Spiru Haret.docx

1904 In ziua de 2 Iulie 1904 s'a dat la sosea, sub auspiclile ministrului de instructie Spiru Haret, o serbare pentru aniversares, de 400 ani a mortei lui Stefan cel Mare. A fost o serbare grandioasa cu participarea tuturor scolilor din Capitala, si a unui foarte numeros public. S'au ridicat tribune si terase. De la orele 6 dimineata au Inceput sa vie scolile, delegatiile tutulor regimentelor din Capitala. Ministrul Haret a venit cel d'intaiu la ora 6 exact. Slujba religioasa a fost oficiata de arhiereul Nifon Ploesteanu, asistat de arhiereii Sofronie Vulpescu si Ca list Ialonnteanu. Dupa ee corul scoalei a cantat un imn au inceput cuvantarile.Au vorbit: Victor Ratiu, student, Bogdan decanul facultatei de litere si Spiru Haret.

1904 In Septembrie 1904 se judeca de catre consiliul permanent dela ministerul instructiunei publice, procesul calugaritelor catolice cari conduc institutele de educatie Notre Dame de Sion" De mai multa vreme presa a dat alarma cum ca in scolile acestor calugarite se practica prozelitismul pe scara intinsa cä aceste calugarite, in loc sa se márgineasca a da educatie si cultura, elevelor ce le sunt incredintate, sa se converteasca la catolicism. Mai ales fetele de oameni cu avere erau tinta acestei intentii. In tara se naste un curent de ingrijorare. Se publica cum ca donmisoarele Basarabeanu din Braila au fost convertite, dsoara Nadejdia din Iasi, asemenea. Fratele acestei d-soare, d. Rudolf Sutu public:a prin ziare curn ca sora sa cheltueste in institut sume insemnate, ca a donat pana atunci 20 mii lei facand daruri pentru fiecare sfant. , In fine, si-a cerut intreaga parte din avere spre a o face danie scoalei. Se zvoneste cum cä in scoalele acestea se petrec si acte jmorale Zvonul public, fireste, mareste toate proportiile, exagereaza si nascoceste, tot felul de infamii sunt atribuite acestor calugarite. Dar in tara valva creste si capii religiunei ortodoxe intervin s atunci ministrul instructiunei Spiru Haret, dã in judecata consiliului permanent scoala Notre Dame de Sion" din Galati. Avocatul calugaritelor este istoricul si nrofesor universitar A. D. Xenopolu. Directia institutului este acuzata pentru nerespectarea legilor si a reglementelor scolare : a) ca n'a cerut autorizarea impusa de lege, spre a functiona ; b) ca, are un profesor de religie care nu este nici ortodox nici doctor In teologie ; c) ca se predau In scoala numal cursuri in limba franceza ; d) ca scoala nu functioneaza conform legilor tarei ; e) c in Institut se gäseau 4 profesori neautorizati de minister ; f) ca In institute se face propaganda catolica, etc., etc. In desbatere profesorul Teodoru, care indeplinea rolul procurorului, acuza pe calugarite cum ca dispretuiesc pe rege si regina, dovadă e faptul ca in convorbirea particulara, ii numeau in deradere : Monsieur et madame Charles". Trebue sa spuriem ca aceste calugarite erau mai toate franceze. Pe langa profesorul Xenopolu, acela care inamtea guvernului, isi luase insarcinarea de a apăra pc calugarite era Mihail Ferichidi presedintele Camerei.

Procesul s'a judecat timp de 6 zile inaintea consiliului permanent. Consiliul, cu dou5, voturi contra unul, a hotdrit : 1) Toate cele trei institute ale congregatiunei Notre Dame de Sion" sa fie inchise pe timp de un an ; 2) Superioarele si personalul actual al acelor institute sä nu mai alba dreptul de a functiona in invatamant ; 3) Ministerul instructiuned s aiba latdtuclinea de a lua masuri ca toate institutele confesionale i particulare care nu vor funetiona in limitele prevederilor legilor 4 regulamentelor tärei sa fie inchise. Consiliul era astfel compus : C. Demetrescu-Iasi presedinte. I. Bianu i Coculescu rnembri. Acum incepe lupta in guvern pe acea.sta chestie, deoarece Spiru Haret cerea sa se aplice sentinte inchizandu-se scolile iar Sturza era contra inchiderei. Se spunea ea regele Carol insusi a intervenit in sensul parerei lui Sturza. Pe cand se discuta chestia anare in ziare o scrisoare a d-nei Basarabeanu. mama celor 2 tinere care au fost convertite. In aceasta scrisoare snune : ..Fetele mele inclusiv Cornelia si Nasika. sunt botezate in.religia ortodoxd de preot roman. Cornelia si Nasika au lost convertite la catolicism in institutul cdluadritelor din Galati, pe timpul cdnd erau minore, fara stirea noastră a pdrintilor. Calugdritele au impiedecat pe fiicele mele sa se marita facdndu-le sa paraseasca casa parinteasca. Scopul calugaritelor este de a pune mdna ye toatd averea fiicelor mele. Pdnd acuma le-au luat dela 300 mii lei". In guvern conflict. Spiru Haret ameninta cu dernisia iar Sturza, pentru motive superioare, nu putea aproba inchiderea scolilor catolice. Sturza mai trebuia sa tina seama si de stäruintele lui Mihail Ferichide si ale lui Eugeniu Statescu cari sustineau scolile. Bine inteles doi avocati platiti bine. In sfarsit consiliul de ministri, fata de intransigenta lui Haret i amenintarea lui de a esi din guvern, a fost silit sa aprobe Inchiderea provizorie a tutulor scoalelor congregatiunei, lasand ministrului latitudinea de a le redeschide cand se vor conforma legilor tbzei. 1907 Dar planul generalului Averescu potoli rdscoalele repede. Mase marl de tdrani erau

