare al microclimatului schimbat de prezenţa suprafeţelor mari betonate,  de oxigenare, purificarea aerului, ecranarea poluării fonice  şi de asigurarea petrecerii timpului liber recreativ.  Atât din punct de vedere al oxigenării cât şi estetic, indicatorul pentru spaţii verzi cere o suprafaţă de 12m2/pers.[1]  Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) sugereaza o suprafaţă de 50 de metri patrati pe cap de locuitor. Romania a aderat la aceasta normă deşi media ajunge doar 18 m2/locuitor, ia în Europa media de aproximativ 25 m2/locuitor.

După complexitatea amenajării spaţiile verzi cuprind:  - parcurile publice care sunt suprafeţe amenajate total sau parţial cu specii de plante alohtone sau autohtone cu o suprafaţă de peste 20 ha, având funcţie recreativă, agrement, estetică, educativă şi ecologică. Alături de plante, ele conţin corpuri de iluminat, bănci, pubele, obiective culturale, comerciale, terenuri de agrement;  - grădinile publice sunt spaţii verzi organizate, uşor similare parcurilor, dar cu o suprafaţă cuprinsă între 3 şi 20 ha, deservind cartierele în ecosistemele umane mari pe o rază de 1 -1,5 km; 

scuarurile, destinate odihnei de scurtă durată, fiind amplasate în pieţe sau intersecţia unor artere de circulaţie, acoperă suprafeţe de 0,3-3 ha şi deservesc populaţia pe o rază de 400m;  - plantaţiile de aliniament ca şi plantbandele, însoţesc drumurile, fiind alcătuite din arbori, arbuşti, decoruri florale, bănci cu rol de odihnă scurtă, alei de promenadă sau cu scop estetic;  -aliniamentele de arbori reprezintă un element de compoziţie peisagistică, caracterizat prin dispunerea regulată a arborilor pe trasee liniare, având un rol de protecţie împotriva noxelor;  - spaţiile verzi din ansamblurile de locuit au utilizări diverse însă ele trebuie 

 Rolul

ecologic al spaţiilor verzi constă

în:  -restabilirea microclimatelor datorită suprafeţelor mari de ciment (care schimbă albedoul[1]);  -reducerea poluării cu particule, gaze;  -descreşterea eroziunii vântului (cu 2030%)  filtrarea aerului  Conduc la micşorarea efectului de seră şi apariţia insulelor de căldură.



Spaţiile verzi din habitatele umane cuprind: plante cultivate, plante native şi naturalizate.

 Plantele cultivate sunt produse prin dirijare





horticolă şi pot răspunde mediului antropizat cu toate că cele mai multe sunt specii alohtone. Ele se caracterizează prin creştere rapidă, estetică şi calităţi ecologice, rezistând la o gamă mare de dăunători, boli şi adaptare bună la microclimate, prin sisteme radiculare şi coronamente adaptabile configuraţiei infrastructurii ecosistemelor umane. Răspândirea lor este programată şi respectă principiile arhitecturale fiind pretabile parcurilor, scuarelor sau aliniamente stradale.

R

A

I

N

LEGENDA

A

Suprafaţa spaţiilor verzi în judeţe

I

Dorohoi Sighetul Marmaţiei

SATU MARE

Carei

<250 ha

M

10

C

BOTOŞANI

Rădăuţi

BAIA MARE

[250 ; 500 )

SUCEAVA

R

O

5

Câmpulung Moldovenesc

A

Vatra Dornei ZALĂU

Paşcani

BISTRIŢA

Dej

PIATRANEAMŢ

Gherla

IAŞI

[1 000; 1500)

D

ORADEA

G

[750 ; 1 000 )

L

0

Numărul judeţelor pe intervale de frecvenţă

[500 ; 750 )

Fălticeni

Roman

>1500

Reghin

N

Huşi

Turda

TÂRGU MUREŞ

O

CLUJ NAPOCA

VASLUI

BACĂU

Târnăveni

Blaj ALBA IULIA

DEVA

SIBIU

Orăştie

Făgăraş

FOCŞANI

BRAŞOV Caransebeş

Petroşani

S

Râmnicu Sărat

Câmpulung Curtea de Argeş

E

TULCEA

R

PLOIEŞTI PITEŞTI

B

Motru Orşova DROBETA TURNU-SEVERIN

TÂRGOVIŞTE

Drăgă şani

Urziceni SLOBOZIA

BUCUREŞTI

I

Filia şi

20597 ha

BRĂILA

BUZĂU

Câmpina

RÂMNICU VÂLCEA

TÂRGU JIU

A

SLATINA

BUCUREŞ TI

CRAIOVA

CĂLĂRAŞI Caracal

B 18 0 18 36 54 km

GIURGIU

Turnu Măgulele

L

G

Medgidia

Roşiori de Vede ALEXANDRIA

Calafat

U

AINA UCR

Săcele GALAŢI

REŞIŢA

2003

Tecuci

Codlea

Ã

Lugoj

Hunedoara

Adjud

Tg. Secuiesc SFÂNTU GHEORGHE

Sebeş TIMIŞOARA

50 ha

A

Brad

Bârlad

Oneşti

Mediaş Sighişoara

NEA GR

ARAD

MIERCUREA CIUC

Odorheiul Secuiesc

Aiud

V

U

Câmpia Turzii

Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate în municipii şi oraşe

R

I

A

Mangalia

CONSTANŢA

M.A RE A

U

A

Nr. jud. 15

A

14.DOMENIUL MEDIU. MEDIUL URBAN. SUPRAFAŢA SPAŢIILOR VERZI AMENAJATE ÎN JUDEŢE, MUNICIPII ŞI ORAŞE

Plantele native provin din ecosistemele originale pe care s-a dezvoltat ecosistemul uman (Pădurea Băneasa-geotop specific climatului temperat continental).  Plantele naturalizate, inclusiv cele ruderale, sunt acele specii care s-au adaptat fără asistenţă umană, pe fondul diversităţii de situri (deşeuri, clădiri demolate, ape menajere, deblee, terenuri virane etc.).  Problema constă în dezvoltarea necontrolată a celor ruderale, care scad valoarea peisagistică datorită gradului foarte mare de răspândire şi adaptare, prin germinare pe soluri sărace (Artemisia austriaca, A. Absinthium-pelin, Lamium 

Modele ale organizarii zonelor functionale EWBurgess, 1925 Cresterea oraselorChicago-zone structurate concentric 1. CBD 2. ARIA DE TRANZITIE 3. IND.MODERNA , CARTIERE MUNCITORSETI 4. REZIDENTA CLASEI BOGATE 5. DISPERSIE URBANA 

H.HOYT, 1939

CHAUNCY HARRIS

CONCLUZIE      

UK  ROMANIA-D.VERNESCU: ZONA IND-15%; ZONA IND-12,8%; INV.+CULTURA- Z FEROVIARA 3,4%; 9%;  COMERT-2,5%; TRANSP. 9%,  ZR-29,7%; NUCLEU  SPATII PLANTATE-21%; COMERCIAL 3%...  CIRCULATIA INTERNA RESTUL ..ZR, SV 13,1%; 

SUPRAFETE ACVATICE 8,8%

Bibliografie 1. MATEI, E., 2007. Ecosistemele umane. O abordare din perspectiva geografica, Editura Universitară,Bucureşti 2. UNGUREANU, AL., TURCANASU, G., 2008. Geografia asezarilor umane,editura Performantica, Iasi 3. Ianos Iaon, 2004.Dinamica urbana, Editura tehnica , Bucuresti