Analiza Bugetului De Stat.docx

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR Specializarea: MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ ŞI AUDIT ANUL I

Coordonator proiect: Conf. univ. dr. Ispas Roxana Student: Giurescu Denisa Petronela

DROBETA TURNU SEVERIN 2018

ANALIZA BUGETULUI DE STAT Noţiuni introductive Activitatea economică se desfăşoară în fiecare ţară potrivit unui mecanism propriu, numit mecanism economic. Acesta reprezintă un sistem de metode de conducere economică, de obiective ce determină conducerea şi de structuri organizatorice (instituţionale, suprastructurale, juridice) prin care se efectuează conducerea În acest sistem de conducere se includ: principiile fundamentale de conducere, organizarea economiei şi conexiunile între componentele acesteia, sistemul pieţei, criteriile de eficienţă, pârghiile economice, sistemul informaţional. Principala funcţie a acestui mecanism este cea de conducere şi reglare a proceselor economice, condiţionate de raporturile de interese. Un rol important în realizarea acestei funcţii revine pieţei concurenţiale, pe care se reglează raportul de interese prin participarea agenţilor economici la formularea cererii şi ofertei, la înfăptuirea lor şi a echilibrului economic. În acest context un rol însemnat revine şi statului, în două ipostaze: agent economic prin nimic deosebit de ceea ce reprezintă (ca drepturi, atribuţii şi obligaţii) oricare alt agent economic, dar şi ca autoritate publică ce crează şi execută cadrul legislativ şi poate influenţa derularea mecanismului economic prin însăşi forţa sa economică, precum şi prin pârghiile economico-financiare la care poate apela, ca de exemplu: pârghia fiscală, pârghia vamală, pârghia cheltuielilor publice. Aceste pârghii se adaugă la cele generate de piaţa însăşi, respectiv preţul, costul, profitul, dobânda ş.a. Sistemul bugetar este cadrul organizatoric prin care se încasează veniturile bugetare, se repartizează şi se cheltuie. Reprezintă totalitatea relaţiilor economice sub formă bănească, rezultat al repartiţiei venitului naţional, relaţii ce apar cu prilejul constituirii şi repartizării de fonduri centralizate la şi de la dispoziţia statului, precum şi a unităţilor administrativ teritoriale, în scopul satisfacerii unor interese generale ale societăţii ori colectivităţilor publice. Principalele caracteristici ale acestor relaţii economice sunt: conţinutul economic, exprimarea valorică, rezultatul repartiţiei valorii nou create, constituirea şi repartizarea de fonduri centralizate, implicarea puterii de stat, satisfacerea unor nevoi publice. Sistemul bugetar are aşadar componente distincte, pentru care se poate utiliza si expresia de subsisteme bugetare. Bugetul de stat reprezintă o categorie fundamentală a ştiinţelor finanţelor, ce se poate aborda din punct de vedere juridic şi economic. Sub aspectul său juridic, bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede şi autorizează în formă legislativă cheltuielile şi resursele statului, având caracter obligatoriu fiind supus aprobării Parlamentului. Reprezintă un act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a acestuia, elaborându-se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influenţată de concepţiile politice, economice şi sociale specifice fiecărei perioade.

