Vitamine Gen.pps

SUBSTANŢE CHIMICE ESENŢIALE VIEŢII VITAMINELE PROF. ELENA COSMA ŞCOALA GENERALĂ NR. 1 BISTRIŢA

GENERALITĂŢI Vitaminele sunt substanţe organice cu structură complexă şi cu rol esenţial în funcţionarea normală a organismului uman.  Cu câteva excepţii, vitaminele nu pot fi sintetizate în cadrul metabolismului animal.  Viaţa nu poate exista decât în prezenţa tuturor vitaminelor esenţiale. 

GENERALITĂŢI Vitaminele sunt foarte răspândite în plante, unde se sintetizează.  Organismul animal primeşte vitaminele odată cu alimentele, fie direct sub formă de vitamine, fie sub formă intermediară de provitamine, care se transformă în organism în vitamine.  Necesarul zilnic se măsoară în unităţi internaţionale (u.i.). O unitate este egală cu 0,025g vitamină D cristalizată. 

ROLUL VITAMINELOR Vitaminele au rol de biocatalizatori.  Ele reglează şi stimulează procesele metabolice.  Lipsa totală a vitaminelor din organism, sau insuficienţa lor provoacă tulburări grave (scorbut, pelagră, rahitism, astenie etc.).  avitaminoză – lipsa totală a unor vitamine  hipovitaminoză – aport insuficient (carenţă) de vitamine  hipervitaminoză – existenţa unor vitamine în exces 

CLASIFICARE După solubilitatea în diverşi solvenţi, vitaminele se clasifică în:  Vitamine liposolubile – solubile în grăsimi sau solvenţi ai grăsimilor şi insolubile în apă (vitaminele A, D, E, F, K). Ele nu trebuie consumate zilnic.  Vitamine hidrosolubile – solubile în apă (vitaminele B, PP şi C). Acestea trebuie consumate zilnic deoarece nu se pot stoca în organism. 

Vitamina A – antixeroftalmică Prezentă în uleiul de peşte, morcov, spanac, lapte.  În organismul uman se formează din βcarotină (aflată în morcovi), din care cauză se numeşte provitamina A.  Necesarul zilnic este de 3000-5000 u.i. 

Vitamina D – antirahitică Cele mai bogate alimente în vitamina D sunt untura de peşte, ficatul mamiferelor şi păsărilor.  Se presupune că vitamina D ar mări secreţia gastrică şi astfel ar favoriza absorbţia Ca şi P.  Necesarul zilnic este de 400-800 u.i. 

Vitamina E – tocoferolul Se găseşte în seminţele cerealelor, în legumele proaspete, în gălbenuşul de ou, în lapte.  La bărbaţii adulţi, necesarul zilnic de tocoferol este de cca. 25 mg, direct proporţional cu vârsta.  Apa potabilă cu un conţinut prea ridicat de clor poate diminua cantitatea de vitamina E din organism. 

Vitamina F Vitamina F constă dintr-o grupare de acizi graşi care se găsesc îndeosebi în uleiul de floarea-soarelui , de porumb şi de soia, în arahide şi nuci, în seminţele de dovleac (crude) şi în alune, în migdalele dulci şi în uleiul de ficat de peşte etc.  Până în prezent, nu a fost stabilit necesarul zilnic în această vitamină. 

Vitamina K – antihemoragică Răspândită în produsele de origine vegetală (foile verzi de varză, lucernă, spanac) şi animală (ficat, muşchi).  Necesarul zilnic de vitamina K este de 1,5-2 mg. 

Vitamina B1- tiamina Se găseşte în tărâţa de grâu şi orez, embrionii gramineelor, în organele interne ale animalelor (ficat, rinichi, inimă).  Necesarul zilnic este 1-3 mg în funcţie de alimentaţie şi metabolismul de bază. 

Vitamina B2 - riboflavina

Face parte din pigmenţii galbeni, care se numesc flavine.  Practic, sursa cea mai importantă este laptele şi legumele verzi.  La copii, în funcţie de vârstă, necesarul zilnic de vitamina B2 este 0,4-1,2 mg. 

Vitamina B3 – Vitamina PP – factorul antipelagros

Cele mai bogate produse alimentare în vitamina PP sunt drojdia de bere, tărâţele, embrionii de grâu şi organele interne ale animalelor (ficat şi rinichi).  50-500 mg fac să dispară fenomenele şi leziunile provocate de pelagră în câteva zile  Pelagra = “piele bolnavă” (din limba latină) 

Vitamina B6 - antidermatozică Cantităţi importante se găsesc în drojdia de bere, tărâţa de orez, embrionii de grâu şi pâinea integrală.  Nevoia zilnică este de circa 2 mg. 

Vitamina B12 – factorul antianemic

Este cunoscută şi sub numele de “vitamina roşie” datorită cobaltului pe care îl conţine.  Vitamina B12 se găseşte doar în alimentele de origine animală: carne, ficat, lapte, produse lactate, ouă, precum şi în fructele de mare: crabi, stridii, scoici.  Necesarul zilnic 1-6 micrograme. 

Vitamina C – acidul ascorbic Cele mai bogate în vitamina C sunt fructele proaspete de măceş, coacăze negre, lămâi, portocale, alune, varză, ardei ( de unde a fost izolată de Albert Szent-Győgy în 1927).  În raţia alimentară zilnică sunt necesare cantităţi în jur de 25-30 mg de vitamină C. 

BIBLIOGRAFIE Nastasia Tomescu; Nicoleta Drăgan; Emilia Meiroşu – OM-SĂNĂTATE-PROTECŢIA CONSUMATORULUI – Relaţionare prin studiul elementelor şi substanţelor chimice esnţiale vieţii – Ed. LVS Crepuscul, Ploieşti, 2000  I. Rişavi; I. Ionescu – CHIMIE –Ed. Tehnică, Bucureşti, 1974  Wikipedia.org 