Universitatea Spiru Haret.pdf

   

GHID DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

INFORMATICĂ  

2013

Cuprins

1. Universitatea SPIRU HARET - componentă de bază a învăţământului românesc .… ..5 2. Facultatea de Matematică şi Informatică …………………………………………….12 2.1. Cadrul legislative de funcţionare a facultăţii ………………………… ……12 2.2. Programe de studii şi studenţi ……………………………………………....12 2.3. Cercetarea ştiinţifică ……………………………………………………..….13 3. Prezentarea programului de studii universitare de licenţă în Informatică …………...15 4. Alte informaţii ……………………………………………………………………….27 4.1. Calificări ……………………………………………………………..………27 4.2. Baza materială ……………………………………………………..………..27 4.3. Date de contact …………………………………………………..…………..29 Anexe ………………………………………………………………………………...30 Anexa 1 Cadrul legislativ de funcţionare …………………………………………...31 Anexa 2 Metodologia de admitere …………………………………………………...35 Anexa 3 Structura anului universitar ………………………………………………...40 Anexa 4 Planul de învăţământ ……………………………………………………….42 Anexa 5 Fisele disciplinelor …………………………………………………………46 Anul 1 ………………………………………………………………………47 Anul 2 ………………………………………………………………………95 Anul 3 ……………………………………………………………………...127

1. Universitatea SPIRU HARET - componentă de bază a învăţământului românesc 1.1. Cadrul juridic de organizare şi funcţionare a Universităţii Spiru Haret La 19 ianuarie 1991 a luat fiinţă Fundaţia România de Mâine, instituţie social-umanistă de cultură, ştiinţă şi învăţământ cu caracter nonprofit, potrivit prevederilor Legii pentru persoanele juridice nr. 21/1924 şi, în cadrul acesteia, Universitatea Spiru Haret. Universitatea Spiru Haret a fost creată şi organizată după modelul Universităţii Harvard, având drept spirit tutelar pe marele om de ştiinţă, reformator şi ctitor al învăţământului modern în România, Spiru Haret, a cărui activitate ştiinţifică, educativă şi social-culturală a avut şi are o deosebită însemnătate şi rezonanţă în societatea românească. În cadrul Universităţii Spiru Haret au luat fiinţă şi funcţionează, în prezent, 25 facultăţi cu 53 specializări, care au parcurs, conform legii, etapele de autorizare provizorie şi acreditare. La 14 februarie 2000, Universitatea Spiru Haret a fost acreditată de Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Legea nr. 443 din 5 iulie 2002 consfinţeşte faptul că Universitatea Spiru Haret este „ instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ". Întreaga activitate a Universităţii s-a întemeiat pe recunoaşterea şi aplicarea măsurilor legislative prioritare cu privire la învăţământ şi cercetare, dintre care menţionăm pe cele mai importante: - Legea nr. 1/2011- Legea educaţiei naţionale; - Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare; - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare; - Ordonanţa nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, modificată prin Ordonanţa de Guvern nr. 6/2011; - Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare; - Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, etc. Universitatea Spiru Haret are relaţii de interdependenţă organică în plan academic, administrativ şi economico-financiar cu celelalte structuri instituţionale din cadrul Fundaţiei România de Mâine: Televiziunea TvH2.O şi Radioul HFM2.0, posturi naţionale cu caracter educaţional, ştiinţific şi cultural, Institutul de Sociologie şi Opinie Publică (ISOP) şi alte entităţi de cercetare ştiinţifică, Editura şi Tipografia Fundaţiei România de Mâine, Revista Opinia Naţională - săptămânal de opinie, informaţie şi idei de interes naţional, căminele şi Clubul studenţesc, Complexul sportiv multifuncţional etc . Toate acestea asigură suportul necesar pentru desfăşurarea unui proces de învăţământ performant, competitiv, de înaltă calitate, precum şi condiţii deosebite de studiu, cazare, masă şi recreere pentru studenţi. 1.2. Misiunea şi obiectivele Universităţii Spiru Haret Asumându-şi, de la înfiinţare, misiunea de învăţământ şi cercetare, orientate pe valori, creativitate, obţinerea de cunoştinţe fundamentale, dar şi de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă în profesie şi în societate, Universitatea Spiru Haret a urmărit şi urmăreşte permanent dezvoltarea integrală şi armonioasă a individualităţii umane, asumarea unui sistem de valori capabil să contribuie la împlinirea personală, dezvoltarea spiritului antreprenorial, participarea activă la viaţa comunităţii şi a societăţii, la succesul în competiţia pentru angajare pe piaţa muncii. Drept urmare, Universitatea a devenit o instituţie de învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică, abilitată să acorde titlurile prevăzute de lege, potrivit autonomiei universitare şi libertăţii academice. Misiunea generală a Universităţii Spiru Haret, ca instituţie de învăţământ superior, este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin:  formarea iniţială şi continuă la nivel universitar şi postuniversitar în scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a beneficiarului procesului educaţional şi al satisfacerii nevoii de competenţe a mediului socio-economic;

5

  

cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea, inovarea şi transferul tehnologic; creaţia individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, artelor şi literelor prin realizarea performanţelor şi dezvoltarea fizică şi sportivă; valorificarea şi diseminarea rezultatelor.

Misiunea proprie a Universităţii Spiru Haret, ca instituţie de învăţământ superior particulară, reflectă, pe lângă misiunea generală, şi elemente care derivă din tradiţia universitară românească:  să contribuie la dezvoltarea învăţământului ştiinţei şi culturii şi să creeze condiţiile şi cadrul necesar pentru dezbaterea publică şi confruntatarea de idei pe probleme teoretice şi practice de larg interes naţional;  să fie un centru în jurul căruia să se dezvolte o activitate ştiinţifică cât mai intensă şi valoroasă;  să se dezvolte ca o autentică tribună de educaţie, cultură şi civilizaţie care să genereze o mişcare socio-culturală a ţării, în cea mai bună tradiţie haretiană. Sintetizând, misiunea Universităţii Spiru Haret se exprimă pe trei direcţii esenţiale: didactică, cercetare ştiinţifică şi socio-culturală. Opţiunea strategică a Universităţii constă în orientarea spre viitor şi centrarea educaţiei pe student, în sensul că: – oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, în condiţii care să permită valorificarea capacităţilor şi înclinaţiile acestora; – pune accent pe acele domenii şi programe de studii pentru care tinerii manifestă interes deosebit şi care răspund necesităţilor actuale şi viitoare ale României; – realizează un învăţământ superior dinamic, în măsură să integreze operativ, în curricula universitară şi în programele de învăţământ, cuceririle noi, semnificative pe plan mondial, ale cunoaşterii şi culturii; – valorifică tradiţiile înaintate ale învăţământului românesc şi contribuţiile româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi culturii; – promovează interdisciplinaritatea în desfăşurarea procesului de învăţământ şi cercetării ştiinţifice; – asigură un învăţământ formativ, capabil să ofere viitorilor absolvenţi deprinderea de a-şi perfecţiona pregătirea de specialitate şi de cultură generală; – contribuie la educarea studenţilor în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi valorilor fundamentale ale omului; – aduce aportul propriu la cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural. Prin conţinutul şi modalităţile de realizare a misiunii şi obiectivelor sale strategice Universitatea Spiru Haret se individualizează în spaţiul naţional şi european al învăţământului superior. 1.3. Structura Universităţii În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa 25 de facultăţi cu 85 de programe de studii universitare de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze în conformitate cu prevederile legale şi 24 programe de studii universitare de masterat acreditate de către ARACIS. 1.4. Managementul instituţional – premisă şi factor determinant în realizarea obiectivelor strategice şi asigurarea calităţii procesului de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică Organizarea şi activitatea managerială în Universitatea Spiru Haret au la bază prevederile Legii nr. 1/2011-Legea educaţiei naţionale şi ale Cartei Universităţii Spiru Haret în care se stipulează principiile, normele de funcţionare, structurile componente, relaţiile dintre ele, competenţele şi responsabilităţile ce revin fiecăreia. La nivelul Universităţii Spiru Haret există o echipă managerială competentă care militează pentru creşterea calităţii învăţământului superior. Toate structurile de conducere, lucrând în echipă, se implică activ în atingerea obiectivelor stabilite şi în rezolvarea problemelor apărute. Structurile de conducere ale Universităţii Spiru Haret au caracter reglementativ – deliberativ, atribuţiile acestora, durata mandatelor sunt stabilite în Carta universitară şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unor regulamente proprii ce detaliază principiile Cartei. Structurile de conducere sunt asistate în activitatea lor de comisii permanente sau comisii ad-hoc, după caz.

6

    

Universitatea are următoarele structuri de conducere: Senatul universitar şi Consiliul de administraţie, la nivelul Universităţii; Consiliul facultăţii; Consiliul departamentului; Consiliul ştiinţific, la nivelul Institutului central de cercetare ştiinţifică; Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, la nivel de IOSUD.

Funcţiile de conducere din Universitatea Spiru Haret sunt:  rectorul, preşedintele Consiliului de administraţie, prorectorii, directorul general administrativ, la nivelul Universităţii;  decanul, prodecanii, la nivelul facultăţii;  directorul de departament, la nivelul departamentului de studii;  directorul Institutului central de cercetare ştiinţifică;  Organismele deliberativ-decizonale ale Universităţii sunt: Senatul universitar, Consiliul de administraţie, consiliile facultăţilor. Hotărârile Senatului sunt transparente, fiind comunicate operativ de către membrii Senatului decanilor iar aceştia personalului didactic. Hotărârile consiliilor facultăţilor sunt aduse imediat la cunoştinţa membrilor departamentelor. Organismele executiv-operative sunt: rectorul, preşedintele Consiliului de administraţie, decanul, directorul de institut, directorul de departament. Organismele consultative sunt formate din reprezentanţi ai mediului economic şi personalităţi din mediul academic, cultural şi profesional extern. Prin Hotărârea Senatului din 8 iunie 2010, conf. univ. dr. Aurelian A. Bondrea a fost ales rectorul Universităţii Spiru Haret, alegere confirmată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin Ordinul ministrului nr. 4237/17.06.2010. În structurile de conducere ale Universităţii studenţii sunt reprezentaţi, proporţia fiind cea prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare. Alegerea studenţilor este efectuată în mod democratic, transparent şi nediscriminatoriu, urmărindu-se neîngrădirea dreptului studenţilor de a fi reprezentaţi. Pe pagina web a Universităţii Spiru Haret sunt prezentate atât informaţiile de interes public cât şi cele de interes pentru membrii comunităţii academice. Pentru entităţile din structura Universităţii este rezervat spaţiu de prezentare pe pagina web. 1.5. Asigurarea calităţii procesului de învăţământ 1.5.1. Calitatea procesului de învăţământ Ca semnatară a Magna Charta Universitatum, Universitatea Spiru Haret a implementat conţinutul Procesului Bologna: structurarea studiilor universitare pe trei cicluri - licenţă, masterat, doctorat (L-M-D), cu o durata de 3, 2, şi, respectiv, 3 ani. S-au depus eforturi constante pentru restructurarea curriculei universitare, perfecţionarea sistemului de credite (ECTS), creşterea calităţii actului educaţional - conţinutul, modalităţile de predare şi evaluare a pregătirii studenţilor, schimbarea accentului operaţional de instruire superioară pe student, trecerea de la indicatori de intrare la indicatori de ieşire ş.a. Activităţile de învăţământ ale Universităţii au în vedere armonizarea operaţională, instituţională cu cerinţele societăţii bazate pe cunoaştere şi pe informatizare. În acest cadru, Universitatea urmăreşte: creşterea calităţii cunoştinţelor studenţilor reflectate de noile paradigme, teorii şi concepte educaţionale; dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice şi realizarea interdisciplinarităţii; corelarea conţinutului studiilor cu exigenţele generate de restructurările economice, politice şi sociale contemporane, de noile forme de organizare a vieţii sociale din România, de dinamica profesiilor şi ocupaţiilor pe plan naţional şi european. Pe baza procedurilor specifice cuprinse în Sistemul de management al calităţii la Universitatea Spiru Haret, sunt evaluate, anual, la nivelul facultăţilor, de către comisiile calităţii: planurile de învăţământ, programele de studiu, fişele disciplinelor, metodele de predare şi seminarizare, modul în care sunt asigurate disciplinele cu cursuri şi materiale suport, gradul de satisfacţie a studenţilor, în urma cărora se adoptă acţiuni corespunzătoare corective şi de creştere a calităţii. În cadrul evaluării interne se urmăreşte respectarea cerinţelor normative obligatorii, îndeplinirea standardelor de performanţă, o mai bună corelare a programelor de studii şi a competenţelor dobândite cu cerinţele pieţei muncii.

7

De asemenea, se are în vedere: coerenţa, aprofundarea, continuitatea între ciclurile de studii; includerea rezultatelor cercetării ştiinţifice în cursuri, seminarii şi dezbateri; utilizarea tehnologiilor moderne de predare, seminarizare şi învăţare, ca şi raportul între disciplinele teoretice şi cele practice, aplicative; perfecţionarea sistemului de credite de studiu transferabile; construcţia unui sistem de evaluare a pregătirii studenţilor bazat pe folosirea celor mai performante tehnologii informaţionale ş.a. Într-un asemenea context, Universitatea Spiru Haret pune la dispoziţia studenţilor săi o gamă largă de categorii de resurse de învăţare, precum:  carte tipărită, asigurată prin Editura şi Tipografia Fundaţiei România de Mâine, care realizează acoperirea cu manuale a tuturor programelor de studii în timp real şi la preţuri accesibile tuturor studenţilor;  programe TV şi radio cu caracter didactic, consultaţii, dezbateri ş.a., realizate de Televiziunea proprie, post naţional universitar şi cultural, singurul cu acest profil din audio-vizualul românesc;  platforma de e-learning Blackboard, achiziţionată de Universitate în anul 2006, care permite utilizarea celor peste 6000 de computere racordate la Internet, pentru derularea procesului de învăţământ. Platforma e-learning Blackboard răspunde în context ultramodern în totalitate criteriilor de calitate privind educaţia, fiind un sistem integrat care asigură comunicarea sincronă, cât şi cea asincronă cu studenţii, prin conexiuni diferite, care funcţionează continuu şi oferă:  posibilitatea derulării activităţii didactice online;  posibilitatea organizării evaluării computerizate a pregătirii studenţilor;  posibilităţi efective de creare a materialelor didactice (grafică extrem de atractivă, imagine şi sunet, datorită performanţelor software ale programului; cursurile pot fi transmise în format de document, fişiere audio sau fişiere audio-video, iar interfaţa, deosebit de prietenoasă, nu creează dificultăţi utilizatorilor, chiar dacă nu sunt destul de experimentaţi);  un fond bogat de carte din literatura de specialitate din ţară şi din străinătate, reviste de specialitate aflate în cadrul bibliotecilor facultăţilor. În sprijinul studenţilor, pentru creşterea calităţii comunicării în procesul educaţional s-au implementat:  sistemul ultramodern, actualizat de gestiune a studenţilor (Student Information System) şi a activităţii didactice, bazat pe soluţia University Management Solutions (UMS), integrată cu toate celelalte sisteme informatice utilizate în Universitate;  sistemul de telefonie IP -CISCO, în regim intranet;  sistemul POLYCOM de video-conferinţă prin Internet, tip VPN, pentru teleîntâlniri didactice de lucru (cursuri, seminarii, dezbateri, consultaţii) care face posibilă modernizarea procesului didactic, asigurând legătura audio-video între oricare dintre cadrele didactice şi studenţi 1.5.2. Calitatea personalului didactic Printr-o politică susţinută de recrutare, formare şi promovare a cadrelor, Universitatea Spiru Haret şi-a asigurat un valoros corp de cadre didactice proprii, în măsură să acopere la nivel teoretico-ştiinţific şi aplicativ ridicat ansamblul activităţilor didactice. În facultăţile Universităţii, politica de personal a urmărit respectarea prevederilor legale care privesc învăţământul superior, ceea ce a condus la atragerea, motivarea şi încadrarea cu normă de bază a unor profesionişti de valoare, cu vocaţie didactică, experienţă ştiinţifică şi pedagogică incontestabile, capabili să asigure o calitate superioară a instruirii şi educaţiei studenţilor şi să desfăşoare la nivelul standardelor actuale activităţi inovative de cercetare ştiinţifică. La Universitatea Spiru Haret, peste 88% dintre cadrele didactice au titlul de doctor sau sunt doctoranzi. Cadrele tinere, în majoritatea lor, posedă pregătirea masterală şi au absolvit modulul de pregătire a personalului didactic. 1.5.3. Beneficiarii procesului educaţional-studenţii Evoluţia numărului de candidaţi admişi la studii de licenţă şi masterat în cadrul Universităţii Spiru Haret confirmă prestigiul, recunoaşterea şi audienţa de care se bucură instituţia şi faptul că aceasta este pregătită, prin condiţiile create şi facilităţile oferite studenţilor, să răspundă cerinţelor unui învăţământ superior la nivelul standardelor contemporane de calitate pe plan naţional şi internaţional. Totodată, Universitatea a dovedit, prin gradul ridicat de absorbţie pe piaţa muncii a absolvenţilor săi că îşi îndeplineşte cu succes misiunea asumată.

8

1.6. Cercetarea ştiinţifică Obiective esenţiale ale cercetării ştiinţifice desfăşurate în Universitatea Spiru Haret au în vedere: integrarea acesteia în aria europeană a cercetării, dezvoltării şi inovării; îmbunătăţirea permanentă a calităţii cercetării ştiinţifice, în concordanţă cu cerinţele învăţământului superior modern la nivel european şi mondial; dezvoltarea relaţiilor pragmatice dintre învăţământ -cercetare şi comunitate, în folosul celei din urmă. Cercetarea ştiinţifică în Universitatea Spiru Haret se desfăşoară în conformitate cu Strategia cercetării ştiinţifice pe perioada 2007-2013, aprobată de Senatul Universităţii şi se încadrează în liniile directoare ale Planului naţional al cercetării, dezvoltării, inovării pentru perioada 2007-2013 şi Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României. Universitatea Spiru Haret a fost atestată să desfăşoare activitate de cercetare ştiinţifică de către ANCS şi CNCSIS şi este înscrisă în registrul CORDIS FP7 al Uniunii Europeane. Implementarea concretă a măsurilor de dezvoltare şi monitorizare a cercetării ştiinţifice prevăzute în Strategia Universităţii Spiru Haret se realizează pe baza regulamentelor, metodologiilor şi procedurilor specifice, ţinând seama de Codul etic de bune practici pentru derularea activităţilor de cercetare ştiinţifică în Universitate. Conducerea, desfăşurarea, monitorizarea şi evaluarea cercetării ştiinţifice sunt asigurate de prorectorul pentru cercetarea ştiinţifică, Comisia pentru cercetare ştiinţifică a Senatului şi consiliile ştiinţifice ale institutelor de cercetări ştiinţifice care raportează, semestrial, Senatului Universităţii realizările. La nivelul departamentelor funcţionează centre de cercetare, dotate corespunzător, coordonate metodologic de Institutul Central de Cercetări Ştiinţifice. În cadrul lor îşi desfăşoară activitatea de cercetare colectivele de cadre didactice, cercetători, doctoranzi, masteranzi şi studenţi. Universitatea Spiru Haret a investit în pregătirea profesională a responsabililor cu cercetarea ştiinţifică şi a directorilor de centre de cercetare, în vederea dobândirii cunoştinţelor necesare alcătuirii şi gestionării de proiecte cu finanţare din fonduri europene structurale, nerambursabile şi au fost extinse oportunităţile de finanţare a proiectelor de cercetare, inclusiv prin dezvoltarea cooperării cu companii private şi autorităţile locale. Finanţarea cercetării ştiinţifice se realizează din:  sume obţinute din granturi/ proiecte de tip european (FP7, Erasmus, Leonardo da Vinci, COST, Fondul Social European, POSDRU, ş.a.) ori naţionale (Academia Română, CNCSIS, ANCS ş.a.), din cercetarea ştiinţifică aplicativă (pe bază contractuală);  contracte cu diferiţi parteneri privaţi sau comunităţi locale;  un fond special, în funcţie de necesităţi, aprobat de către Senatul universitar, dedicat finanţării unor proiecte de cercetare ştiinţifică de interes pentru Universitate. Ţinta de viitor în sfera cercetării ştiinţifice vizează diversificarea surselor interne şi externe de finanţare, perfecţionarea activităţii de identificare şi atragere a granturilor şi proiectelor de cercetare corespunzătoare ofertei de angajament inovativ a Universităţii. În acest sens, a fost publicată şi difuzată o broşură care prezintă potenţialul de cercetare ştiinţifică al Universităţii Spiru Haret, aceasta adresându-se deopotrivă, organelor administraţiei publice centrale şi locale, agenţilor economici din domeniul privat şi de stat, agenţiilor de dezvoltare regională şi locală, instituţiilor de cercetare ştiinţifică, universităţilor. Din anul 2009 a fost instituit un Registru unic al proiectelor/contractelor de cercetare şi consultanţă ştiinţifică în conformitate cu criteriile CNCSIS şi adaptat practicilor interne ale Universităţii. Acest instrument permite o mai bună cunoaştere şi monitorizare a activităţii de cercetare ştiinţifică precum şi o evaluare corectă a potenţialului, a domeniilor de interes ştiinţific şi a partenerilor ori finanţatorilor. Cercetarea ştiinţifică în cadrul Universităţii Spiru Haret cuprinde două direcţii majore de active, şi anume: a) cercetarea ştiinţifică fundamentală (focalizată pe îmbunătăţirea permanentă a cursurilor universitare şi a dezvoltării ştiinţei, în general) şi b) cercetarea ştiinţifică aplicată, reflectată în volumul din ce în ce mai mare de contracte de cercetare şi consultanţă ştiinţifică.

Urmărind realizarea obiectivelor strategice, stabilite prin Strategia de consolidare a excelenţei în cercetarea ştiinţifică 2007-2013, şi în mod special obiectivul vizând integrarea în European Research Area (ERA), Universitatea Spiru Haret a făcut toate demersurile necesare pentru a deveni partener eligibil în Programul Cadru 7 (FP7), respectiv obţinerea şi validarea codului PIC 986311521 precum şi desemnarea LEAR (Legal Entity Representative) pentru a avea 9

acces în portalul electronic al participanţilor. În anul 2012, USH a fost acceptată în grupul de lucru 4 al HR Strategy for Research, participând, în 29 octombrie 2012, la prima întâlnire de lucru de la Bruxelles. Universitatea Spiru Haret a fost singura universitate din Romînia a cărei candidatură a fost acceptată, având astfel şansa de a se implixca direct în fundamentarea strategiei de Resurse Umane în cercetare la nivel european. În ultimii ani Universitatea Spiru Haret a derulat peste 100 de contracte de cercetare, cu finanţare naţională şi europeană. Universitatea colaborează cu comunităţi locale, organizaţii profesionale, cu mediul privat de afaceri în domeniul cercetării şi consultanţei ştiinţifice în cadrul a peste 50 contracte. Rezultatele cercetării sunt diseminate în reviste de specialitate, volume de comunicări ştiinţifice, cărţi, manuale, în resurse de studiu oferite studenţilor ş.a. În prezent, în cadrul Universităţii Spiru Haret, există un număr de 19 de publicaţii ştiinţifice active. Dintre publicaţiile ştiiţifice active, 17 publicaţii sunt în limba engleză (89,5%), iar una dintre reviste publică articole în limbile romană, engleză şi franceză. Un număr de 16 de publicaţii au vizibilitate online, iar 12 au website propriu (aproximativ 63,5%), 7 publicaţii sunt indexate în baze de date internaţionale de prestigiu (37%), un număr de 4 publicaţii fiind cotate CNCSIS în categoria B+ (21%). In ultima perioadă au fost propuse 8 titluri noi de publicaţii ştiinţifice, dintre care 4 în

limba engleză. 1.7. Baza materială Universitatea Spiru Haret şi-a dezvoltat şi consolidat an de an baza materială proprie, astfel încât, în prezent dispune de 34 imobile cu o suprafaţă de peste 112.702 m² , pentru desfăşurarea, în condiţii optime, a procesului de învăţământ, a activităţii de cercetare ştiinţifică, cultural-educative şi sportive în Bucureşti, Braşov, Constanţa, Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel. Cele 75 amfiteatre şi săli de curs, 182 săli de seminar, peste 168 laboratoare cu peste 6.000 de calculatoare racordate la Internet, Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică şi Centrele de cercetare, dotate cu mobilier, aparatură, echipamente, tehnică şi tehnologie de ultimă oră, oferă cele mai bune condiţii pentru învăţământ şi cercetare. În Universitatea Spiru Haret funcţionează 19 biblioteci cu 21 săli de lectură, având un fond de peste 150.000 de volume (manuale, tratate şi cărţi de specialitate) şi reviste de specialitate în limba română şi în limbi de circulaţie internaţională. Universitatea oferă studenţilor săi condiţii deosebite de cazare, servirea mesei, destindere, practicarea activităţilor cultural-sportive, în cadrul căminelor studenţeşti, Clubului multifuncţional şi Complexului sportiv, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 mp cu 6000 de locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal, baschet. 1.8. Colaborarea externă Universitatea Spiru Haret are preocupări constante în identificarea nevoii educaţionale reale a pieţei muncii şi adaptarea flexibilă a programelor de studiu pe care le oferă. Din punct de vedere al relaţiilor internaţionale, obiectivul central al strategiei USH este multi-dimensional: ● creşterea vizibilităţii universităţii prin reducerea discrepanţei dintre cunoaşterea oferită şi nevoile pieţei muncii,● adăugarea de valoare educaţională, publicistică şi ştiinţifică cuantificabilă şi recognoscibilă. Iniţiator al Alianţei Universităţilor din Europa Centrală şi de Răsărit, USH depune eforturi de a-şi dovedi, transparent, potenţialul de angajare regională şi transfer de cunoaştere orientat pe responsabilizare asumată creativ, la nivelul întregii comunităţi. Procesul de regândire a curriculei este proactiv, bazat pe: ● validitate, ● reinserţia cunoaşterii de top în domeniu, ● comparabilitate cu programele curriculare din universităţile europene de elită, ● fezabilitate şi motivarea aplicării creative cu ajutorul reprezentanţilor IMM. Lărgirea numărului de schimburi academice este de asemenea, o preocupare permanentă. După crearea unei infrastructuri şi a unei logistice puternice, USH a intrat într-o nouă eră în care priorităţile sunt: ● creşterea vizibilităţii, ● dobândirea recunoaşterii pe care o merită, ● alinierea la standardele internaţionale, ● creşterea ofertei de programe naţionale şi internaţionale oferite studenţilor prin noi şi strategice colaborări şi parteneriate. Universitatea Spiru Haret este, printre altele, membră a numeroase organisme internaţionale: Agenţia Universităţilor Francofone (AUF), Asociaţia Internaţională Universităţilor, Association of European Institution of Higher Education,etc. Semnatară a Cartei de la Bologna, USH este afiliată, prin corpul profesoral care îşi desfăşoară

10

activitatea în diferite facultăţi, în peste 50 de asociaţii profesionale şi ştiinţifice internaţionale. Numărul a crescut in fiecare an cuprinzând universităţi europene (Italia, Franţa, Serbia, Bulgaria, Grecia, Elveţia, Israel), dar şi cu universităţi din Asia, America Latină, Statele Unite ale Americii. In prezent USH desfăşoară o activitate concertată de deschidere internaţională atât în cadrul Alianţei Universităţilor din Europa Centrală şi de Răsărit, a Clubului Euro-Asiatic al oamenilor de ştiinţă înfiinţat cu ocazia Forumului Mondial de la Astana (din care fac parte şi 30 de laureaşi ai Premiului Nobel), al Institutului EuroMediteranean de Cercetare, al Societăţii de Studii Complexe cu sediul la Paris. În corpul profesoral USH se află cadre didactice cu expertiză şi experienţă didactică în universităţi reprezentative din întreaga lume. USH a fost promotor al tuturor acţiunilor Programului European FuturICT fiind iniţiatorul proiectului FuturICT meeting Romania. De asemenea,, USH este susţinător al Strategiei Dunării şi Dezvoltării Oraşelor – lansată în prezenţa Cancelarului Angela Merkel şi a comisarului Hahn prin organizarea primului Forum SUERD la Regensburg în noiembrie 2012. Catedra onorifică SUERD organizează în prezent cursuri de formatori în domeniul strategiei Dunării la universitatea noastră. Activitatea de creştere a vizibilităţii activităţii de cercetare ştiinţifică internaţională se reflectă şi prin semnarea contractului de colaborarea cu Institutul Mediteranean de Cercetare EMRBI împreună cuc are se pregătesc mai multe proiecte educative – ERASMUS; şcoli de vară etc – în care USH este partener principal. De asemenea organizarea, la Bucureşti, în cadrul Conferinţei Internaţionale EMRBI de la Estoril Spania – a unui workshop virtual – cu participarea reprezentanţilor USH din toate facultăţile noastre, în domeniul Social Innovation Facing the Bio Economy, reprezintă un livrabil autentic cu vizibilitate ISI Thomson în zona cercetării internaţionale. Au fost încheiate acorduri cu 56 de instituţii academice, de cercetare ştiinţifică, de promovare a relaţiilor culturale, etc. ce prevăd schimburi de profesori, cercetători şi studenţi pentru stagii didactice, susţinere de cursuri şi conferinţe, proiecte comune de cercetare, schimb de publicaţii ş.a. În cadrul Programului ERASMUS au fost încheiate acorduri bilaterale cu o serie de universităţi europene, care oferă posibilitatea atât studenţilor cât şi profesorilor să efectueze stagii de studii, perioade de predare, să participe la proiecte comune de implementare de curriculă. Universitatea Spiru Haret a participat şi participă la manifestări ştiinţifice de anvergură naţională, la evenimente educaţionale internaţionale, ceea ce asigură vizibilitatea Universităţii în spaţiul european şi internaţional al educaţiei. Dintre evenimentele la care Universitatea Spiru Haret a fost, de-a lungul vremii, prezentă, sunt semnificative următoarele:  Decernarea titlului de Doctor Honoris Causa Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al Il-lea, cu prilejul celebrării a 25 de ani de Pontificat; primirea la Roma a Preşedintelui şi Rectorului Universităţii Spiru Haret de către Suveranul Pontif, dar şi de către Papa Benedict al XVI-lea;  Participarea la lucrările Consiliului American pentru Educaţie (ACE), alături de preşedinţii universităţilor americane, de preşedinţi şi rectori ai altor universităţi din lume (Washington şi Phoenix);  Participarea la a 16-a Conferinţă Permanentă a Preşedinţilor Universităţilor Deschise şi la Distanţă (SCOP), Barcelona;  Prezenţa la Târgurile Mondiale ale Educaţiei de la Lisabona, Beirut, Beijing, Berlin, Nisa ş.a. USH se preocupă şi de informarea studenţilor în legătură cu cele mai importante procese şi fenomene economice ale vremii. Astfel, a organizat, şi primit vizite din străinătate ale unor profesori renumiţi care au conferenţiat în faţa studenţilor şi cadrelor noastre didactice. Un simplu exemplu este evident – profesorul Steve Keen de la University of Western Sydney – unul din primii 7 specialişti în economie şi finanţe care au anunţat crila încă din anul 2005, şi care, alături de Nouriel Roubini, a primit în 2012 celebrul Premiu Revere. Întreaga comunitate a Universităţii Spiru Haret dovedeşte prin preocupările sale o atitudine proactivă responsabilă, contribuie la realizări de vârf în domeniile de activitate cu puternică tentă realistică în raport cu nevoile economiei şi societăţii, participă la conferinţe internaţionale recunoscute ISI Thomson, organizează sesiuni şi workshop-uri ştiinţifice de recunoaştere internaţională, face parte din echipe de lucru inter-universitare în proiecte FP7 în cadrul cărora promovează valorile europene, ca surse ale propriilor valori, în diferite stadii de recunoaştere dincolo de marginile ţării USH susţine şi adaugă, astfel, valoarea educaţională la cea europeană, contribuind la îmbunătăţirea imaginii învăţământului românesc pe plan european şi internaţional, şi al creşterii prestigiului României pe scena internaţională contemporană.