Ca document oficial, bugetul de stat evidenţiază nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua în viitor şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului. Abordarea economică se referă la corelaţiile macroeconomice şi în special legătura cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut. Un anumit nivel al PIB şi măsura în care acesta este repartizat pentru formarea brută de capital şi consum determină nivelului indicatorilor bugetari şi constituie baza evoluţiei favorabile a resurselor în viitor. Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă bănească ce iau naştere în procesul repartiţiei produsului intern brut, în conformitate cu obiectivele de politică economică socială şi financiară ale fiecărei perioade. Aceste relaţii au dublu sens: pe de o parte, ca relaţii prin care se mobilizează resursele băneşti iar pe de altă parte ca relaţii de repartizare a acestor resurse. Relaţiile de mobilizare a resurselor sunt relaţii de repartiţie a PIB în favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, al prelevărilor din venituri şi atragerile de disponibilităţi temporar libere prin împrumuturile de stat intern. De asemenea se creează relaţii ale statului cu străinătatea concretizate în finanţări externe. Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt şi mediu. Pe lângă bugetul de stat,caracteristic oricărei economii naţionale, există şi următoarele tipuri de bugete:  Bugetul economic este caracteristic ţărilor dezvoltate şi reprezintă pe lângă un buget de stat clasic şi resursele societăţii şi destinaţia lor.  Bugetul economiei naţionale este un ansamblu de conturi ale naţiunii, care reflectă pentru anul în curs şi pentru anul următor previziunile asupra tuturor agenţilor economici din ţara respectivă. Forma care se întocmeşte diferă de la o ţară la alta. Bugetul economiei naţionale este un instrument cu ajutorul căruia guvernul se informează asupra situaţiei economico-financiare a ţării. Nu are caracter de lege, el nu se substituie bugetului de stat. De regulă, este un buget informativ, orientativ şi nu este executoriu, în consecinţă nu se supune aprobării legislativului. Bugetul economiei naţionale serveşte ca baza pentru argumentaţia financiar-economică, politică şi socială a guvernului.. Cu ajutorul „bugetului economiei naţionale”, guvernul poate identifica efectele directe şi indirecte produse în economie prin aplicarea unor măsuri care vizează creşterea economică. Bugetul public (de stat) se elaboreaza pornind de la bugetul economiei nationale, insa cuprinde numai resursele si cheltuielile autoritatii publice. Bugetul public se supune in mod obligatoriu discutiei amanuntite a Parlamentului si aprobarii acestuia. După aprobarea de catre Parlament, bugetul de stat devine lege si astfel, este posibila incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor publice. Veniturile şi cheltuielile publice nu sunt simplii indicatori ai bugetului de stat, ci îndeplinesc rolul unor pârghii folosite de stat pentru stimularea dezvoltării sau restrângerii unor activităţi, a producţiei şi consumului anumitor produse, pentru influenţarea anumitor categorii sociale în realizarea acţiunilor în care statul este direct interesat. Volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetare diferă de la stat în funcţie de nivelul de dezvoltare economică a ţării, de condiţiile social-politice interne şi de conjunctura internaţională.

La nivelul fiecărui stat se elaborează mai multe categorii de bugete corelate care alcătuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferenţiat în funcţie de structura organizatorică a fiecărui stat: tip unitar(Franţa, Anglia, Suedia etc) şi tip federal (SUA, Canada, Elveţia etc). Bugetul este elaborat şi aprobat pentru o perioadă de 12 luni. Anul bugetar poate să coincidă sau nu cu anul calendaristic. Universalitatea este principiul potrivit căruia veniturile şi cheltuielile publice trebuie să fie înscrise în buget în sumele lor totale, fără omisiuni şi fără compensări reciproce. Bugetul de stat este cel mai important buget în cadrul sistemului unitar de bugete. La bugetul de stat se varsă majoritatea impozitelor şi o parte din taxe şi contribuţii, precum şi alte venituri specifice. Din bugetul de stat se finanţează activitatea tuturor ministerelor (inclusiv a unei părţi din instituţiile subordonate acestora), dar şi activitatea unor autorităţi publice. De la bugetul de stat se alocă sume pentru aproape toate domeniile de activitate. Structura bugetului de stat este formată din totalitatea veniturilor bugetare şi a cheltuielilor bugetare. În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat în perioada 2013-2017:

DENUMIRE INDICATOR

2013

2014

2015

2016

2017

Venituri Totale

90.945.056

94.513.744

111.526.503 105.033.837 102.822.119

I.Venituri curente A.Venituri fiscale -impozit pe profit -impozit pe venit COTE ŞI SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT -impozite şi taxe pe proprietate -TVA SUME DEFALCATE DIN TVA -accize B.Contribuţii C. Venituri nefiscale -venituri din proprietate -vânzări de bunuri şi servicii II. Venituri din capital

