Zgomot

DETERMINAREA ŞI APRECIEREA ZGOMOTULUI LA UN LOC DE MUNCĂ Definiţie: Complex de sunete cu intensităţi şi inălţimi variate, cu caracteristici diferite (impulsive, pure, audibile), ritmice sau aritmice, produse continuu sau discontinuu de mijloacele de muncă sau vocea omenească în timpul activităţii profesionale n

Locuri de munca cu risc Minerit – perforatoare pneumatice Industria constructoare de masini – curatarea pieselor turnate,taiere, stantare,frezare, perforare Ind textila – razboaie mecanice, masini de bobinat Ind alimentara – fabr biscuitilor, paste fainoase, rafinarii de ulei, imbuteliere sticle Transporturi, constructii,agricultura Muzicanti Unitati sanitare – turbine stomatologice

n

n

n

Aparatura necesară: - sonometrul = microfon + aparat de măsură. Măsoară intensitatea în dB, pentru toate frecvenţele (global) sau pentru fiecare frecvenţă. Cunoaşterea procesului tehnologic: – sursele – caracterul – reflectarea din partea unor suprafeţe Cunoaşterea procesului de muncă şi al cronogramelor profesionale

n

Stabilirea zonelor de determinare: – zona auditivă (5-20 cm) de pavilionul urechii – concentric la 2, 5, 10, 20 m de sursă

n

Momentele de determinare: determinările se fac în dinamică, la diferite intensităţi ce corespund diferitelor procese tehnologice Interpretarea rezultatelor se face conform normelor de medicina muncii: – Pentru locurile de muncă unde nu este solicitată atenţia nivelul maxim este 87 dB Când este solicitată atenţia – normele în vigoare

n

n

Alte metode: aprecierea inteligibilităţii vorbirii: – dacă vocea de conversaţie nu este inteligibilă la 1m, avem zgomot mai mare de 90 foni – dacă vocea de conversaţie nu este inteligibilă la 20 cm avem 100 foni – dacă cel care determină dureri de urechi  115 foni – dacă are greţuri, vărsături, cefalee  120 foni

Boli profesionale prin expunere la zgomot Zgomotul produce asupra personalului expus profesional 2 categorii de efecte - efecte otice(specifice) – hipoacuzie profesionala - surditate profesionala - efecte extraotice (nespecifice) → modificari si tulburari ale diferitelor aparate si sisteme → nu sunt BP ,dar intervin in etiologia si evolutia unor boli cu larga raspandire Hipoacuzia profesionala = scaderea permanenta a pragului auditiv la frecv de 4000 Hz ,cu peste 30 Db ,dupa aplicarea corectia de presbiacuzie,de tip perceptie ( fara interesarea zonei conversationale),de etiol.profesionala. Surditatea profesionala = scaderea permanenta a prgului auditiv la frecv conversationale ( 500 Hz, 1000 Hz, 2000 Hz) cu 25 Db,dupa aplicarea corectia de presbiacuzie, de tip perceptie,in general bilaterala si simetrica,de etiologie profesionala. n

Tablou clinic Evolutia – progresiva – 10 -15 ani 2. Instalarea unui deficit permanent - in primele 2 sapt de expunere la zgomot – acufene, senzatie de ureche infundata,cefalee,ameteli - audiograma- deficit putinimp la 4000 Hz 2. Per de latenta totala – frecv conversationale nu sunt afectate - Deficitul la 4000 Hz se agraveaza – 30-40 db 3. Per de latenta subtotala- jena in conversatie , ridica vol radio, TV, - Deficit 4000Hz → 2000Hz 4. Surditate PAMc = PAM (500-c)+PAM(1000-c)+PAM(2000-c) 3

Diagnostic Expunerea profesionala la zgomot - ≥ 90 Db NAEC/sapt - anamneza profes (acte oficiale ) / +/- echipament individual de protectie(antifoane) Tablou clinic – boli otice in antecedente, medicatie ototoxica(streptomicina) - traumatisme craniene,fen ATS, - prez simpt ( acufene,ameteli, etc) Examene paraclinice

AUDIOMETRIA LIMINARĂ TONALĂ n

Este tehnica de bază pentru investigarea analizatorului auditiv expus la un zgomot de peste 87 dB NAEC/săptămână: – determină limita inferioară de audibilitate (liminară) – investigarea se face cu tonuri pure (tonală)

n

Aparatura: audiometru – generator de tonuri pure cu frecvenţa în diferite benzi de octave de: 125-250-500-1000-2000-4000-8000 – sistem de transmitere a tonurilor către ureche: n casca microfonică pentru transmitere aeriană (CA) n vibrator pus pe mastoidă pentru calea osoasă(CO)