11

2. Facultatea de Matematică şi Informatică 2.1. Cadrul legislative de funcţionare a facultăţii Facultatea de Matematică şi Informatică a fost autorizată să funcţioneze prin Hotărârea de Guvern (H.G.) 294/16.06.1997 publicată în Monitorului Oficial al României nr. 130/25.06.1997 p.I şi reconfirmată prin H.G. nr.410/25.09.2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 313/13.05.2002 p.I. Prin Legea privind acreditarea Universităţii Spiru Haret din Bucureşti nr. 443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 491 din 9 iulie 2002, Universitatea Spiru Haret este definită ca „instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ”. Facultatea de Matematică şi Informatică a fost acreditată în anul 2005 cu două specializări matematică şi informatică prin H.G. 916/11.08.2005 (Monitorul Oficial al României 766/23.08.2005). În anul universitar 2005-2006, România a trecut la noua formă de organizare a învăţământului superior (licenţă, masterat, doctorat). În acest sens, Facultatea a organizat programele de studii universitare de licenţă în specializările Matematică şi Informatică cu durata de trei ani (180 credite). Astfel au intrat în vigoare noile planuri de învăţământ pentru studiile universitare de licenţă, începând cu anul I de studii. Începând cu 1 Octombrie 2011, programele de studii universitare de licenţă şi masterat în domeniile Matematică şi Informatică, funcţionează în baza hotărârii nr. 966 din 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, a structurii instituţiilor de învăţământ superior, a domeniilor şi programelor de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, a locaţiilor geografice de desfăşurare, a numărului de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de predare, precum şi a numărului maxim de studenti care pot fi şcolarizaţi, publicată în Monitorul Oficial nr. 697 din 1 octombrie 2011. Incepand cu anul universitar 2012-2013 baza legala a programelor de studii universitare de licenta este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr. 525/30.VII.2012 (pag. 97, pozitia 18). Incepand cu anul universitar 2013-2014 baza legala a programelor de studii universitare de licenta este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr. 447/22.VII.2013 (pag. 87, pozitia 18). Incepand cu anul universitar 2012-2013, baza legala a studiilor masterale este reprezentata de Ordinul MECTS 4945 din 31 Iulie 2012 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr 564/9.VIII.2012, pag. 73 (numar de locuri: cate 50 la fiecare program de masterat; durata unui program de masterat: 2 ani, numarul creditelor obtinute: 120, forma de invatamant: cu frecventa). Studiile universitatre de masterat se desfasoara conform H.G. 581 din 30.VII.2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Nr. 500/8.VIII.2013 (pag. 83). Incepand din acest an programele de masterat continua sub denumirile: Matematica - Matematici aplicate in economie (2 ani, 120 de credite, 50 de locuri), respectiv Informatica - Tehnologii Moderne in Ingineria Sistemelor Informatice (2 ani, 120 credite, 50 locuri).

2.2. Programe de studii şi studenţi Domeniul fundamental al facultăţii este: Ştiinţe exacte. Programele de studii universitare de licenţă ale facultăţii sunt: 1. Matematică (Titlul conferit: Licenţiat în matematică); 2. Informatică (Titlul conferit: Licenţiat în informatică) Facultatea organizeaza studii universitare de masterat (acreditate ARACIS) in specializarile: 1. Matematici aplicate in economie (domeniul Matematica) 2. Tehnologii moderne in ingineria sistemelor informatice (domeniul Informatica) 12   

Vacanţele de iarnă, intersemestriale, de primăvară şi de vară, precum şi sesiunile de examene de iarnă, vară, toamnă, de credite şi diferenţe precum şi cele de finalizare a studiilor sunt prevăzute în structura fiecărui an universitar şi se anunţă din timp. Structura anului universitar current este prezentată în Anexa 3. Activităţile didactice (cursuri, seminarii şi laboratoare de specialitate), de cercetare (seminarii ştiinţifice, elaborare de studii şi proiecte, participare la competiţii de specialitate etc.) şi culturale se desfăşoară în spaţiile specifice din Bucureşti, strada Ion Ghica, Nr. 13, sectorul 3. Activităţile sportive se desfăşoară în cadrul bazei sportive a universităţii. Prin implementarea sistemului Bologna, Universitatea Spiru Haret, deci şi Facultatea de Matematică şi Informatică, a adoptat sistemul European de credite transferabile (ECTS). Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinţă pe care universităţile îl pot utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelaşi domeniu fundamental în scopul echivalării şi transferării creditelor de studiu transferabile şi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii. Numărul minim de credite necesar promovării în anul următor de studii este 30. Numărul de credite necesar absolvirii unui program de studii universitare de licenţă este 180, creditele fiind acumulate numai din discipline obligatorii şi la alegere (opţionale). Numărul de credite necesar absolvirii unui program de studii universitare de masterat este 120, creditele fiind acumulate numai din discipline obligatorii şi la alegere (opţionale). În calculul numărului de credite necesare promovării nu se iau în calcul creditele accumulate prin promovarea disciplinelor facultative. Beneficiind de acces gratuit la tehnologiile informatice Microsoft (programul Dream Spark Premium) şi Oracle (prin programul Oracle Academy), de programe internship (prin intermediul parteneriatelor cu agenţi economici) şi de programe extracurriculare propuse de angajatori şi de certificate profesionale în domeniu, absolvenţii programelor de studii deţin un evantai de competenţe şi abilităţi care facilitează angajarea în domeniu. Cadre didactice de prestigiu, doctori în ştiinţe cu titluri obţinute la instituţii de prestigiu din ţară (Academia Română, Universitatea din Bucureşti, Universitatea din Piteşti) şi strainătate (University of Pittsburgh, University of Alabama şi Universite Paris XII - Val de Marne), cu bogată experienţă didactică şi de cercetare oferă cursuri, seminarii şi consultanţă (mentorat) care vă îndreaptă spre o carieră de succes în domeniu. Cei mai buni absolvenţi ai facultăţii ocupă poziţii profesionale în firme ca IBM, Oracle, Axway, It Smart Systems, unităţi de învăţământ şi cercetare, unii sunt masteranzi la universităţi din ţară şi străinătate, unii sunt doctoranzi, iar unul a obţinut titlul de doctor în Matematică. Activitatea didactică a fiecărui an universitar începe, de regulă, la 1 Octombrie. Cu excepţia ultimului semestru din anul terminal care are 12 săptămâni de activitate didactică şi 2 săptămâni de activităţi de evaluare finală, toate celelalte semestre au câte 14 săptămâni de activitate didactică şi 3/4 săptămâni de activităţi de evaluare finală. Evaluarea finală este de tip examen (E) sau Colocviu (Cv). Colocviile se susţin, de regulă, în ultimele două săptămâni de activitate didacrtică, din semestru.

2.3. Cercetarea ştiinţifică Strategia de cercetare a Facultăţii de Matematică şi Informatică face parte integrantă din strategia de cercetare a Universităţii Spiru Haret şi este compatibilă cu cerinţele naţionale şi europene privind crearea unei competitivităţi crescute în domeniul cercetării fundamentale şi aplicative prin: • dezvoltarea direcţiilor de cercetare în matematică teoretică, matematici financiare, actuariale şi teoria riscului, matematici aplicate în mecanică şi ştiinţe socio-umane. • dezvoltarea direcţiilor de cercetare în informatică teoretică şi informatică aplicată în vederea asigurării participării la programele de cercetare naţionale şi internaţionale. 13   

Facultatea de Matematică şi Informatică editează revista: Analele Universităţii Spiru Haret, Seria Matematică-Informatică, clasificată B+ in anii 2010 şi 2011 fiind înregistrată şi în bazele de date SCIPIO, Index Copernicus, ZBLMATH şi MathsciNet. Conferinţa de Matematici Aplicate şi Informatică şi-a extins aria de cuprindere şi ăn anul 2013 sa desfăşurat sub auspiciile Anului International al Statisticii, fiind afiliata Organizaţiei Internaţionale privind Anul Internaţional al Statisticii (http://camai.spiruharet.ro). Studenţii şi masteranzi beneficiază de diseminarea rezultatelor cercetărilor întreprinse atât prin intermediul revistei cât şi în cadrul Sesiunii de Comunicări Ştiintifice ale Tinerilor Cercetători. De asemenea, activitatea de cercetare este prezentată în cadrul Seminariilor ştiintifice ale facultăţii.

14   

3. Prezentarea programului de studii universitare de licenţă în Informatică Obiectivul principal al programului de studii universitare de licenta in Informatica este reprezentat de formarea de specialisti in Informatica competenti pentru: • Programare în limbaje de nivel înal • Dezvoltare şi întreţinere de aplicaţii informatice • Utilizare de instrumente informatice in context interdisciplinar • Utilizare a bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale • Proiectare şi gestiune a bazelor de date • Proiectare si administrare a reţelelor de calculatoare • Planificare şi monitorizare a proiectelor informatice • Concepere de modele matematice pentru descrierea unor fenomene In acest context se urmareste transmiterea de cunostinte teoretice si formarea deprinderilor de aplicare in diverse contexte. 1. Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale domeniului şi ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională: • Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic. • Identificarea de metodologii adecvate de dezvoltare a sistemelor software. • Descrierea de concepte, teorii si modele folosite in domeniul de aplicare. • Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi modelelor matematice. • Identificarea conceptelor de bază pentru organizarea datelor în baze de date. • Identificarea conceptelor si modelelor de baza pentru sisteme de calcul si retele de calculatoare. • Descrierea adecvată a conceptelor şi teoriilor specifice managementului de proiect • Identificarea tipurilor de date şi a structurii modelelor. 2. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate domeniului: • Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază. • Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a sistemelor software. • Identificarea si explicarea modelelor informatice de baza adecvate domeniului de aplicare. • Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale). • Identificarea şi explicarea modelelor de bază pentru organizarea şi gestiunea datelor în baze de date. • Identificarea si explicarea arhitecturilor de bază pentru organizarea şi gestiunea sistemelor si a retelelor. • Identificarea modelelor şi metricilor adecvate pentru estimarea efortului de dezvoltare. • Explicarea şi interpretarea modelelor matematice. 3. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată: 15   

• Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date. • Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice • Utilizarea modelelor si instrumentelor informatice si matematice pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului de aplicare. • Identificarea modelelor si metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale. • Utilizarea metodologiilor si mediilor de proiectare a bazelor de date pentru probleme particulare. • Utilizarea tehnicilor pentru instalarea, configurarea si administrarea sistemelor si retelelor. • Realizarea de estimări ale efortului pentru aplicaţii existente; estimarea efortului şi a necesarului de resurse pentru aplicaţii noi; planificarea realizării acestora. • Construirea unui model matematic folosind metode, tehnici şi instrumente adecvate. 4. Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, meritele şi limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii: • Testarea unor aplicaţii pe baza unor planuri de test. • Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea aplicaţiilor informatice. • Analiza datelor si a modelelor. • Utilizarea simulării pentru studiul comportamentului modelelor realizate si evaluarea performantelor. • Evaluarea calitatii diferitelor sisteme de gestiune a bazelor de date din punctul de vedere al structurii, funcţionalităţii si extensibilitatii. • Efectuarea de măsurători de performanţă pentru timpi de răspuns, consum de resurse; stabilirea drepturilor de acces. • Monitorizarea procesului de dezvoltare a aplicaţiei şi compararea planului cu realitatea; măsurarea efortului real. • Evaluarea critică a rezultatelor implementării modelului, compararea cu diferite abordări alternative. 5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în domeniu: • Dezvoltarea de unităţi de program şi elaborarea documentaţiilor aferente. • Realizarea unor proiecte informatice dedicate. • Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte interdisiciplinare. • Încorporarea de modele formale în aplicaţii specifice din diverse domenii. • Realizarea unor proiecte de baze de date. • Realizarea unor proiecte de reţele de calculatoare. • Gestionarea eficientă a resurselor umane şi de timp disponibile pentru proiect. • Realizarea de proiecte pentru modelarea matematică a unei probleme concrete. 6. Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională. 7. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse. 8. Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională. La finalul programului de studii, absolventii vor fi capabili, cel putin, sa: 16   

• implementeze şi documenteze unităţi de program în limbaje de programare de nivel înalt şi folosirea eficientă a mediilor de programare; • realizeze şi sa întreţina aplicaţii informatice pentru rezolvarea unor probleme reale de complexitate medie; • realizeze componente informatice pentru o aplicatie dedicata de complexitate medie; • modelareze si sa rezolve probleme cu grad mediu de complexitate, folosind cunoştinţe de matematică si informatica; • realizeze şi administreze baze de date de complexitate medie; • realizeze si administreze o reţea de calculatoare de dimensiune medie; • instaleze sisteme de operare (Windows/Linux); • planifice şi sa monitorizeze realizarea unui proiect informatic de dimensiuni reduse; • modeleze matematic o problema cu grad redus de dificultate; • realizeze şi sa susţina un proiect pe o temă de specialitate, într-o manieră riguroasă şi inteligibilă; • participe activ la realizarea unui proiect în echipă, demonstrând capacităţi de comunicare interpersonală şi asumare a rolurilor atribuite; • elaboreze şi sa prezinte o lucrare pe o temă de specialitate cu evidenţierea metodelor/tehnicilor folosite, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională. Admiterea la programul de studii universitare de licenţă se desfăşoară conform metodologiei de admitere prezentată în Anexa 2. Planul de învăţământ elaborat conform normelor in vigoare si pe baza procedurilor descrise in Manualul Calitatii este prezentat in Anexa 4. Acest plan de invatamant este rezultatul evaluarilor planurilor de invatamant anterioare si corespunde evolutiei domeniului fiind realizat in conformitate cu standardele internationale (AMS, ACM-IEEE) si prin comparare cu programe de studii similare oferite de universitati din tara si strainatate. Informatică - anul I

Semestrul I

Cunoştinţe şi abilităţi dobândite: Concepte şi principii de bază ale informaticii, precum şi teorii şi modele matematice. Se vor aplica principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată. Nr. crt.

Denumire

Tip

Teme studiate (selectie)

1

Algebră 1

O

În cadrul acestui curs se studiază: structuri algebrice 6 relaţii funcţionale, relaţii de echivalenţă, mulţime factor; monoizi: monoid liber generat de o mulţime, monoid factor, morfisme de monoizi; grupuri: grup, subgrup, teorema lui Lagrange, subgrup normal, grup factor, teorema fundamentală de izomorfism, ordinul unui element într-un grup, grupuri ciclice; inele, corpuri, algebre: teorema fundamentală de izomorfism, teorema fundamentală a algebrei.

17   

Nr. credite

Forma eval. E

2

Analiză matematică 1

O

În cadrul acestui curs se studiază: corpul numerelor 6 reale; şiruri de numere reale:; serii de numere reale; elemente de topologie a spaţiilor metrice; funcţii reale de o variabila reală: proprietatea lui Darboux; funcţii derivabile: formula lui Taylor; şiruri şi serii de funcţii; funcţii analitice: dezvoltare îin serie Taylor, Mac Laurin; integrala nedefinită şi integrala Riemann; integrala Riemann improprie.

E

3

Arhitectura sistemelor de calcul

O

În cadrul acestui curs se studiază: bazele aritmetice ale 6 sistemelor de calcul: codificarea informaţiei, algoritmi de conversie, standardul IEEE 754; bazele logice ale sistemelor de calcul: latice, algebre Boole; bazele arhitecturale ale sistemelor de calcul: arhitecturi clasice şi moderne; procesorul MMIX: setul de instructiuni, întreruperi, intrări-ieşiri; introducere în programarea în limbaj de asamblare: MMIXAL şi simulatorul MMIX.

E

4

Logică computaţională

O

În cadrul acestui curs se studiază: algebre booleene; 6 sintaxa şi semantica limbajului calculului cu propoziţii: demonstraţii formale, teorema deducţiei; abordarea axiomatică în formalizarea raţionamentelor; sisteme deductive: teorema de consistenţă – completitudine pentru calculul cu propoziţii; sistemul deducţiei naturale Gentzen; validabilitate; formalizarea computaţională a logicii binare cognitive şi problema satisfiabilităţii booleene; introducere în limbajele de primul ordin.

E

5

Algoritmi şi programare

O

În cadrul acestui curs se studiază: algoritmi: 6 caracteristici; limbaje de programare: exemple: FORTRAN, C, Pascal, Lisp, Prolog, Python, C++, Java; limbajul de programare C; directive de preprocesare: pachetele: stdio.h, math.h, string.h; alocare statică – alocare dinamică; operaţii de intrareieşire: pachetul iostream.h (C++); corectitudinea programelor C: metoda aserţiunilor; complexitatea programelor: time.h, metrici software; testarea programelor C; utilizarea bibliotecilor; metode de proiectarea programelor.

E

18   

Semestrul II

6

Algebră 2

O

În cadrul acestui curs se studiază: spaţii vectoriale: 4 aplicaţii liniare, teorema de izomorfism; baze intr-un spaţiu vectorial: dimensiunea unui spaţiu vectorial; aplicaţii multiliniare alternate; teorema împărţirii cu rest în Z şi K[X]; algebra endomorfismelor unui spaţiu vectorial finit dimensional: vectori şi valori proprii, polinomul caracteristic şi polinomul minimal; teoremele Hamilton-Cayley şi Frobenius: matrice asemenea, forma canonică Jordan.

E

7

Geometrie analitică şi diferenţială

O

În cadrul acestui curs se studiază: elemente de algebră 5 liniară: spaţii vectoriale, aplicaţii liniare, forme biliniare şi forme pătratice, procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt; geometrie afină şi euclidiană: spaţii afine. aplicaţii afine, conice şi cuadrice; elemente de geometrie diferenţială: reprezentarea curbelor in spatiu, elementul de arc, triedrul lui Frenet, curbura şi torsiunea, reprezentarea unei suprafete, linii de curbură, asimptotice şi geodezice ale unei suprafeţe.

E

8

Analiză matematică 2

O

În cadrul acestui curs se studiază: continuitate şi limită 4 pentru funcţii de mai multe variabile; derivate partiale de ordin superior, formula lui Taylor pentru funcţii de două variabile, teorema funcţiilor implicite, extreme locale şi cu legături; integrale curbilinii; independenţa de drum a integralei curbilinii, integrale multiple pe intervale în spaţiul n-dimensional, integrale duble, triple pe domenii simple, formula lui Green.

E

9

Limbaje formale şi automate

O

În cadrul acestui curs se studiază: limbaje, expresii 5 regulate şi mecanisme generative fundamentale; mecanisme pentru recunoaşterea limbajelor regulate, proiectarea optimală a automatelor; transformări asupra gramaticilor formale; automate pushdown, automate liniar mărginite şi maşini Turing; proprietăţi de închidere ale limbajelor la principalele operaţii cu limbaje; introducere în analiza lexicală şi sintactică; utilizarea teoriei limbajelor formale şi automatelor în alte domenii.

E

19   

10

Structuri de date

O

În cadrul acestui curs se studiază: elemente de teoria 5 analizei algoritmilor: algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi; structuri de date fundamentale: tablouri, liste liniare, structuri de date neliniare, stive. cozi; metode de sortare: interschimbare, interclasare, inserţie, sortare rapidă; algoritmi de căutare; interclasare; clase speciale de algoritmi: algoritmi probabilişti, algoritmi evoluţionişti; structuri de date şi algoritmi pentru stocări externe, managementul memoriei.

E

11

Sisteme de operare

O

În cadrul acestui curs se studiază: introducere în studiul 5 sistemelor de opereare: definire, clasificare, funcţii; arhitectura sistemelor de operare: componentele sistemelor de operare, suport hardware, întreruperi, programare; procese şi fire de execuţie; managementul procesoarelor, planificarea proceselor; comunicare între procese; managementul memoriei: memorie reală, segmentare, paginare, memorie virtuală; gestiunea echipamentelor, sistemul de gestiune a fişierelor.

E

12

Engleză de specialitate/ Comunicare profesională

A

În cadrul acestui curs se studiază: computers today; bits 2 and bytes, buying a computer; input/output devices; storage devices; basic software; creative software; programming; computers tomorrow./ ştiinţa comunicării: principii, mijloace şi tehnici, obiective; comunicarea scrisă; comunicare orală: expunerea şi interviul, prezentări multimedia; managementul comunicării: dinamica grupului, dezvoltarea lucrului în echipă.

Cv.

Informatică - anul II Cunoştinţe şi abilităţi dobândite: Programarea în limbaje de nivel înalt, Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor WEB, Proiectarea şi gestiunea bazelor de date, Proiectarea si administrarea reţelelor de calculatoare. Se vor aplica principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată.

Nr. crt.

Denumire

Tip

Teme studiate (selecţie)

20   

Nr. credite

Forma eval.

Tehnologii WEB

O

În cadrul acestui curs se studiază: HTML: structura 4 unei pagini, caractere HTML, stiluri fizice şi logice de text, liste; CSS (Cascading Style Sheets): crearea stilurilor inline, casete în CSS; JAVASCRIPT: tipuri de date şi variabile, obiecte create de utilizator în JavaScript, interacţiunea dintre HTML şi JavaScript; PHP: date, variabile şi operatori, crearea formularelor web şi manipuloarea datelor introduse prin intermediul lor.

E

2

Proiect – Tehnologii WEB

O

În cadrul acestui curs se realizează un proiect.

Cv.

3

Reţele de calculatoare

O

În cadrul acestui curs se studiază: introducere, 5 clasificare: tipuri de reţele; modelul de referinţă OSI, TCP/IP; nivelul legăturii de date: subnivelul Mac şi LLC; nivelul de reţea; nivelul de transport: gestiunea dialogului; nivelul sesiune, nivelul de prezentare: prezentarea şi protecţia datelor; nivelul aplicaţie: programare in reţea; serviciul de poştă electronică: SMTP, POP3, IMAP; sistemul numelor de domenii; aplicaţii web, HTTP.

E

4

Probabilităţi şi statistică

O

În cadrul acestui curs se studiază: algebra boole, corp 5 de părţi, câmp de probabilitate; variabile aleatoare, caracteristici numerice: funcţia de repartiţie, corelaţie şi coeficient de corelaţie; legea numerelor mari: tipuri de convergenţă; funcţii caracteristice: teorema de unicitate a funcţiilor caracteristice; funcţii generatoare; repartiţii clasice: Bernoulli, Poisson, hipergeometrică, normală, gama, beta, student, exponentială; selectie; estimaţie; regresie liniară: dreapta de regresie.

E

5

Programare orientată pe obiecte

O

În cadrul acestui curs se studiază: introducere în PPOO; 5 declararea claselor: constructori şi destructori; operatori: supraîncarcarea cu funcţii membre şi cu funcţii prietene; fluxuri: operaţii de intrare - ieşire în C++; moştenire: clase derivate, clase de bază virtuale; polimorfism: funcţii virtuale; interfeţe: funcţii virtuale pure, clase abstracte; tratarea excepţiilor; programare generică: biblioteca standard de şabloane; modele de proiectare şi UML.

E

Semestrul I

1

21   

1

Semestrul II

6

Algoritmica grafurilor

O

În cadrul acestui curs se studiază: noţiuni generale de 5 teoria grafurilor: grafuri neorientate şi orientate, grafuri conexe, tare conexe, ciclice, complementare şi izomorfe; grafuri aciclice: arbori şi arborescenţe, algoritmul lui Kruskal; algoritmi în grafuri şi digrafuri: algoritmii Warshal şi Dantzig, Bellman-Kalaba, Ford, Dijkstra, grafuri hamiltoniene şi euleriene, algoritmi în reţele: reţele de transport, algoritmul Ford-Fulkerson, metoda drumului critic, metoda potenţialului.

E

7

Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale / Sisteme dinamice

A

În cadrul acestui curs se studiază: ecuaţii diferenţiale de 5 ordinul I; ecuaţii de ordin superior; sisteme liniare şi omogene; ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul I; ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul II: ecuaţii de tip hiperbolic şi de tip parabolic; ecuaţii de tip eliptic / sisteme dinamice continue şi discrete; sisteme dinamice discrete: familii de functii parametrizate; sisteme dinamice continue.

E

8

Baze de date

O

În cadrul acestui curs se studiază: noţiuni introductive 4 în domeniul bazelor de date: limbaje pentru baze de date, SQL; proiectarea bazelor de date relaţionale: modelarea Entitate-Relaţie, normalizare, dependenţe funcţionale; prezentarea limbajului SQL: concepte SQL, limbajul de definire a datelor – DDL, limbajul de interogare a datelor – DQL, clauza JOIN, limbajul de manipulare a datelor- DML, limbajul de control al datelor- DCL.

E

9

Proiect – Baze de date

O

În cadrul acestui curs se realizează un proiect.

Cv.

10

Tehnici de proiectare software

O

În cadrul acestui curs se studiază: inginerie software: 5 definiţie, scopuri: satisfacerea cerinţelor utilizatorilor; procese software: modelulul liniar-secvenţial, modelul prototipului, modelul RAD, modele pentru software evolutiv; proiectare orientată pe obiecte si Unified Modeling Language (UML): modelare statică, agregare cu parametri, diagrame use-case, modelare dinamică, diagrame de interacţiune, de stare, de activitate; aplicaţia Microsoft VISIO.

22   

1

E

11

Analiză numerică

O

În cadrul acestui curs se studiază: metode numerice 5 pentru ecuatii algebrice neliniare: metoda bisecţiei, a aproximatiilor succesive; metode numerice pentru sisteme algerice liniare: metoda retrosubstiţutiei, a lui Gauss, a lui Ritz,; metode de interpolare: polinomul de interpolare al lui Lagrange; metode de integrare numerică: Newton-Cotes, a Trapezului, a Simpson; metode de rezolvare a ecuatiilor diferenţiale; metode pentru determinarea valorilor proprii.

E

12

Tehnici avansate de programare

O

În cadrul acestui curs se studiază: maşini virtuale: 5 ierarhii de maşini virtuale, limbaje intermediare, securitatea maşinilor virtuale; maşina virtuală Java (JVM) şi limbaje JVM: instrucţiuni bytecode, verificator bytecode; platforma Java: sintaxa şi programare; programare avansată în Java: exceptii, fire de executare, colecţii, socketuri, interfeţe grafice şi programare orientată pe evenimente, servleturi, JSP, JDBC. Programarea aplicatiilor Android.

E

13

Practică

O

În cadrul acestui curs se realizează un proiect.

Cv.

14

Fundamentele limbajelor de programare/ Coduri şi criptografie

A

În cadrul acestui curs se studiază: privire de ansamblu 5 asupra limbajelor de programare; declaraţii şi tipuri; mecanisme de abstractizare: proceduri, mecanisme de parametrizare; translatarea limbajelor de programare; semantica limbajelor de programare; proiectarea limbajelor de programare / coduri; coduri liniare; coduri ciclice: polinom generator, coduri BCH, coduri Reed-Solomon; criptosisteme; criptosisteme cu cheie publica: criptosistemul RSA, criptosistemul ElGamal; semnături digitale; curbe eliptice si criptografie.

5

E

Informatică - anul III Cunoştinţe şi abilităţi dobândite: Metode algoritmice şi modele ale complexităţii, procesarea inteligentă a datelor, utilizarea eficientă a sistemelor de gestiune a bazelor de date, tehnici de optimizare a activităţilor, proceselor, planificarea proiectelor informatice, asigurarea securităţii sistemelor, metodologii avansate de dezvoltare a aplicaţiilor. Studenţii vor participa activ la realizarea unui proiect în echipă, demonstrând capacităţi de comunicare interpersonală şi asumarea rolurilor atribuite. 23   

Denumire

Tip

Teme studiate (selecţie)

1

Algoritmi I

O

În cadrul acestui curs se studiază: strategii de rezolvare 6 a problemelor: strategia „Brute-Force”, strategia „Greedy”, elemente avansate privind strategiile „Divide et Impera” şi „Backtracking”, strategia „Branch & Bound”, strategii euristice; algoritmica şirurilor: algoritmii DFA, Boyer-Moore (BM), Turbo BM, Karp-Rabin, Knuth-Moriss-Pratt, Reverse factor, direct & reverse Collusi; algoritmi geometrici: problema intersecţiei, proximitate, convexitate, diagrame şi triangularizări (Voronoi, Delaunay, etc.).

E

2

Tehnici de optimizare

O

În cadrul acestui curs se studiază: algoritmul Simplex; 6 dualitatea în programarea liniară; problema transporturilor: determinarea soluţiilor optime pentru problemele de transport, degenerarea în problemele de transport; programare neliniară: funcţii convexe şi generalizări, teorema lagrangeanului, condiţiile KuhnTucker, dualitatea în optimizarea neliniară, algoritmi de optimizare.

E

3

Sisteme de gestiune a bazelor de date

O

În cadrul acestui curs se studiază: SGBD-uri 5 compatibile SQL: sisteme client-server, paralelisme şi particularităţi; Oracle SQL: limbajul de controlul al datelor (DCL), securitatea bazelor de date Oracle, arhitectura de securitate Oracle 9i; Oracle PL/SQL: blocuri şi tipuri de date în PLSQL, gestiunea cursoarelor, a declanşatorilor; modularizarea aplicaţiilor: SQL dinamic, tratarea erorilor în PLSQL.

E

4

Proiect - SGBD

O

În cadrul acestui curs se realizează un proiect.

Cv.

Semestrul I

Nr. crt.

24   

Nr. credite

1

Forma eval.

Semestrul II

5

Ingineria programării / Securitatea informaţiei

A

În cadrul acestui curs se studiază: programare folosind 6 API-uri; programare generică în limbaje orientate obiect: STL; programare C Sharp si .NET: aspecte sintactice, moştenire, interfeţe, delegare, evenimente; durata de viata a obiectelor:remote objects; şabloane în proiectarea software-lui; programare orientată pe aspecte / politici de securitate: protecţia datelor personale; protocoale de autentificare; autorizarea accesului; securitatea reţelelor de calculatoare ; vulnerabilităţi software; malware; protecţia programelor.

Cv.

6

Calcul numeric avansat / Modelare şi simulare

A

În cadrul acestui curs se studiază: aproximare 6 polinomială şi raţională; aproximări în spaţii normate; analiza Fourier: transformarea Fourier, algoritmul FFT; metode pentru analiza matriceală / introducere în simulare: modele matematice; variabile (pseudo) aleatoare: generatorul congruenţial liniar; simularea variabilelor aleatoare neuniforme; simularea vectorilor aleatori: simularea vectorilor uniformi; simularea proceselor Stochastice: lanţuri şi procese Markov; metode Monte Carlo; modele de aşteptare cu aplicabilitate la probleme practictice

Cv.

7

Algoritmi II

O

În cadrul acestui curs se studiază: capitole speciale de 5 analiza algoritmilor: analiza amortizată a algoritmilor, algoritmi online şi offline, algoritmi stochastici, programare dinamică şi optimizare combinatorială; căutare aproximativă: algoritmii Needleman-Wunsch şi Smith-Waterman; modele ale calculului paralel: PRAM, teorema lui Brent; tehnici utilizate în calculul paralel: tehnica Divide et Impera în calculul paralel; algoritmi paraleli.

E

25   

8

Managementul proiectelor software

O

În cadrul acestui curs se studiază: proiect software: 4 definiţie, particularităţi faţă de alte proiecte, clasificarea proiectelor software, scopurile unui proiect software, evaluarea proiectului, estimarea costurilor şi beneficiilor, design-ul software, planificarea activităţilor, monitorizarea şi controlul, monitorizarea riscului, elemente ale calităţii software, testarea software, managementul contractelor, managementul persoanelor şi al echipelor; introducere în Microsoft Project: prezentarea generală a programului.

E

9

Inteligenţă artificială

O

În cadrul acestui curs se studiază: arhitecturi feed- 5 forward multistrat: modele de neuroni artificiali; modele de instruire adaptivă pentru un singur neuron; modele de instruire adaptivă pentru arhitecturi feedforward fără straturi ascunse: algoritmii MADALINE şi MLP; modele de instruire adaptivă pentru arhitecturi feed-forward cu straturi ascunse; arhitecturi recurente uni-strat şi bi-strat; arhitecturi specializate pentru compresie /decompresie; arhitecturi specializate pentru instruire nesupervizată.

