Teza_sem_2_9.docx

Numele şi prenumele ……………………………….. Clasa a IX a D

L.T. Mihail Sadoveanu Bucureşti

Lucrare scrisă semestrială II 1. Ordonaţi cronologic următoarele evenimente: a. atestarea cnezatelor lui Ioan şi Farcaş b. obţinerea independenţei Moldovei c. întemeierea Mitropoliei de la Curtea de Argeş d. descălecatul de la Câmpulung

1. ….. 2. ….. 3. ….. 4. …..

0.50x4=20p

2. Realizaţi corespondenţa dintre coloane: Iancu de Hunedoara Ştefan cel Mare Vlad Ţepeş Mircea cel Bătrân

1396 1456 1497 1462

Codrii Cosminului Nicopole Belgrad Târgovişte

0.50x4=20p

3. Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători din lista dată: În evul mediu românesc instituţia centrală era ………………….. Alături de aceasta funcţiona şi … ……………....... , instituţie cu rol consultativ. Al doilea demnitar în stat era considerat ..………………. , locţiitor al tronului în anumite situaţii. ……………………………… era formată din reprezentanţi ai tuturor categoriilor sociale. Termeni: Dieta, voievodatul, principatul, domnia, Adunarea Ţării, Sfatul domnesc, mitropolitul, vornicul. 20p 4. Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre relaţiile româno-otomane în secolele al XIV-lea – al XV-lea, având în vedere: - menţionarea a două cauze ale participării reprezentanţilor spaţiului românesc la conflictele militare din secolul al XIV-lea; - prezentarea câte unei acţiuni antiotomane la care a participat un voievod al Ţării Româneşti, respectiv al Moldovei în secolele XIV-XV; - precizarea unei cauze a implicării spaţiului românesc în diplomaţia secolelor XIV-XV; - formularea unui punct de vedere referitor la consecinţele implicării spaţiului românesc în relaţiile internaţionale ale evului mediu asupra unei instituţii central şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. 30p Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată. Se acordă 10p din oficiu.

Numele şi prenumele ……………………………….. Clasa a IX a D

L.T. Mihail Sadoveanu Bucureşti

Test 1. Ordonaţi cronologic următoarele evenimente: a. participarea lui Mircea cel Bătrân la cruciada de la Nicopole b. obţinerea independenţei Moldovei de către Bogdan I c. atestarea voievodatelor lui Seneslau şi Litovoi d. victoria lui Ştefan cel Mare de la Podul Înalt 2. Realizaţi corespondenţa dintre coloane: Iancu de Hunedoara Ştefan cel Mare Mircea cel Bătrân Basarab I

1. ….. 2. ….. 3. ….. 4. …..

Rovine Varna Baia Posada

0.50x4=20p

0.50x4=20p

3. Completaţi spaţiile libere cu răspunsurile corecte: Instituţia centrală în spaţiul medieval românesc a fost …………………… Teritoriul din nordul Moldovei la conducerea căruia a fost numit Dragoş purta denunirea de ……………….. Luptele dintre statele creştine şi Imperiul Otoman sunt cunoscute sub denumirea de ………………………… Tradiţia istorică surprinde întemeirea statelor medievale cu denumirea de ……………………….. 0.50x4=20p 4. Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos: ,,Politica externă a lui Mircea cel Bătrân a fost dominată de un fapt capital: primejdia turcească. Combaterea acestei primejdii – direct sau indirect – constituie preocuparea de căpetenie a marelui domn. Ea străbate, ca un fir roşu, întreaga activitate militară şi diplomatică a lui. Toate războaiele lui Mircea se fac cu turcii, niciunul cu ungurii, cu moldovenii şi, cu atât mai puţin, prin urmare, cu polonii. Raportul dintre forţe însă era inegal. Turcii, în plină expansiune cuceritoare, aveau mai multe mijloace decât domnul muntean. De aceea, la urmă, Mircea a trebuit să recunoască această superioritate şi să ajungă la o înţelegere cu noii stăpâni ai răsăritului. Dar rezistenţa lui îndelungată – provocând admiraţia adversarilor înşişi – a avut un rezultat de cea mai mare însemnătate: a păstrat fiinţa statului muntean. În timp ce Bulgaria cădea sub loviturile lui Baiazid şi era prefăcută în paşalâc turcesc - stare în care a rămas aproape cinci sute de ani - în timp ce Serbia avea, la scurt interval, aceeaşi soartă, Ţara Românească a putut rezista şi a asigurat astfel continuitatea vieţii sale politice.” (C. C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. I) Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Precizaţi un spaţiu istoric la care se referă sursa. 2p 2. Menţionaţi o informaţie referitoare la politica externă desfăşurată de Mircea cel Bătrân. 3p 3. Numiţi cei doi conducători politici la care se referă cele două surse. 6p 4. Menţionaţi cele două din Peninsula Balcanică prefăcute în paşalâc de către otomani. 6p 5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, selectate din sursă. 7p 6. Prezentaţi două acţiuni diplomatice ale românilor în secolele XIV-XV. 6p Se acordă 10p din oficiu.