86.694.036 80.175.152 10.893.179 22.512.544 -14.619.347

86.878.326 80.538.106 12.190.291 23.441.719 -15.053.968

96.633.813 88.932.446 13.591.049 25.913.921 -17.229.023

95.623.745 88.251.589 14.331.284 25.871.374 -17.363.574

92.444.106 84.731.037 14.982.603 28.006.237 -18.852.241

50.974

1.685.304

1.127.812

1.160.600

122.400

51.827.033 -15.216.743

50.878.470 -19.290.756

57.063.020 -21.257.767

52.342.288 -18.693.935

51.826.600 -19.355.607

19.798.031 160.464 6.358.420

22.755.436 175.289 6.164.931

24.823.500 183.846 7.517.521

25.976.192 660.600 6.711.556

25.395.300 719.200 6.993.869

4.177.549

4.309.095

5.561.654

4.931.298

5.092.636

2.180.871

1.855.836

1.955.867

1.780.258

1.901.233

299.768

286.258

392.070

408.145

425.284

III. Operaţiuni 6.605 financiare IV.Sume primite de 4.309.894 la UE sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări

118.532

28.803

4.783.897

14.471.817

28.947

29.729

Cheltuieli Totale

109.890.484 115.615.951 133.284.696 132.233.926 130.321.185

Cheltuieli curente I CHELTUIELI DE PERSONAL II BUNURI ŞI SERVICII III DOBÂNZI IV SUBVENŢII V. TRANSFERURI ÎNTRE UNITĂŢI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE VI.ALTE TRANSFERURI VII. PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE VIII.ASISTENŢĂ SOCIALĂ IX. ALTE CHELTUIELI Cheltuieli de capital Operaţiuni financiare

105.453.642 110.670.424 125.631.664 125.359.612 124.097.625 19.890.226 21.239.724 21.256.134 21.513.168 21.708.617 4.405.545

5.169.633

5.812.272

5.877.178

6.009.169

9.208.090 3.290.403 27.797.287

8.724.343 4.015.259 29.988.502

8.651.133 4.220.601 962.802

10.070.023 4.233.312 100.000

11.015.516 4.232.032 107.000

11.251.514

11.443.561

36.285.904

32.458.553

29.482.878

11.851.658

11.698.666

11.319.938

12.096.801

11.744.336

13.368.918

13.837.472

16.831.893

4.181.274

16.717

1.980.775

2.953.580

2.927.589

2.254.978

2.647.875

2.446.021 2.662.447

2.850.058 2.733.686

4.324.272 3.329.095

4.319.954 2.554.360

3.649.092 2.574.468

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice Se poate observa faptul că în perioada 2013-2017 bugetul de stat al României este un buget deficitar, întrucât nivelul cheltuielilor bugetare depăşeşte nivelul veniturilor bugetare. În ceea ce priveşte veniturile bugetului de stat, putem constata evoluţia fluctuantă a acestora pe parcursul perioadei analizate, având o perioadă de creştere între 2013-2015, urmată de o scădere în următoarele două exerciţii bugetare.

Venituri Totale 120,000,000 100,000,000

80,000,000 60,000,000 Venituri Totale

40,000,000 20,000,000

0 2013 2014 2015 2016 2017 Exerciţiu bugetar

Cea mai mare valoare a veniturilor bugetului de stat se înregistrează în anul 2015, crescând cu 22,63% faţă de anul 2013, respectiv cu 18% faţă de anul 2014. Această creştere se datorează îmbunătăţirii modului de colectare a taxelor şi impozitelor, aspect ilustrat şi prin creşterea impozitului pe profit cu 11,5% , creşterea impozitului pe venit cu 10,55%, precum şi creşterea TVA cu 12, 16% faţă de valorile înregistrate în anul 2014.

Structura veniturilor fiscale în anul 2015

19%

10% 22%

-impozit pe profit -impozit pe venit

49%

-TVA -accize

În perioada 2016-2017 nivelul veniturilor bugetare scade cu 5,82%, respectiv cu 7,8% comparativ cu exerciţiul bugetar aferent anului 2015, ca urmare a scăderii nivelului înregistrat de taxa pe valoare adăugată în bugetul de stat. Această descreştere a TVA poate fi explicată prin faptul că în anul 2016 cota standard de TVA a scăzut de la 24% la 20%, urmată de o scădere şi în anul 2017 de la 20% la 19%, iar TVA reprezintă una dintre principalele surse generatoare de venituri bugetare.