E

10

Calculabilitate şi complexitate

O

În cadrul acestui curs se studiază: modele generale ale 5 calculabilităţii, maşini cu stări finite: arhitecturi de tip RAM, maşini Turing, indecidabilitatea problemei opririi; calculabilitate: modelul standard de maşină Turing; clase de complexitate: complexitate – timp, clasele P, NP, co-NP, teorema Cook-Levin, completitudine PSPACE, problema QBF; ierarhizarea claselor de complexitate: teorema privind ierarhizarea complexitatii in timp, respectiv în spaţiu.

E

11

Elaborarea lucrării de licenţă

O

Se elaboreaza lucrarea de licenţă.

Cv.

26   

5

12

Proiectarea interfeţelor grafice / Grafică pe calculator

A

În cadrul acestui curs se studiază: programarea 6 orientată pe evenimente; limbaje de programare orientate pe evenimente; programarea interfeţelor grafice în Java; proiectarea interfetelor grafice folosind Swing; proiectarea interfeţelor grafice pentru aplicaţii Web şi mobile/ tipuri de sisteme grafice şi standarde grafice; transformări de modelare şi vizualizare grafică; fluxul prelucrării grafice; structuri de date spaţiale; umbrire şi texturare; modele de colorare şi iluminare; tehnici de animaţie.

Cv.

Fişele disciplinelor, incluse în planul de învăţământ, sunt prezentate in Anexa 5. Acestea se actualizează anual pentru a include ultimele noutăţi în domeniul tehnologiilor informatice, precum şi rezultate ale cercetărilor întreprinse de cadrele didactice titulare. Fisele disciplinelor sunt elaborate pe baza metodologiei CNCS-RNCIS si descriu rezultatele în învăţare exprimate în forma competenţelor cognitive, tehnice sau profesionale şi afectiv-valorice care sunt realizate de o disciplină (http://www.rncis.ro). Modul de examinare şi evaluare la fiecare disciplină, ţinând cont de rezultatele planificate este descris in Fisa disciplinei si evaluarea se desfasoara conform metodologiei specifice facultatii (Anexa 6). Modul de organizare şi conţinuturile examenului de finalizare a studiilor, ca examen sumativ care certifică asimilarea competenţelor cognitive şi profesionale care corespund calificării universitare, sunt descrise in Anexa 7. Activitatea profesională a studeţilor este reglementată de Regulamentul specific prezentat în anexa 8.

4. Alte informaţii 4.1. Calificări Conform Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior, calificările posibile ale absolvenţilor programului studii universitare de licenţă în Informatică sunt: Profesor în învăţământul gimnazial - 232201; Analist - 213101; Programator - 213102; Proiectant sisteme informatice - 213103; Administrator de reţea de calculatoare - 213902; Administrator baze de date - 213903; Asistent de cercetare în matematică informatică - 249110; Asistent de cercetare în informatică – 250102. Studenţii beneficiază de pregătire pentru certificarea în informaticată (CERTIPORT) şi au acces la programe extracurriculare. În acest sens, toti studenţii si masteranzii programelor de studii furnizate de Facultatea de Matematică şi Informatică, după semnarea contractului de studii, beneficiază de acces şi utilizare gratuită a tehnologiilor Microsoft ( http://e5.onthehub.com/WebStore./). 4.2. Baza materială Facultatea de Matematică şi Informatică funcţionează în imobilul din Str. Ion Ghica nr. 13, proprietate a Universităţii Spiru Haret. În acest imobil, studenţii beneficiază de amfiteatre şi numeroase săli de curs şi seminar cu dotare modernă; sălile de seminar sunt dimensionate pentru grupe de 20-30 de 27   

studenţi, iar ambientul creează condiţii optime pentru studiu. Laboratoarele de informatică se desfăşoară pe semigrupe. Se asigură cel puţin un calculator per student. Imaginile alăturate sunt elocvente.

 

 

 

 

  Studenţii şi masteranzii Facultăţii de Matematică şi Informatică interesaţi de cazare în timpul studiilor (activitate didactică, dar şi pe perioada vacanţei) beneficiază de serviciile oferite de căminele studenteşti ale Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, str. Moldoviţa nr. 5 – 10, sector 4. Pentru detalii se poate accesa: http://ushfmi.wordpress.com/studenti/camine-studentesti/, iar prin telefon se pot obţine informaţii la numărul: +40214610543. Studenţii şi masteranzii pot servi masa la cantină, aceştia beneficiind de tarife subvenţionate de către Universitate. Mai multe detalii sunt disponibile pe pagina Clubului România de Mâine: http://www.clubromaniademaine.ro/prezentare.html.

28   

4.3. Date de contact Adresa : Bucureşti, Str. Ion Ghica, Nr. 13, 030045, sectorul 3. Telefon : +40213140075 sau +40213140076 interior 121, 306; +40214551033 Fax : +40213140075 sau +40213140076 interior 121; E-mail : [email protected] . FB: http://www.facebook.com/fmi.spiruharet.ro TW: http://twitter.com/fmispiruharetro WP: http://ushfmi.wordpress.com/ Clubul de informatică: http://tech.groups.yahoo.com/group/ush_cs_club/

29   

                         

ANEXE

                         

ANEXA 1 Cadrul legislativ de funcţionare

85

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 447/22.VII.2013 0

1

4 Facultatea de Științe Economice

2

4

5

6

7

Economia comerțului, turismului și serviciilor

A

IF

180

75

Economia comerțului, turismului și serviciilor

A

ID

180

50

Contabilitate și informatică de gestiune

A

IF

180

50

Contabilitate și informatică de gestiune

A

ID

180

50

Economie și afaceri internaționale

Afaceri internaționale

A

IF

180

50

Afaceri internaționale

A

ID

180

50

Finanțe

Finanțe și bănci

A

IF

180

80

Finanțe și bănci

A

ID

180

50

Management

A

IF

180

100

Management

A

ID

180

75

Cinematografie și media

Cinematografie, fotografie, media (Regie de film și TV, Imagine de film și TV)

A

IF

180

100

Teatru și artele spectacolului

Artele spectacolului (actorie)

A

IF

180

25

Număr de credite de studii transferabile

Număr maxim de studenți care pot fi școlarizați

Administrarea afacerilor

Contabilitate

Management

5 Facultatea de Arte

3

6. UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” DIN BUCUREȘTI

Nr. crt.

Facultatea

Domeniul de licență

Specializarea/Programul de studii universitare de licență (locația geografică de desfășurare1) și limba de predare2))

0

1

2

3

1 Facultatea de Litere

2 Facultatea de Drept și Administrație Publică

3 Facultatea de Educație Fizică și Sport

Limbă și literatură

Drept

4

5

6

7

Limba și literatura engleză — Limbi și literaturi moderne (franceză, germană, spaniolă, italiană, rusă)/clasică (latină)

A

IF

180

50

Limba și literatura franceză — Limbi și literaturi moderne (engleză, germană, spaniolă, italiană, rusă)/clasică (latină)

A

IF

180

50

Limba și literatura modernă (engleză, franceză) — Limba și literatura modernă (arabă)

AP

IF

180

25

Limba și literatura modernă (engleză, franceză) — Limba și literatura modernă (japoneză)

AP

IF

180

25

Limba și literatura română — O limbă și literatură modernă (engleză, franceză)

A

IF

180

150

Limba și literatura română — O limbă și literatură modernă (engleză, franceză)

A

IFR

180

75

Limba și literatura franceză — Limba și literatura română

AP

IF

180

75

A

IF

240

300

Drept Drept

A

IFR

240

100

AP

IF

180

50

Educație fizică și sportivă

A

IF

180

150

Educație fizică și sportivă

AP

IFR

180

75

Sport și performanță motrică

AP

IF

180

60

A

IF

180

150

AP

IF

180

150

Marketing

A

IF

180

300

Marketing

AP

IFR

180

75

Marketing

AP

ID

180

75

Științe administrative

Administrație publică

Educație fizică și sport

Kinetoterapie 4 Facultatea de Marketing și Economie și afaceri Afaceri Economice internaționale Internaționale Marketing

Acreditare (A)/ Forma de Autorizare de învățământ3) funcționare provizorie (AP)

Kinetoterapie și motricitate specială Afaceri internaționale

86 0

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 447/22.VII.2013 1

5 Facultatea de Management FinanciarContabil

6 Facultatea de Finanțe și Bănci

2

Contabilitate

3

4

5

6

7

Contabilitate și informatică de gestiune

A

IF

180

300

Contabilitate și informatică de gestiune

AP

IFR

180

75

Contabilitate și informatică de gestiune

AP

ID

180

120

Management

Management

A

IF

180

100

Finanțe

Finanțe și bănci

A

IF

180

450

Finanțe și bănci

AP

IFR

180

100

Finanțe și bănci

AP

ID

180

100

7 Facultatea de Medicină Veterinară

Medicină veterinară

Medicină veterinară

A

IF

360

50

8 Facultatea de Relații Internaționale, Istorie și Filosofie

Filosofie

Filosofie

A

IF

180

100

Filosofie

A

IFR

180

50

Istorie

A

IF

180

50

Istorie

A

IFR

180

50

Istorie

AP

ID

180

50

Relații internaționale și studii europene

A

IF

180

100

Relații internaționale și studii europene

AP

IFR

180

50

Relații internaționale și studii europene

Istorie

Relații internaționale și studii europene

9 Facultatea de SociologiePsihologie

Psihologie

Sociologie

10 Facultatea de Management din Brașov

Contabilitate

12 Facultatea de Geografie

13 Facultatea de Management FinanciarContabil din Constanța

14 Facultatea de Științe Juridice și Administrative din Brașov

ID

180

50

A

IF

180

200

Psihologie

AP

IFR

180

125

Sociologie

A

IF

180

125

Sociologie

AP

IFR

180

100

Contabilitate și informatică de gestiune

A

IF

180

75

Contabilitate și informatică de gestiune

A

IFR

180

75

Contabilitate și informatică de gestiune

AP

ID

180

50

Management

A

IF

180

150

Management

A

IFR

180

75

Management

AP

ID

180

50

Pedagogie muzicală

A

IF

180

60

Pedagogie muzicală

A

IFR

180

50

Teatru și artele spectacolului

Artele spectacolului (actorie)

A

IF

180

35

Geografie

Geografia turismului

AP

IF

180

75

Geografia turismului

AP

IFR

180

75

Geografie

A

IF

180

125

Geografie

Management

11 Facultatea de Arte

AP

Psihologie

Muzică

AP

ID

180

75

Contabilitate

Contabilitate și informatică de gestiune

A

IF

180

150

Finanțe

Finanțe și bănci

A

IF

180

100

Finanțe și bănci

A

IFR

180

75

Management

Management

A

IF

180

75

Administrarea afacerilor

Administrarea afacerilor în comerț, turism, servicii, merceologie și managementul calității

AP

IF

180

100

Drept

Drept

A

IF

240

100

Drept

AP

IFR

240

100

Administrație publică

A

IF

180

150

Administrație publică

A

IFR

180

75

Științe administrative

87

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 447/22.VII.2013 0

1

15 Facultatea de Management FinanciarContabil din Craiova

16 Facultatea de Drept și Administrație Publică din Craiova

2

Contabilitate

3

4

5

6

7

Contabilitate și informatică de gestiune

A

IF

180

150

Contabilitate și informatică de gestiune

AP

IFR

180

75

Economie și afaceri internaționale

Afaceri internaționale

AP

IF

180

100

Finanțe

Finanțe și bănci

A

IF

180

125

Finanțe și bănci

A

IFR

180

50

Drept

Drept

AP

IF

240

200

Științe administrative

Administrație publică

AP

IF

180

100

Administrarea afacerilor

AP

IF

180

100

Contabilitate și informatică de gestiune

A

IF

180

125

Contabilitate și informatică de gestiune

A

IFR

180

50

Finanțe și bănci

A

IF

180

50

Finanțe și bănci

A

IFR

180

75

18 Facultatea de Matematică Informatică și Informatică Matematică

Informatică

A

IF

180

150

Matematică

A

IF

180

100

19 Facultatea de Arhitectură

Arhitectură

Arhitectură

A

IF

360

120

20 Facultatea de Drept și Administrație Publică din Constanța

Drept

Drept

A

IF

240

175

Drept

A

IFR

240

100

Psihologie

A

IF

180

100

Psihologie

AP

IFR

180

50

Științe ale educației

Pedagogie

A

IF

180

100

Drept

Drept

A

IF

240

100

Contabilitate și informatică de gestiune

A

IF

180

50

Contabilitate și informatică de gestiune

A

IFR

180

50

Finanțe și bănci

A

IF

180

75

Finanțe și bănci

A

IFR

180

50

AP

IF

180

100

A

IF

180

50

AP

IF

180

60

17 Facultatea de Contabilitate Administrarea afacerilor și Finanțe din Câmpulung Contabilitate

Finanțe

21 Facultatea de Psihologie și Psihologie Pedagogie din Brașov

22 Facultatea de Drept și Administrație Publică din Râmnicu Vâlcea

23 Facultatea de Contabilitate Contabilitate și Finanțe din Râmnicu Vâlcea Finanțe

24 Facultatea de Științe Economice din Blaj

Administrarea afacerilor

Administrarea afacerilor

Finanțe

Finanțe și bănci

25 Facultatea de Jurnalism și Științe ale comunicării Științele Comunicării

Comunicare și relații publice Jurnalism

A

IF

180

60

Jurnalism

A

IFR

180

100

Număr de credite de studii transferabile

Număr maxim de studenți care pot fi școlarizați

7. UNIVERSITATEA „BIOTERRA” DIN BUCUREȘTI

Nr. crt.

Facultatea

0

1

1 Facultatea de Management Agroturistic

2 Facultatea de Management Agroturistic din Focșani

Domeniul de licență

Specializarea/Programul de studii universitare de licență (locația geografică de desfășurare1) și limba de predare2))

2

3

Acreditare (A)/ Autorizare de Forma de învățământ3) funcționare provizorie (AP) 4

5

6

7

Inginerie și management Inginerie și management în alimentația în agricultură și dezvoltare publică și agroturism rurală Inginerie și management în alimentația publică și agroturism

A

IF

240

300

A

IFR

240

75

Inginerie și management Inginerie și management în alimentația în agricultură și dezvoltare publică și agroturism rurală

A

IF

240

100

                         

ANEXA 2 Metodologia de admitere

                         

ANEXA 3 Structura anului universitar

                         

ANEXA 4 Planul de învăţământ

                         

ANEXA 5 Fişele disciplinelor

                         

ANUL 1

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 1

Algebră 1 MI/INF/1/1

2.6Semestrul

1 2.7 Tipul de evaluare

E 2.8Regimul S disciplinei

O

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

2 28 ore

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 94 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) • •

4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

nu este cazul nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Sală de curs dotată conform cerinţelor

•

Sală de seminar dotată conform cerinţelor

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • •

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

30 30 28 2 4

Competenţe transversale

•

nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dobandirea de catre cursanti a cunostiintelor fundamentale din domeniul algebrei (studiul structurilor algebrice de bază – monoid, grup, inel, corp) aplicabile in disciplinele aferente planului de învăţământ.. 7.2 Obiectivele specifice

•

•

La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru studiul structurilor algebrice de bază. - Studentul este capabil să demonstreze că stăpâneşte noţiuni şi rezultate Studentii vor putea sa realizeze proiecte pentru modelarea matematică a unei probleme concrete..

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Relaţii funcţionale, compunerea funcţiilor, proprietăţi

2. Relaţii de echivalenţă, mulţime factor.

3. Monoizi: legi de compoziţie, monoid, submonoid, monoidul liber generat de o mulţime, congruenţe pe un monoid, 4. Monoid factor, morfisme de monoizi, teorema fundamentală de izomorfism.

5.Grupuri: grup, subgrup, teorema lui Lagrange. Subgrup normal

6. Grup factor, teorema fundamentală de izomorfism.

7. Ordinul unui element într-un grup Grupuri ciclice.

8. Grupul permutărilor unei mulţimi finite.

9. Inel, subinel, ideal Morfisme de inele, teorema

Metode de predare Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă,

Observaţii

fundamentală de izomorfism.

dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia 10 Corpuri. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia 11. Inele booleene Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia 12. Corpul fracţiilor unui domeniu Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia 13.Algebre, algebra matricelor, Algebra polinoamelor. Prelegerea participativă, Rădăcini ale polinoamelor, corpul rădăcinilor unui dezbaterea, expunerea, polinom. problematizarea, demonstraţia 14. Corpuri finite. Teorema fundamentală a algebrei Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Bibliografie 1. 1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004 2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 3. I.D. Ion, S. Bârză, R. Ioan,-Fundamentele algebrei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2012 4. I.D.Ion, N.Radu – Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991 5. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986 8.2 Seminar/laborator 1. Relaţii funcţionale, compunerea funcţiilor, proprietăţi 2. Relaţii de echivalenţă, mulţime factor.

Metode de predare

Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea 3. Monoizi: legi de compoziţie, monoid, submonoid, Exerciţiul, discuţiile şi monoidul liber generat de o mulţime, congruenţe pe un dezbaterea monoid, 4. Monoid factor, morfisme de monoizi, teorema Exerciţiul, discuţiile şi fundamentală de izomorfism. dezbaterea 5.Grupuri: grup, subgrup, teorema lui Lagrange. Exerciţiul, discuţiile şi Subgrup normal dezbaterea 6. Grup factor, teorema fundamentală de izomorfism. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea 7. Ordinul unui element într-un grup Grupuri ciclice. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea 8. Grupul permutărilor unei mulţimi finite. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea 9. Inel, subinel, ideal Morfisme de inele, teorema Exerciţiul, discuţiile şi fundamentală de izomorfism. dezbaterea 10 Corpuri. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea 11. Inele booleene Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea 12. Corpul fracţiilor unui domeniu Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea

Observaţii

13.Algebre, algebra matricelor, Algebra polinoamelor. Exerciţiul, discuţiile şi Rădăcini ale polinoamelor, corpul rădăcinilor unui dezbaterea polinom. 14. Corpuri finite. Teorema fundamentală a algebrei Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Bibliografie 1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004 2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 3. I.D. Ion, S. Bârză, R. Ioan,-Fundamentele algebrei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2012 4. I.D.Ion, N.Radu – Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991 5. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă conţinuturile disciplinei din în alte centre universitare din ţară şi din străinătate. Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu stadiul actual de dezvoltare al domeniului, acoperind materia aferentă examenului de titularizare/definitivat pentru viitorii profesori din învăţământul preuniversitar

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; • studentul este capabil să efectueze calcule simple

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………….

………………………………

Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 1

Analiză matematică 1 MI/INF/1/2

2.6Semestrul

1 2.7 Tipul de evaluare

E 2.8Regimul S disciplinei

O

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

2 28 ore

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 94 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) • •

4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

nu este cazul nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Sală de curs dotată conform cerinţelor

•

Sală de seminar dotată conform cerinţelor

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • •

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

30 30 28 2 4

Competenţe transversale

•

nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

•

7.2 Obiectivele specifice

•

În cadrul disciplinei „Analiză matematică 1” se urmăreşte dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor matematice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare în modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa reală: problema tangentei, determinarea vitezei şi a acceleraţiei unui mobil, calculul lungimii unei curbe, a ariei unei suprafeţe sau a volumului unui corp. La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: determinarea naturii unui şir /a unei serii de numere reale, stabilirea anumitor proprietăţi de natură analitică a unei funcţii reale (limită, continuitate, integrabilitate), studiul proprietăţilor unui şir/ unei serii de funcţii, etc.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Corpul numerelor reale: mulţimi ordonate, corpuri complet ordonate, supremumul şi infimumul unei mulţimi; Şiruri de numere reale: siruri convergente (definiţie şi proprietăţi), trecerea la limită în inegalităţi, criterii de convergenţă (teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro, criteriul lui Cauchy), limita superioară, limita inferioară, puncte limită Serii de numere reale: definiţii, termenul general, şirul sumelor parţiale Serii cu termeni pozitivi: criterii de convergenţă, criteriul raportului, criteriul rădăcinii, criteriile de comparaţie, criteriul Raabe-Duhamel, criteriul logaritmic, criteriul lui Kummer Serii alternate: criteriul lui Leibniz, serii absolut convergente, serii semiconvergente; serii cu termeni oarecare: criteriul Abel-Dirichlet; operaţii cu serii de numere reale Elemente de topologie în mulţimea numerelor reale: vecinătăţi, mulţimi deschise, închise, compacte, proprietăţi topologice în corpul numerelor reale Funcţii de o variabilă reală: limită şi continuitate, definiţii şi proprietăţi, proprietatea lui Darboux Funcţii de o variabilă reală: derivata, operaţii cu funcţii derivabile, proprietăţile funcţiilor derivabile, derivate de ordin superior, formula lui Taylor. Diferenţiala. Construcţia graficului unei funcţii Şiruri de funcţii: convergenţa simplă, convergenţa uniformă Serii de funcţii: mulţimea de convergenţă, convergenţă

Metode de predare Prelegere

Prelegere Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere Prelegere

Prelegere Prelegere

Observaţii

simplă şi uniformă pentru serii de funcţii, criterii de convergenţă Serii de puteri: definiţie, mulţimea de convergenţă, Prelegere teoremele Abel şi Cauchy-Hadamard, raza de convergenţă, seria Taylor (Mac-Laurin) Integrala nedefinită: definiţie, proprietăţi, integrarea Prelegere prin părţi, schimbarea de variabilă, integrarea funcţiilor raţionale Integrala definită: diviziune, norma unei diviziuni, Prelegere sumă Riemann, interpretarea geometrică a sumelor Riemann, formula Leibniz-Newton, integrarea prin părţi, schimbarea de variabilă Aplicaţii ale integralei definite: aria subgraficului unei Prelegere funcţii, lungimea graficului, aria unei suprafeţe de rotaţie, volumul corpului de rotaţie Integrale improprii: definiţii, integrala în sensul valorii Prelegere principale, integrale absolut convergente, integrale semiconvergente, criterii de convergenţă Bibliografie 1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 3. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Mulţimea R; şiruri de numere reale Serii de numere reale Serii cu termeni pozitivi Serii alternate şi serii cu termeni oarecare Elemente de topologie Funcţii reale: limite şi continuitate Funcţii reale: derivabilitate, construcţia graficului Şiruri de functii Serii de functii Serii de puteri. Dezvoltări în serie Integrala nedefinită Integrala definită Aplicaţii ale integralei definite Integrale improprii

Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii

Bibliografie 1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 3. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru analiza algoritmilor şi calculul ştiinţific.

10. Evaluare Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; • studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcul de limite de şiruri şi de funcţii, derivarea unei funcţii, calculul unei primitive)

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………….

………………………………

Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Matematică şi Informatică Matematică şi Informatică Informatică Licenţă (Ciclul I Bologna) Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Arhitectura sistemelor de calcul 2.2. Codul disciplinei MI/INF/1/3 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6. Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare

Examen

2.8. Regimul O disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Distribuţia fondului de timp

0/2 0/28 Ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi……… 3.7 Total ore studiu individual 94 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6

30 30 28 2 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

• •

Nu este cazul Nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Proiector şi acces la internet în sala de curs

•

Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet si avand instalat mediul de programare MinGW

Competenţe profesionale

• • •

Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Proiectarea si administrarea reţelelor de calculatoare Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.

Competenţe transversale

6. Competenţele specifice acumulate

•

Nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dobandirea de catre cursanti a cunostiintelor fundamentale privind sistemele de calcul (bazele aritmetice si logice, bazele organizationale si functionale) si formarea deprinderilor de utilizare eficienta a acestora in disciplinele aferente planului de învăţământ 7.2 Obiectivele specifice

• • •

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Codificarea informatiei 2. Algoritmi de conversie 3. Standardul IEEE 754 4. Structuri algebrice in informatica. Latice 5. Algebre Boole. Reguli de calcul intr-o algebra Boole 6. Functii booleene. Simplificarea functiilor booleene 7. Circuitele sistemelor de calcul 8. Arhitecturi clasice 9. Arhitecturi moderne 10. Procesorul MMIX. Setul de instructiuni 11. Procesorul MMIX. Intreruperi. Operatii de intrare-iesire 12. MMIXAL si simulatorul MMIX 13. Programare imperativa in MMIX

Insusirea de catre studenti a principiilor numerice si logice ale sistemelor de calcul precum si a modelelor arhitecturale ale calculatoarelor. Initiere in programarea in limbaj de asamblare MMIX, ceea ce asigura intelegerea arhitecturii si functionarii unui microprocesor RISC. Initiere in arhitecturile sistemelor de intreruperi, cu particularizare la procesorul MMIX.

Metode de predare Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea Prelegerea Prelegerea Prelegerea

Observaţii 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore

Prelegerea

2 ore

Prelegerea Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia.

2 ore 2 ore

14. Programare modulara in MMIX

Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia.

2 ore

Bibliografie 1. Albeanu G., Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007 (integral) 2. D. E. Knuth, Arta programarii calculatoarelor: MMIX – un calculator RISC pentru noul mileniu, Editura Teora, 2005 (integral) 3. A.S.Tanenbaum, Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer Press Agora, 1999 4. J. Henessy & D. Patterson, Computer Architecture: A Quantative Approach, Morgan Kaufman, 2002 5. D. E. Knuth, MMIXware: A RISC Computer for the Third Millennium, Springer, 1999 8.2 Seminar/laborator 1. Familiarizare cu echipamentele de calcul din laborator. Structura si functionarea acestora 2. Baze de numeratie. Aplicatiile Calculator si Debug (Windows). Implementarea algoritmilor de conversie a bazelor pentru numere intregi 3. Tipuri de date suportate de catre procesoarele sistemelor de calcul din laboratorul de informatica. 4. Aritmetica in precizie multipla 5. Functii booleene si circuite. Simplificarea functiilor si optimizarea circuitelor 6. Principalele entitati ale sistemelor de operare care functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere Windows 7. Principalele entitati ale sistemelor de operare care functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere Linux/Unix 8. MMIXAL, simulatorul MMIX. Ciclul de viata al programelor scrise in limbaj de asamblare. 9. Programe MMIX cu structura liniara 10. Programe MMIX cu decizii si instructiuni de salt. Probleme cu date simple 11. Implementarea mecanismelor repetitive in MMIX. Probleme cu tablouri 12. Operatii de intrare-iesire in MMIX. Probleme cu fisiere 13. Instructiuni MMIX avansate. Tratarea intreruperilor si devierilor. 14. Comunicarea MMIX-C.

Metode de predare

Observaţii

Prezentarea, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea.

2 ore

Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea.

2 ore

2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore

Bibliografie (facultativă) 1. Böttcher A. (2002), Das MMIX-Buch, Springer. 2. Ceruzzi P.E. (2003): A history of modern computing (ed. 2), The MIT Press. 3. Stallings W. (2003): Computer organization and architecture. Designing for Performance (ed. 6), Prentice Hall.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Cursul oferă cunoştinţele necesare pentru operarea si programarea sistemelor de calcul moderne si pune bazele teoretice si applicative utile in alte discipline din planul de invatamant precum: Sisteme de operare, Retele de calculatoare etc.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Laborator

10.1 Criterii de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea, experimentarea şi discutarea temelor de laborator

10.2 Metode de evaluare

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator.

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • Capacitatea de a utiliza iinformatia codificata binar, octal si hexazecimal • Capacitatea de a utiliza un sistem de calcul • Capacitatea de a concepe algoritmi si de a-i implementa in programe MMIX de complexitate medie

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………….

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Matematica si Informatica Departamentul de Matematica si Informatica Informatica Licenta (Ciclul 1 Bologna) Informatica

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 1

Logică computaţională MI/INF/1/4

2.6.Semestrul

1 2.7. Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ………

3.7 Total ore studiu individual 3.9 Total ore pe semestru 3.10 Număr de credite

94 150 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

• •

Nu este cazul Nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Sala de curs dotata cu videoproiector si conexiune la Internet

•

Sala de laborator cu videoproiector si conexiune la Internet

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • • • • •

Programarea în limbaje de nivel înalt Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

2 28 ore 28 28 28 6 4

Compete nţe transvers ale

•

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cursul isi propune sa modeleze gândirea logică a studentilor, pregătindu-i pentru abordarea si rezolvarea problemelor practice, pentru proiectarea de algoritmi si aplicatii software robuste. 7.2 Obiectivele specifice • dobândirea de cunostinte specifice, • dobândirea capacitatii de a rationa inductiv si deductiv, critic constructiv, logic consistent, creativ si inovatoar despre diferite fenomene, probleme practice sau teoretice.

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Notiuni introductive : gandirea, limbajul 2. Introducere in logica simbolica 3. Latici si algebre booleene 4. Functii booleene. Forme normale 5. Axiomatizarea logicii propozitiilor: preliminarii, sistemul axiomatic Hilbert-Ackerman 6. Proprietatile sistemelor axiomatice 7. Proprietatile sistemelor axiomatice: teorema de consistenta 8. Calculul axiomatic al predicatelor: forme normale 9. Calculul axiomatic al predicatelor: sistemul axiomatic Hilbert-Ackerman, proprietatile sistemului axiomatic al predicatelor 10. Limbajul PROLOG si logica predicatelor: introducere, forma clauzala 11. Tipuri de date si mecanisme PROLOG: structura programelor PROLOG 12. Tipuri de date si mecanisme PROLOG: predicate predefinite, tipuri de obiecte (simple, compuse) , mecanismul Backtracking, predicatele ! si fail 13. Fisiere si baze de date in PROLOG 14. Fisiere si baze de date in PROLOG: baze de date interne, baze de date externe.

Metode de predare Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia.

Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi si limbaje de programare, Editura FRM, 2000. 2. State, L., Introducere în programarea logica, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004 3. State, L. Elemente de logica matematica şi demonstrarea automata a teoremelor; T.U.B. , 1988 4. Clocksin W. Mellish C, Programming in Prolog, Springer Verlag, Berlin, 1981. 5. Meszaros J, Turbo prolog 2.0, Ghid de utilizare, Editura Albastra Cluj-Napoca, 1996. 6. Malita M., Antrenamente Prolog, Editura Universitatii din Bucuresti, 2000. 7. Zaharie D., Nastase P., Albescu F., Bojan I., Sisteme expret, Societatea Stiinta si tehnica, 1998

Observaţii

8. Novikov PS, Elemente de logica matematica, Bucuresti, 1966. 9. Enescu Gh. Logica simbolica, Ed. Stiintifica, Bucuresti 1971.

8.2 Seminar/laborator 1. Probleme de logica 2. Tautologii, propozitii logice 3. Structura programului prolog 4. Predicate predefinite 5. Functii aritmetice 6. Operatori 7. Predicate de intrare-iesire 8. Predicate de conversite 9. Obiecte compuse 10. Mecanismul Backtracking 11. Fisiere strandard 12. Baze de date interne 13. Baze de date externe 14. Grafica in Prolog

Metode de predare

Observaţii

Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme

Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi si limbaje de programare, Editura FRM, 2000. 2. State, L., Introducere în programarea logica, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004 3. State, L. Elemente de logica matematica şi demonstrarea automata a teoremelor; T.U.B. , 1988 4. Clocksin W. Mellish C, Programming in Prolog, Springer Verlag, Berlin, 1981. 5. Meszaros J, Turbo prolog 2.0, Ghid de utilizare, Editura Albastra Cluj-Napoca, 1996. 6. Malita M., Antrenamente Prolog, Editura Universitatii din Bucuresti, 2000. 7. Zaharie D., Nastase P., Albescu F., Bojan I., Sisteme expret, Societatea Stiinta si tehnica, 1998 8. Novikov PS, Elemente de logica matematica, Bucuresti, 1966.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul disciplinei permite dezvoltarea gandirii logice; se are in vedere sincronizarea cu tendintele de actualitate care se pot constata analizand programele analitice pe baza carora se studiaza logica computationala in cadrul unor facultati si universitati de renume.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; • studentul este capabil să realizeze programe diverse in Prolog.

