Fondurile Structurale.docx

  • Uploaded by: Pena Lavinia
  • 0
  • 0
  • December 2019
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Fondurile Structurale.docx as PDF for free.

More details

  • Words: 2,067
  • Pages: 7
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR CENTRUL UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERIN SPECIALIZARE: MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ ŞI AUDIT ANUL II

Fondurile structurale europene

PROFESOR COORDONATOR, Conf. univ. dr. AVRAM COSIN DANIEL

DROBETA TURNU SEVERIN 2019

MASTERAND, LAZĂR SORINA

FONDURILE STRUCTURALE EUROPENE: IMPORTANŢĂ, CLASIFICARE, LEGISLAŢIE 1.Importanţa fondurilor structurale în finanţarea României Dobândirea calității de stat membru al Uniunii Europene (UE) a adus României o serie de beneficii și oportunități de dezvoltare. Cel mai important dintre acestea constă în fondurile structurale aflate la dispoziția statelor membre cu scopul de a contribui la crearea unui sistem economic înfloritor, stabil și omogen, în statele membre ale Uniunii Europene și regiunile acestora. Fondurile structurale constituie cea mai importantă măsură de politică economică adoptată de Comisia Europeană (CE), pentru a influența (în sens pozitiv) dezvoltarea economică a statelor care fac parte din marea „familie” europeană. Scopul primar urmărit de UE prin acordarea acestor fonduri îl reprezintă armonizarea nivelelor de dezvoltare economică dintre state, pentru a conduce la oprirea declinului economic al Europei și la reducerea decalajelor existente între regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Modul în care aceste fonduri sunt gestionate revine în responsabilitatea statelor membre, care au sarcina atât de a stabili unde vor fi alocate aceste resurse (pe baza nevoilor identificate), cât și de a atrage și de a cheltui efectiv acești bani. Prin Tratatul de la Lisabona, UE și-a propus atingerea a două mari ținte: transformarea economiei în cea mai dinamică la nivel mondial, precum și transformarea cu succes a extinderii Uniunii (Kagitci, 2011, p. 110). Astfel, pentru perioada de programare 2007-2013 au fost stabilite trei mari obiective: obiectivul „Convergență”, obiectivul „Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă” și obiectivul „Cooperare teritorială”. Pentru atingerea lor, CE a pus la dispoziția acestor state și o asistență financiară prin intermediul fondurilor structurale. Comunitățile de la nivelul Uniunii au la dispoziție fonduri structurale care acoperă o gamă variată de domenii în care pot fi realizate intervenții în vederea dezvoltării și modernizării lor. Aceste proiecte vizează activități de la finanțarea proiectelor de infrastructură, reconversia profesională a șomerilor, până la îmbunătățirea tehnologică a utilajelor agricole (Institutul pentru Politici Publice, 2006, p. 23). Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia Europeană, al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană. Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune Economică și Socială a Uniunii Europene: 1. Convergența sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot solicita finanțare pentru regiunile care au PIB/capita sub 75% din media europeană. 2. Competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. Statele pot solicita finanțare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență.

3. Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea și modernizarea politicilor și sistemelor de educație, instruire și angajare a forței de muncă. 2.Clasificarea fondurilor structurale în România Pentru a reduce decalajele existente între regiuni la nivel european, precum și pentru a întări competitivitatea și ocuparea forței de muncă, Uniunea Europeana a creat instrumente financiare specifice:  Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) (fonduri europene)  Fondul Social European (FSE) (fonduri europene)  Fondul de Coeziune (FC) (fonduri europene) Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) este unul dintre principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune europene. La articolul 176 din TFUE se prevede că Fondul european de dezvoltare regională este menit să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniunea Europeană. Acest obiectiv se realizează prin acordarea de ajutor:  pentru dezvoltarea și ajustarea structurală a regiunilor rămase în urmă;  pentru reconversia regiunilor industriale aflate în declin. FEDR are două obiective principale pentru perioada 2014-2020, și anume:  investiții în creșterea economică și locuri de muncă – pentru consolidarea pieței forței de muncă și a economiilor regionale;  cooperarea teritorială europeană – pentru a consolida cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională din Uniunea Europeană. Resursele alocate pentru primul obiectiv vor fi acordate regiunilor care fac parte din trei categorii diferite:  regiunile mai dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor depășește 90 % din media UE;  regiunile de tranziție, al căror PIB pe cap de locuitor se încadrează între 75 % și 90 % din media UE; și  regiunile mai puțin dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din media UE. FEDR sprijină, de asemenea, dezvoltarea urbană durabilă. O cotă de cel puțin 5 % din fondurile alocate de FEDR pentru fiecare stat membru trebuie să fie rezervată acțiunilor integrate în favoarea unei dezvoltări urbane durabile, care să trateze provocările economice, de mediu, climatice, demografice și sociale ce afectează zonele urbane. Detaliile privind alocarea și utilizarea viitoare a fondurilor FEDR sunt stabilite în acordurile de parteneriat. Acestea sunt documente de strategie elaborate de fiecare stat membru cu participarea partenerilor regionali și sociali. Fondul Social European (FSE) este principalul instrument financiar al Uniunii Europene care finanțează ocuparea forței de muncă din statele membre și promovează coeziunea economică și socială. Cheltuielile FSE se ridică la aproximativ 10% din bugetul total al UE. FSE este unul dintre fondurile structurale ale UE dedicate îmbunătățirii coeziunii sociale și a bunăstării economice în regiunile Uniunii.