Evoluţia TVA în perioada 2013-2017 58,000,000 56,000,000 54,000,000 52,000,000 50,000,000 48,000,000

57,063,020 52,342,288 51,826,600

51,827,033 50,878,470

46,000,000

2013

2014

2015

2016

2017

TVA

În graficul de mai sus se poate observa nivelul taxei pe valoare adăugată, evoluând într-un mod similar cu veniturile bugetare, cu un nivel maxim în anul 2015, ca urmare a unui trend ascendent înregistrat şi în precedentele două exerciţii bugetare, şi apoi o regresie a TVA în perioada 2016-2017, ca urmare a modificărilor fiscale privind cota standard de TV. Cheltuielile bugetului de stat au evoluat progresiv în perioada 2013-2015, iar în următoarele două exerciţii bugetare au scăzut cu 0,78%, respectiv cu 2,23% în exerciţiile bugetare aferente perioadei 2016-2017.

Cheltuieli Totale 140,000,000 120,000,000 100,000,000 80,000,000 Cheltuieli Totale

60,000,000 40,000,000 20,000,000 0 2013 2014 2015 2016 2017

În ceea ce priveşte distribuţia cheltuielilor pe principalele titluri, se observă faptul că ponderea cea mai mare se înregistrează de către transferurile între unităţi ale administraţiei publice, în timp ce ponderea cea mai mică o au subvenţiile precum şi alte cheltuieli bugetare.

Structura cheltuielilor bugetare în anul 2015 I CHELTUIELI DE PERSONAL

2% 13%

II BUNURI ŞI SERVICII

19%

III DOBÂNZI IV SUBVENŢII

12%

4%

V. TRANSFERURI ÎNTRE UNITĂŢI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

9%

VI.ALTE TRANSFERURI

3%

VII. PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE POSTADERARE VIII.ASISTENŢĂ SOCIALĂ

11%

27%

IX. ALTE CHELTUIELI

Anexele legii bugetului de stat Bugetul, în ansamblul lui, este un document extrem de voluminos, el cuprinzând adesea peste 15.000 de pagini. Ceea ce se publică în Monitorul Oficial este doar Legea bugetului de stat şi respectiv Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, care cuprind circa 20 de pagini de text şi anexele lor. În articolele Legii bugetului de stat sunt înscrise: - volumul total al veniturilor, cheltuielilor şi a deficitului bugetar, aşa cum au fost acestea aprobate de către Parlament; - structura veniturilor în raport cu natura şi provenienţa lor; - structura economică a cheltuielilor grupate în cheltuieli curente, cheltuieli de capital şi operaţiuni financiare, precum şi regulile ce trebuie respectate de către cei care decid în privinţa efectuării acestor cheltuieli; - structura cheltuielilor în raport cu destinaţiile lor: servicii publice generale; apărare, odine publică şi siguranţă naţională; cheltuieli social – culturale; cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică; cheltuieli pentru acţiuni economice; pentru fonduri la dispoziţia Guvernului şi pentru cheltuieli aferente datoriei publice; - transferurile, cotele şi sumele defalcate pentru bugetele locale; veniturile şi cheltuielile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Toate acestea îşi găsesc detalierea în anexele la legea bugetului de stat, ce fac parte integrantă din legea aprobată, ca de exemplu: - sinteza bugetului de stat, detaliată la venituri pe capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli pe capitole, subcapitole, paragrafe şi titluri; - sinteza cheltuielilor bugetare pe surse de finanţare, cu detaliere pe părţi, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole şi alineate, după caz; - bugetele ordonatorilor principali de credite li anexele la acestea; - sume defalcate pentru bugetele locale; - categorii de venituri şi cheltuieli aferente bugetelor locale; - veniturile şi cheltuielile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, detaliate corespunzător; - alte anexe. Numărul anexelor diferă în funcţie de numărul anexelor specifice care trebuie anexate la legea bugetul de stat. Spre exemplu, în 2014, anexele care au însoţit legea bugetului de stat au fost următoarele:

1) Anexa nr.1 – BUGETUL DE STAT pe anii 2012-2014 şi estimări pe anii 2015-2017 SINTEZĂ 2) Anexa nr.2 – SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanţare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole şi alineate, după caz pe anii 2012-2014 şi estimări pe anii 2015-2017 3) Anexa nr.4 Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, pe anul 2014 şi estimării pe anii 20152017 4) Anexa nr.5 Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi Municipiului Bucureşti pe anul 2014 şi estimări pe anii 2015-2017 5) Anexa nr.6 Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale pentru anul 2014 şi estimări pe anii 2015-2017 6) Anexa nr.7 Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2014 şi estimări pe anii 2015-2017 7) Anexa nr.8 Numărul maxim de posturi finanţate pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult, pe anul 2014 şi estimări pe anii 2015-2017 8) Anexa nr.9 Categoriile de venituri şi cheltuieli aferente bugetelor locale pe anul 2014 9) Anexa nr.10 Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe anii 2012-2017 Cea mai voluminoasă anexă la legea bugetului de stat, cuprinzând aproximativ 3.000 de pagini, este anexa nr.3. În această anexă, sunt defalcate alocaţiile bugetare pe fiecare ordonator principal de credite. La fiecare ordonator principal de credite, întâlnim următoarea structură: - sinteza fondurilor alocate pe surse - sumele alocate de la bugetul de stat a)bugetul pe capitol, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole şi aliniate b)cheltuielile cu salariile c)numărul maxim de posturi şi fondul aferent salariilor de bază - bugetul instituţiilor publice subordonate şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii

-

-

-

-

sumele alocate din credite externe sumele alocate din fonduri externe nerambursabile proiectele cu finanţare nerambursabilă a)sinteza proiectelor cu finanţare nerambursabilă b)fişa proiectelor cu finanţare nerambursabilă bugetul pe programe a)sinteza finanţării programelor b)fişa programelor cheltuielile de capital a)programele de investiţii publice, pe grupe de investiţii şi surse de finanţare b)fişele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investiţii programele de integrare europeană

Defalcarea pe ordonatorii principali de credite a sumelor prevăzute la partea de cheltuieli în bugetul de stat Cheltuielile bugetare sunt detaliate în bugetele ordonatorilor principali de credite pe surse de finanțare, iar în cadrul acestora pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole și alineate de cheltuieli. Pentru exemplificare, prezentăm repartizarea sumelor alocate în bugetul de stat pe perioada 2013-2017, pe ordonatori de credite: ORDONATOR DE CREDITE Administraţia Prezidenţială Senatul României Camera Deputaţilor Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Curtea Constituţională Secretariatul General al Guvernului Consiliul Legislativ Curtea de Conturi Consiliul Concurenţei Avocatul Poporului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Consiliul Naţional al Audiovizualului Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Ministerul Apărării Naţionale Ministerul Culturii Ministerul pentru Societatea Informaţională Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Ministerul Transporturilor Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului Ministerul Tineretului şi Sportului Ministerul Finanţelor Publice Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale

SUMA(mii lei) 40.445 104.166 224.045 71.515 14.813 886.662 203.570 53.242 9.733 11.926 8.535 8.829.361 686.529 23.692.977 7.357.291 579.893 493.178 9.133.831 14.827.360 407.530 492.964 3.466.981 20.061.358