Tehnica de lucru . Condiţii: – Încăpere izolată fonic – Repaus auditiv de 14-16 ore a subiectului – Control otologic – Se testează mai întâi audibilitatea în CA, apoi în CO – Se începe cu frecvenţe de 1000, apoi frecvenţe superioare: 2000, 4000, 8000 – Mascarea urechii opuse

Locuri de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala crescute → limita max admisa = 75 dB - laboratoare depanari,cabine de supraveghere a proceselor tehnologice - puncte vamale Locuri de munca cu solicitare neuropsihica si psihosenzoriala deosebite ( 60 Db) - Studiouri TV, lab cercetare, sali tratam, birouri,ghisee unde se lucreaza cu publicul,redactii,cab med,sali studiu ,biblioteci,clase,amfiteatre - Sali operatii si tratam,ateliere de creatie,

Efectele generale (nespecifice) ale expunerii la zgomot Efecte pe termen scurt – reactia de stres(tresariri bruste,clipiri frecvente), - tulb vasomotorii(↑TA,paloare,tahicardie), - tulb digestive(modific ale secrtetiei gastrice) - tulb vegetative(transpiratii,anxietate,labiliatea pulsului) Efecte pe termen lung – astenie,cefalee,fatigabilitae,iritabilitae,depresie,tulb de somn - agraveaza afect preexistente (neurastenia,epilepsia) Efecte asupra capacitatii de munca- zg scade capacitatea de munca - ↓ capacitatea de concentrare , precizia si eficacitatea miscarilor, distragerea atentiei - oboseala prin suprasolicitare cerebrala

Accidente de munca Zgomotul creste frecventa accidentelor de munca prin - impiedicarea perceperii unor semnale sonore - scaderea si distragerea atentiei , a preciziei miscarilor - tulb de echilibru - tulb vizuale – scaderea acuitatii vizuale, a perceperii culorilor

Profilaxie

Masuri tehnico- organizatorice - eliminarea surselor de zgomot/dimensionarea intensitatii lor → modific proc tehnologic,a masinii - masuri impotriva propagarii zgomotului → izolarea surselor de zg,corectia acustica a incaperilor,etc - echipament individual de protectie - pauze in incaperi silentioase Masuri medicale - Ex med / ex ORL /audiograma → CMP - Controlul medical de adaptare – ziua 14-30 – ex cl + audiometrie - la 3 luni – ex cl +ex ORL + audiometrie CI – b.cr ale urechii medii si interne - psihopatii(inclusiv nevroze) - HTA

DETERMINAREA ŞI APRECIEREA ŞI ILUMINATULUI LA UN LOC DE MUNCĂ 1. Condiţiile unui iluminat fiziologic n Calitativ: – compoziţie spectrală  –      –   –    –    n

Cantitativ: iluminatul fiziologic 

n

Aparatura necesară

LUXMETRUL: un fotoelement cu seleniu şi un galvanometru care înregistrează fotocurentul generat de fluxul luminos ce cade pe foto element Luxul = iluminarea pe care un flux luminos de un lumen o determină pe o suprafaţă de 1m2 n

Stabilirea locurilor de determinare – la nivelul suprafeţei de lucru (plan orizontal/vertical) – la diferite distanţe de locul de muncă (coeficientul de uniformitate)

n

Stabilirea momentelor de determinare – În timpul zilei (dimineaţă, amiază, seară) – în timpul nopţii

Tehnica de determinare a.

c.

detaliu < 1 mm: – mărimea exactă a detaliului – nivelul de iluminat al fondului (FI, FR, CR) CR = FR/FI n fond întunecat: CR < 0,2 n fond mediu: CR 0,2-0,4 n fond luminos: CR > 0,4 Contrastul dintre fond şi detaliu: CR1-CR2 CR1 CR1 =coeficientul de relfexie cel mai mare Valoarea: < 0,2 = contrast mic 0,2-0,5 = contrast mediu > 0,5 = contrast mare detaliu > 1 mm –

flux incident de fond (nivelul de iluminare a suprafeţei de lucru)

Interpretarea rezultatelor:  Normele de MM: nivelul de lucşi (dimensiunea minimă a detaliului, contrastul dintre fond şi detaliu şi caracteristica fondului) 