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………….

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Matematică şi Informatică Matematică şi Informatică Informatică Licenţă (Ciclul I Bologna) Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Algoritmi şi programare 2.2. Codul disciplinei MI/INF/1/5 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6. Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare

Examen

2.8. Regimul O disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ

4 70

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

1/2 14/28

Distribuţia fondului de timp

ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi……… 3.7 Total ore studiu individual 80 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6

16 16 42 2 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

• •

Nu este cazul Nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Proiector şi acces la internet în sala de curs

•

Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet si avand instalat mediul de programare MinGW

Competenţe profesionale

•

Programarea în limbaje de nivel înalt

Competenţe transversale

6. Competenţele specifice acumulate

•

Nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

•

7.2 Obiectivele specifice

• • • •

Formarea deprinderilor de programare structurata în limbaje de programare clasice şi moderne. Comunicarea cu computerul folosind limbajul de programare C – dată fiind o problemă, generarea instrucţiunilor C necesare pentru a rezolva problema Stabilirea complexităţii unui algoritm Recunoaşterea unei probleme comune (de ex. sortarea) când intervine într-o aplicaţie reală Aplicarea unei tehnici des întâlnite (de ex. divide et impera) într-un algoritm nou pentru a rezolva o problemă nouă

8. Conţinuturi 8.1 Curs Algoritmi: caracteristici, descriere, complexitate, corectitudine. Limbaje de programare: caracteristici. Exemple: FORTRAN, C, Pascal, Lisp, Prolog, Python, C++, Java. Limbajul de programare C: entităţi sintactice, operatori, expresii, instructiuni, funcţii (definire si declarare, transferul parametrilor). Directive de preprocesare: tablouri şi pointeri. Directive de preprocesare: funcţia main cu argumente, pachetele: stdio.h, math.h, string.h. Alocare statică – Alocare dinamică: structuri de date dinamice (liste şi arbori). Alocare statică – Alocare dinamică: aplicaţii ale utilizării tipurilor de date structurate (struct, union, typedef) cu ajutorul pointerilor: crearea şi explorarea structurilor de date. Alocare statică – Alocare dinamică: pachetele: stdlib.h, alloc.h. Operaţii de intrare-ieşire: fişiere în C şi aplicaţii, pachetul iostream.h (C++). Corectitudinea programelor C: metoda aserţiunilor (assert.h). Complexitatea programelor: time.h, metrici software. Testarea programelor C.

Metode de predare Prelegere Prelegere

Prelegere

Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere

Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere

Observaţii

Utilizarea bibliotecilor: biblioteci statice (.LIB), biblioteci dinamice (.DLL). Metode de proiectare a programelor.

Prelegere Prelegere

Bibliografie 1. Albeanu, G. (2000): Algoritmi şi limbaje de programare. Bucureşti, Editura Fundatiei România de mâine; 2. Popa M., Popa M. (2006): Programare procedurală (Aplicaţii C si C++ în structuri de date şi grafică). Bucuresti, Editura Fundatiei România de mâine; 3. Kernighan, B.W., Ritchie, D.M. (1988): The C programming language, 2nd edition. Prentice Hall; 5. Prata, S. (2004): C primer plus. SAMS ; 7. Van der Linden P. (1994): Expert C programming. Prentice Hall; 8. Perry, G. (2000): C by examples. Que. 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

Mediul de programare MinGW. Structura programelor C. Tipuri de date şi instrucţiuni. Operaţii de intrareieşire. Funcţii standard. Programarea aplicaţiilor care necesită tablouri unidimensionale. Algoritmi de sortare şi căutare. Programarea aplicaţiilor care necesită tablouri bidimensionale. Algoritmi pentru calcul matriceal. Tablouri şi pointeri. Aplicaţii cu înregistrări, uniuni şi fişiere. Subprograme utilizator. Transferul parametrilor. Unităţi de translatare. Funcţia main cu argumente. Comunicare cu module scrise în limbaj de asamblare sau în alte limbaje de programare. Funcţii cu numar variabil de argumente. Programarea aplicaţiilor cu fişiere binare. Aplicaţii ale pointerilor. Programarea aplicaţiilor care manipuleaza liste şi arbori. Corectitudinea şi complexitatea programelor C. Testarea programelor C. Biblioteci statice şi biblioteci dinamice.

Exerciţii

1S+2L

Exerciţii

2S+3L

Exerciţii

3S+3L

Exerciţii

2S+4L

Exerciţii

2S+4L

Exerciţii

2L

Exerciţii

2L

Exerciţii

2S+4L

Exerciţii Exerciţii Exerciţii

2S 2L 2L

Bibliografie (facultativă) 1. Deshpande, P.S., Kakde O.G. (2004): C and Data structures, Charles River Media; 2. Kernighan, B.W., Pike, R. (1999): The practice of programming. Addison-Wesley; 3. Salus, P. (1998): Handbook of Programming Languages: Vol. II: Imperative Programming Languages. Macmillan Technical Publishing;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Cursul oferă cunoştinţele necesare pentru lucrul în domeniul dezvoltării de software: de la conceperea unui algoritm pentru rezolvarea unei probleme concrete şi determinarea complexiţăţii lui pâna la scrierea şi testarea de programe în C

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs 10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Verificarea însuşirii cunoştinţelor Verificarea însuşirii

Înregistrearea frecvenţei şi interacţiunii la orele de curs Seminar: lucrări de control şi teme

10.3 Pondere din nota finală 20% 20%

cunoştinţelor

Laborator: lucrari de control, teme si proiecte de complexitate medie

10.6 Standard minim de performanţă • Capacitatea de a scrie instrucţiuni simple în C • Capacitatea de a utiliza tablouri şi funcţii în C • Capacitatea de a concepe un algoritm ca soluţie la o problemă dată de dificultate medie

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………….

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 1

Algebră 2 MI/INF/1/6

2.6Semestrul

2 2.7 Tipul de evaluare

E 2.8Regimul S disciplinei

O

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

1 14 ore

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

3 42

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) • •

4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

Algebra 1 nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Sală de curs dotată conform cerinţelor

•

Sală de seminar dotată conform cerinţelor

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • •

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

19 19 14 2 4

Competenţe transversale

•

nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru rezultate si metode specifice algebrei liniare, atât din punctul de vedere al unui capitol de sine statator al algebrei, cat si ca instrumente indispensabile altor ramuri ale matematicii precum si studiilor aplicative.. 7.2 Obiectivele specifice

•

•

La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru Algebra liniară. Studentii vor putea sa realizeze proiecte pentru modelarea matematică a unei probleme concrete..

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Spaţii vectoriale. Aplicaţii liniare.

2.. Subspaţii vectoriale. Subspaţiu vectorial factor.

3. Teorema de izomorfism

4.. Baze intr-un spaţiu vectorial.

5. Dimensiunea unui spaţiu vectorial Transformarea coordonatelor la schimbarea bazelor.Determinanţi

6. Determinanţi

7. Matrici inversabile. Regula lui Cramer. Rangul unei matrice

8.. Sisteme de ecuaţii liniare

Metode de predare Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia

Observaţii

9. Teorema împărţirii cu rest în Z şi K[X].

10. Polinoame ireductibile. Descompunerea unui

polinom în produs de polinoame ireductibile 11. Algebra endomorfismelor unui spaţiu vectorial finit dimensional

12. Vectori şi valori proprii. Polinomul caracteristic şi polinomul minimal

13. Teoremele Hamilton-Cayley şi Frobenius

14. Matrice asemenea. Forma canonică Jordan

Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia

Bibliografie 1. 1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004 2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 3. I.D. Ion, S. Bârză, R. Ioan,-Fundamentele algebrei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2012 4. I.D.Ion, N.Radu – Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991 5. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986 8.2 Seminar/laborator 1. Spaţii vectoriale. Aplicaţii liniare 2. Subspaţii vectoriale. 3., Teorema de izomorfism 4.. Baze intr-un spaţiu vectorial. Dimensiunea

unui spaţiu vectorial 5. Transformarea coordonatelor la schimbarea

bazelor 6.. Aplicaţii multiliniare alternate: determinanţi 7.. Matrice inversabile. Regula lui Cramer 8.. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuaţii liniare. 9.. Metoda lui Gauss de rezolvare a sistemelor de

ecuaţii liniare 10 Descompunerea unui polinom în produs de polinoame ireductibile

11. Vectori şi valori proprii ale unui endomorfism 12. Polinomul caracteristic şi polinomul minimal

Metode de predare Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi

Observaţii

dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea

13.. Matrice asemenea 14. Forma canonică Jordan

Bibliografie 1. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004 2. I.D. Ion, S. Bârză, L. Tufan – Lecţii de algebră, Fascicula II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 3. I.D. Ion, S. Bârză, R. Ioan,-Fundamentele algebrei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2012 4. I.D.Ion, N.Radu – Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991 5. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu – Bazele algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă conţinuturile disciplinei din în alte centre universitare din ţară şi din străinătate. Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu stadiul actual de dezvoltare al domeniului, acoperind materia aferentă examenului de titularizare/definitivat pentru viitorii profesori din învăţământul preuniversitar

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; • studentul este capabil să efectueze calcule simple

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………….

………………………………

Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 1

Geometrie analitica si diferentiala MI/INF/1/7

2.6Semestrul

2 2.7 Tipul de evaluare

E 2.8Regimul S disciplinei

O

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

2 28 ore

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) • •

4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

nu este cazul nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Sală de curs dotată conform cerinţelor

•

Sală de seminar dotată conform cerinţelor

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • •

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

17 18 28 2 4

Competenţe transversale

•

nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

•

7.2 Obiectivele specifice

•

În cadrul disciplinei „Geometrie analitica si diferentiala” se urmăreşte dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor geometrice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare în modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa reală: calcul de lungimi, arii si volume; probleme legate de pozitii ale unor drepte fata de plane sau fata de alte drepte; probleme de tangenta, etc. La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar: spre exemplu sa prezinte interpretarile din punct de vedere geometric a diverselor notiuni de algebra liniara prezentate in prima parte a cursului; sa-si insuseasca notiunile de geometrie afina si euclidiana prezentate via algebra liniara, sa fie capabili sa recunoasca si sa utlizeze tipurile de aplicatii afine studiate;sa calculeze distante, unghiuri; sa clasifice hipercuadricele din punct de vedere afin sau metric;sa aduca la forma canonica conicele si cuadricele.

Sa determine triedrul lui Frenet intr-un punct regulat al unei curbe pe o suprafata; sa calculeze prima si a doua forma fundamentala a unei suprafete, sa clasifice tipurile de puncte ale unei suprafete. Sa calculeze curburile, liniile de curbura, asimptotice si geodezice ale unei suprafete

8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare Spatii vectoriale. Subspatii vectoriale. Operatii cu Prelegere subspatii vectoriale. Interpretari geometrice. Sistem liniar independent. Sistem de generator. Combinatii liniare. Baze si repere. Matricea de schimbare a bazei. Dimensiune

Prelegere

Aplicatii liniare.Imaginea si nucleul unei aplicatii liniare.Vectori si valori proprii. Exemple de aplicatii liniare: proiectia, simetria .Forme biliniare si forme patratice.

Prelegere

Spatii vectoriale euclidiene. Subspatii vectoriale Prelegere ortogonale. Complementul ortogonal al unui subspatiu vectorial euclidian Baze ortogonale si ortonormate.Procedeul de Prelegere ortogonalizare Gram-Schmidt. Aplicatii ortogonale: proiectii ortogonale, simetrii Prelegere

Observaţii

ortogonale, rotatii. Spatii afine. Combinatii afine. Repere afine si Prelegere carteziene.Subspatii afine. Operatii cu subspatii afine. Ecuatiile varietatilor liniare. Aplicatii afine. Grupul afin. Translatii, omotetii, Prelegere simetrii.Spatii euclidiene.Varietati liniare perpendiculare. Conice in R^2. Cuadrice in R^3

Prelegere Prelegere in Prelegere

Geometria diferentiala a curbelor spatiu:Reprezentarea curbelor in spatiu. Elementul de arc si lungimea unui arc de curba in spatiu. Triedrul lui Frenet asociat unei curbe in spatiu. Curbura si torsiunea unei curbe in spatiu. Geometria diferentiala a Prelegere suprafetelor:Reprezentarea unei suprafete. Plan tangent al unei suprafete. Prima forma patratica fundamentala. Prelegere A doua forma patratica fundamentala a unei suprafete. Curbura normala. Curbura geodezica.Curbura totala si curbura medie a unei suprafete. Linii de curbura pe o suprafata.Linii asimptotice Prelegere si linii geodezice ale unei suprafete Bibliografie

1. Duda I, Dunca A, – Lectii de geometrie analitică, EdituraFundatiei România de Mâine 2007 2.

Duda I., Sterian A., Copil V. Geometrie analitică -caiet de seminar, Editura Fundatiei România de Mâine 2010

3. I. Duda, S. Gradinaru-Lectii de geometrie diferentiala, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007 8.2 Seminar/laborator Spatii vectoriale. Baze, dimensiune.

Metode de predare Exerciţii Exerciţii Aplicatii liniare Exerciţii Spatii vectoriale euclidiene Exerciţii Baze ortogonale si ortonormate Exerciţii Aplicatii ortogonale. Exerciţii Spatii afine. Exerciţii Aplicatii afine. Exerciţii Conice Exerciţii Cuadrice Exerciţii Curbe in spatiu Exerciţii Suprafete. Prima forma fundamentala Exerciţii A doua forma patratica fundamentala Exerciţii Linii de curbura, linii asimptotice, linii geodezice Exerciţii pe suprafete

Observaţii

Bibliografie

1.Duda I., Sterian A., Copil V. Geometrie analitică -caiet de seminar, Editura Fundatiei România de Mâine

2010 2. Ornea L.,Turtoi A. – O introducere in geometrie, Editura Theta, 2000. 3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru analiza algoritmilor şi calculul ştiinţific.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; • studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcule cu vectori)

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………….

………………………………

Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 1

Analiză matematică 2 MI/INF/1/8

2.6Semestrul

2 2.7 Tipul de evaluare

ES

2.8Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

3 42

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) • •

4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

Analiză matematică 1 Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Sală de curs dotată conform cerinţelor

•

Sală de seminar dotată conform cerinţelor

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • •

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

1 14

ore 19 19 14 2 4

Competenţe transversale

•

nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

•

7.2 Obiectivele specifice

•

8. Conţinuturi 8.1 Curs

În cadrul disciplinei „Analiză matematică 2” se urmăreşte dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor matematice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare în modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa reală: rezolvarea unor probleme de economie, fizică, determinarea centrului de greutate, al lucrului mecanic, calculul lungimii unei curbe plane sau din spaţiu, al ariei unei suprafeţe plane sau din spaţiu sau al volumului unui corp. La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: calculul limitei unei funcţii de mai multe variabile într-un punct, determinarea derivatelor parţiale de ordinul întâi şi de ordin superior, a punctelor de extrem liber şi cu legături pentru o funcţie de mai multe variabile, calculul integralelor curbilinii precum şi al integralelor multiple, etc

Metode de predare

Observaţii

Spaţiul vectorial R^n: produs scalar, normă, distanţă Prelegere Funcţii de mai multe variabile, şir convergent, şir Prelegere Cauchy în R^n, limită şi continuitate Diferenţiabilitatea funcţiilor de mai multe variabile, Prelegere derivate parţiale, derivata după o direcţie, derivarea funcţiilor compuse Interpretarea geometrică a diferenţialei, derivate de Prelegere ordin superior, formula lui Taylor pentru funcţii de mai multe variabile, funcţii implicite Punctele de extrem ale unei funcţii de mai multe Prelegere variabile: puncte de extrem libere Puncte de extrem condiţionat; multiplicatori Lagrange Prelegere Integrale cu parametru pe interval compact/ Prelegere necompact; integrale euleriene Drumuri, curbe, lungimea unui drum. Integrala Prelegere curbilinie de primul tip Integrala curbilinie de al doilea tip; independenţa de Prelegere drum a integralei curbilinii Integrala dublă pe dreptunghi Prelegere Integrala dublă pe domenii simple Prelegere Integrale triple; formula de schimbare de variabilă Prelegere Formula lui Green; aria unei suprafeţe în spaţiu Prelegere Integrale de suprafaţă, formulele Stokes, GaussPrelegere Ostrogradski Bibliografie 1. Duda I., Trandafir R., Ioan R., Gonciulea A., – Analiză matematică. Calcul integral, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009. 2.Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., - Matematici pentru economişti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 3. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică –Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2007 4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Spaţiul R^n; limită şi continuitate pentru funcţii de Exerciţii mai multe variabile Derivatele parţiale şi diferenţiala unei funcţii de mai Exerciţii multe variabile; derivate de ordin superior, formula lui Taylor, derivarea funcţiilor compuse; interpretare geometrică Determinarea punctelor de extrem liber şi condiţionat Exerciţii pentru o funcţie de mai multe variabile Integrale euleriene, lungimea unui drum, integrale Exerciţii curbilinii Integrale multiple pe domenii dreptunghiulare din R^n Exerciţii Integrale multiple pe domenii simple din R^n Exerciţii Formula lui Green, aria unei suprafeţe Exerciţii Bibliografie 1. Duda I., Trandafir R., Ioan R., Gonciulea A., – Analiză matematică. Calcul integral, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009. 2.Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., - Matematici pentru economişti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 3. Duda I., Trandafir R. – Analiză matematică –Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru analiza algoritmilor şi calculul ştiinţific.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; • studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcul de derivate parţiale şi determinarea unor puncte de extrem libere, calculul unor integrale duble pe dreptunghiuri)

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………….

………………………………

Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Matematicǎ şi Informaticǎ Matematicǎ şi Informaticǎ Informaticǎ Licenţǎ Informaticǎ

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Limbaje formale şi automate 2.2.Codul disciplinei MI/INF/1/9 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 1 2.6Semestrul 2 2.7 Tipul de evaluare

ES 2.8Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.8 Total ore pe semestru 125 3.9 Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum

• •

Arhitectura sistemelor de calcul Algoritmi şi programare

4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Videoproiector, calculator cu soft aferent.

•

Existenţa unui compilator de C.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • • • •

C2 - Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice. C3 - Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar. C4 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale. CE2 - Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene.

1/1 14/14 Ore 28 7 28 2 4

Competenţe transversa

• Nu este cazul.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

7.2 Obiectivele specifice

Însuşirea noţiunilor de bazǎ ale teoriei limbajelor formale şi automatelor şi înţelegerea utilitǎţii acestora în formalizarea anumitor fenomene, domenii ale ştiinţei şi tehnicii, în studiul complexităţii calculului. • Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor de limbaj, limbaj regulat, expresie regulată, automat finit, automat push-down, gramatică formală, gramatică liniară, gramatică independentă de context. • Evidenţierea unor legături între noţiunile menţionate mai sus şi utilitatea acestora în scrierea compilatoarelor, în procesarea limbajului natural sau a limbajului profesional, în studiul complexităţii calculului. • Elaborarea unor algoritmi de operare cu noţiunile teoretice specifice domeniului.

8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare

1. Alfabet. Cuvânt. Limbaj. Operaţii cu limbaje. Mulţimi regulate şi expresii regulate 2. Gramatici formale. Clase de gramatici. Arbori de derivare, ambiguitate şi recursivitate. 3. Automat finit determinist (AFD). Automat finit nedeterminist (AFN). Puterea de acceptare. 4. Automate cu λ-deplasări. Sistemele AFN şi expresiile regulate. 5. Automate finite: stări accesibile, stări utile. 6. Congruenţe şi limbaje regulate. Lema de pompare 7. Transformări asupra gramaticilor formale 8. Forme normale (Chomsky, Greibach). Lema BarHillel 9. Automate pushdown şi limbaje independente de context 10. Maşini Turing şi automate liniar mărginite 11. Proprietăţi de închidere ale limbajelor la principalele operaţii cu limbaje. 12. Introducere în analiza lexicală şi sintactică. 13. Specificarea sintaxei limbajelor. Limbajul C 14. Noţiuni de complexitatea calculului

Observaţii

Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru.

Bibliografie • •

• • •

• •

G. Albeanu, Limbaje formale şi automate, Editura FRM, Bucureşti, 2009. D. Ding-Zhu, K. Ker-I, Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons, Inc., 2001. J. E. Hopcroft, R. Motwani, J.D. Ullman, Introduction to Automata Theory, Languages, and Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001. T. Jucan, S. Andrei, Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002. P. Parkes, A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008. C. Popovici, S. Rudeanu, H. Georgescu, Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991. M. Sipser, Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006.

8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Seminar1: Expresii şi mulţimi regulate.

Exemple, exerciţii, teme

Observaţii

Seminar2: Gramatici, limbaj generat. Seminar3: AFD, limbaj acceptat. Seminar4: AFN, limbaj acceptat. Seminar5: Automate finite şi expresii regulate. Seminar6: Gramatici liniare şi automate. Seminar7: Automate pushdown. Maşina Turing. Laborator1: Simularea funcţionǎrii unui AFD. Laborator2: Simularea funcţionǎrii unui AFN. Laborator3: Sistem tranziţional asociat unei expresii regulate. Laborator4: Normalizare Chomsky a unei gramatici regulate. Laborator5: Alegere şi elaborare proiect: transformarea unui AFN într-un AFD, transformarea unui sistem tranziţional într-un AFN, normalizarea Greibach a unei gramatici regulate, APD asociat unei gramatici independente de context, analizor lexical pentru un limbaj simplu, proiect propus de studenţi. Laborator6: Elaborare proiect

Laborator7: Finalizare şi prezentare proiect.

Exemple, exerciţii, teme Exemple, exerciţii, teme Exemple, exerciţii, teme Exemple, exerciţii, teme Exemple, exerciţii, teme Exemple, exerciţii, teme Dezvoltare aplicaţie C Dezvoltare aplicaţie C Dezvoltare aplicaţie C Dezvoltare aplicaţie C Dezvoltare aplicaţie C. Elaborare de specificaţii şi documentaţie a proiectului.

Dezvoltare aplicaţie C. Elaborare de specificaţii şi documentaţie a proiectului. Dezvoltare aplicaţie C. Elaborare de specificaţii şi documentaţie a proiectului.

Echipǎ de 2 studenţi. Echipa şi tema se stabilesc în cadrul laboratorului 5. Predarea se face cu prezentarea aplicaţiei în cadrul laboratorului 7. Continuarea pproiectului din laboratorului 5. Predarea se face cu prezentarea aplicaţiei, însoţitǎ de documentaţia aferentǎ.

Bibliografie • • •

• • • •

• •

G. Albeanu, Limbaje formale şi automate, Editura FRM, Bucureşti, 2009. A. Atanasiu, Al. Mateescu, Limbaje formale. Culegere de probleme, Ed. Univ. Bucureşti, 1990. A. Atanasiu, D. Raiciu, R. Sion şi I. Mocanu, Limbaje formale şi automate. Îndrumar pentru aplicaţii, MATRIX ROM, Bucureşti, 2002. D. Ding-Zhu, K. Ker-I, Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons, Inc., 2001. J. E. Hopcroft, R. Motwani, J.D. Ullman, Introduction to Automata Theory, Languages, and Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001. T. Jucan, S. Andrei, Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002. P. Parkes, A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008. Popovici, S. Rudeanu, H. Georgescu, Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991. M. Sipser, Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii noţiunilor specifice teoriei limbajelor formale şi automatelor utilitǎţii acestora în modelarea compilatoarelor, în procesarea limbajului natural sau a limbajelor profesionale, în studiul complexităţii calculului.

10. Evaluare Tip activitate

10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

10.6 Standard minim de performanţă

10.2 Metode de evaluare

Se înregistrează frecvenţa şi solidi-tatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi solidi-tatea interacţiunii la orele de seminar.

10.3 Pondere din nota finală

20%

20%

• • •

cunoaşterea noţiunilor de bază ale teoriei limbajelor formale şi automatelor, capacitatea de identificare a unor legături cu domeniile de aplicabilitate ale formalismelor studiate,

capacitatea de aplicare a algoritmilor studiaţi.

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………….

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Matematicǎ şi Informaticǎ Matematicǎ şi Informaticǎ Informaticǎ Licenţǎ Informaticǎ

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Structuri de date 2.2.Codul disciplinei MI/INF/1/10 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu 1 2.5Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare ES

2.7Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

• • •

Arhitectura sistemelor de calcul Algoritmi şi programare

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Videoproiector, calculator cu software aferent.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • • • •

C1 - Programarea în limbaje de nivel înalt. C2 - Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. C4 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale. CE2 - Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene.

2/0 28/0 ore 28 7 28 2 4

Competenţe transversale

• Nu este cazul.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 7.2 Obiectivele specifice

8. Conţinuturi 8.1 Curs

Însuşirea noţiunilor legate de structuri de date concepţie, prelucrare, utilitate (tip de problemǎ, structurǎ de date adecvatǎ). • Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor de date fundamentale şi a algoritmilor de bază asociaţi acestora. • Dezvoltarea gândirii algoritmice. • Dezvoltarea capacităţii de formalizare a datelor în structuri corespunzătoare, identificarea structurilor adecvate şi a algoritmilor corespunzători pentru rezolvarea unor probleme reale. • Implementarea şi testarea structurilor de date şi a algoritmilor de procesare a lor. • Înţelegerea utilităţii structurării adecvate a datelor în aplicaţii practice.

Metode de predare

Observaţii

1. Introducere în proiectarea algoritmilor. Algoritmi Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. iterativi şi algoritmi recursivi 2. Analiza şi complexitatea unui algoritm. Evaluarea Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. complexităţii. Clase de complexitate 3. Tablouri Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 4. Liste liniare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 5. Stive Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 6. Cozi Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 7. Structuri arborescente Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 8. Arbori binari Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 9. Arbori binari de cǎutare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 10. Grafuri Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 11. Interclasare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 12. Sortare şi cǎutare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 13. Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri externe Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 14. Managementul memoriei Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Bibliografie • Aho, A. V., Hopcroft, J. E., Ullman, J. D., Data Structures and Algorithms, • Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000 • Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007 • Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-Napoca, 2000 • Deshpande, P. S., Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004 • Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001 • Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and Searching, Addison-Wesley • Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Seminar: Introducere în proiectarea algoritmilor. Algoritmi Exemple, exerciţii, teme iterativi şi algoritmi recursive 2. Seminar: Analiza şi complexitatea unui algoritm. Evaluarea Exemple, exerciţii, teme complexităţii. Clase de complexitate 3. Seminar: Tablouri Exemple, exerciţii, teme 4. Seminar: Liste liniare Exemple, exerciţii, teme

5. Seminar: Stive Exemple, exerciţii, teme 6. Seminar: Cozi Exemple, exerciţii, teme 7. Seminar: Structuri arborescente Exemple, exerciţii, teme 8. Seminar: Arbori binari Exemple, exerciţii, teme 9. Seminar: Arbori binari de cǎutare Exemple, exerciţii, teme 10. Seminar: Grafuri Exemple, exerciţii, teme 11. Seminar: Interclasare Exemple, exerciţii, teme 12. Seminar: Sortare şi cǎutare Exemple, exerciţii, teme 13. Seminar: Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri externe Exemple, exerciţii, teme 14. Seminar: Managementul memoriei Exemple, exerciţii, teme Bibliografie • Aho, A. V., Hopcroft, J. E., Ullman, J. D., Data Structures and Algorithms, • Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000 • Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007 • Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-Napoca, 2000 • Deshpande, P. S., Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004 • Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001 • Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and Searching, Addison-Wesley • Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii diferitelor structuri de date şi a prelucrǎrii lor., precum şi utilitatea şi aplicabilitatea acestora într-o arie largǎ de domenii de activitate.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • cunoaşterea diferitelor tipuri de structuri de date, • capacitatea de identificare a structurilor de date corespunzǎtoare unor aplicaţii practice.

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………….

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematică şi Informatică Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sisteme de operare 2.2. Codul disciplinei MI/INF/1/11 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu

2

2.6.Semestrul

2

2.7. Tipul de evaluare

ES

2.8.Regimul disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 4 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5

O

2 28 ore 18 17 28 2 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Arhitectura sistemelor de calcul • Algoritmi şi programare 4.2 de competenţe • nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• •

Sală de curs dotată cu videoproiector Sală de laborator dotată conform cerinţelor

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • • •

Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar. Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice

Competenţe transversale

•

Nu este cazul.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a sistemelor software. • Realizarea unor proiecte informatice dedicate. • Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea aplicaţiilor informatice. • Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice. • Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte interdisiciplinare. • Identificarea si explicarea modelelor informatice de baza adecvate domeniului de aplicare. 7.2 Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor de funcţionare a sistemelor de operare. • Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor sisteme de operare existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, subsisteme) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază. • După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să administreze sisteme de operare de tip UNIX şi să dezvolte aplicaţii de sistem în limbajul C/C++, cu fire multiple de execuţie şi sincronizare. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în studiul sistemelor de operare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2. Arhitectura sistemelor de operare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 3. Serviciile sistemelor de operare. Api-ul Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. sistemelor Unix/Win32. 4. Procese şi fire de executie. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 5. Managementul procesoarelor. Schema generala Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. de planificare. 6. Algoritmi de planificare a proceselor. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 7. Mecanisme de comunicare între procese. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 8. Detecţia şi evitarea interblocărilor, primitive de Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. aşteptare şi sincronizare, mutex, semafoare, secţiuni critice. 9. Problema producător – consumator, Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. problema filosofilor chinezi, scriitori-cititori 10. Managementul memoriei. Segmentare. Paginare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Memorie virtuală. Algoritmi de înlocuire a paginilor. 11. Sistemul de gestiune a fişierelor. Sisteme de Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. fişiere. 12. Securitate şi protecţia datelor în sisteme de Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. operare. 13. Sisteme de operare distribuite. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 14. Studii de caz: Linux / Windows Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Bibliografie • A. Silberschatz, P.B. Galvin and G. Gagne, Operating Systems Concepts, 8th edn. John Wiley & Sons, 2009 • A. S. Tanenbaum, Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004 • Mark E. Russinovich, David A. Solomon and Alex Ionescu, Windows Internals, Part 1: Covering Windows Server 2008 R2 and Windows 7, Microsoft Press, (april 2012) • Mark E. Russinovich, David A. Solomon and Alex Ionescu, Windows Internals, Part 2, Microsoft Press, ( sept.

2012) A. S. Tanenbaum, Goodman, J. R., Organizarea structurata a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004 A. S. Tanenbaum, Maarten Van Steen, Distributed systems: principles and paradigms(second edtion), Pearson Education. Inc., 2007 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Instalare sisteme de tip UNIX, utilizarea maşinii virtuale. Exemple, aplicaţii, teme 2. UNIX shell. Exemple, aplicaţii, teme 3. Configurare, instalare şi configurare aplicaţii. Exemple, aplicaţii, teme 4. Utilizarea compilatoarelor, compilare kernel drivere şi Exemple, aplicaţii, teme aplicaţii. 5. Funcţii UNIX, aplicaţii. Exemple, aplicaţii, teme 6. Construcţie de biblioteci de funcţii Exemple, aplicaţii, teme 7. Partajarea memoriei, comunicare prin mesaje. Exemple, aplicaţii, teme 8. Primitive de aşteptare şi sincronizare. Exemple, aplicaţii, teme 9. Problema producător – consumator. Exemple, aplicaţii, teme Problema scriitori – cititori. 10. Cina filosofilor chinezi. Exemple, aplicaţii, teme 11. Sisteme de fişiere. Operaţii cu fişiere şi directoare. Exemple, aplicaţii, teme 12. Protecţia datelor în sisteme Unix. Exemple, aplicaţii, teme Administrare drepturi. 13. Protecţia serverelor Unix în reţea. Exemple, aplicaţii, teme 14. Prezentare Linux, Windows. Exemple, aplicaţii, teme • •

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare al sistemelor de operare, laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu instalarea şi administrarea sistemelor de operare moderne de tip UNIX (FreeBSD, AIX, Solaris) utilizate în companii medii şi mari (telecomunicaţii, distribuţie de date).