Ministerul Fondurilor Europene 1.766.723 Ministerul Justiţiei 2.710.586 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţie Publice 5.005.620 Ministerul Muncii, Familiei, Protecţie Sociale şi Persoanelor Vârstnice 36.721.160 Ministerul Public 709.281 Ministerul Sănătăţii 6.800.576 Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor 2.826.878 Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri 1.132.139 Serviciul Român de Informaţii 1.392.105 Serviciul de Informaţii Externe 225.380 Serviciul de Protecţie şi Pază 148.795 Serviciul de Telecomunicaţii Speciale 250.057 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării 11.997 Academia Română 422.467 Institutul Cultural Român 28.200 Consiliul Superior al Magistraturii 90.467 Consiliul Economic şi Social 2.716 Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor 16.780 Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului 18.634 Agenţia Naţională de Integritate 37.843 Autoritatea Electorală Permanentă 32.286 Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter 2.994 Personal Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor 528.299 Agenţia Naţională de Presă AGERPRES 19.250 Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor 11.718 Societatea Romană de Radiodifuziune 192.948 Societatea Romană de Televiziune 185.835 Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat 8.373 Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva 2.334 regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor 21.891 TOTAL 152.982.237 Sursa: Ministerul Finanţelor Publice După cum se poate observa din datele prezentate în tabel, sumele cele mai mari sunt alocate pentru Ministerul Muncii, Familiei, Protecţie Sociale şi Persoanelor Vârstnice în proporţie de 24%, Ministerul Finanţelor Publice 13,11%, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 15,48 % precum şi pentru Ministerul Transporturilor în procent de 9,69% La polul opus, cele mai mici sume distribuite din bugetul statului au fost repartizate către următorii ordonatori principali de credite:   

Consiliul Naţional al Audiovizualului – 0,005% Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 0,005% Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 – 0,001%



Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal -0,002% Elaborarea proiectului bugetului de stat

Elaborarea proiectului bugetului de stat - reprezintă prima etapă a procesului bugetar la nivelul acestui buget, care constă în formularea propunerilor privind veniturile şi cheltuielile bugetare de către ordonatorii de credite, comunicarea acestora Ministerului Finanţelor Publice la nivelul căruia are loc centralizarea într-un document numit proiect al legii bugetului de stat; - este documentul elaborat de către Guvern şi Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum şi a proiectelor bugetelor locale. Elaborarea proiectului de buget se bazează pe: - prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali din anul bugetar pentru care se întocmeşte bugetul şi ale celor pentru următorii trei ani; - politici fiscale şi bugetare; - prevederile memorandumurilor de finanţare, de înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale, semnate şi/sau ratificate; - politicile şi strategiile sectoriale, priorităţile stabilite în formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite; - propuneri de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite; - programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni de ansamblu, programe ce sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program; - propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale; - posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar. Aceşti indicatori sunt elaboraţi de organele abilitate, până la data de 31 martie a anului curent, urmând a fi actualizaţi pe parcursul desfăşurării procesului bugetar. Procesul elaborării proiectului de buget se desfăşoară pe baza unui calendar ce stabileşte termenele limita pentru fiecare subetapa a acestuia. Legea bugetară anuală Pentru a produce efecte juridice legea bugetară adoptată de Plenul celor două Camere ale Parlamentului trebuie supusă promulgării de către seful statului conform art. 77 din Constituţie şi totodată se dispune şi publicarea în Monitorul Oficial. Preşedintele poate emite decretul de promulgare sau poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii după care în termen de 10 zile este obligat să o promulge. În cazul încălcării prevederilor Constituţiei, Preşedintele poate cere Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea acestora şi dacă se declară constituţionalitatea legii ea trebuie promulgată de Preşedinte în cel mult 10 zile şi intră în vigoare la 3 zile după publicarea în