inconjurate. toate liniile de retragere le erau tdiate asa cä erau redusi sä capituleze. Ceeace a urmat rdscoalelor a intrecut in cruzime chiar faptele täranilor betA cari au atacat conacele Armata s'a, dedat la adevdrate atrocitdti care a revoltat chiar pe ministrul instructiunei, Spiru Haret. Rapoartele lui catre rege sunt acuzatiuni zdrobitoare pentru cei cari au comandat aceste dragonad.e. Lupta intre trupele inarmate cu pusti si cu timuri si taranii inarmati cu ciornege, furci si lopeti nu putea fi lungd. Forta superioard a invins dar nu s'a multumit cu atat. 1909

La 11 Octombrie, Sinodul, tinand sedinta sub presidential mitropolitului primat si in prezenta ministrului cultelor, Spiru Haret, o dezbatere foarte furtun.oasa s'a deslantuit. Episcopul de Roman, Gherasim Safirin, a declarat de anticanonic consiliul superior bisericesc pe care l-a combatut cuviolenta in Senat, cand ministrul Haret a cerut inlocuirea lui. In fine a adus chestia si in Sinod. Dela inceputul sedintei, episcopul a cerut cuvantul si a dat citire unui memoriu-proect in care decilara de anticanonfic noul consistoriu, acuza intregul Sinod, acuza pe ministral Haret care era armean de originä., in sfarsit aducea grele acuzatduni mitropolitului prirnat care fusese raportorul legei In Senat. Citarea s'a incheiat cu urmaoarea declaratie de afurisenie. Apoi Gherasim, depurand memoriu pe masa presedintelui, a parasit sedinta lasand pe ceilalti inmarmuriti. Conflictul Si2zodal, aetica conflictul dintre episcopul de Roman i intreg Sinodul, plus ministrul Haret, nu este Inca aplanat. Preocupa lumea politica si, mai ales, lumea bisericeasca. Ceea ce ingrijeste mult i pe alii prelatd i pe ministrul Haret este afurisenia lui Gherasim Safirin. La inceput, indatd dupa ce episcopul aruncat anatema, mitronolitul .primat a declarat ca afurisenia nu are nici o valoare, de oarece episcopii nu pot afurisi de cat in eparhia lor. Aceasta parere a fost insa combdtutd de alti cunoscatori ai canoanelor. Foarte ingrijorati, membrii Sinodului canta pe toate cararile sa convinga pe Safirin sa-si retraga afurisenia. Luni de zile a tinut lupta i marea agtitatie. S'au pus marl stäruinte pe langa Safirin sa villa la Sinod, s'a fägaduit ca legea consistoriului va ft modificata. Sub puterea. atator mijlociri i rugaminti, episcopul de Roman vine sedinta Sinodului, pe la mijlocul lui Ianuarie. Mitropolitul primat a rugat pe Safirin retraga afurisenia, fagaduind ca Sinodul va interveni pentru modificarea legii, insa actasta mai tarziu, dupa ce legea va fi aplicata si se va vedea ce Tezultate da. Episcopul Nifon al Dunarei de jos a sustinut cu totui parerile ministrului Haret si a cerut ca toti sa starue ca Safirin sa-si retraga afurisenia. Episcopul de Roman sustine afurisenia contra calor doi mitropoliti si a episcopului de Husi, cleclarand Ca, daca e vorba sa. cedeze fortei, e gata de judecata. Ministrul Haret a facut o declaratie In sensul cleclaratiilor mitropolitului primat, fagaduind ca. va mbdifica. legea, dar mai intai s'o aplice. Lungi discutii unmeaza. Toti starue ca episcopul sa-si retraga afurisenia. In sfarsit episcopul de Roman a prezentat o declaratie prin care spune ca retrage afurisenia cu conditia ca Sf. Sinod sa intervie la guvern ca legea consistoriului sa fie modificata. In partile ei necanonice. Tati membrii Sinodului au lost siliti sa iscaleasca i astfel s'a linitit acest conflict, care agita biserica de aproape un an de zile. Spiru Haret se retrage din invatamant; profesorii, amicii i admiratorii 11 sarbatoresc printr'un banchet in sala Liedertafel.

In urnia unei neintelegeri cu ministrul Haret, Titu Maiorescu demisioneaza din 1rivatamant pentru limit& de varsta. La 17 Decembrie a murit alt fruntas al tarn Spiru Haret, Lost ministru de instructie In cabinetul liberal si profesor de maternatici la facultatea de stiinte din Bucuresti. Opera lui Haret a fost insemnata in domeniul invataman -

tului: el a fast inniatorul activitatei extrascolare a invatatohilor, impingand catre desvortarea Bancilor populare in fruntea careia s. stea invatatorii si preotii. La inmorznantare, care a fost foarte hnpunatoare, au vorbit Ionel Bratianu, dr. Istrati, I. G. Duca, G. Adamescu, Saba Stefanescu. Principele Ferdinand a Lost Ia inmormantare a stat de fat& pana la terminarea serviciului religios, care s'a oficiat de catre Mitropolitul Pimen al Moldovei. Cordoanele au fost tinute de catre Ionel Bratianu, V. G. Mortun, dr. C. Lstrati si M. Ferekide. Funeraliile au fost in.adevar nationale prin numerosul public, care a fost de fata.