10. Evaluare Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.4 Curs

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală 20%

Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa, întrebări, comentarii. interacţiunea la orele de curs. 10.5 Seminar/laborator Se înregistrează frecvenţa Se notează solutiile propuse, 20% implicarea în rezolvarea rezolvarea şi prezentarea exerciţiilor de laborator şi a exerciţiilor şi a temelor. temelor. 10.6 Standard minim de performanţă • Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului. • Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate. • Studentul este capabil să opereze cu sistemele de operare de tip server sau desktop. • Studentul este capabil sa utilizeze un compilator de C/C++ şi să creeze aplicaţii de prelucrare pe sisteme de tip UNIX. Data completării: ...........................

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatica Licenţă Informatica

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Engleza de specialitate 2.2. Codul disciplinei MI/INF/1/12 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2.6.Semestrul I 2 2.7. Tipul de evaluare

C 2.8.Regimul disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.2 din care: curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 3.5 din care: curs 14 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi: Elaborarea unui proiect de unitate de învăţare 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2

Opt.

1 14 Ore 5 5 6 4 2 -

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Din cadrul ciclului 1 – licenţă se vor face referiri la următoarele curriculum-uri: Limba engleza (Nivel I) 4.2 de competenţe Cunoştinţe foarte bune ale limbilor moderne exprimate în următoarele competenţe deprinse în timpul studiilor de licenţă: • abilitatea de a comunica în scris şi verbal, de a înţelege şi a-i face pe alţii să înţeleagă diferite mesaje în situaţii variate; • abilitatea de a iniţia şi susţine conversaţii pe subiecte diverse; • abilitatea de a citi şi înţelege texte scrise de nespecialişti sau texte specializate în domeniul informatic.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice

Competenţ e transversal e

Competenţe profesionale

-

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Generale: Să asigure studenţilor cadrul autentic în care să-şi consolideze nivelul de performanţă prin comunicare ăn limba engleză privind teme din domeniul de specialitate 7.2 Obiectivele specifice • Specifice: • Comunicare în domeniul informaticii pe teme ca: sisteme de calcul (hardware, software), reţele de calculatoare, programare, interrnet • Inţelegerea unui text din domeniul de specialitate • Traducerea de texte de specialitate • Efectuarea de comentarii în limba engleză asupra unui • • 8. Conţinuturi 8.1 Curs Unit 1. Computers today

Unit 2. Input/Output devices

Unit 3. Storage devices

Unit 4. Basic software

Unit5. Creative software

Unit 6. Programming

7. Computers tomorrow

subiect din domeniul de specialitate Formularea de întrebări şi răspunsuri complexe, clare şi precise în limba engleză Evaluarea fluenţei, corectarea abaterilor de la normele discursului

Metode de predare Observaţii Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor interacţiune permanentă cu parcurgerea suportului de curs studenţii. pentru a facilita interacţiunea în timpul predării / discuţiilor. Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor interacţiune permanentă cu parcurgerea suportului de curs pentru a facilita interacţiunea studenţii. în timpul predării / discuţiilor. Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor interacţiune permanentă cu parcurgerea suportului de curs studenţii. pentru a facilita interacţiunea în timpul predării / discuţiilor. Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor interacţiune permanentă cu parcurgerea suportului de curs studenţii. pentru a facilita interacţiunea în timpul predării / discuţiilor. . Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor interacţiune permanentă cu parcurgerea suportului de curs studenţii. pentru a facilita interacţiunea în timpul predării / discuţiilor. Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor interacţiune permanentă cu parcurgerea suportului de curs pentru a facilita interacţiunea studenţii. în timpul predării / discuţiilor. Prelegerea presupune o Se recomandă studenţilor interacţiune permanentă cu parcurgerea suportului de curs studenţii. pentru a facilita interacţiunea în timpul predării / discuţiilor.

Bibliografie minimală obligatorie Oxford English for computing, Keith Boeckner, Charles Brown.Oxford Univ. Press, 1999 English for Computer Science, Charles Brown, Norma Mullen. Oxford Univ. Press, 1998

Bibliografie facultativă: English for Computer Users, Cambridge Univ. Press, 2001 Bibliografie suplimentara A Practical English Grammar, Thomson and Martinet, Oxford Univ. Press, 1994 Levitchi, Leon, Gramatica Limbii Engleze, Teora, Bucuresti, 2003 Traian, Anghel, Dictionar de Informatica, Corint, 2012 Dictionar Explicativ pentru Stiinţele Exacte, Ed. Academiei Române, 2000 8.2 Seminar/laborator Metode de predare 1.Computer Applications. Grammar: The Article, Understanding, The plural of Nouns Communication, Translation 2.Capture your favourite image. Viewing the output Understanding, Grammar: Adjectives and Adverbs Communication, Translation 3. Floppies, harddrives, optical devices. Grammar: Understanding, Present Tenses Communication, Translation 4. Operating systems, word processing, spreadsheets. Understanding, Grammar: Past Tenses Communication, Translation 5.Graphics and design, desktop publishing. Understanding, Grammmar: Future Tenses Communication, Translation 6. Program design, languages, postscript Understanding, revolution.Grammar: Modal Verbs Communication, Translation 7. Internet issues, new technologies.Grammar: If Understanding, Clauses. The Passive Voice Communication, Translation

Observaţii

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul şedinţelor de catedră, cu comunitatea ştiinţifică anglistă, cu diverși angajatori și experți. 10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare Implicarea în timpul cursurilor cu intrebări, comentarii. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

10.2 Metode de evaluare Se înregistrează frecvenţa soliditatea interacţiunii la orele curs. Se înregistrează frecvenţa soliditatea interacţiunii la orele seminar.

şi de şi de

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă

Traducerea cu acurateţe a unui document specializat in limba engleza si analiza gramaticala a unui text in limba engleza Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatica Licenţă Informatica

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Comunicare profesională 2.2. Codul disciplinei MI/INF/1/13 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2.6.Semestrul I 1 2.7. Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.2 din care: curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 3.5 din care: curs 14 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi: 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală de curs dotată conform cerinţelor Sală de seminar dotată conform cerinţelor

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate

Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice

Opt.

14 Ore 5 5 5 5 2 -

Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea curentă a tehnicilor de comunicare în relaţiile profesionale. Formarea abilităţilor de lucru în echipă 7.2 Obiectivele specifice 1. Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională 2. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup interdisciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare interpersonală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse 3. Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Ştiinţa comunicării

Metode de predare Prelegerea presupune interacţiune permanentă Principii, mijloace şi tehnici, obiective studenţii. Prelegerea presupune 2. Comunicarea scrisă Structurarea şi redactarea documentelor interacţiune permanentă profesionale (raport, articol ştiinţific, poster studenţii.

Observaţii o cu o cu

ştiinţific, C.V., scrisoare de intenţie, carte de vizită) 3. Comunicarea scrisă

Prelegerea presupune

o .

Structurarea şi redactarea documentelor interacţiune permanentă cu profesionale (scrisoare de intenţie, carte de vizită) studenţii. 4. Comunicarea scrisă Standarde

Prelegerea presupune o interacţiune permanentă cu studenţii.

5. Comunicarea scrisă

Prelegerea presupune o interacţiune permanentă cu studenţii.

Procesarea textelor cu ajutorul calculatorului 6. Comunicare orală

Expunerea si interviul Prezentari multimedia 7. Managementul comunicării

Dinamica grupului. Dezvoltarea lucrului în echipă

Prelegerea presupune o interacţiune permanentă cu studenţii. Prelegerea presupune o interacţiune permanentă cu studenţii.

Bibliografie

1. Evelina Graur, Tehnici de comunicare, Ed. Mediamira, Cluj, 2001 (http://www.eed.usv.ro/assets/fisiere/carti%20incot/Tehnici-de-comunicare.pdf) 2. N.Stanton, Communication, Macmillan Education, 1990;

3. Irina Munteanu, Comunicare profesională – Planşe de prezentare, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1998, 4. IEEE, Professional Communication Society, http://www.ieeepcs.org 5. English for Professional Communication, http://ec.hku.hk/epc 6. M.Fayet, J-D. Commeignes, Rediger des rapports efficacies, Ed. DUNOD, 2002 7. Mireille Brahic, Mieux rediger les ecrits proffessionnels, Editions d’Organisation, Paris, 2001 8. Jerome Bocquet, Philippe Coste, Communiquer pour s’exprimer, dialoguer, convaincre, Eikos Concepts, 2002 9. Eikos Concepts, Anime une reunion, Eikos Concepts, 2002 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

1. Elaborarea unei oferte personale pentru piaţa muncii (C.V., scrisoare de intenţie, carte de vizită). 2. Elaborarea unei comunicări orale pentru un subiect tehnic 3. Elaborarea unor comunicări scrise -lucrare ştiinţifică 4.Elaborarea unor comunicări scrise (raport de practică, referat de laborator etc.). 5. Pregătirea unui interviu (pentru obţinerea unei burse) 6. Pregătirea unui interviu (pentru angajare)

Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea

7. Exersarea lucrului în echipă în vederea atingerii unui obiectiv precizat, în condiţii de concurenţă

Observaţii

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu conţinuturile disciplinei din alte centre universitare din ţară şi din străinătate. 10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare Implicarea în timpul cursurilor cu intrebări, comentarii. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

10.2 Metode de evaluare Se înregistrează frecvenţa soliditatea interacţiunii la orele curs. Se înregistrează frecvenţa soliditatea interacţiunii la orele seminar.

şi de

10.3 Pondere din nota finală 20%

şi de

20%

10.6 Standard minim de performanţă - studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului - studentul este capabil să structureze şi să redacteze un document profesional - studentul este capabil să proceseze un text cu ajutorul calculatorului - studentul este capabil să elaboreze o comunicare scrisă - studentul este capabil să să susţină un interviu pentru pentru obţinerea unei burse, angajare etc Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………….

………………………………

Semnătura titularului de seminar,,

…….……………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

                         

ANUL 2

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II

Tehnologii WEB MI/INF/2/1

2.6.Semestrul

1 2.7. Tipul de evaluare ES

2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

3 42

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 58 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

• •

Algoritmi şi programare nu e cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Videoproiector, calculator şi soft adecvat Videoproiector, calculatoare, soft adecvat, server Apache

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • • • •

C2 - Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice.

C3 - Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar C5 - Proiectarea şi gestiunea bazelor de date CE1- Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice

0/1 0/14 ore 20 20 12 2 4

Competenţe transversale

•

Nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul “Tehnologii Web” are ca obiectiv însuşirea cunoştinţelor de programare HTML, CSS, JavaScript şi PHP, necesare realizării paginilor WEB atractive (fişiere HTML şi scripturi php). Cu ajutorul scripturilor PHP, se poate extinde manipularea paginilor web dintr-un browser pe partea de server, realizând astfel, pagini web dinamice. 7.2 Obiectivele specifice

La sfârşitul cursului studenţii vor şti să manipuleze conceptele fundamentale privind: • proiectarea paginilor web statice cu limbajul HTML • înfrumuseţarea site-urilor cu ajutorul stilurilor CSS • dinamizarea paginilor utilizând evenimente JavaScript precum şi scripturi PHP. • aplicarea în mod optim a tehnicilor şi metodelor prezentate la curs şi la laborator , pentru realizarea site-uri atractive şi dinamice

8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare

1. INTERNET noţiuni de bază 2. Sspaţiul World Wide Web (www); Protocoale (HTTP, FTP) şi adrese URL; Obţinerea unui site gratuit/sau pe server; Structura unui fişier HTML 3. HTML Structura unei pagini ; Stiluri fizice si logice de Text ; Liste ,Tabele, Imagini, Legături, Ancore 4. HTML Elementele avansate: META STYLE, frameset; formulare ; Harţi de imagini 5. HTML 5 Trecerea de la HTML4 la HTML5 6. CSS (Cascading Style Sheets) Crearea stilurilor: inline, foilor de stil interne unei pagini, foilor de stil externe (fisiere .css) ; proprietaţi de Fonturi , Text, Culoare 7. CSS3 Arborele unei pagini ; casete şi poziţionare ; Trecerea de la CCS2 la CSS3 8. JAVASCRIPT Tipuri de date şi variabile ; operatori ; instrucţiuni ; Funcţii ; Imagini 9. Tratarea Enenimentelor JavaScript 10. PHP Date, Variabile şi Operatori, Instrucţiuni; Funcţii Şiruri de caractere şi tablouri 11. PHP Crearea formularelor web şi procesarea datelor introduse prin intermediul lor

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere Prelegere

Prelegere

Observaţii

12. Realizarea şi utilizarea fişierelor PHP Prelegere 13. Grafică Web Prelegere 14. Legatura dintre tehologiile CSS, JS, PHP, MySQL Prelegere Bibliografie 1. Florentina Rodica Niculescu, PROIECTAREA PAGINILOR WEB – HTML, CSS, JavaScript, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti 2007”; 2. Florentina Rodica Niculescu,PROIECTAREA PAGINILOR WEB DINAMICE UTILIZÂND PHP, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti 2009 3. Jason Crawford Teaque , DHTML şi CSS, Teora, 2008 4. Teodoru Gugoiu , HTML, XHTML, CSS Şi XML, Editura Teora, 2005 5. Teodoru Gugoiu , HTML prin exemple, Editura Teora, 2003 6. Richard Wagner,R Allen Wyke, JAVASCRIPT , Editura Teora, 2001 7. Jim Keogh, JavaScript fără mistere, Editura Rosetti Educaţional, 2006 8. Steven Holzner, Iniţiere în PHP, Editura Teora, 2005

8.2 Seminar/laborator 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

11

12 13 14

Introducere în reţeaua Internet şi în spaţiul World Wide Web (www). Însuşirea cunoştinţelor de programare HTML, necesare realizării paginilor WEB Tag-urile OL, UL, DL,TABLE, A, IMG, FRAME, FONT, etc Realizarea Formularelor în HTML Lucru cu FRAME-uri, Harţi de Imagine Trecera de la HTML4 la HTML5 Realizarea paginilor web atractive, utilizând stiluri CSS ( Cascading Style Sheets) Poziţionarea obiectelor în pagină Limbajul JavaScript Tratarea evenimentelor în JavaScript (onload, onunload, onmouseover, onmouseout, onmousemove, onmouseup, onmousedown, onfocus, onblur, onkeypress, onkeydown, onkeyup, onselect, onchange, onsubmit, onreset). PHP elementele de baza (Variabile, Operatori, Instrucţiuni ,şiruri de caractere , tablouri şi Funcţii) PHP - Lucru cu fişiere Grafică în PHP Realizareaunei pagini web, cu elemente JS şi utilizând PHP si apelând o bază MySQL

Metode de predare Exemple, Exerciţii

Observaţii

Exemple, Exerciţii Exemple, Exerciţii Exemple, Exerciţii Exemple, Exerciţii Exemple, Exerciţii Exemple, Exerciţii Exemple, Exerciţii Exemple, Exerciţii Exemple, Exerciţii

Exemple, Exerciţii Exemple, Exerciţii Exemple, Exerciţii Exemple, Exerciţii

Bibliografie 1. Florentina Rodica Niculescu, PROIECTAREA PAGINILOR WEB – HTML, CSS, JavaScript, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti 2007”; 2. Florentina Rodica Niculescu,PROIECTAREA PAGINILOR WEB DINAMICE UTILIZÂND PHP, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti 2009 3. Teodoru Gugoiu , HTML, XHTML, CSS Şi XML, Editura Teora, 2005 4. Richard Wagner,R Allen Wyke, JAVASCRIPT , Editura Teora, 2001

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul ofera infornaţii suficiente pentru insuşirea limbajelor HTML, CSS, JS şi PHP, pentru proiectarea şi realizarea de site-uri pe tematici diverse, cunoştinţe necesare pentru a putea lucra într-un domeniul IT, foarte solicitat şi anume Design WEB

10. Evaluare Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea exemplelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator.

20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • Insuşirea noţiunilor studiate pe parcursul semestrului; • Capacitatea de a da exemple referitoare la noţiunile studiate; • Capacitatea de a proiecta un site dinamic, folosind tehnologii web: HTML, CSS, JavaScript, PHP

Data completării: ……………..

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2

Proiect-Tehnologii WEB MI/INF/2/2

2.6.Semestrul

1 2.7. Tipul de evaluare Cv

2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

1 14

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

0 0

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi (proiect) 3.7 Total ore studiu individual 11 3.9 Total ore pe semestru 25 3.10 Număr de credite 1

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

• •

Algoritmi şi programare nu e cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

nu este cazul Videoproiector, calculatoare, soft adecvat (server Apache)

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • • • •

C2 - Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice.

C3 - Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar C5 - Proiectarea şi gestiunea bazelor de date CE1 - Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice

0/1 0/14 ore

1 2 8

Competenţe transversale

•

Nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Disciplina “Proiect - Tehnologii Web” are ca obiectiv realizarea unor site-uri atractive, utilizâd cunoştinţele dobândite la cursul de Tehnologii Web (HTML, CSS, JavaScript şi PHP). Cu ajutorul scripturilor PHP, se extinde manipularea paginilor web dintr-un browser pe partea de server, realizând astfel, pagini web dinamice. 7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului “Proiect - Tehnologii Web”, studenţii vor şti să proiecteze site-uri atractive şi dinamice. Pentru atractivitatea acestora se utilizează stilurile CSS2 sau CSS3, iar pentru dinamizarea paginilor se utilizează evenimente JavaScript precum şi scripturi PHP. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la laborator

8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

8.2 Laborator

Metode de predare

Observaţii

1. 2. 3. 4.

Exemple şi exerciţii Indrumare proiect Indrumare proiect Indrumare proiect

5. 6. 7.

8. 9. 10. 11. 12. 13.

Internet şi spaţiul World Wide Web (www). Proiectarea unui site personalizat Introducerea elementelor HTML 4 sau HTML5 Realizarea unui formular cu ajutorul căruia vor fi transmise dae server-ului Realizarea unei Hărţi de Imagine specifice siteului proiectat Introducerea Stilurilor CSS site-ului proiectat Introducerea unor evenimente, dintre cele 18 evenimente importante JS (onload, onunload, onmouseover, onmouseout, onmousemove, onmouseup, onmousedown, onfocus, onblur, onkeypress, onkeydown, onkeyup, onselect, onchange, onsubmit, onreset). Introducerea unor funcţii speciale JS şi apelarea lor ca raspuns la evenimentele JS introduse Poziţionarea elementelor unei pagini utilizănd arborele paginii Utilizarea scripturilor PHP, pentru comunicare cu serverul utilizat Lucru cu fişiere PHP, dacă este utila facilitatea limbajului PHP de utilizare a fişierelor Introducerea unor elemente de grafică utilizând uncţiile PHP specifice Realizarea unei baze de date (de exemplu MySql) necesare gestionarii datelor

14. Legătura site-ului realizat cu baza de date MySQL

Indrumare proiect Indrumare proiect Indrumare proiect

Indrumare proiect Indrumare proiect Indrumare proiect Indrumare proiect Indrumare proiect Indrumare proiect Indrumare proiect

Teme pentru proiect: Proiectarea unui site pentru: 1. activitatea unei firme 2. o bibliotecă 3. un lanţ de magazine online 4. un spital 5. o universitate 6. o şcoală 7. o activitate de aprovizionare dintr-un depozit 8. o baza auto 9. o editură 10. o şcoala de şoferi 11. controlul activitatea dintr-un aeroport 12. un magazin de închirieri casete şi DVD-uri cu filme 13. o galerie de artă 14. un campionat de fotbal Bibliografie 1. Florentina Rodica Niculescu, PROIECTAREA PAGINILOR WEB – HTML, CSS, JavaScript, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti 2007”; 2. Florentina Rodica Niculescu,PROIECTAREA PAGINILOR WEB DINAMICE UTILIZÂND PHP, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti 2009 3. Teodoru Gugoiu , HTML, XHTML, CSS Şi XML, Editura Teora, 2005 4. Richard Wagner,R Allen Wyke, JAVASCRIPT, Editura Teora, 2001 5. Jim Keogh, JavaScript fără mistere, Editura Rosetti Educaţional, 2006 6. Steven Holzner, Iniţiere în PHP, Editura Teora, 2005

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Proiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu proiectarea şi realizarea de site-uri pe tematici diverse, cunoştinţe necesare pentru a putea lucra într-un domeniul IT, foarte solicitat şi anume Design WEB

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea exemplelor propuse

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator.

10.3 Pondere din nota finală

100%

10.6 Standard minim de performanţă • studentul este capabil să realizeze un site dinamic atractiv, folosind tehnologii web moderne : HTML, CSS, JavaScript, PHP şi MySQL,etc Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………………………

Semnătura titularului de seminar,

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2

Proiect - Baze de Date MI/INF/2/8

2.6.Semestrul

2

2.7.Tipul de evaluare

Cv

2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

1 14

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

0 0

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi : realizare proiect 3.7 Total ore studiu individual 11 3.9 Total ore pe semestru 25 3.10 Număr de credite 1

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

• • •

Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale Proiectarea şi gestiunea bazelor de date

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului

Nu este cazul

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Videoproiector, Calculatoare şi soft ORACLE

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • • • •

C1 - Programarea în limbaje de nivel înalt C3 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale C5 - Proiectarea şi gestiunea bazelor de date CE1 - Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice

0/1 0/14 ore

1 2 8

Competenţe transversale

nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei - Lucru cu limbaje de manipulare a datelor relaţionale, SQL - Proiectarea unei bazelor de date relaţionale (modelul relaţional, regulile lui Codd, normalizare), utilizand SGBD-ul ORACLE - Gestionarea bazei de date proiectate 7.2 Obiectivele specifice - Proiectarea bazelor de date relaţionale - Aplicarea în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la laborator pentru realizarea unor baze de date ORACLE particulare.

8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

Nu este cazul

8.2 Laborator

5.

6.

7. 8.

9. 10. 11.

1. Aplicaţie- Proiectarea unei baze de date relaţionale (modelarea Entitate-Relaţie, diagrama E/R, modelul relaţional, regulile lui Codd, caracteristicile modelului relaţionalonal, normalizare, forme normale,), pe baza noţiunilor introduse la cursul ”Baza de Date”. 2. Aplicaţie- Proiectareaunei baze de date relaţionale orientate obiect (modelarea orientata pe obiect cu UML(Unify Modeling Language), desenarea diagramelor de clasă cu programul Visio). 3. Descrierea unei baze de date particulara 4. Realizarea diagramei Entitate/Relaţie şi a diagramei Conceptuale pentru baza de dată aleasă. Folosirea instrucţiunilor DDL(Limbajul de definire a datelor ) pentru crearea şi actualizarea tabelelor bazei de date. Folosirea instrucţiunilor DDL pentru crearea şi actualizarea vizualizărilor, secvenţelor,indecşilor bazei de date. Introducerea de constrângeri bazei de date. Popularea bazei de date cu date, utilizând diferite forme ale instrucţiunii INSERT; Actualizarea datelor şi eliminarea unora, utilizând diferite forme ale instrucţiunilor UPDATE şi DELETE. Interogarea obiectelor bazei de date, folosind instrucţiunea SELECT simpla(pentru un obiect). Realizarea interogarilor complexe, folosind Uniuni (JOIN-uri) şi Subcereri . Folosirea instrucţiunilor de control al datelor si a functiilor de sumare(CUBE, ROLLUP,

Metode de predare Exemplificare video

Exemplificare video

Îndrumare proiect Îndrumare proiect Îndrumare proiect Îndrumare proiect Îndrumare proiect Îndrumare proiect

Îndrumare proiect Îndrumare proiect Îndrumare proiect

Observaţii

GROUPING); securizarea bazei de date. 12. Realizarea de formulare pentru baza de date proiectata . 13. Realizarea de apoarte pentru baza de date proiectata. 14. Prezentare proiect

Îndrumare proiect Îndrumare proiect Notare

Teme pentru proiect Realizarea unui Baze de Date pentru: 1. activitatea unei firme

2. o bibliotecă 3. un lanţ de magazine online 4. un spital 5. o universitate 6. o şcoală 7. o activitate de aprovizionare dintr-un depozit 8. o baza auto 9. o editură 10. o şcoala de şoferi 11. controlul activitatea dintr-un aeroport 12. un magazin de închirieri casete şi DVD-uri cu filme 13. o galerie de artă 14. un campionat de fotbal Bibliografie 1. Ileana Popescu, Letiţia Vercescu, Proiectarea bazelor de date, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2007 2. Florentina Rodica Niculescu, Modelarea sistemelor software Visio, UML, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2007 3. Mariana Popa, Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. FRM, 2006 4. Popescu Ileana, Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2001 5. Andy Oppel, SQL fară mistere, Ed.Rosetti Educational, 2006 6. Dan Hotka, dezvoltarea Bazelor de date în Oracle 9i, Ed. BIC ALL, 2004 7. http://www.oracle.com/index.html → site-ul oficial ORACLE

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu stadiul actual de dezvoltare al bazelor de date, prezentând unul din cele mai moderne SGBD-uri, Oracle, în vederea reuşitei pe piaţa forţei de muncă în domeniul IT.

10. Evaluare Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs 10.5 Seminar/laborator

Nu este cazul Implicarea în pregătirea Se înregistrează frecvenţa şi şi discutarea exemplelor soliditatea interacţiunii la orele de laborator.

10.6 Standard minim de performanţă • studentul este capabil să realizeze o bază de date relaţională, utilizând Oracle • studentul este capabil să aplice în proiect noţiunile studiate la cursul ”Baze de date”;

100%

Data completării: ………………

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2

Tehnici de proiectare software MI/INF/2/9

2.6Semestrul

2 2.7 Tipul de evaluare

E 2.8Regimul disciplinei

O

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

2 28 ore

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) • •

4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

cunoaşterea principiilor programării orientate obiect.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Sală de curs dotată conform cerinţelor

•

Sală de seminar dotată conform cerinţelor

Competenţ e profesional e

6. Competenţele specifice acumulate •

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

17 18 28 2 4

Competenţe transversale

•

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

•

La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească ce este UML, unde se poate folosi, care este sintaxa și semantica limbajului.

7.2 Obiectivele specifice

•

Studenţii vor putea concepe diagrame statice sau dinamice pentru modelarea diferitelor probleme. De asemenea, studenţii vor putea identifica ce tip de proces software e potrivit unei anume probleme.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Inginerie software. Definiţie, scopuri.

Metode de predare

Observaţii

Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint Procese software. Modele de procese software: Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint Proiectare orientată pe obiecte si Unified Modeling Prelegere, exemple, Language (UML). Vizualizări (Views) ale modelului. prezentari PowerPoint Semantica, sintaxa. Modelarea cerinţelor: Cazuri de utilizare (Use Cases) Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint Modelarea fluxului de activităţi: diagrame de activitate Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint Modelarea structurii logice a unui sistem: clase şi Prelegere, exemple, diagrame de clasă. Diagrame de obiecte. prezentari PowerPoint Modelarea interacţiunilor ordonate: Diagrame de Prelegere, exemple, secvenţă prezentari PowerPoint Interactiunea dintre participanti. Diagrame de Prelegere, exemple, comunicare prezentari PowerPoint Diagrame de timp Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint Modelarea structurii interne a claselor: structuri de tip Prelegere, exemple, compozit prezentari PowerPoint Diagrame de componente Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint Organizarea modelului: pachete (Packages) Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint Modelarea stărilor obiectelor: diagrame de stare Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint Diagrame de desfăşurare Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint Bibliografie 1. P. Jalote, An Integrated Approach to Software Engineering, Springer, 2005. 2. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007. 3. R. Pressman, Software Engineering: A Practitioner's Approach, 5th Edition, McGraw-Hill, 2001. 4. K. Hamilton, R. Miles, Learning UML 2.0, O'Reilly, 2006. 5. Grady Booch, James Rumbaugh, Ivar Jacobson - The User Guide of Unified Modeling Language, Addison Wesley, 1998 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Procese software. Exemple, exerciţii

Microsoft Visio. Prezentare generală Exemple, exerciţii Modelarea cerinţelor: Cazuri de utilizare. Exemple, exerciţii Modelarea fluxului de activităţi: diagrame de activitate Exemple, exerciţii Modelarea structurii logice a unui sistem: clase şi Exemple, exerciţii diagrame de clasă. Diagrame de obiecte. Exemple, exerciţii Modelarea interacţiunilor ordonate: Diagrame de Exemple, exerciţii secvenţă Diagrame de comunicare Exemple, exerciţii Diagrame de timp Exemple, exerciţii Modelarea structurii interne a claselor: structuri de tip Exemple, exerciţii compozit Diagrame de componente Exemple, exerciţii Organizarea modelului: pachete (Packages) Exemple, exerciţii Modelarea stărilor obiectelor: diagrame de stare Exemple, exerciţii Diagrame de desfăşurare Exemple, exerciţii Bibliografie 1. P. Jalote, An Integrated Approach to Software Engineering, Springer, 2005. 2. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007. 3. R. Pressman, Software Engineering: A Practitioner's Approach, 5th Edition, McGraw-Hill, 2001. 4. K. Hamilton, R. Miles, Learning UML 2.0, O'Reilly, 2006. 5. Grady Booch, James Rumbaugh, Ivar Jacobson - The User Guide of Unified Modeling Language, Addison Wesley, 1998 6. R.C. Martin – UML for Java Programmers, Prentice Hall, 2002.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Cursul le oferă studenţilor noţiuni de folosire a instrumentelor specifice pentru modelarea diverselor proiecte software.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; • studentul este capabil să construiască tipul de diagramă potrivit unei anumite situaţii

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………….

………………………………

Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2 Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2

Analiză numerică MI/INF/2/10

2.6Semestrul

2 2.7 Tipul de evaluare

ES

2.8Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.8 Total ore pe semestru 125 3.9 Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum

Analiză matematică 1, Analiză matematică 2, Ecuatii diferentiale si cu derivate partiale

4.2 de competenţe

•

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Sală de curs dotată conform cerinţelor

•

Sală de laborator dotată conform cerinţelor

6. Competenţele specifice acumulate Com peten ţe profe siona le

Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

2 28 ore 15 20 28 2 4

Com peten ţe trans versa le

•

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Cursul ANALIZA NUMERICA are ca scop prezentarea de scheme numerice si algoritmi pentru rezolvarea de probleme matematice ce apar in aplicatii din domeniul ingineriei.

7.2 Obiectivele specifice

Studentii vor deprinde baza teoretica a metodelor numerice prezentate precum si felul in care aceste metode sunt implementate pe calculator in sectiunea de laborator atasata cursului. Se va pune accent pe proiectarea de algoritmi pentru rezolvarea de probleme practice cu continut matematic, analiza eficientei si modalitati de testare a acestor algoritmi, implementarea pe calculator a acestor algoritmi folosind limbajul de programare Matlab.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode numerice pentru ecuatii algebrice neliniare: Metoda bisectiei, metoda aproximatiilor succesive. Metode numerice pentru ecuatii algebrice neliniare: Metoda lui Newton, metoda secantei. Metode numerice pentru sisteme algebrice liniare . Metode directe: metoda retrosubstitutiei, metoda lui Gauss. Metode numerice pentru sisteme algebrice liniare : metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky Metode iterative: metoda lui Jacobi, metoda lui GaussSeidel Metode de interpolare: Polinomul de interpolare al lui Lagrange. Diferente divizate, polinomul de interpolare in forma Newton Functii spline cubice Metode de integrare numerica: Metode Newton-Cotes. Metoda Trapezului, Metoda lui Simpson. Metode de integrare numerica. Metode summate. Metoda de cuadratura Gauss-Legendre. Metode de rezolvare a ecuatiilor diferentiale: metoda lui Euler, metoda Cauchy-Euler Metode de rezolvare a ecuatiilor diferentiale: metoda lui Taylor, metode Runge-Kutta Metode pentru determinarea valorilor proprii. Metoda rotatiilor a lui Jacobi.

