Curs 6.pdf

EVOLUTIA TERITORIALA A HABITATULUI URBAN

SUPRASTRUCTURILE SPATIALE URBANE

CRESTEREA SUPRAFETEI URBANE 1

• Rezultatul dezvoltarii funcţionale (completarea necesarului de FM prin migraţie sau Sn)

2

• Modificarea stilului de viata al populatiei (rezidente mari..) Los Angeles, Bucureşti

3

• Cresterea mobilitatii individuale

4

• Optiunea de a trai intr-un mediu mai putin poluat

5

• Limitari naturale si sau legislatie-cresterea densitatii intravilane. • Accentuarea diferentierii intravilanului

CRESTEREA SUPRAFETEI URBANE 

Spontana

dirijata

Tunari

A. EVOLUTIE TERITORIALA CRESTEREA SPONTANA 1. Aglutinată 2. Tentaculară 3. Absorbantă 4. Polinucleară

1. CRESTERE SPONTANA AGLUTINATA a. Crestere continua, treptata si echilibrata a constructiilor spre exterior (cel mai simplu si răspândit)

1.Orasele antice, medievale, inc. per.moderne Loc de munca si rezidenta apropiate

2. Existenta centurilor de fortificatii, noi centuri de bastioane

PARIS, VIENA, MILANO, FLORENTA, SIBIU, CLUJ, MOSCOVAcontur circular

ATENA

B. AGLUTINATA LIMITATA DE UN OBSTACOL

3. MARSILIA, BRAILA, TRIESTE=cresterea aglutinata oprita de tarm, fluvii-contur semicircular

NEW YORK STOCKHOLM. Cresterea pe insule

Centuri de cale ferata CHICAGO

BRAILA

CHICAGO -7 LINII PRINCIPALE SI 4 AUXILIARE

2, TENTACULARA- DEZVOLTAREA PE DIRECTII PREFERENTIALE, AXE DE TRANSPORT, LINII DE RELIEF, ARTERE HIDROGRAFICE

• Oras modern cu transport rapid

Disjunctia intre locul de munca şi reşedinţa

• Tokio • Moscova • Buenos Aires

Cai ferate Navetatrenuri cu frecvenţă mare

• Nordul Italiei (Milano, Napoli, 1964) • Germania

Autostrazi (2RM)

754km 5500km  www.ghidrutier.com 

MILANO

MOSCOVA

TENTACULARA- DEZVOLTAREA PE DIRECTII PREFERENTIALE, AXE DE TRANSPORT, LINII DE RELIEF, ARTERE HIDROGRAFICE

• Africa (RAS, Cote D’Ivoire Cartierele albilor

• St. Etienne Relief

• Perm (r.Kama) “Ribbon development” UK (orase mici) • Berna (sit meandra), • Helsinki (sit peninsula) Crestere liniara

Relief. Conditii restrictive • Vatra Dornei, Piatra Neamt, Iasi

P.NEAMT

3. CRESTERE ABSORBANTA

Suprafetele agricole dispar-spatii rezidentiale, industrie, comert

Bucuresti… Berlin- 1920, 23 sate. (Pankow) Paris: Montmartre, N Passy, V Charonne, E Bourg la Reine

Se dezvolta in mijlocul unei retele dense de habitate rurale sau urbane mici.

Localitatile absorbite pot continua sa functioneze cu structuri administrati ve proprii

UK, Franta, Italia, SUA: Chicago, San Francisco

Pot pierde functia administrativa: Germania, India, Elvetia, Rusia

India, Rusia Băneasa, Colentina Tei Inglobarea unor asezari neabsorbite

4. POLINUCLEARA- MAI MULTE NUCLEE URBANE

• Sudarea oraselor comerciale medievale cu cele ecleziastice:

• City si Westminster

Istanbul, Shanghai

• Sudarea oraselor medievale fortificate cu foburgurilecartiere din afara cetatii • Pastreaza in nume: Faubourg Saint AntoineParis (ebenistilor/ • mobila lux)

Londra

Timisoara, Sibiu, Dubrovnik

au avut origine, specific functional, sit si fizionomie diferita

• Orase vechi+asezarile negustorilor, colonialistilor: Istambul: Galata, Pera • Rabat Sale

• Orase vechi+orase noi ale refugiatilor

(Erlanger;hughen oti)

• Interventii statale • ROMA: Cita Universitaria, Cinecitta etc • LONDRA (orase satelit) • Stockholm (orase satelit)

Budapesta

• Nucleele feroviare industriale aparute la distante de orasele vechi…trept at s-au unit:

Roma

Suceava

POLINUCLEARA- MAI MULTE NUCLEE URBANE,

• Bariera naturala • Londra • North Kansas si Kansas Cyty

EFECTE 

Crestere rapida a populatiei lipsa locurilor de munca  Lipsa locuintelor  Greutati pentru dezvoltarea infrastructurii 