Monitorul Oficial sau la o dată prevăzută în textul ei. Conform Legii nr. 500/2002 legea bugetară are caracter temporar. Dacă legea bugetului de stat şi cea a bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică, în continuare, bugetele anului precedent până la adoptarea noilor bugete. În această ipoteză bugetele exerciţiului bugetar expirat ultraactivează, în sensul că deşi şi-au încetat valabilitatea, ele se aplică în continuare până la adoptarea noilor bugete. Execuţia bugetului de stat Instituţiile care au competenţă legală în execuţia bugetului de stat sunt : Guvernul care exercită conducerea generală a execuţiei bugetelor centrale, Ministerul Finanţelor Publice care asigură echilibrul bugetar şi aplicarea politicii financiare a statului, ordonatorii de credite care dispun sau aprobă orice acţiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public. Ordonatorii de credite sunt de 3 grade : ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, ordonatori secundari de credite (conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică), care aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii şi a celor din bugetele fondurilor speciale, ordonatori terţiari de credite (conducători din instituţiile publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali sau secundari de credite) şi care utilizează creditele bugetare repartizate pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre şi pe ordonatori de credite. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului financiar şi pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, după deschiderea sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanţelor Publice. Modificarea destinaţiei creditelor bugetare. Prin legea bugetară se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, precum şi structura funcţională şi economică a acestora. Creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. Tipuri de modificare a destinaţiei iniţiale a creditelor bugetare : virările de credite între subdiviziunile clasificaţiei bugetare, transferul creditelor bugetare, suplimentarea, blocarea şi anularea creditelor bugetare. Realizarea veniturilor bugetare cuprinde impozitele, taxele şi orice alte venituri stabilite prin lege. Execuţia bugetară are aceeaşi durată ca şi exerciţiul financiar. Execuţia cheltuielilor bugetare. Sumele aprobate prin bugetul public pe destinaţii, în limita cărora se pot angaja, ordonanta şi efectua plăţi reprezintă creditele bugetare (drepturi băneşti ale beneficiarilor bugetului public, nerambursabile şi nu sunt purtătoare de dobândă). Respectarea execuţiei cheltuielilor bugetare este obligatorie, schimbarea nelegală a acestora constituie infracţiune de deturnare de fonduri. Procedura execuţiei cheltuielilor bugetare începe cu deschiderea creditelor bugetare, urmată de repartizarea acestora în baza “dispoziţiei bugetare”. Controlul execuţiei bugetului de stat se realizează prin control politic efectuat de Parlament sau la cererea acestuia de Curtea de Conturi, control administrativ-financiar sau de specialitate exercitat de către autorităţile puterii executive (Corpul de control al primului-

ministru, Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat şi Garda Financiară), controlul specializat (Curtea de Conturi a României). Rectificarea bugetului de stat Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar prin legi de rectificare. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi legilor bugetare anuale iniţiale, cu excepţia termenelor din calendarul bugetar. Legile de rectificare a legilor bugetare anuale trebuie elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie. Această limită este impusă de strânsa legătură care există între bugetul de stat şi bugetele locale. De regulă, rectificare bugetului de stat atrage modificarea sumelor şi cotelor defalcate destinate bugetelor locale. Astfel, legea recomandă ca bugetele locale să fie rectificate în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat. Sinteza bugetului de stat pe anul 2016 aşa cum a fost modificată cu ocazia primei rectificări:

DENUMIRE INDICATOR

PROGRAM ACTUALIZAT

INFLUENŢE PROGRAM RECTIFICAT

Venituri Totale

105.033.837

-326.657

I.Venituri curente A.Venituri fiscale -impozit pe profit -impozit pe venit -impozite şi taxe pe proprietate -TVA -accize B.Contribuţii C. Venituri nefiscale Cheltuieli Totale

95.623.745 88.251.589 14.331.284 25.871.374 1.160.600

-1.404.813 -1.350.038 -71.916 570.920 498

Cheltuieli curente I CHELTUIELI DE PERSONAL II BUNURI ŞI SERVICII III DOBÂNZI IV SUBVENŢII V. TRANSFERURI ÎNTRE UNITĂŢI

52.342.288 25.976.192 660.600 6.711.556

-71.062 -12 -178.410 123.635

132.233.926

1.699.470

125.359.612 21.513.168

2.324.896 -282.305

104.707.180 94.218.932 86.901.551 14.259.368 26.442.294 1.161.098 52.271.226 25.976.180 482.190 6.835.191 133.933.396 127.684.508 21.230.863

5.877.178 10.070.023 4.233.312 100.000

-148.833 -681.445 225.960 945.452

5.728.345 9.388.578 4.459.272 1.045.452

ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE VI.ALTE TRANSFERURI VII. PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE VIII.ASISTENŢĂ SOCIALĂ IX. ALTE CHELTUIELI

32.458.553

-459.004 31.999.549

12.096.801

-66.646

12.030.155 4.181.274

429.957 4.611.231

2.254.978

29.719 2.284.697