Metode de predare

Observaţii

Prelegere Prelegere Prelegere

Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere

Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere

Bibliografie Berbente, S. Mitran, S. Zancu, Metode Numerice, Editura Tehnica, 1997 Grigore Gh., Lectii de analiza numerica - Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984, editia a doua 1990 Rosca I., Elemente de analiza numerica matriceala, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2001. ISBN 973-582-408-6

8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Introducere in Matlab. Metoda bisectiei Metoda aproximatiilor succesive, metoda lui Newton, metoda secantei Metoda retrosubstitutie, metoda lui Gauss. Metoda lui Ritz metoda lui Cholesky Metoda lui Jacobi, metoda Gauss-Seidel Polinomul de interpolare al lui Lagrange Diferente divizate, polinomul de interpolare in forma Newton functii spline cubice Metoda trapezului, metoda lui Simpson. Metode sumate formula de cuadratura Gauss-Legendre Metode pentru ecuatii diferentiale Metode pentru determinarea valorilor proprii

Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator

Observaţii

Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator

Bibliografie Berbente, S. Mitran, S. Zancu, Metode Numerice, Editura Tehnica, 1997 Grigore Gh., Lectii de analiza numerica - Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984, editia a doua 1990 Rosca I., Elemente de analiza numerica matriceala, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2001. ISBN 973-582-408-6

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Subiectele tratate urmăresc să pregateasca studenţii pentru formularea de modele matematice pentru anumite probleme practice, proiectarea de algoritmi pentru analiza acestor modele, implementarea pe calculator a acestor algoritmi si testarea lor folosind limbajul de programare Matlab.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

• • •

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor si elaborarea proiectelor propuse.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

studentul este capabil să enunte conceptele si metodele studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la aceste concepte si metode; studentul este capabil să aplice pe modele simple aceste metode. Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

…………………. Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Matematică şi Informatică Matematică şi Informatică Informatică Licenţă (Ciclul I Bologna) Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Tehnici avansate de programare 2.2. Codul disciplinei MI/INF/2/11 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6. Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare

Examen

2.8. Regimul O disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Distribuţia fondului de timp

0/2 0/28 Ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5

20 15 28 2 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

• •

Algoritmi si programare, Structuri de date, Programare orienta obiect Nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Proiector şi acces la internet în sala de curs

•

Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet si avand instalat mediul de programare Eclipse/Java

Competenţ e profesional e

• •

Programarea în limbaje de nivel înalt

Competenţe transversale

6. Competenţele specifice acumulate

•

Nu este cazul

Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Valorificarea cunostintelor acumulate in cadrul cursurilor de Algoritmi si programare, Structuri de date, Programare orientata pe obiecte in vederea programarii avansate 7.2 Obiectivele specifice

1. Intelegerea mecanismelor specifice masinilor virtuale 2. Cresterea nivelului profesional prin programare generica folosind limbajul Java.

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Conceptul de masina virtuala. Ierarhii de masini virtuale 2. Limbaje intermediare. Securitatea masinilor virtuale 3. JVM. Instructiuni bytecode

Metode de predare

Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 4. Verificator bytecode problematizarea, demonstraţia. 5. Platforma Java (ME, SE, EE): Prelegerea

Sintaxa si programare 6. Exceptii

Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 7. Fire de executare problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 8. Colectii problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 9. Socketuri problematizarea, demonstraţia. 10. Programare orientata pe Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. evenimente Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 11. Interfete grafice problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 12. Servleturi, JSP, JDBC problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 13. Platforma Android problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, 14. Specificul aplicatiilor Android

Observaţii 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore

problematizarea, demonstraţia.

Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi si limbaje de programare, Editura FRM, 2000 (pag. 207- 233) 2. Doina Logofatu, Algoritmi fundamentali in Java/C++. Aplicatii. Polirom, 2007 3. Valeriu Iorga, Cristian Opincaru, Corina Stratan, Alexandru Chirita, Structuri de date si algoritmi. Aplicatii in C++ folosind STL, Polirom, 2005 4. Java, Using and Programming Generics in J2SE 5.0, http://java.sun.com/developer/technicalArticles/J2 SE/generics/ 5. Tim Lindholm, Frank Yellin, The Java Virtual Machine Specification, http://java.sun.com/docs/books/jvms/second_edition/html/VMSpecTOC.doc.html 6. Calvin Austin & Monica Pawlan, Advanced Programming for the Java 2 Platform, http://java.sun.com/developer/onlineTraining/Programming/JDCBook/ 7. Hejna M. (2011), Using Eclipse for Android C/C++ Development, http://mhandroid.wordpress.com/2011/01/23/using-eclipse-for-android-cc-development/ 8.2 Seminar/laborator 1. Algoritmi si structure de date liniare 2. Algoritmi si structure de date neliniare 3. Aplicatii folosind fire de executare I 4. Aplicatii folosind fire de executare II 5. Aplicatii folosind socketuri I 6. Aplicatii folosind socketuri II 7. Programare generica I 8. Programare generica II 9. Programarea interfetelor grafice I 10. Programarea interfetelor grafice II 11. Conectarea la baze de date. Aplicatii Java asupra bazelor de date 12. Arhitectura aplicatiilor Android 13. Programarea aplicatiilor Android 14. Testarea aplicatiilor Android

Metode de predare

Observaţii

Prezentarea, discuţiile şi dezbaterea - folosind Eclipse/Java Exerciţiul, discuţiile şi Dezbaterea – folosind Eclipse/Java Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea.

2 ore

2 ore

2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore 2 ore

Bibliografie (facultativă) 1. Zigurd Mednieks, Laird Dornin, G. Blake Meike & Masumi Nakamura, Programming Android, O. Reilly, 2011. 2. Android Developers- Design: http://developer.android.com/design/index.html 3. Ableson F., Develop Android applications with Eclipse, http://www.ibm.com/developerworks/opensource/tutorials/os-eclipse-android/

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Cursul isi propune sa creasca capabilitatea studentilor in dezvoltarea aplicatiilor Java pentru platforme desktop si mobile. Tehnicile de programare orientate pe obiecte, evenimente si de tip generic sunt solicitate de angajatori.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Laborator

10.1 Criterii de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea, experimentarea şi discutarea temelor de laborator

10.2 Metode de evaluare

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

10.3 Pondere din nota finală 20%

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de laborator.

20%

10.6 Standard minim de performanţă • Capacitatea de a utiliza platforme de dezvoltare bazate pe Java • Capacitatea de a implementa aplicatii distribuite orientate pe evenimente cu interfata grafica • Capacitatea de a dezvolta aplicatii de complexitate medie pentru platforma Android

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………….

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Matematică şi Informatică Matematică şi Informatică Informatică Licenţă (Ciclul I Bologna) Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practica 2.2. Codul disciplinei MI/INF/2/12 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de laborator (indrumare proiecte de practica) 2.5. Anul de studiu II 2.6. Semestrul

2 2.7. Tipul evaluare

de Colocviu

2.8. Regimul O disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ

4 84

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

1 14

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Distribuţia fondului de timp

Ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi……… 3.7 Total ore studiu individual 41 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

• • • • •

Algoritmi si programare, Structuri de date, Programare orienta obiect Tehnologii Web Sisteme de operare, Retele de calculatoare Limbaje formale si automate, Algoritmica grafurilor Nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

0/5 0/70

•

Proiector şi acces la internet în sala de curs

•

Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet si avand instalate medii de programare in functie de tema de practica

6. Competenţele specifice acumulate

14 14 10 1 2

Competenţe profesionale Competenţe transversale

C1: Programarea in limbaje de nivel inalt C2: Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice C3: Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar C4: Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale C5: Proiectarea si gestiunea bazelor de date C6: Proiectarea si administrarea retelelor de calculatoare C7: Planificarea si monitorizarea proiectelor informatice C8: Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

1. Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională 2. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar și dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Familiarizarea cu mediul de lucru corespunzǎtor ocupaţiilor date de calificarea în informaticǎ la nivel licenţǎ.

7.2 Obiectivele specifice

Punerea în practicǎ a cunoştinţelor acumulate în cadrul disciplinelor de studiu în situaţii reale. Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată. Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate.

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Organizarea si managementul activitatii companiilor de informatica 2. Etape in dezvoltarea proiectelor informatice 3. Metodologii de dezvoltare a proiectelor informatice: Modelul Cascada 4. Metodologii de dezvoltare a proiectelor informatice: Extreme programming 5. Metodologii de dezvoltare a proiectelor informatice: Agile programming 6. Metodologii de dezvoltare a proiectelor informatice: SOA 7. Documentarea proiectelor informatice

Metode de predare Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia.

Observaţii 2 ore 2 ore 2 ore

Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia.

2 ore

Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia.

2 ore

Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia.

2 ore 2 ore

Bibliografie 1. Resurse on-line: http://en.wikipedia.org/wiki/Software_development_methodology http://developer.android.com/guide/components/index.html, 2. Comunitati specializate: http://developers.facebook.com/, http://msdn.microsoft.com/en-US/windows/apps/br229512 3. Referinte bibliografice specifice temei abordate la recomandarea indrumatorului de practica. 8.2 Practica (Se alege o tema. Cele din lista de mai jos

Metode de predare

Observaţii

au caracter orientativ) Aplicaţii informatice utilizate în companii, generale sau specifice, studii de caz privind analiza fluxurilor informaţionale (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). Aplicaţii informatice utilizate în secretariat (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). Aplicaţii informatice utilizate în contabilitate (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). Aplicaţii informatice utilizate la bibliotecǎ (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). Aplicaţii informatice utilizate în media (tehnici multimedia; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). Aplicaţii informatice utilizate în scop editorial (Procesoare de text, tehnoredactare reviste, carti; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). Aplicaţii informatice utilizate în elaborarea solutiilor web (situri, manuale electronice; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). Aplicaţii pentru teme de cercetare din cadrul unor proiecte de cercetare (dezvoltare de componente simple).

70 de ore Metodologii specifice dezvoltarii si monitorizarii proiectelor informatice, Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltarii si monitorizarii proiectelor informatice, Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltarii si monitorizarii proiectelor informatice, Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltarii si monitorizarii proiectelor informatice, Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltarii si monitorizarii proiectelor informatice, Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltarii si monitorizarii proiectelor informatice, Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltarii si monitorizarii proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltarii si monitorizarii proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltarii si monitorizarii proiectelor informatice. Dezbaterea

70 de ore

70 de ore

70 de ore

70 de ore

70 de ore

70 de ore

70 de ore

70 de ore Dezvoltarea de aplicaţii corespunzǎtoare cursurilor (mai mult decât la nivelul didactic al unei teme de laborator), ce pot fi utilizate pentru exemplificarea aplicaţiilor practice ale acestora. Metodologii specifice dezvoltarii si 70 de ore Dezvoltarea de aplicaţii pe domenii conexe cursurilor.

Studiul componentelor fizice şi al instrumentelor soft din reţele locale şi largi şi administrarea acestora. Formarea deprinderilor de lucru cu diverse sisteme de operare: instalare sistem, instalare şi întreţinere aplicaţii, configurǎri de securitate etc. Programarea aplicatiilor Android Testarea aplicatiilor Facebook

monitorizarii proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltarii si monitorizarii proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltarii si monitorizarii proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltarii si monitorizarii proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltarii si monitorizarii proiectelor informatice. Dezbaterea

70 de ore

70 de ore

70 de ore

70 de ore

Bibliografie (facultativă) La recomandarea indrumatorului de practica

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Disciplina isi propune sa creasca capabilitatea studentilor in dezvoltarea aplicatiilor de complexitate medie propuse de cadre didactice si angajatori

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Laborator

10.1 Criterii de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea, realizarea si sustinerea proiectului de practica

10.2 Metode de evaluare

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se evalueaza metoda de proiectare, tehnicile de programare folosite si respectarea metodologiei de elaborare a proiectului informatic

10.3 Pondere din nota finală 5%

35%

10.6 Standard minim de performanţă - Demonstrarea de abilităţi de comunicare eficientă la nivelul unui grup de lucru în contextul dezvoltării unui proiect şi rezolvării de aplicaţii. - Realizarea de proiecte şi aplicaţii (dezvoltări) cu grad mediu de dificultate. - Elaborarea unei lucrări care să evidenţieze capacitatea de definire a referenţialului asociat temei şi capacitatea de a identifica tendinţele de dezvoltare curente în domeniul informaticii şi ariilor de cercetare corelate.

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………….

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

…………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Matematicǎ şi Informaticǎ Matematicǎ şi Informaticǎ Informaticǎ Licenţǎ Informaticǎ

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Fundamentele limmbajelor de programare 2.2.Codul disciplinei MI/INF/2/15 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2 2.6Semestrul 2 2.7 Tipul de evaluare ES 2.8Regimul disciplinei A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.8 Total ore pe semestru 125 3.9 Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Algoritmi si programare • Limbaje formale si automate • Programare orientata pe obiecte 4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Videoproiector, calculator cu soft aferent.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • • •

C1 – Programarea în limbaje de nivel înalt C2 - Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice C4 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale

2/0 28/0 Ore 28 7 28 2 4

Competenţe transversa

• Nu este cazul.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobandirea de cunostinte asupra conceptelor generale si fundamentale relative la proiectarea si implementarea limbajelor de programare. Analiza critica a elementelor de limbaj dezvoltate pana in prezent cu accent pe o comparatie a avantajelor si dezavantajelor prezentate de fiecare dintre acestea. 7.2 Obiectivele specifice

• • •

Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de limbaj specific. Identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic. Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete, clase, metode).

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Privire de ansamblu asupra limbajelor de programare. Paradigme de programare 2. Declaraţii şi tipuri: concepere tipuri, verificare tipuri, modele declarative, colectarea obiectelor inutile 3. Mecanisme de abstractizare: proceduri, funcţii şi iteratori; 4. 5. 6. 7. 8.

9.

mecanisme de parametrizare (referinţe vs valoare) Mecanisme de abstractizare: managementul memoriei; parametri tip şi tipuri parametrizate; module în limbaje de programare Translatarea limbajelor de programare: interpretare vs compilare; fazele translatarii limbajelor; dependenta de procesor Translatarea limbajelor de programare: analizǎ lexicalǎ folosind expresii regulate Translatarea limbajelor de programare: analizǎ sintactica folosind clase adecvate de gramatici Translatarea limbajelor de programare: generarea codului folosind explorarea arborelui de derivare; algoritmi de optimizarea codului Semantica limbajelor de programare. Semantica denotationalǎ

10. Semantica limbajelor de programare. Semantica axiomatica 11. Semantica limbajelor de programare. Semantica operationala 12. Proiectarea limbajelor de programare. Principii generale

Metode de predare

Observaţii

Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru

13. Proiectarea limbajelor de programare. Modele ale structurilor de date 14. Proiectarea limbajelor de programare. Modele ale structurilor de control Bibliografie Aho, A.V., Sethi, R., Ullman, J.D., Compilers: Principles, Techniques, and Tools, Addison-Wesley Publishing Company, U.S.A., 1986 Grigoras, Gh., Construcţia Compilatoarelor. Algoritmi fundamentali, Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, 2005

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Seminar1: Expresii regulate pentru specificarea entitatilor lexicale ale Exemple, exerciţii, teme limbajelor de programare Exemple, exerciţii, teme Seminar2: Gramatici LL si LR Exemple, exerciţii, teme Seminar3: Gramatici operatoriale Exemple, exerciţii, teme Seminar4: Gramatici atributate Exemple, exerciţii, teme Seminar5: Algoritmi de analiza sintactica: top-down Exemple, exerciţii, teme Seminar6: Algoritmi de analiza sintactica: bottom-up Exemple, exerciţii, teme Seminar7: Algoritmi de analiza sintactica: LR, LR îmbunǎtǎţit Exemple, exerciţii, teme Seminar8: Generarea codului pentru instructiunile de baza ale limbajului C I Exemple, exerciţii, teme Seminar9: Generarea codului pentru instructiunile de baza ale limbajului C II Exemple, exerciţii, teme Seminar10: Generarea codului pentru instructiunile de baza ale limbajului C III Exemple, exerciţii, teme Seminar11: Optimizarea codului Exemple, exerciţii, teme Seminar12: Semantica limbajelor de programare I Exemple, exerciţii, teme Seminar13: Semantica limbajelor de programare II Exemple, exerciţii, teme Seminar14: Semantica limbajelor de programare III Bibliografie • Aaby A., Compiler Construction using Flex and Bison, Walla Walla College, 2003, http://moonbase.wwc.edu/~aabyan/Linux/compiler/index.html • Appel, A., Modern Compiler Implementation in C, Cambridge Univ. Press, 1997 • Andrei St., Grigoras Gh., Tehnici de compilare. Lucrari de laborator, Ed. Univ. „Al.I.Cuza”, Iasi, 1995

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii noţiunilor specifice fundamentelor limbajelor de programare, oferind absolvenţilor o perspectivǎ mai profundǎ asupra acestora comparative cu un simplu programator, permiţându-le o abordare mai judicioasǎ a limbajului cel mai potrivit cu tipul aplicaţiei.

10. Evaluare Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.4 Curs

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală 20%

Implicarea în prelegere cu întrebări, Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea comentarii, exemple de analiză. interacţiunii la orele de curs. 10.5 Seminar / Implicarea în pregătirea şi Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea 20% laborator discutarea problemelor interacţiunii la orele de seminar. 10.6 Standard minim de performanţă • cunoaşterea noţiunilor de bază ale fundamentelor limbajelor de programare: interpretoare, compilatoare, gestionarea memoriei, portabilitatea aplicaţiilor, proiectarea limbajelor de programare

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………….

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Coduri şi criptografie 2.2. Codul disciplinei MI/INF/2/16 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul S disciplinei

A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 2 8

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

2 28

Distribuţia fondului de timp

ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5

17 18 28 2 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) • •

4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

Algebră 1, Algebră 2 Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Sală de curs dotată conform cerinţelor

•

Sală de seminar dotată conform cerinţelor

Compete nţe profesion ale

6. Competenţele specifice acumulate • • •

Programarea în limbaje de nivel înalt Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale

Competenţe transversale

•

nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

•

7.2 Obiectivele specifice

•

Cursul familiarizează studenţii cu principalele coduri şi cu metodele adecvate pentru detectarea şi corectarea erorilor. Vor fi studiate criptosistemele RSA şi ElGamal, metodele de criptare şi de decriptare a mesajelor, metodele de producere a semnăturilor digitale RSA şi ElGamal. Studenţii vor studia codurile liniare, codurile binare Hamming şi Golay, codurile ciclice, BCH, Reed-Muller şi Reed-Solomon, vor cunoaşte cifrurile RSA şi ElGamal, semnăturile digitale RSA şi ElGamal.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Coduri: definiţie, exemple Prelegere Coduri bloc. Distanţa Hamming. Reguli de Prelegere detectare şi de corectare a erorilor Coduri liniare, dualul unui cod liniar. Matricea Prelegere generatoare, matricea de control Codificare cu un cod liniar. Decodarea unui cod Prelegere liniar: lista Slapian Standard, sindrom Codul binar Hamming Prelegere Coduri ciclice, polinom generator, polinom de Prelegere contral. Decodarea codurilor ciclice Coduri BCH Prelegere Criptosistem: definiţie, exemple clasice Prelegere Cifruri afine. Exemple Prelegere Criptosistemul RSA Prelegere Logaritmi discreţi. Protocolul Diffie-Hellman Prelegere Criptosistemul ElGamal Prelegere Semnăturile digitale RSA şi ElGamal Prelegere Curbe eliptice peste un corp finit. Implementarea Prelegere criptosistemului ElGamal cu grupul unei curbe eliptice Bibliografie 1. A. Atanasiu, Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Univ., Bucuresti, 2001 2. C. Gheorge, D. Popescu, Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Univ., Bucuresti, 2005 3. I. D.Ion, S. Barza, Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice in algebra, Ed. FRM, 2008 4. J. A. Buchmann, Introduction to Cryptography, Ed.Springer, 2000 5. J. Hoffstein, J. Piphen and Silverman, An Introduction to Mathematical Cryptography,Springer, 2008 6. N. Koblitz, A course in Number Theory and Cryptography, Ed.Springer, 1998 7. S. Ling, C. Xing, Coding Theory, Cambridge Univ. Press,2008 8. J.H. van Lint, Introduction to Coding Theory, Springer, 1999 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Codurile ASCII şi ISBN Codul Huffman binar Coduri perfecte

Construcţii de coduri liniare Codul Golay Codul Reed-Muller Codul Reed-Solomon Criptosistemul DES, criptosistemul AES Generarea numerelor prime. Testul Miller Rabin Criptanaliza unui cifru afin bloc liniar Algoritmul de exponenţiere rapidă modulo m Algoritmul Baby-Step Giant-Step Exemple de semnături digitale RSA şi ElGamal Algoritm pentru adunare în grupul unei curbe eliptice peste un corp finit Bibliografie 1. A. Atanasiu, Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Univ., Bucuresti, 2001 2. C. Gheorge, D. Popescu, Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Univ., Bucuresti, 2005 3. I. D.Ion, S. Barza, Aritmetica, teoria numerelor si metode algoritmice in algebra, Ed. FRM, 2008 4. J. A. Buchmann, Introduction to Cryptography, Ed.Springer, 2000 5. J. Hoffstein, J. Piphen and Silverman, An Introduction to Mathematical Cryptography,Springer, 2008 6. N. Koblitz, A course in Number Theory and Cryptography, Ed.Springer, 1998 7. S. Ling, C. Xing, Coding Theory, Cambridge Univ. Press,2008 8. J.H. van Lint, Introduction to Coding Theory, Springer, 1999

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Teoria codurilor şi Criptografia joacă un rol important în activitatea informaticienilor şi reprezintă un domeniu nou al matematicii.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă Studenţii trebuie să probeze că cunosc regulile de detectare şi corectare a erorilor, regulile de criptare şi de decriptare pentru criptosistemele RSA şi ElGamal. De asemenea trebuie să ştie să producă o semnătură digitală. Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………….

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

                         

ANUL 3

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3

Algoritmi 1 MI/INF/3/1

2.6Semestrul

1 2.7 Tipul de evaluare

E 2.8Regimul S disciplinei

O

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

2 28 ore

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 94 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Algoritmi si programare 4.2 de competenţe

•

nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Sală de curs dotată conform cerinţelor

•

Sală de seminar dotată conform cerinţelor

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale

30 30 28 2 4

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Matematică şi Informatică Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Tehnici de optimizare 2.2. Codul disciplinei MI/INF/3/2 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 4 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 94 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algebra 2 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a • cursului 5.2. de desfăşurare a • seminarului/laboratorului

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

O

2 28 ore 30 30 28 2 4

Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Introducerea noţiunilor elementare privind domeniul cercetărilor operaţionale • Prezentarea succintă a principalelor rezultate privind rezolvarea problemelor de optimizare 7.2 Obiectivele specifice • Însuşirea pricipalilor algoritmi pentru rezolvarea problemelor de optimizare

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Algoritmul Simplex pentru optimizarea liniară Formulări ale problemelor de programare liniară 2. Algoritmul Simplex pentru optimizarea liniară Construirea modelelor de programare liniară în formă standard 3. Algoritmul Simplex pentru optimizarea liniară Baze admisibile, soluţii admisibile şi soluţii optime 4. Algoritmul Simplex pentru optimizarea liniară Prezentarea algoritmului Simplex 5. Dualitatea în programarea liniară 5.1. Formularea problemei duale de programare liniară 5.2. Baze dual admisibile, soluţiile problemei duale şi legătura între soluţia duală şi soluţia primară 6. Dualitatea în programarea liniară Prezentarea algoritmului Simplex dual 7. Problema transporturilor 7.1. Formularea problemei transporturilor, caz particular de problema de programare liniară 7.2. Metode de determinare a unei soluţii iniţiale pentru problema trasporturilor 8. Problema transporturilor 8.1. Determinarea soluţiilor optime pentru problemele de transport 8.2. Degenerarea în problemele de transport 9. Programare neliniară Funcţii convexe şi generalizări 10. Programare neliniară Condiţii necesare şi suficiente de optimalitate, Teorema lagrangeanului, condiţiile Kuhn-Tucker 11. Programare neliniară Dualitatea în optimizarea neliniară 12. Programare neliniară Algoritmi de optimizare 13. Programare neliniară

Metode de predare Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla

Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla

Prelegere folosind video proiector şi tabla

Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla

Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video

Observaţii

Metoda optimizării fără restricţii proiector şi tabla 14. Programare neliniară Prelegere folosind video metode de optimizare cu restricţii proiector şi tabla Bibliografie 1. A. Ştefănescu, C. Zidăroiu, Cercetări Operaţionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981 2. C. Zidăroiu, Programare liniană, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983 3. D.G. Luenberger, Y. Ye, Linear and Nonlinear Programming, Springer, New York, 2008 4. A. Schriyver, Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, New York, 1986 5. G.L. Nemhauser, L.A. Wolsey, Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, New York, 1999 6. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză, Matematici pentru economişti, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşţi, 2005 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1.Complemente de algebră Prezentare interactivă liniară Rezolvarea sistemelor de ecuaţii şi inecuaţii liniare prin diagonalizare 2. Programare liniară Prezentare interactivă Transformarea formulărilor de programare liniară în formă canonică şi standard 3. Programare liniară Prezentare interactivă Determinarea unei baze admisibili iniţiale, metoda bazei artificiale 4. Programare liniară Prezentare interactivă Rezolvarea problemelor de programare liniară folosind algoritmul Simplex 5. Dualitate în programarea liniară Prezentare interactivă 5.1. Trecerea de la problema primală la problema duală 5.2. Rezolvarea problemelor duale de programare liniară 1. Dualitate în programarea liniară Prezentare interactivă Obţinerea soluţiilor problemei primale şi soluţia optimă a problemei duale 7. Problema transporturilor Prezentare interactivă 7.1. Aplicarea metodelor de obţinere a unei soluţii iniţiale pentru problema transporturilor 7.2. Determinarea soluţiilor optime pentru problema transporturilor 8. Problema transporturilor Prezentare interactivă Rezolvarea unei probleme de transport în care intervine degenerarea 9. Rezolvarea problemelor de programare neliniara Prezentare interactivă fara restrictii prin metode ale analizei matematice 10. Programare neliniară Prezentare interactivă Verificarea condiţiilor necesare şi suficicente de optimalitate 11. Duala în sens Wolfe şi duala Lagrangean Prezentare interactivă 12.Programare neliniară Prezentare interactivă Dualitatea în optimizarea neliniară 13. Programare neliniară Prezentare interactivă Rezolvarea programelor neliniare fără restricţii 14. Programare neliniară Prezentare interactivă Rezolvarea programelor neliniare cu restricţii Bibliografie 1. A. Ştefănescu, C. Zidăroiu, Cercetări Operaţionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981 2. C. Zidăroiu, Programare liniană, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983 3. D.G. Luenberger, Y. Ye, Linear and Nonlinear Programming, Springer, New York, 2008 4. A. Schriyver, Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, New York, 1986

5. G.L. Nemhauser, L.A. Wolsey, Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, New York, 1999 5. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză, Matematici pentru economişti, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşţi, 2005

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Problemele de optimizare sunt probleme uzuale în viaţa reală iar rezolvarea lor este un deziderat pentru orice angajator

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare Implicarea în timpul cursurilor cu intrebări, comentarii. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

10.2 Metode de evaluare Se înregistrează frecvenţa soliditatea interacţiunii la orele curs. Se înregistrează frecvenţa soliditatea interacţiunii la orele seminar.

şi de şi de

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • Posibilitatea de rezolvare a problemelor de programare liniară şi de transport

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………….

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

Competenţe transversale

•

nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Insusirea de catre studenti a principalelor strategii de rezolvare a problemelor. 2. Initiere in algoritmica sirurilor prin metode de cautare exacte. 3. Initiere in algoritmi geometrici. 7.2 Obiectivele specifice

•

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Strategii de rezolvare a problemelor: Strategia „Brute-Force”

Metode de predare

Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, 2. Strategii de rezolvare a problemelor: Strategia dezbaterea, expunerea, „Greedy” problematizarea, demonstraţia 3. Strategii de rezolvare a problemelor: Elemente Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, avansate privind strategia „Divide et Impera” problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, 4. Strategii de rezolvare a problemelor: Elemente dezbaterea, expunerea, avansate privind strategia „Backtracking” problematizarea, demonstraţia 5. Strategii de rezolvare a problemelor: Strategia Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, „Branch & Bound” problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, 6. Strategii de rezolvare a problemelor: Strategii dezbaterea, expunerea, euristice problematizarea, demonstraţia 7. Algoritmica sirurilor (cautare exacta): Algoritmii Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, DFA, Boyer-Moore (BM) si Turbo BM problematizarea, demonstraţia 8. Algoritmica sirurilor (cautare exacta): Algoritmii Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, Karp-Rabin, Knuth-Moriss-Pratt problematizarea, demonstraţia Prelegerea participativă, 9. Algoritmica sirurilor (cautare exacta): Alti dezbaterea, expunerea, algoritmi (Reverse factor, direct & reverse Collusi, problematizarea, etc.) demonstraţia 10. Algoritmi geometrici: Problema intersectiei Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia

Observaţii

11. Algoritmi geometrici: Proximitate

Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia 12. Algoritmi geometrici: Convexitate Prelegerea participativă, dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia 13. Algoritmi geometrici: Diagrame si triangularizari Prelegerea participativă, (Voronoi) dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia 14. Algoritmi geometrici: Diagrame si triangularizari Prelegerea participativă, (Delaunay) dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia Bibliografie

1. A. Aho, J.Hopcroft and J.Ullman, The Design and Analysis of algorithms, Addison-Wesley ,1974 2. Christian Charras, Thierry Lecroq, Exact String Matching Algorithms, http://www-igm.univmlv.fr/~lecroq/string/ 3. Cormen T.H. Leiserson C.E., Rivest R.L. & Stein C., Introduction to algorithms, MIT Press, 2009. 4. Gusfield Dan, Algorithms on Strings, Trees and Sequences: Computer Science and Computational Biology, Cambridge University Press, 1997. 5. Mark de Berg et al., Computational Geometry: Algorithms and Applications, Springer, 2008. 8.2 Seminar/laborator Algoritmi „brute-force”

Metode de predare

Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi Algoritmi „greedy” (complexitate, genericitate) dezbaterea Algoritmi „divide et impera” (complexitate, Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea genericitate) Exerciţiul, discuţiile şi Masina Backtracking (complexitate, genericitate) dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi Evolutie optimala prin „Branch & Bound” I dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi Evolutie optimala prin „Branch & Bound” II dezbaterea Utilizarea automatelor in procesul de cautare: Exerciţiul, discuţiile şi algoritmii DFA, BM si Turbo BM ((complexitate, dezbaterea genericitate) I Utilizarea automatelor in procesul de cautare: Exerciţiul, discuţiile şi algoritmii DFA, BM si Turbo BM ((complexitate, dezbaterea genericitate) II Algoritmii Karp-Rabin si KMP (complexitate, Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea variante) I Algoritmii Karp-Rabin si KMP (complexitate, Exerciţiul, discuţiile şi dezbaterea variante) II Exerciţiul, discuţiile şi Algoritmi geometrici I dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi Algoritmi geometrici II dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi Algoritmi geometrici III dezbaterea Exerciţiul, discuţiile şi Algoritmi geometrici IV dezbaterea Bibliografie

Observaţii

1. A. Aho, J.Hopcroft and J.Ullman, The Design and Analysis of algorithms, Addison-Wesley ,1974 2. Christian Charras, Thierry Lecroq, Exact String Matching Algorithms, http://www-igm.univmlv.fr/~lecroq/string/ 3. Cormen T.H. Leiserson C.E., Rivest R.L. & Stein C., Introduction to algorithms, MIT Press, 2009. 4. Gusfield Dan, Algorithms on Strings, Trees and Sequences: Computer Science and Computational Biology, Cambridge University Press, 1997. 5. Mark de Berg et al., Computational Geometry: Algorithms and Applications, Springer, 2008.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă conţinuturile disciplinei din în alte centre universitare din ţară şi din străinătate. Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu stadiul actual de dezvoltare al domeniului.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • studentul este capabil să aplice algorimii studiati in cazuri concrete

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………….