Aparitia cartierelor saracacioase: bidonville sau gourbi ville, barridas, favelas, slums sau shanty towns



Mumbay

www. instituteformodern.co.uk

B. CRESTERE DIRIJATA Sec XVII, Europa de vest-Amsterdam/polder urban, plan radiar concentric  Constantin Brancoveanu-Bucuresti (Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei, B-dul Kisselef Regulamentul oragnic.  UK-legi de igiena urbana-secolul 19, planuri sistematice  Planuri de amenajare urbana puternica in statele socialiste  Expropriere si aparitia proprietatii colectiveGermania, China, Romania

SUPRASTRUCTURILE SPATIALE URBANE

Rezultatul cresterii rapide a populatiei, intravilanelor si a densitatii retelelor de asezari 1. conurbatiile 2. interurbatiile 3. aglomeratiile urbane 4. megalopolisurile

1. CONURBATIILE Patrick Geddes-UK  Apropierea intravilanelor unor orase dinamice situate la distante mici cu profil functional identic, asemanator/acceasi varsta.  ONU-1,4 mil loc. 

      

Autonomie ca unitate adminstrativa Structuri urban-edilitare comune: apa, curent electric, transport, canalizare, statii de epurare Uneori pot avea si conducere comuna: Ruhr-1920 Exploatarea resurselor Prelucrarea minereurilor Industria textila Orase tinere, monotone, dezvoltate haotic

RENANIA DE NORD - WESTFALIA, Conurbatia Ruhr (5 mil. loc.)

DONBASS-DONETK, MAKIIVKA, HORLIVKA

SILEZIA SUPERIOARA: KATOWICE, BYTOM, GLIWICE

YORKSHIRE; LEEDS, BRADFORD, HALIFAX

KITAKYOUSHU: YAWATA, TOBATA, KOKURA, MOJI

ST. PAUL- MINEAPOLIS

COPENHAGA-MALMÖ

 Rhin/Ruhr-5

mil loc  Donbass-Donetk, Makiivka, Horlivka  Silezia superioara: Katowice, Bytom, Gliwice  Yorkshire; Leeds, Bradford, Halifax  Kitakyoushu:Yawata, Tobata, Kokura, Moji  Hunedoara-Deva –Simeria  Un tip de conurbatie- tendinta de strangere a legaturilor dintre orasele pereche: capat de pod, fluviu, stramtoare: St. PaulMineapolis  Copenhaga-Malmo

2. INTERURBATIILE Nils

Bjorsjo Orase care nu difera ca dimensiuni Difera ca  Profil functional, unele cu o specializare industriala  Varsta  Origine

2. INTERURBATIILE 1. Oras

vechi comercial+oras nou industrial  Mannheim (administrativ)-Ludwigshafen (port la Rhin), (Germania)  Marsilia-Aix-en-Provence  Edinburgh-Leith  Randstadt Holland: Haga-AmsterdamRotterdam+orase mai mici, 3,5 mil. loc.  Hanshin: Kyoto (vechea capitala)-Osaka (comercial)-Kobe (port industrial) (17 mil. Loc.)

RANDSTADT HOLLAND: AMSTERDAM, ROTTERDAM, HAGA, UTRECHT

3. AGLOMERATIILE (MONOCENTRICE)  Superorganisme

urbane aparute in jurul unui centru puternic. Atrag orasele secundare, diminueaza autonomia, unele pastreaza forme de auto-administrare.  Centrul –singurul cu profil functional complex.  Centrele secundare sunt specializate.  Paris: Versailles-turism; Saint -Denis, Saint -Ouen, Boulogne-Billancourt =industriala; Gennevilliers-portuar, Orlytransport aerian; Massy-invatamant superior etc.

AGLOMERATIILE (MONOCENTRICE)  Lille-Roubaix,

Turcoing-industrie textila  Londra (cea mai veche din lume)  Manchester  Berlin  Los Angeles  Moscova, Buenos Aires  Seul, Mumbay, Baku, Shanghai  Tokio

Modificarea raporturilor asezarii centru cu cele secundare:  Polonia-Łodz era in 1831 un sat, fata de Zgierz care era centru, industria textila  India, Chandanagar colonie franceza a decazut dupa eliminarea Frantei ca putere colonizatoare-Calcutta  Structura si delimitarea: 1. centru; 2. suburbiile mai apropiate, mai compacte, densitate mare, dinamica populatiei cu naveta facila 3. Aureola externa, densitate mai mica, populatie dinamica 

Ex. Copenhaga: 1. 60-250 loc/ha; 2. 30-80 loc./ha; 3. sub 30 loc./ha

2. 30-80 loc./ha

sub 30 loc./ha 1. 60-250 loc/ha



Copenhaga

 Delimitare:

 



  

limita in care densitatea ramane constanta Linia pe care se desfasoara cele mai intense deplasarile zilnice centripete. Distributia localitatilor care dau peste 50% din populatia activa spre centru sau alte nuclee. Limita unde piata imobiliara ramane constanta. Este necesara? Pentru administrare

Poate sa fie modificta prin evolutie, este in continua dinamica.  Mai mica: Londra  Poate fi mai mare initial –Paris-1961, 12000kmp  Centrul poate fi depopulat prin aparatia CBD: scade prin tertiarizare, Bruxelles14%  Orasele satelit. UK dupa 2RM  Unele pot deveni treptat aglomeratii monoscentriste: Koln 

4. MEGALOPOLISURILE Jean Gottman  Cea mai inalta forma de hipertrofie urbana.  Cuprind, subordoneaza conurbatiile, interurbatiile, aglomeratiile monocentrice, orase, sate.  Aspect de ansabluri de habitate urbane extinse pe suprafete mari.  Se dezvolta preferential pe axe, tarmuri, vai, linii de contact.  Cuprind si spatii agricole, vegetatie naturala…  BOSWASH-BOSRICH  TOKAIDO  EUROPA VESTICA 

BOSWASH-BOSRICH  600Km  42 mil.loc  Functii de conducere politica si financiara  Conditiile vietii portuare 

Megalopolis emergent  Coridorul Chicago-Pittsburgh (Detroit-Windsor, Cleveland, Milwaukee, Pittsburgh).  Transfrontalier  30 mil loc  Los Angeles-San Diego  NV Mexic: Tijuana 

CORIDORUL CHICAGO-PITTSBURGH (DETROITWINDSOR, CLEVELAND, MILWAUKEE, PITTSBURGH)

 TOKAIDO  65

mil loc.  Aglomeratiile Tokio-Kanto-Nagoya  Interurbatia Hanshin,  conurbatia Kitakyushu,  orase  Peisaj disjunct  Axa feroviara-deplasarea fortei de munca

 Europa-Megalopolis

emergent  Europa- Spatiile nationale-structuri policentrice  Mtii Pennini conurbatia Yorkshireaglomeratia Birmingham, ManchesterLiverpool-13 mil.loc  Ruhr-Rin-12 milioane: conurbatia Ruhr+valea Wuppertal+aglomeratiile renane; Koln, Bonn+cvasi-continua regiune urbana pe Rinul mijlociu: Rin-Main 7 mil.

Megastructura Ranstadt Holland: Amsterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht, Bruxelles, Antwerpen-15 mil. Loc  Lille, Carleroi, Liege  Europolis-blue banana..ROGER BRUNET-flexigonpentagon-tendinta de fuzionare…GPBUKFEAI 

Gert-Jan Hospers (2002). Beyond the Blue Banana? Structural Change in Europe's Geo-Economy (pdf). 42nd EUROPEAN CONGRESS of the Regional Science Association Young Scientist Session - Submission for EPAINOS Award August 27-31, 2002 Dortmund, Germany. Retrieved on September 27, 2006.

Blue

Banana 120 milioane loc. Triunghiul 70 mil. loc. Pentagonul, 120 milioane locuitori Flexigonul 200-250 milioane

 China-Raul

perlelor-S-Hong-Kong 7,5mil. loc.+Guangzhou -14 mil. loc.+Foshan  Shanghai+Nanjing+Wuxi, Suzhou, Changzhou - 35 mil (Fluviul Changjiang)  Triunghiul Beijing Tianjin, Tangshan-25 mil.  Estul Taiwan-20 mil  Sudul Coreei-35 mil

BARIERE OROGRAFICE  Sao

Paulo+Rio de Janiro  Santiago de Chile+Valparaiso  C.Mexic+Puebla  Pretoria+Johannesburg (Soweto, East Rand, West Rand  Delta Gange Brahmaputra  Valea Nilului Inferior  N Jawa  Densitati agricole de peste 1000loc/kmp

Concluzie  Hipertrofia urbana este favorizata de: 

    



Critici  

   

Dezvoltarea vietii portuare Resurse abundente ale subsolului Traditii urban-industriale Concentrarea capitalului Agomerarea fortei de munca Ocuparea unor terenuri fertile Parasirea unor zone si concentrarea in altele Supracongestionarea cailor de comunicatii Poluare Probleme de alimentare….

Evitarea sau franarea aparitiei lor in alte zone

Bibliografie 1. UNGUREANU, AL., TURCANASU, G., 2008, Geografia asezarilor umane, editura Performantica, Iasi 2. Ianos, I. Humeau J.B. 2000. Teoria sistemelor de asezari umane, Editura tehnica, Bucuresti Gottman, J, 1961, Megalopolis/the urbanized northeastern seabaord of United States, Cambridge, SUA