Fondurile structurale sunt instrumente financiare redistributive care finanțează coeziunea în Europa prin concentrarea cheltuielilor în regiunile mai puțin dezvoltate. Obiectivul special al cheltuielilor FSE este de a susține crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune în UE prin cofinanțarea proiectelor locale, naționale și regionale care îmbunătățesc ratele de ocupare a forței de muncă, incluziunea pe piața muncii și calitatea locurilor de muncă în statele membre și în regiunile acestora. Fondul de Coeziune este un fond special al comunității europene care ajută statele membre cu un produs național brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puțin de 90% din media comunitară să-și reducă diferențele dintre nivelurile de dezvoltare economică și socială și săși stabilizeze economiile. Acesta susține acțiuni în cadrul obiectivului „Convergență” și se află sub incidența acelorași reguli de programare, de gestionare și de control ca în cazul Fondului Social European (FSE) și al Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR). Fondul de Coeziune finanțează acțiuni care fac parte din următoarele domenii:  rețele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite de Uniunea Europeană;  mediu. În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalității, consolidarea transporturilor publice etc. Din aceste fonduri sunt finantate Programele Operationale (PO):       

Programul Operational Regional Programul Operational Sectorial pentru Cresterea Competitivitatii Economice Programul Operational Sectorial Infrastructura de Mediu Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Programul Operational Sectorial Infrastructura de Transport Programul Operational pentru Asistenta Tehnică Programul Operational pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative

Politica Agricola Comuna (PAC) Politica agricola si pentru pescuit este singura gestionata in mod comun la nivel european. De asemenea, 3 instrumente financiare sunt puse la dispozitia Statelor Membre: - Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) - Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) - Fondul European pentru Pescuit (FEP) Cele mai importante programe operaţionale ce funcţionează la nivelul Uniunii Europene sunt:

1. Programul Operaţional Regional (POR) este unul dintre Programele Operaţionale româneşti agreate cu Uniunea Europeană, şi un instrument foarte important pentru implementarea strategiei naţionale şi a politicilor de dezvoltare regională. Este aplicabil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. Obiectivul general al POR constă în ―sprijinirea şi promovarea dezvoltării locale durabile, atât din punct de vedere economic, cât şi social, în regiunile României, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi a mediului de afaceri, care susţin creşterea economică‖. Aceasta înseamnă că POR urmăreşte reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate. Programul Operaţional Regional din România este finanţat prin unul dintre Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Proiectele finanţate prin POR urmăresc, printre altele:  îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a înfăţişării oraşelor, precum şi creşterea rolului lor în regiune;  îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor prin dezvoltarea reţelelor de infrastructură − drumuri judeţene şi şosele de centură;  modernizarea serviciilor sociale: şcoli, clinici, servicii de intervenţie în situaţii de urgenţă etc.;  creşterea investiţiilor, prin acordarea de sprijin microîntreprinderilor, îmbunătăţirea reţelei de utilităţi şi a infrastructurii de afaceri;  modernizarea şi reabilitarea infrastructurii turistice existente. Solicitanţii de fonduri pot fi:  Autorităţile administraţiei publice (primarii, consilii locale, consilii judeţene);  Instituţiile publice, cum ar fi cele de sănătate, instituţiile academice, serviciile de intervenţie în situaţii de urgenţă;  Organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri);  Companiile private, în special IMM-urile (întreprinderile mici şi mijlocii) şi microîntreprinderile. 2. Programul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Obiectivul general al POS - Creşterea Competitivităţii Economice îl constituie creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Obiective specifice:  Consolidarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;  Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;  Creşterea capacităţii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între instituţii de cercetare dezvoltare şi inovare (CDI) şi întreprinderi, precum şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI;  Valorificarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraţie) şi cel privat (întreprinderi, cetăţeni);  Creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie.

3.Programul Operaţional Sectorial Infrastructura de Mediu (POS Mediu) Obiectivul general al POS Mediu constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeana şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului "poluatorul plăteşte". Obiectivele specifice: Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor. Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei. 4. Programul Operaţional pentru Capital Uman (POCU) Obiectivul general al POCU este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă. Obiectivele specifice: Promovarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă, inclusiv a învăţământului superior şi a cercetării; Promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii; Facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii; Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si incluzive; Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale; Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare; Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile. 5. Programul Operaţional Sectorial Infrastructura de Transport (POS Transport) Obiectivul general al POS Transport constă în promovarea, în România, a unui sistem de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiţii de siguranţă a persoanelor şi bunurilor, la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel naţional, în cadrul Europei, între şi în cadrul regiunilor României. Obiective specifice:  modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecţia mediului înconjurător



modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile  promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal  sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului, şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane. 6. Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică (PO AT) Obiectivul general al Programului Operaţional de Asistenţă Tehnică este acela de a asigura sprijinul necesar procesului de coordonare şi implementare sănătoasă, eficientă, eficace şi transparenţă a instrumentelor structurale în România. Obiective specifice: Asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări şi implementări eficiente şi eficace a instrumentelor structurale. 7. Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti. Obiective specifice:  Obţinerea unor îmbunătăţiri structurale şi de proces ale managementului ciclului de politici publice.  Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare

Related Documents


More Documents from "ARBITRAJ COMERCIAL -Mircea Halaciuga,Esq. aka. Mike Serban"