………………………………

Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3

Sistem de Gesiune a Bazelor de Date - SGBD MI/INF/3/3

2.6.Semestrul

1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

3 42

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 83 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

• • • •

Baze de Date

Programarea în limbaje de nivel înalt Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale Proiectarea şi gestiunea bazelor de date

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Videoproiector, calculator şi soft adecvat Videoproiector, calculatoare şi soft ORACLE

0/1 0/14 ore 30 22 25 2 4

Competenţe transversale

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • • • •

Programarea în limbaje de nivel înalt Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale Proiectarea şi gestiunea bazelor de date Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice

•

Nu e cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

7.2 Obiectivele specifice

- Evaluarea diferitelor sisteme de gestiune a bazelor de date, din punctul de vedere al structurii, funcționalității si extensibilitatii. - Prezentarea SGBD-uri compatibile SQL (sisteme client-server, paralelisme şi particularităţi). - Prezentarea interfeţei SQL*PLUS şi DEVELOPER. - Prezentarea limbajului Oracle PL/SQL. La sfârşitul cursului studenţii vor şti să manipuleze conceptele

fundamentale privind: - Proiectarea bazelor de date relaţionale - Utilizarea elementelor limbajului PL/SQL (blocuri, cursoare, subprograme, declanşatori) în realizarea unei baze de date. - Aplicarea în mod optim a tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la laborator pentru realizarea unor baze de date ORACLE particulare.

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. SGBD-uri compatibile SQL; Paralelisme şi particularităţi; Sisteme client-server 2. INTERFATE: SQL*PLUS şi Developer; caracteristici ale mediului SQL*Plus ; editarea instrucţiunilor SQL şi a blocurilor PL/SQL;execuţia instrucţiunilor SQL şi a blocurilor PL/SQL 3. Oracle SQL - Instrucţiuni DDL(CREATE,ALTER,DROP); interogarea datelor(DQL); intreţinerea datelor folosind DML(INSERT, UPDATE, DELETE); controlul datelor DCL(COMMIT, ROLLBACK, SAVE POINT,..) 4. Oracle cu PL/SQL - concepte generale - blocuri anonime şi neanonime în PLSQL 5. Tipuri de date simple; colecţii; instrucţiunile limbajului PL/SQL. 6. Gestiunea CURSOARELOR (OPEN, CLOSE, FETCH update, DELETE) 7. Modularizarea aplicatiilor utilizand subprograme în PL/SQL 8. Modularizarea aplicatiilor utilizand pachete. 9. Folosirea dinamică a comenzilor SQL.

Metode de predare Observaţii Prelegere Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere

10. Gestiunea declanşatorilor (TRIGGERS). 11. Tratarea erorilor in PLSQL 12. Aplicaţie- Proiectarea şi gestionarea unei baze de date Oracle particulară. 13. Aplicaţie- Utilizarea elementelor PL/SQL (declanşatori, triggers, subprograme) pentru o baza de date Oracle particulară. 14. Securitatea bazelor de date Oracle; Administrarea securităţii folosind roluri. Bibliografie

Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere

Prelegere

1. Ileana Popescu, Letiţia Vercescu, Proiectarea bazelor de date, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2007 2. Popescu Ileana, Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2001

3. 4. 5. 6.

Andy Oppel, SQL fară mistere, Ed.Rosetti Educational, 2006 Dan Hotka, dezvoltarea Bazelor de date în Oracle 9i, Ed. BIC ALL, 2004 Marin Fotache, Catalin Strambei, Liviu Cretu, ORACLE 9i2, Ed. Polirom, 2003 http://www.oracle.com/index.html → site-ul oficial ORACLE

8.2 Seminar/laborator 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Tipuri de date in PL/SQL Variabile; Blocuri. Tipuri de date simple ; Instructiuni. Tipuri de date compuse (Colecţii) in PL/SQL Gestiunea cursoarelor. Subprograme proceduri. Subprograme functii. Gestiunea declansatorilor. Pachete. SQL dinamic.. Tratarea erorilor

– 14. Aplicaţie- Proiectare şi gestiunea unei baze de date particulare, utilizand elementelor PL/SQL (declanşatori, subprograme, pachete). Bibliografie

Metode de predare Observaţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii Exerciţii

1. Ileana Popescu, Letiţia Vercescu, Proiectarea bazelor de date, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2007 2. Popescu Ileana, Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2001

3. 4. 5. 6.

Andy Oppel, SQL fară mistere, Ed.Rosetti Educational, 2006 Dan Hotka, dezvoltarea Bazelor de date în Oracle 9i, Ed. BIC ALL, 2004 Marin Fotache, Catalin Strambei, Liviu Cretu, ORACLE 9i2, Ed. Polirom, 2003 http://www.oracle.com/index.html → site-ul oficial ORACLE

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferă informaţiile necesare intelegerii noţiunilor de gestiunea sistemelor de baze de date , prezentând unul dintre cele mai moderne SGBD-uri, Oracle cu PL/SQL, pentru realizarea unei baze de date relaţionale pentru diferite modele.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

10.3 Pondere din nota finală 20%

10.5 Seminar/laborator

Implicarea în pregătirea Se înregistrează frecvenţa şi şi discutarea exemplelor soliditatea interacţiunii la orele de laborator.

20%

10.6 Standard minim de performanţă • Capacitatea de a proiecta un SGBD. • Capacitatea de a exemplifica noţiunile studiate; • Capacitatea de a crea şi gestiona un SGBD, utilizand utilizând Oracle şi PL/SQL

Data completării: ……………

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Semnătura titularului de seminar, …………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3

Proiect- SGBD MI/INF/3/4

2.6.Semestrul

1 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

1 14

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

0 0

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi - proiect 3.7 Total ore studiu individual 11 3.9 Total ore pe semestru 25 3.10 Număr de credite 1

0/1 0/14 ore

1 2 8

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

• • • •

Baze de Date

C1 - Programarea în limbaje de nivel înalt C2 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale C5 - Proiectarea şi gestiunea bazelor de date

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Nu este cazul Videoproiector, computers, soft ORACLE

Competenţe transversale

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • • • •

C1 - Programarea în limbaje de nivel înalt C3 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale C5 - Proiectarea şi gestiunea bazelor de date CE1 - Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice

•

Nu e cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

7.2 Obiectivele specifice

- realizarea unor baze de date relationale particulare, folosind cunoştinţele invatate la cursul, “SGBD” . - aplicarea cunoştinţelor pentru conceperea unor SGBD-uri, compatibile SQL - folosirea tehnicilorl avansate SGBD, oferite de limbajul PL/SQL -proiectarea si gestionarea bazelor de date relaţionale ORACLE -utilizarea elementelor limbajului PL/SQL (blocuri, cursoare, subprograme, declanşatori) în realizarea unei baze de date performante, compatibile SQL.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Nu este cazul 8.2 Laborator 1. Aplicaţie-Proiectarea unei baze de date relaţionale ORACLE, pe baza noţiunilor introduse la cursul ”Baza de Date” şi SGBD 2. Aplicaţie- Utilizarea elementelor PL/SQL (declanşatori, subprograme,pachete) pentru o baza de date Oracle

Exemplificare video

3. 4. 5. 6. 7. 8.

Îndrumare proiect Îndrumare proiect Îndrumare proiect Îndrumare proiect Îndrumare proiect Îndrumare proiect

Conceprea unui SGBD Oracle sau compatibil SQL Utilizarea limbajului PL/SQL în bza de date Introducerea şi utilizarea colecţiilor PL/SQL Definirea şi Gestiunea cursoarelor Definirea şi utilizarea unor subpograme PL/SQL Introducerea şi Utilizarea declanşatorilor (TRIGGER la nivel de instrucţiune, de linie, INSTEAD OF, de sistem) 9. Definirea şi utilizarea unor pachete 10. Extinderea aplicaTiei la SQL dinamic 11. Tratarea erorilor aparue in aplicatie 12. Continuare proiect 13. Finalizarea proiectului 14. Prezentare proiect

Metode de predare

Observaţii

Metode de predare

Observaţii

Exemplificare video

Îndrumare proiect Îndrumare proiect Îndrumare proiect Îndrumare proiect Îndrumare proiect Notare proiect

Teme pentru proiect Extinderea proiectului realizat la cursul “Proiect – Baze de date” din anul II, la un SGBD complex, incluzând PL/SQL

Bibliografie 1. Ileana Popescu, Letiţia Vercescu, Proiectarea bazelor de date, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2007 2. Popescu Ileana, Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2001

3. 4. 5. 6.

Andy Oppel, SQL fară mistere, Ed.Rosetti Educational, 2006 Dan Hotka, dezvoltarea Bazelor de date în Oracle 9i, Ed. BIC ALL, 2004 Marin Fotache, Catalin Strambei, Liviu Cretu, ORACLE 9i2, Ed. Polirom, 2003 http://www.oracle.com/index.html → site-ul oficial ORACLE

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Dobandirea expeientei in poiectarea si gestiunea unor bazelor de date relationale, compatibile SQL, Experienta dobindita este utila pentru lucru in domeniul IT, baze de date relationale,Oracle/PL/SQL.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs 10.5 laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Nu este cazul Implicarea în pregătirea Se înregistrează frecvenţa şi şi discutarea exemplelor soliditatea interacţiunii la orele de laborator.

10.3 Pondere din nota finală 100%

10.6 Standard minim de performanţă • Capacitatea de a aplica noţiunile studiate la cursul si laboratorul de ”SGBD” • Capacitatea de a realiza o bază de date relaţională, utilizând Oracle cu PL/SQL

Data completării: ……………..

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatica Licenţă Informatica

Ingineria programării MI/INF/3/10

2.6.Semestrul

1

2.7. Tipul de evaluare

Cv

2.8.Regimul disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 4 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 94 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6

Opt

0/2 28 ore 28 32 28 2 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Programare orientată pe obiecte 4.2 de competenţe • nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• •

Sală de curs dotată cu videoproiector Sală de laborator dotată conform cerinţelor

Competenţe profesionale

• •

Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale

Competenţe transversale

6. Competenţele specifice acumulate

•

Nu este cazul.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

7.2 Obiectivele specifice

• Dezvoltarea de unităti de program si elaborarea documentaiilor aferente. • Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic. • Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date. • Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază. • Testarea unor aplicatii pe baza unor planuri de test. • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor şi a metodologiei de dezvoltare a aplicaţiilor. • După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să modeleze şi să dezvolte aplicaţii software ample utilizând metodologii moderne de dezvoltare.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în ingineria programării Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2. Medii de dezvoltare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 3. Sisteme de gestiune a versiunilor Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 6. Programare orientată pe obiecte Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 7. Programare bazată pe componente Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 8. Programare bazată pe aspecte Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 9. Metodologii de dezvoltare agile Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 10. Planificarea proiectelor software Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 11. Extreme programming, lucrul in echipă Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 12. Dezvoltarea ghidată de teste Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 13. Testarea şi validarea sistemelor software Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Bibliografie 1. James Paul Holloway, Introduction to Engineering Programming: Solving Problems with Algorithms, Wiley, 2003 2. Erich Gamma, Richard Helm, Ralph Johnson , John Vlissides, Design Patterns: Elements of Reusable ObjectOriented Software, Addison-Wesley, Pearson Education, 2004 3. Ramnivas Laddad, AspectJ in Action: Practical aspect-oriented programming, Manning, 2003 4. Martin Fowler, Kent Beck , John Brant , William Opdyke, Don Roberts , Refactoring: Improving the Design of Existing Code, Addison-Wesley Professional, 2002 5. Steve McConnell, Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Second Edition, Microsoft Press, 2004 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în ingineria programării Exemple, aplicaţii, teme 2. Medii de dezvoltare Exemple, aplicaţii, teme 3. Sisteme de gestiune a versiunilor Exemple, aplicaţii, teme 4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Exemple, aplicaţii, teme 5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Exemple, aplicaţii, teme 6. Programare orientată pe obiecte Exemple, aplicaţii, teme 7. Programare bazată pe componente Exemple, aplicaţii, teme 8. Programare bazată pe aspecte Exemple, aplicaţii, teme 9. Metodologii de dezvoltare agile Exemple, aplicaţii, teme 10. Planificarea proiectelor software Exemple, aplicaţii, teme 11. Extreme programming, lucrul in echipă Exemple, aplicaţii, teme 12. Dezvoltarea ghidată de teste Exemple, aplicaţii, teme 13. Testarea şi validarea sistemelor software Exemple, aplicaţii, teme 14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Exemple, aplicaţii, teme

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă conceptele specifice domeniului proiectarii şi dezvoltării aplicaţiilor complexe, laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu dezvoltarea proiectelor software ample, programarea urmând metodologii moderne de lucru utilizate în firmele de software. 10. Evaluare Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.4 Curs

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală 20%

Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa, întrebări, comentarii. interacţiunea la orele de curs. 10.5 Seminar/laborator Se înregistrează frecvenţa Se notează solutiile propuse, 20% implicarea în rezolvarea rezolvarea şi prezentarea exerciţiilor de laborator şi a exerciţiilor şi a temelor. temelor. 10.6 Standard minim de performanţă • Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului. • Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate. • Studentul este capabil sa utilizeze mediu de dezvoltare, să modeleze şi să creeze aplicaţii complexe.

Data completării: ...........................

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatica Licenţă Informatica

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Securitatea informatiei 2.2. Codul disciplinei MI/INF/3/11 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2.6.Semestrul 3 1 2.7. Tipul de evaluare

Cv

2.8.Regimul disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.2 din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 3.5 din care: curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi: 3.7 Total ore studiu individual 94 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6

Opt.

2 28 Ore 30 30 28 2 4 -

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul, Sisteme de operare, Retele de calculatoare, Coduri si criptografie. 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală de curs dotată conform cerinţelor Sală de seminar dotată conform cerinţelor

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate

Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale

Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Aprofundarea modelelor, metodelor, mecanismelor si instrumentelor de dezvoltare si gestiune a sistemelor sigure. Formarea deprinderilor de securizare a informatiei, accesului la informatie, autorizare a accesului. 7.2 Obiectivele specifice

1. Studierea problemelor actuale în domeniul gestiunii securitatii informatiei in sisteme de calcul si retele de calculatoare. 2. Proiectarea, implementarea si evaluarea unor componente de securitate ale sistemelor de calcul. 3. Asigurarea compatibilitatii in cadrul invatamantului de excelenta : University of Massachusetts Boston (http://www.cs.umb.edu/~wrc/it/infoarch/IT428InfoSecSyllabus.pdf), Princeton University (http://www.cs.princeton.edu/courses/archive/spr99/cs496/) San Jose State University (http://www.cs.sjsu.edu/~stamp/CS166/syllabus/syllabusSpr09.html), Stanford University (http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html).

8. Conţinuturi 8.1 Curs

1. Introducere Atacuri, politici si mecanisme, asigurare, aspecte operationale, aspecte umane. Fundamentele securitatii informatiei: modele de securitate si principalele rezultate. 2. Politici de securitate Confidentialitate, integritate, protectia datelor personale, autentificare, incredere 3. Protocoale de autentificare

3.1 Parole 3.2 Aspecte biometrice 4. Protocoale de autentificare

Chei simetrice, Chei publice, etichetare

5. Autorizarea accesului

5.1. Matricea de control a accesului 5.2. Modele de securitate multinivel

Metode de predare Observaţii Prelegere, proiectie in amfiteatru, programe demonstrative

Prelegere, proiectie in amfiteatru, programe demonstrative Prelegere, proiectie in . amfiteatru, programe demonstrative Prelegere, proiectie in amfiteatru, programe demonstrative Prelegere, proiectie in amfiteatru, programe demonstrative

6. Securitatea retelelor de calculatoare

Prelegere, proiectie in Firewalls, Proxies, DMZ: mail server, WWW amfiteatru, programe server, DNS server, log server; demonstrative 7. Securitatea retelelor de calculatoare

Prelegere, proiectie in Network flooding, Intermediate hosts, CP state amfiteatru, programe and memory allocations demonstrative.

8. Securitatea retelelor de calculatoare

Prelegere, proiectie in Protocoale de securitate Internet (PEM, S/MIME, amfiteatru, programe PEM-MIME, MOSS, S-HTTP) demonstrative 9. Securitatea retelelor de calculatoare Prelegere, proiectie in Protocoale de securitate Internet (SSL, PCT, amfiteatru, programe S/WAN, IPSec, GSM) demonstrative 10. Vulnerabilitati software Prelegere, proiectie in 10.1. Buffer overflow amfiteatru, programe 10.2. Race conditions demonstrative 11. Vulnerabilitati software Prelegere, proiectie in Tehnici de programare a aplicatiilor sigure amfiteatru, programe demonstrative 12. Malware Prelegere, proiectie in Virusi, viermi, troieni, etc. amfiteatru, programe demonstrative 13. Malware Prelegere, proiectie in Identificare, eliminare, recuperarea sistemului amfiteatru, programe demonstrative 14. Protectia programelor Prelegere, proiectie in Aspecte legale amfiteatru, programe demonstrative Bibliografie 1. Charles P. Pfleeger, Shari L. Pfleeger, Security in Computing, ISBN 00133374866 2. Mark Stamp, Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005, ISBN 0-47173848-4 3. Russell, Debirah, Gangemi, G.T., Computer Security, O'Reilly 2005 4. Peter G. Smith, Linux Network Security, 2005 Charles River Media. ISBN: 1-58450-396-3. 5. Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, 2000. 6. Charlie Kaufman, Radia Perlman, and Mike Speciner, Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC World, Prentice Hall, ISBN 0-13-046019-2 7. Dafydd Stuttard, Marcus Pinto, The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security Flaws, Wiley, ISBN-13: 9780470170779 8.Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, Third Edition, McGraw-Hill Osborne Media, 2007. 9. Online references: http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html, http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html, SANS, http://www.sans.org/ 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

1. Dezvoltarea unei politici de securitate in retea

Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea

2. Securizarea unui sistem de operare (Windows/Linux) 3. Testarea securitatii unui sistem de operare 4. Configurarea serviciilor de audit si jurnalizare la sistemele de operare (Windows/Linux) I 5. Configurarea serviciilor de audit si jurnalizare la sistemele de operare (Windows/Linux) II 6. Monitorizarea traficului si detectarea atacurilor I

7. Monitorizarea traficului si detectarea atacurilor II

Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea

Observaţii

8. Instalarea şi configurarea firewallului 9. Standarde de securitate pentru reţelele wireless 10. Configurarea unei reţele wireless 11. Tipuri de atacuri informatice. 12. Mijloace şi metode de protecţie privind frauda pe internet 13. Utilizarea protocoale de securitate in diferite situatii I 14. Utilizarea protocoale de securitate in diferite situatii II

Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea Prelegerea, dezbaterea, expunerea

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu conţinuturile disciplinei din alte centre universitare din ţară şi din străinătate. 10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare Implicarea în timpul cursurilor cu intrebări, comentarii. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

10.2 Metode de evaluare Se înregistrează frecvenţa soliditatea interacţiunii la orele curs. Se înregistrează frecvenţa soliditatea interacţiunii la orele seminar.

şi de şi de

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă - studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului - studentul este capabil să securizeze un sistem de operare - studentul este capabil să identifice vulnerabilităţi software - studentul este capabil să aplice tehnici de programare sigure - studentul este capabil să identifice, să elimine si să recupereze un sistem infectat cu malware Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………….

………………………………

Semnătura titularului de seminar,,

…….……………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1.

Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2 Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3

Calcul numeric avansat MI/INF/3/12

2.6Semestrul

1 2.7 Tipul de evaluare

Cv

2.8Regimul disciplinei

A

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

4 56

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 28

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 94 3.8 Total ore pe semestru 150 3.9 Număr de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) •

4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

Analiza matematica 1, Analiza matematica 2, Analiza numerica

•

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Sală de curs dotată conform cerinţelor

•

Sală de laborator dotată conform cerinţelor

6. Competenţele specifice acumulate Com peten ţe profe siona le Com peten ţe trans versa

• •

•

Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

2 28 ore 30 30 28 2 4

le

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul CALCUL NUMERIC AVANSAT are ca scop prezentarea teoriei aproximarii functiilor reale, a analizei Fourier si a unor metode avansate de rezolvare a sistemelor algebrice liniare precum CG sau GMRES. 7.2 Obiectivele specifice Prin teoria si exemplele prezentate studentii vor deprinde anumite tehnici de analiza numerica ce sunt folosite in rezolvarea problemelor practice cu continut matematic ce apar in domenii precum inginerie sau finante.

8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare

Aproximare polinomiala si rationala. Aproximarea minimax. Polinoamele Cebisev. Aproximare polinomiala si rationala. Aproximare cu metoda celor mai mici patrate Aproximare polinomiala si rationala. Aproximari PADE’. Aproximari in spatii normate. Aproximari cu functii continue, polinomiale pe portiuni. Metode de cuadratura a functiilor definite pe portiuni pe domenii 2-d. Polinoame ortogonale. Aproximari in spatii Hilbert. Analiza Fourier 3.1 Transformarea Fourier. Serii Fourier. Transformarea Fourier discreta. Algoritmul FFT. Metode pentru analiza. Matriciala. Factorizarea QR. Metode pentru analiza matriciala. Descompunerea SVD. Stabilitatea metodelor de rezolvare a sistemelor liniare. Numarul de conditionare al unei matrici. Metoda gradientului conjugat(CG) pentru sisteme liniare cu matrice simetrica pozitiv definita. Metoda GMRES(generalized minimal residual) pentru sisteme liniare

Prelegere

Metode de preconditionare Bibliografie

Prelegere

Observaţii

Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere

Berbente, S. Mitran, S. Zancu, Metode Numerice, Editura Tehnica, 1997 Grigore Gh., Lectii de analiza numerica - Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984, editia a doua 1990 Rosca I., Elemente de analiza numerica matriceala, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2001.

8.2 Seminar/laborator Utilizarea polinoamelor Cebisev pentru minimizarea erorii de interpolare. Implementarea metodei celor mai mici patrate. Calculul aproximarilor PADE’. Calculul aproximarilor continue, liniare pe portiuni si a functiilor continue, cuadratice pe portiuni pe domenii 1-d si 2-d. Metode de cuadratura pentru functii continue liniare sau cuadratice pe portiuni pe domenii 2-d Calculul aproximarilor polinomiale in spatii

Metode de predare Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator

Lucrare de laborator Lucrare de laborator

Observaţii

Hilbert. Polinoamele lui Legendre. Implementarea algoritmului FFT. Exemple de utilizare a algoritmului FFT. Implementarea procedurii Gramm-Schmidt. Calculul descompunerii SVD a unei matrici Folosirea algoritmului gradientului conjugat. Implementarea algoritmului GMRES Exemple de sisteme slab-conditionate. Teste numerice cu preconditionare Jacobi si SSOR.

Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator

Bibliografie Berbente, S. Mitran, S. Zancu, Metode Numerice, Editura Tehnica, 1997 Grigore Gh., Lectii de analiza numerica - Tipografia Universitatii Bucuresti, 1984, editia a doua 1990 Rosca I., Elemente de analiza numerica matriceala, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2001.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Subiectele tratate urmăresc să pregateasca studenţii pentru formularea de modele matematice pentru anumite probleme practice, proiectarea de algoritmi pentru analiza acestor modele, implementarea pe calculator a acestor algoritmi si testarea lor folosind limbajul de programare Matlab.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

• • •

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

studentul este capabil să enunte conceptele si metodele studiate pe parcursul semestrului; studentul este capabil să dea exemple referitoare la aceste concepte si metode; studentul este capabil să aplice pe modele simple aceste metode. Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

…………………. Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatica Licenţă Informatica

Algoritmi II MI/INF/3/5

2.6.Semestrul

2 2.7. Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.2 din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 4 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 3.5 din care: curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi: Elaborarea unui proiect de unitate de învăţare 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Algoritmi I 4.2 de competenţe • Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale • Utilizarea intrumentelor informatice in context interdisciplinar 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sala de curs dotata conform cerintelor Sala de curs dotata conform cerintelor

Competenţe transversale

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate • Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale • Utilizarea intrumentelor informatice in context interdisciplinar

Nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

O

2/0 28 Ore 17 18 28 2 4

7.1 Obiectivul general al disciplinei 7.2 Obiectivele specifice

Insusirea conceptelor de tehnici avansate din analiza algoritmilor 1. Insusirea de catre studenti a tehnicilor avansate de analiza algoritmilor. 2. Initiere in tehnicile de cautare aproximativa 3. Prezentarea principiilor calculului paralel si insusirea de catre studenti a strategiilor algoritmice bazate pe paralelism cu aplicabilitate in: calcul numeric, geometrie computationala, sortare paralela si grafuri

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Analiza amortizata a algoritmilor

Metode de predare Observaţii Prelegere, proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 2. Algoritmi online si offline Prelegere - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 3. Algoritmi stochastici Prelegere - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 4. Programare dinamica si optimizare combinatoriala Prelegere - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 5. Cautare aproximativa: algoritmul Needleman-Wunsch, Prelegere - proiectie in amfiteatru, algoritmul Smith-Waterman programe demonstrative 6. Modele ale calculului paralel: PRAM, citire-scriere Prelegere - proiectie in amfiteatru, concurent vs paralel; teorema Brent programe demonstrative 7. Tehnici utilizate in calculul paralel: Dividae et Impera Prelegere - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 8. Tehnici utilizate in calculul paralel: randomizare; Prelegere - proiectie in amfiteatru, tehnica pointerilor paraleli programe demonstrative 9. Algoritmi paraleli in grafuri Prelegere - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative 10. Sortare paralela Prelegere - proiectie in amfiteatru, programe demonstrative Prelegere - proiectie in amfiteatru, 11. Algoritmi paraleli in geometria computationala programe demonstrative Prelegere - proiectie in amfiteatru, 12. Algoritmi numerici paraleli programe demonstrative Allan Borodin & Ran El-Yaniv, Online Computation and Competitive Analysis, Cambridge University Press, 1998. Vazirani V.V., Approximation algorithms, Springer, 2004. Juraj Hromkovič, Theoretical computer science: introduction to Automata, computability, complexity, algorithmics, randomization, communication, and cryptography, Springer, 2004. Gibbons A., Ryter, W., Efficient parallel algorithms, Cambridge University Press, 1988. Akl S.G., The Design and Analysis of Parallel Algorithms, Prentice Hall, 1989 8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Cautare aproximativa 1 Cautare aproximativa 2 Algoritmi stochastici (cautare, optimizare) 1 Algoritmi stochastici (cautare, optimizare) 2 Paralelism in algoritmica grafurilor 1 Paralelism in algoritmica grafurilor 2 Algoritmi de sortare 1 Algoritmi de sortare 2 Paralelism in geometria computational 1 Paralelism in geometria computational 2 Calcul numeric folosind algoritmi paraleli 1 Calcul numeric folosind algoritmi paraleli 2

Exemple, exercitii, programe demonstrative Exemple, exercitii, programe demonstrative Exemple, exercitii, programe demonstrative Exemple, exercitii, programe demonstrative Exemple, exercitii, programe demonstrative Exemple, exercitii, programe demonstrative Exemple, exercitii, programe demonstrative Exemple, exercitii, programe demonstrative Exemple, exercitii, programe demonstrative Exemple, exercitii, programe demonstrative Exemple, exercitii, programe demonstrative Exemple, exercitii, programe demonstrative

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul ofera notiunile fundamentale si tehnicile specifice calculului paralel si a strategiilor algoritmice bazate pe paralelism cu aplicabilitate in: calcul numeric, geometrie computationala, sortare paralela si grafuri

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.1 Criterii de evaluare Verificarea insusirii cunostintelor

10.2 Metode de evaluare Inregistrarea frecventei si interactiunii la orele de curs Lucrari de control, lucrari practice, teme si proiecte de complexitate medie

10.3 Pondere din nota finală 20%

Verificarea insusirii cunostintelor 10.5 Stabilirea notei finale 10.6 Standard minim de performanţă Studentul este capabil sa defineasca notiunile studiate pe parcursul semestrului. Studentul este capabil sa dea exemple referitoare la notiunile studiate. Studentul este capabil sa efectueze rationamente. Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………….

………………………………

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

20%

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Matematică şi Informatică Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Modelare şi simulare 2.2. Codul disciplinei MI/INF/3/13 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare

Cv

2.8.Regimul disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 4 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 94 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Probabilităţi şi Statistică 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a • cursului 5.2. de desfăşurare a • seminarului/laboratorului

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

Opt

2 28 ore 30 30 28 2 4

Competenţe transversale 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoşterea metodelor de realizare a modelării matematice. • Cunoaşterea modelelor deterministe şi nedeterministe de Teoria stocurilor şi Teoria aşteptării. • Învăţarea modalităţilor de realizare a simulării prin generarea eşantioanelor statistice pentru diverse repartiţii. 7.2 Obiectivele specifice • Proiectarea unor aplicaţii specifice pentru rezolvarea unor probleme din lumea reală. • Identificarea modelelor matematice adecvate descrierii unor probleme particulare reale.

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Modele de aşteptare cu aplicabilitate la probleme practictice (Modele cu o staţie; Modele cu ceas constant/variabil) 2. Modele de aşteptare cu aplicabilitate la probleme practictice (Modele cu staţii paralele; Simularea sistemelor informatice) 3. Modele de aşteptare cu aplicabilitate la probleme practictice (Modelarea demografică a unei populaţii; Modelare şi simulare în asigurări; Modelarea şi simularea stocurilor;) 4. Introducere în simulare (Modele matematice; Modele de simulare; Bazele modelării sistemelor; Metodologia simulării;) 5. Variabile (pseudo)aleatoare (Repartiţia uniformă; Generatorul congruenţial liniar; Generatorul aditiv congruenţial) 6. Variabile (pseudo)aleatoare ( Generatorul congruenţial inversiv; Generatorul matriceal congruenţial; Amestecarea generatorilor;) 7. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme (Metoda inversă; Metoda compunerii; Metoda amestecării) 8. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme (Simularea repartiţiilor (normală, exponenţială, Gama, Beta, binomială, Pascal, geometrică, hipergeometrică, Poisson); Validarea generatorilor.) 9. Simularea vectorilor aleatori (Simularea vectorilor uniformi; Simularea vectorilor normali) 10. Simularea vectorilor aleatori (Simularea repartiţiei Cauchy multidimensionale) 11. Simularea vectorilor aleatori (Simularea repartiţiei Dirichlet.) 12. Simularea proceselor Stochastice (Lanţuri şi procese Markov) 13. Simularea proceselor Stochastice ( Procese Gaussiene)

Metode de predare Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla

Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla

Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla Prelegere folosind video proiector şi tabla

Observaţii

14. Simularea proceselor Stochastice (Processe Prelegere folosind video Poisson;) proiector şi tabla Bibliografie 1. Văduva I. - Modele de simulare, Editura Universităţii Bucureşti, Bucureşti, 2004 2. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză – Matematici pentru economisti, ediţia 3, Editura FRM, 2005, Cap. 8 şi cap 9. 3. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M. - Simularea Proceselor Economice. Editura Tehnică, Bucureşti, 1983 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Modele de aşteptare cu aplicabilitate la probleme Prezentare interactivă practictice (Modele cu o staţie; Modele cu ceas constant/variabil) 2. Modele de aşteptare cu aplicabilitate la probleme Prezentare interactivă practictice (Modele cu staţii paralele; Simularea sistemelor informatice) 3. Modele de aşteptare cu aplicabilitate la probleme Prezentare interactivă practictice (Modelarea demografică a unei populaţii; Modelare şi simulare în asigurări; Modelarea şi simularea stocurilor;) 4. Introducere în simulare (Modele matematice; Prezentare interactivă Modele de simulare; Bazele modelării sistemelor; Metodologia simulării;) 5. Variabile (pseudo)aleatoare (Repartiţia uniformă; Prezentare interactivă Generatorul congruenţial liniar; Generatorul aditiv congruenţial) 6. Variabile (pseudo)aleatoare ( Generatorul Prezentare interactivă congruenţial inversiv; Generatorul matriceal congruenţial; Amestecarea generatorilor;) 7. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme Prezentare interactivă (Metoda inversă; Metoda compunerii; Metoda amestecării) 8. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme Prezentare interactivă (Simularea repartiţiilor (normală, exponenţială, Gama, Beta, binomială, Pascal, geometrică, hipergeometrică, Poisson); Validarea generatorilor.) 9. Simularea vectorilor aleatori (Simularea vectorilor Prezentare interactivă uniformi; Simularea vectorilor normali) 10. Simularea vectorilor aleatori (Simularea repartiţiei Prezentare interactivă Cauchy multidimensionale) 11. Simularea vectorilor aleatori (Simularea repartiţiei Prezentare interactivă Dirichlet.) 12. Simularea proceselor Stochastice (Lanţuri şi Prezentare interactivă procese Markov) 13. Simularea proceselor Stochastice ( Procese Prezentare interactivă Gaussiene) 14. Simularea proceselor Stochastice (Processe Prezentare interactivă Poisson;) Bibliografie 1. Văduva I. - Modele de simulare, Editura Universităţii Bucureşti, Bucureşti, 2004 2. R. Trandafir, I. Duda, A. Baciu, R. Ioan, S. Bârză – Matematici pentru economisti, ediţia 3, Editura.FRM, 2005, Cap. 8 şi cap 9. 3. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M. - Simularea Proceselor Economice. Editura Tehnică, Bucureşti, 1983

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Problemele de modelare si simulare se folosesc uzual în viaţa reală iar rezolvarea lor este un deziderat pentru orice angajator

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare Implicarea în timpul cursurilor cu intrebări, comentarii. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

10.2 Metode de evaluare Se înregistrează frecvenţa soliditatea interacţiunii la orele curs. Se înregistrează frecvenţa soliditatea interacţiunii la orele seminar.

şi de şi de

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • Posibilitatea de rezolvare a problemelor de programare liniară şi de transport

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………….

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3

Managementul proiectelor software MI/INF/3/6

2.6Semestrul

2 2.7 Tipul de evaluare

E 2.8Regimul S disciplinei

O

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

2 24 ore

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

3 36

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

1 12

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 64 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) • •

4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

Tehnici de proiectare software

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Sală de curs dotată conform cerinţelor

•

Sală de seminar dotată conform cerinţelor

Competenţe transversale

Competenţ e profesional e

6. Competenţele specifice acumulate •

•

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

17 17 24 2 4

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

•

7.2 Obiectivele specifice

•

Studenţi vor cunoaşte planul de activităţi pentru realizarea unui proiect software. Studenţii vor putea estima durata globală a proiectului, vor fi în măsură să identifice resursele, riscurile probabile si vor putea identifica metode potrivite pentru eliminarea efectelor riscurilor. Vor cunoaşte elemente de management al contractelor si de management al resurselor umane, vor defini calitatea, vor identifica standarde şi metrici ale calităţii, vor putea elabora teste functionale ale produselor software.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Introducere in managementul proiectelor software: ce este un proiect software, proiect software versus alt tip de proiect, ce presupune managementul, activităţi necesare pentru managementul proiectelor software, clasificarea proiectelor software, probleme cu proiectele software. Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor proiectului. Identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului, executarea planului. Estimarea efortului software: baza estimărilor software, probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar pentru implementarea software utilizând un limbaj de programare procedurală. Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect, calcularea timpilor de completare (folosind diagrame PERT). Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea efectelor riscurilor pe scara temporală. Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea datelor, monitorizarea costurilor. Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii specifici ai unui contract, acceptarea. Managementul personalului uman si a echipelor de lucru: selectarea persoanelor potrivite, instruirea cu cele mai bune metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului, structuri organizatorice. Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design pentru măsurarea calităţii, monitorizarea calităţii proceselor, dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste calitatea. Testarea produselor software: principii, tipuri de teste. Introducere în Microdoft Project

Metode de predare

Observaţii

Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint

Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint

Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint

Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint

Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint

Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint

Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint

Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint Prelegere, exemple, prezentari PowerPoint

Bibliografie 1. B. Hughes, M.Cotterell, Software Project Management, McGraw-Hill, 1999 2. D.Leffingwell, D.Widrig, Managing Software Requirements: A Use Case Approach, second edition, Addison Wesley, 2003 3. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucuresti, 2007

4. I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, 2001 5. C.Chatfield, T.Johnson, Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Tipuri de proiecte Exerciţii, exemple Proiecte software versus alte proiecte. Exerciţii, exemple Activităţi necesare în managementul proiectelor software. Exerciţii, exemple Estimarea costurilor. Exerciţii, exemple Planificarea resurselor Exerciţii, exemple Estimarea riscurilor. Metode de reducere a riscurilor. Exerciţii, exemple Planificarea activităţilor. Exerciţii, exemple Diagrame PERT. Exerciţii, exemple Managementul contractelor. Exerciţii, exemple Managementul persoanelor. Exerciţii, exemple Monitorizarea şi controlul. Exerciţii, exemple Metode pentru estimarea calităţii proiectului software. Exerciţii, exemple Crearea de teste pentru proiectul software. Exerciţii, exemple Managementul proiectelor mici. Exerciţii, exemple Bibliografie 1. B. Hughes, M.Cotterell, Software Project Management, McGraw-Hill, 1999 2. D.Leffingwell, D.Widrig, Managing Software Requirements: A Use Case Approach, second edition, Addison Wesley, 2003 3. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucuresti, 2007 4. I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, 2001 5. C.Chatfield, T.Johnson, Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni sintetizează principii de management în domeniul proiectelor software.

10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză. Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

10.6 Standard minim de performanţă • Parcurgerea paşilor pentru managementul unui proiect software normal si de mici dimensiuni.

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………….

………………………………

Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Matematicǎ şi Informaticǎ Matematicǎ şi Informaticǎ Informatica Licentǎ Informaticǎ

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Inteligentǎ artificialǎ 2.2.Codul disciplinei MI/INF/3/7 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu 3 2.5Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare ES

2.7Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 4 3.4 Total ore din planul de învăţământ 48 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 77 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5

0/2 0/24 ore 24 23 24 2 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Logicǎ computationalǎ, Algoritmi şi programare, Structuri de date, Probabilităţi şi statistică, Analiză numerică, Tehnici avansate de programare, Tehnici de optimizare 4.2 de competenţe C1 - Programarea în limbaje de nivel înalt. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• •

Videoproiector, calculator cu software aferent. Calculator cu software aferent.

Competenţe transversale

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate C1 - Programarea în limbaje de nivel înalt. C2 - Dezvoltarea şi întretinerea aplicatiilor informatice. C3 – Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. C4 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale. CE2 - Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene. • Nu este cazul.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea notiunilor specifice inteligenţei artificiale. 7.2 Obiectivele specifice Identificarea situaţiilor în care o abordare specifică inteligenţei artificiale este

mai potrivită în rezolvarea unei probleme. Identificarea mecanismelor de raţionare şi reprezentare adecvate, implementarea şi evaluarea soluţiei propuse. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Noţiuni fundamentale. Probleme, exemple, aplicaţii. Test Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Turing. Aspecte filozofice şi etice. Tipul mediului şi al agenţilor. 2. Strategii de căutare: noţiuni fundamentale. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 3. Strategii de căutare: căutare neinformată. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 4. Strategii de căutare: euristici şi căutare informată. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 5. Strategii de căutare: jocuri cu doi participanţi. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 6. Strategii de căutare: satisfacerea constrângerilor. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Eficienţa căutării. 7. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionament: logică Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. propoziţională şi bazată pe predicate, forme clauzale. 8. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionament: demonstrare Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. automata. 9. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionamentul: teorema Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Bayes, aplicabilitate. 10. Machine Learning: definiţii, exemple, clasificări Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 11. Machine Learning: învăţare inductivă, tehnici statistice Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. de învăţare 12. Machine Learning: stiluri de învăţare, determinarea celei Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. mai potrivite variante. Bibliografie S. Russell, P. Norvig, Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, Inc., 1995 S. Haykin, Neural Networks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999 P. H. Winston, Inteligenţa artificială, Ed. Tehnică, 1981 L. State, I. Paraschiv-Munteanu, Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Ed. Univ. Piteşti, 2009 http://aima.cs.berkeley.edu/ 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Test Turing, raţionament optimal vs. raţionament Exemplificare, exerciţii, discuţii uman, descrierea de probleme specifice domeniului inteligenţei artificiale 2. Strategii de căutare: noţiuni fundamentale. Exemplificare, exerciţii, discuţii 3. Strategii de căutare: căutare neinformată. Selectarea şi implementarea algoritmului corespunzător unei probleme 4. Strategii de căutare: euristici şi căutare informată. Selectarea şi implementarea algoritmului corespunzător unei probleme 5. Strategii de căutare: jocuri cu doi participanţi. Selectarea şi implementarea algoritmului corespunzător unei probleme 6. Strategii de căutare: satisfacerea constrângerilor. Implementare, testare, evaluare Eficienţa căutării. 7. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionament: logică Exemplificare, exerciţii, discuţii, propoziţională şi bazată pe predicate, forme implementări clauzale. 8. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionament: Exemplificare, exerciţii, discuţii, demonstrare automata. implementări 9. Reprezentarea cunoştinţelor şi raţionamentul: Exemplificare, exerciţii, discuţii, teorema Bayes, aplicabilitate. implementări 10. Machine Learning: definiţii, exemple, clasificări Exemplificare, exerciţii, discuţii 11. Machine Learning: învăţare inductivă, tehnici Implementarea algoritmilor. Selectarea statistice de învăţare celei mai potrivite variante pentru o problemă data. 12. Machine Learning: stiluri de învăţare, determinarea Implementarea algoritmilor. Selectarea celei mai potrivite variante. celei mai potrivite variante pentru o problemă data.

Bibliografie S. Russell, P. Norvig, Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, Inc., 1995 S. Haykin, Neural Networks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999 P. H. Winston, Inteligenţa artificială, Ed. Tehnică, 1981 L. State, I. Paraschiv-Munteanu, Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Ed. Univ. Piteşti, 2009 http://aima.cs.berkeley.edu/ 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informatiile necesare întelegerii notiunilor si tehnicilor specifice domeniului, si identificarii tipurilor de probleme rezolvabile cu ajutorul inteligentei artificiale. 10. Evaluare Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.4 Curs

Implicarea în prelegere cu Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea întrebări, comentarii, interacţiunii la orele de curs. exemple de analiză. 10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea discutarea problemelor interacţiunii la orele de seminar. 10.6 Standard minim de performanţă • cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului • capacitatea de identificarea problemelor rezolvabile prin tehnici de inteligenţă artificială

10.3 Pondere din nota finală 20%

20%

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………….

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Matematicǎ şi Informaticǎ Matematicǎ şi Informaticǎ Informaticǎ Licenţǎ Informaticǎ

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Calculabilitate şi complexitate 2.2.Codul disciplinei MI/INF/3/8 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3 2.6Semestrul 2 2.7 Tipul de evaluare

ES 2.8Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

4 48

din care: 3.2 curs din care: 3.5 curs

2 24

3.3 seminar/laborator 3.6 seminar/laborator

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 77 3.8 Total ore pe semestru 125 3.9 Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Algoritmi si programare • Limbaje formale si automate 4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

•

Videoproiector, calculator cu soft aferent.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate •

C4 - Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale

2 24 Ore 23 24 24 2 4

Competenţe transversale

• Nu este cazul.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea modelelor calculabilitǎţii şi aspecte ale complexitǎţii calculului, cu exemplificǎri pe tipuri de probleme. 7.2 Obiectivele specifice

Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale în înţelegerea modelelor de calculabilitate. Aplicarea teoriei complexitǎţii calculului în clasificare unor probleme reale.

8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

1. Modele generale ale calculabilitatii Prelegerea, proiecţie în amfiteatru 2. Teza lui Church. Diagonalizare. Indecidabilitatea Prelegerea, proiecţie în amfiteatru problemei opririi 3. Calculabilitate. Modelul standard de masina Turing. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Extensii 4. Calculabilitate. Functii calculabile prin masini Turing Prelegerea, proiecţie în amfiteatru 5. Clase de complexitate I: timp Prelegerea, proiecţie în amfiteatru 6. Clase de complexitate I: P, NP, co-NP. Exemple. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Reducere polinomiala 7. Clase de complexitate I: NP completitudine. Teorema Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Cook-Levin 8. Clase de complexitate II: PSPACE si NP-SPACE. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru Teorema Savitch 9. Clase de complexitate II: Completitudine PSPACE Prelegerea, proiecţie în amfiteatru 10. Clase de complexitate II: Problema QBF Prelegerea, proiecţie în amfiteatru 11. Clase de complexitate III: Clasele L si NL, reduceri Prelegerea, proiecţie în amfiteatru logaritmice 12. Clase de complexitate III: Completitudine NL Prelegerea, proiecţie în amfiteatru 13. Ierarhizarea claselor de complexitate: Teorema privind Prelegerea, proiecţie în amfiteatru ierarhizarea complexitatii in timp 14. Ierarhizarea claselor de complexitate: Teorema privind Prelegerea, proiecţie în amfiteatru ierarhizarea complexitatii in spatiu Bibliografie • Balcazar J. L., Diaz J., Gabarro J., Structural Complexity, Vol I-II, Springer-Verlag, 1995 • Davis M. D., Sigal R., Weyuker E. J., Computability, Complexity and Languages, 2nd ed., Academic Press (Morgan Kaufmann), 1994 • Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and Computation, 2nd Ed., Addison-Wesley, 2001 • Jones N. D., Computability and Complexity, MIT Press, 1997 • Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994 • Savage J. E., Models of Computation, Addison-Wesley, 1998 • Li M., Vitanyi P., An Introduction to Kolmogorov Complexity and Its Applications, Springer-Verlag, N.Y., 1993 • Sipser M, Introduction to the Theory of Computation, Thomson, 2005

8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Seminar1: Gramatici şi automate I Seminar2: Gramatici şi automate II Seminar3: Masini Turing in recunoasterea unor limbaje Seminar4: Probleme decidabile privind limbajele formale

Exemple, exerciţii, teme Exemple, exerciţii, teme Exemple, exerciţii, teme Exemple, exerciţii, teme

Observaţii

Seminar5: Teorema lui Rice Exemple, exerciţii, teme Seminar6: Teorema de incompletitudine a lui Godel Exemple, exerciţii, teme Seminar7: Complexitate Blum Exemple, exerciţii, teme Seminar8: Complexitate Kolmogorov Exemple, exerciţii, teme Seminar9: SAT - NP completitudine Exemple, exerciţii, teme Seminar10: 3SAT – NP completitudine Exemple, exerciţii, teme Seminar11: Probleme NP complete in grafuri I Exemple, exerciţii, teme Seminar12: Probleme NP complete in grafuri II Exemple, exerciţii, teme Seminar13: Arbori Steiner Exemple, exerciţii, teme Seminar14: Problema comis voiajorului (TSP) Exemple, exerciţii, teme Bibliografie • Balcazar J. L., Diaz J., Gabarro J., Structural Complexity, Vol I-II, Springer-Verlag, 1995 • Davis M. D., Sigal R., Weyuker E. J., Computability, Complexity and Languages, 2nd ed., Academic Press (Morgan Kaufmann), 1994 • Garey M. R., Johnson D. S., Computers and Intractability, Bell Telephone Labs, Inc., 1979 • Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and Computation, 2nd Ed., Addison-Wesley, 2001 • Jones N. D., Computability and Complexity, MIT Press, 1997 • Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994 • Savage J. E., Models of Computation, Addison-Wesley, 1998 • Li M., Vitanyi P., An Introduction to Kolmogorov Complexity and Its Applications, Springer-Verlag, N.Y., 1993 • Sipser M, Introduction to the Theory of Computation, Thomson, 2005

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii noţiunilor calculabilitate şi complexitate, oferind astfel repere în estimarea complexitǎţii problemelor reale.

10. Evaluare Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.4 Curs

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală 20%

Implicarea în prelegere cu întrebări, Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea comentarii, exemple de analiză. interacţiunii la orele de curs. 10.5 Seminar / Implicarea în pregătirea şi Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea 20% laborator discutarea problemelor interacţiunii la orele de seminar. 10.6 Standard minim de performanţă • cunoaşterea noţiunilor de bază calculabilitate şi complexitate, NP-completitudine, tehnici de demonstrare a NP-completitudinii, clase de probleme NP-complete, exemple tipice

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………….

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematică şi Informatică Departamentul de Matematică şi Informatică Informatica Licenţă Informatica

Grafica pe calculator MI/INF/3/15

2.6.Semestrul

2 2.7. Tipul de evaluare

Cv

2.8.Regimul disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.2 din care: curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 48 3.5 din care: curs 24 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi: Elaborarea unui proiect de unitate de învăţare 3.7 Total ore studiu individual 102 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Geometrie analitica si diferentiala, Algoritmi si programare 4.2 de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sala de curs dotata conform cerintelor Sala de curs dotata conform cerintelor

Competenţe transversale

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate •

Programarea în limbaje de nivel înalt

•

Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice

•

Utilizarea intrumentelor informatice in context interdisciplinar

•

Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene

Nu este cazul

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Opt.

0/2 24 Ore 34 34 28 2 4

7.1 Obiectivul general al disciplinei 7.2 Obiectivele specifice

Insusirea conceptelor de grafica pe calculator 1. Insusirea de catre studenti a principiilor graficii interactive, a modelelor matematice utilizate in generarea si vizualizarea scenelor. 2. Deprinderea utilizarii standardelor grafice in realizarea de aplicatii concrete

8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Tipuri de sisteme grafice (hardware/software) si standarde grafice 2. Transformari de modelare si vizualizare grafica (2D, 3D, proiectii) 3. Semnale si imagini raster. Sinteza primitivelor grafice 4.

Fluxul prelucrarii grafice. Masina OpenGL

5.

Structuri de date spatiale

6.

Algoritmi fundamentali 1

7.

Algoritmi fundamentali 2

8.

Umbrire si texturare

9.

Modele de colorare si iluminare

10. Modele geometrice fundamentale 1 11. Modele geometrice fundamentale 2 12. Tehnici de animatie

Metode de predare Prelegere- proiectie in programe demonstrative Prelegere- proiectie in programe demonstrative Prelegere- proiectie in programe demonstrative Prelegere- proiectie in programe demonstrative Prelegere- proiectie in programe demonstrative Prelegere- proiectie in programe demonstrative Prelegere- proiectie in programe demonstrative Prelegere- proiectie in programe demonstrative Prelegere- proiectie in programe demonstrative Prelegere- proiectie in programe demonstrative Prelegere- proiectie in programe demonstrative Prelegere- proiectie in programe demonstrative

Observaţii amfiteatru, amfiteatru, amfiteatru, amfiteatru, amfiteatru, amfiteatru, amfiteatru, amfiteatru, amfiteatru, amfiteatru, amfiteatru, amfiteatru,

Bibliografie minimală obligatorie 1. G. Albeanu, Grafica pe calculator. Algoritmi fundamentali. Editura Universitatii din Bucuresti, 2001. Bibliografie facultativă: 2. G. Albeanu, Modelare geometrica. Metode algoritmice in geometrie. Editura FRM, 2010. Bibliografie suplimentara 3. P. Shirley, S. Marschner, Fundamentals of Computer Graphics, AK Peters Ltd, 2009. 4. OpenGL, http://www.opengl.org/documentation/books/ 5. Foley J.D., van Dam A., Feiner S.K., Hughes J.F., Computer Graphics: Principles and Practice in C (2nd Edition), Addison-Wesley, 1997. 8.2. Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

GLUT Programare in OpenGL – introducere Desenarea obiectelor geometrice Aspectul obiectelor: colorare, iluminare, ceata Matrice OpenGL Vizualizare si liste de afisare Sinteza imaginilor, texturare - 1 Sinteza imaginilor, texturare - 2 Framebuffer Tehnici de animatie Modele geometrice si vizualizare 3D – 1 Modele geometrice si vizualizare 3D – 2

Programe demonstrative, exercitii, implementari Programe demonstrative, exercitii, implementari Programe demonstrative, exercitii, implementari Programe demonstrative, exercitii, implementari Programe demonstrative, exercitii, implementari Programe demonstrative, exercitii, implementari Programe demonstrative, exercitii, implementari Programe demonstrative, exercitii, implementari Programe demonstrative, exercitii, implementari Programe demonstrative, exercitii, implementari Programe demonstrative, exercitii, implementari Programe demonstrative, exercitii, implementari

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informatiile necesare întelegerii notiunilor si tehnicilor specifice domeniului, si identificarii tipurilor de probleme rezolvabile cu ajutorul inteligentei artificiale.

10. Evaluare Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.4 Curs

Verificarea insusirii cunostintelor

10.5 Stabilirea notei finale

Verificarea insusirii cunostintelor

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală Inregistrarea frecventei si interactiunii 20% la orele de curs Lucrari de control, lucrari practice, teme 20% si proiecte de complexitate medie

10.6 Standard minim de performanţă Studentul este capabil sa defineasca notiunile studiate pe parcursul semestrului Studentul este capabil sa dea exemple referitoare la notiunile studiate Studentul este capabil sa efectueze rationamente Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………….

………………………………

Semnătura titularului de seminar, …………………………………….

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1.Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Matematică şi Informatică Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

Proiectarea interfetelor grafice MI/INF/3/13

2.6.Semestrul

1

2.7. Tipul de evaluare

Cv

2.8.Regimul disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 4 3.4 Total ore din planul de învăţământ 48 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 102 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6

Opt

0/2 24 ore 24 44 24 6 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Programare orientată pe obiecte 4.2 de competenţe • nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• •

Sală de curs dotată cu videoproiector Sală de laborator dotată conform cerinţelor

Competenţe profesionale

• • • •

Dezvoltarea si intretinerea aplicatiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinary Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice.

Competenţe transversale

6. Competenţele specifice acumulate

•

Nu este cazul.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de

7.2 Obiectivele specifice

ordin semantic şi sintactic. • Dezvoltarea de unităti de program si elaborarea documentatiilor aferente. • Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date. • Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază. • Testarea unor aplicatii pe baza unor planuri de test. • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice programării orientate pe obiecte. • După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să modeleze şi să dezvolte aplicaţii software ample cu interfaţă grafică.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în programarea aplicatiilor interactive Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2. Reprezentarea vizuală a informaţiei Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 3. Principii de proiectare a interefeţei grafice Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 4. Framework-uri, componente şi medii de lucru Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 5. Elemente de interacţiune grafică, meniuri Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 6. Elemente grafice, iconuri, fonturi Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 7. Proiectarea interfeţelor grafice Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 8. Arhitectura MVC Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 9. Interfeţe grafice şi controlul evenimentelor în mediul Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Windows 10. Controale Win32, evenimente şi ferestre Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 11. Interfete WEB interactive Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 12. Interfete grafice pentru sisteme mobile Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 13. Proiectarea interfetelor grafice independente de platformă Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 14. Aplicaţii, studii de caz Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. Bibliografie 1. Wilbert O. Galitz, The Essential Guide to User Interface Design: An Introduction to GUI Design Principles and Techniques, John Wiley & Sons, 2007 2. Ben Shneiderman, Shneiderman Ben,Designing the User Interface, Pearson Education, 2003 3. Charles Petzold, Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, 1998 4. Charles Petzold, Programming Windows Phone 7, Microsoft Press, 2010 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Framework-uri, componente şi medii de lucru Exemple, aplicaţii, teme 2. Proiectarea interfetei, crearea componentelor, alegerea containerelor, Exemple, aplicaţii, teme afisarea interfetei 3. Controale si evenimente Win32 Exemple, aplicaţii, teme 4. Aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 5. Controale si evenimente WPF Exemple, aplicaţii, teme 6. Dezvoltarea unei aplicatii cu suport de tiparire folosind MVC. Exemple, aplicaţii, teme 7. Aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 8. Interfete WEB clasice Exemple, aplicaţii, teme 9. Aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 10. Interfete WEB interactive folosind JavaScript/Ajax Exemple, aplicaţii, teme 11. Aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 12. Interfete grafice pentru sisteme mobile Exemple, aplicaţii, teme 13. Interfete grafice şi controlul evenimentelor folosind Java/C# Exemple, aplicaţii, teme 14. Examen Exemple, aplicaţii, teme 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă conceptele specifice domeniului proiectarii şi dezvoltării aplicaţiilor cu interfeţe grafice, laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu dezvoltarea proiectelor software ample, programarea urmând

metodologii moderne de lucru utilizate în firmele de software. 10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs 10.5 Seminar/laborator

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii. Se înregistrează frecvenţa implicarea în rezolvarea exerciţiilor de laborator şi a temelor.

Se înregistrează frecvenţa, interacţiunea la orele de curs. Se notează solutiile propuse, rezolvarea şi prezentarea exerciţiilor şi a temelor.

10.3 Pondere din nota finală 20% 20%

10.6 Standard minim de performanţă • Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului. • Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate. • Studentul este capabil sa utilizeze mediu de dezvoltare, să modeleze şi să creeze aplicaţii desktop, web sau mobile cu interfata grafică.

Data completării: ...........................

Semnătura titularului de curs,

Semnătura titularului de seminar,

………………………………

…………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret Matematică şi Informatică Matematică şi Informatică Informatică Licenţă Informatică

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Elaborarea luicrării de licenţă 2.2. Codul disciplinei MI/INF/3/9 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare

C 2.8.Regimul v disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână din care: 3.2 curs 0 3.3 seminar/laborator 3 3.4 Total ore din planul de învăţământ 36 din care: 3.5 curs 0 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 89 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum conform tematicii proiectului ales 4.2 de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Proiectarea şi gestiunea bazelor de date Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale Proiectarea si administrarea reţelelor de calculatoare

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a • cursului 5.2. de desfăşurare a • seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

O

3 36 ore

83 2 4

Competenţe profesionale Competenţe transversale

Programarea în limbaje de nivel înalt Dezvoltarea şi întreținerea aplicațiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Proiectarea şi gestiunea bazelor de date Planificarea şi monitorizarea proiectelor informatice Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale Proiectarea si administrarea reţelelor de calculatoare

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Alegerea proiectului pe baza autoevaluarii capacitatii de asimilare, adaptabilitate si efort profesional 2. Stimularea studentilor pentru analiza stadiului cunoasterii privind tema aleasa 3. Aplicarea in conditii date a mecanismelor de gestiune a proiectelor software 4. Utilizarea algoritmilor, a limbajelor de programare si a tehnologiilor informatice in vederea implementarii, testarii si validarii proiectului. 7.2 Obiectivele specifice •

8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

8.2 Seminar/laborator (teme orientative) Metode de predare 1. Sistem inteligent pentru monitorizarea securitatii reţelelor de calculatoare 2. Modelarea sistemelor dinamice cu reţele neuronale 3. Modelarea neuronală a proceselor economice 4. Complexitatea metodelor de rezolvare numerică a ecuaţiilor neliniare. 5. Complexitatea metodelor de rezolvare numerică a sistemelor de ecuaţii liniare 6. Metode numerice si simbolice in calcululul diferential si integral 7. Tehnici de optimizare evolutiva (complexitate, implementare API, demonstratie) 8. Tehnici de proiectare si implementare a aplicatiilor informatice pentru educatie asistata de calculator 9. Metode numerice pentru rezolvarea ecuatiilor diferentiale ordinare 10. Metode numerice pentru rezolvarea ecuatiilor cu derivate partiale (de tip specificat) 11. Algoritmi si sistem de programe pentru procesarea imaginilor 12. Tehnici de recunoastere a irisului (complexitate, implementare, demonstratie)

Observaţii

Bibliografie

13. Sistem inteligent pentru analiza imaginilor 14. Baze de date pentru gestiunea obiectelor spatiale 15. Dezvoltarea aplicatiilor bazate pe continut folosind tehnologii Web (Typo3, Joomla etc.) 16. Tehnici de optimizare in grafuri (complexitate, implementare API, demonstratie) 17. Algoritmi de dirijare a traficului in retele de calculatoare (complexitate, implementare API, demonstratie) 18. Analiza securitatii serviciilor web 19. Aplicatii web folosind PHP+MySQL 20. Aplicatii web folosind Java 21. Generarea automata a analizoarelor lexicale in C/Java (expresii regulate) 22. Generarea automata a analizoarelor sintactice in C/Java (clase de gramatici) 23. Aritmetica in precizie multipla folosind C++/Java (complexitate, implementare API, demonstratie) 24. Sistem software pentru vizualizarea curbelor si suprafetelor (Hermite, Bezier si Spline) 25. Algoritmi de cautare exacta in siruri (complexitate, implementare API, demonstratie) 26. Algoritmi de cautare aproximativa in siruri (complexitate, implementare API, demonstratie) 27. Algoritmi de sortare si cautare in baze de date 28. Algoritmi de compresie a textului (complexitate, implementare API, demonstratie) 29. Algoritmi de compresie a imaginilor/sunetului (complexitate, implementare API, demonstratie) 30. Coduri grafice (generare si recunoastere: complexitate, implementare API, demonstratie) 31. Algoritmici geometrici (secvential vs paralel): proximitate, intersectie, diagrame, acoperire convexa, nucleu (complexitate, implementare API, demonstratie) 32. Algoritmi numerici pentru arhitecturi de calcul paralel (complexitate, implementare API, demonstratie) 33. Metode euristice in optimizarea combinatoriala (complexitate, implementare API, demonstratie) 34. Implementarea unui browser web (C++/Java) 35. Implementarea unui compilator pentru limbajul C (cu generare de cod MMIX) 36. Implementarea unui compilator pentru limbajul Pascal (cu generare de cod MMIX) 37. Implementarea unui macro-asamblor pentru limbajul MMIX 38. Implementarea unui interpretor pentru limbajul LISP (pentru o masina MMIX) 39. Implementarea unui interpretor PROLOG (pentru o masina MMIX) 40. Aritmetica in precizie multipla folosind MMIX 41. Implementarea unei sistem de operare de tip Minix/Linux pentru o masina MMIX 42. Tehnologii web pentru implementarea unei platforme pentru gestiunea publicatiilor (autori, referenti, administrare, clienti)

43. Tehnologii web pentru implementarea unei platforme pentru gestiunea unei biblioteci digitale 44. Algoritmi euristici de cautare pentru jocuri: Sah, Go 45. Implementarea unui sisteme de vizualizare grafica folosind OpenGL (C/Java) Bibliografie 1. W.D.Shoaff, How to write a thesis in Computer Science, http://www.cs.fit.edu/~wds/guides/howto/ 2. Dan Hyde, How To Write a Research Paper, Computer Science Department, Bucknell University, http://www.eg.bucknell.edu/~cs475/F97-S98/handbook/research-paper.html 3. ***, Research strategies in software, http://calla.ics.uci.edu/serum/moin.cgi/ResearchStrategiesInSoftware 4. ANIAP, Ghid metodologic pentru managementul proiectelor TIC, http://www.aniap.ro/downloads/Ghid_Metodologic_pentru_Managementul_Proiectelor_TIC.pdf 5. ***, Ghid de redactare a lucrarii de licenta/disertatie, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Matematica-Informatica

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Demonstrarea competenţelor în domeniul informaticii. 10. Evaluare Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs 10.5 Seminar/laborator 10.6 Standard minim de performanţă Sustinerea lucrării de licenţă

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Semnătura titularului de seminar, …………………………………..

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

                         

ANEXA 6 Evaluarea performanţelor profesional-ştiinţifice ale studenţilor

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Matematică şi Informatică Evaluarea performanţelor profesional-ştiinţifice ale studenţilor Formele de examinare reprezintă aspectul formal, oficial, al evaluării şi se definesc prin faptul că se finalizează prin acordarea unor note sau calificative care se înscriu în documentele oficiale privind rezultatele şcolare ale studenţilor. Sub acest aspect, sistemul de evaluare cuprinde: (a) examenele prevăzute în perioada sesiunilor de examene, pe bază de lucrări scrise sau/şi orale, teste de cunoştinţe sau chestionare de evaluare (examen complex tip grilă); (b) colocviile/verificările prevăzute înaintea sesiunilor de examene, în ultimele două săptămâni de activitate didactică ale fiecărui semestru, prin lucrări scrise sau/şi orale, teste de cunoştinţe sau chestionare de evaluare (examen tip grilă) sau lucrări practice/portofoliu, în funcţie de specificul disciplinelor din planul de învăţământ. Pe baza planurilor de învăţământ şi a fişelor disciplinelor, evaluarea studenţilor de la specializările Matematică şi Informatică se realizează prin examene şi colocvii. Nota finală se compune din rezultatele obţinute la evaluarea pe parcurs şi cele obţinute la evaluarea finală, pe baza proporţiei înscrise în fişa disciplinei. În conformitate cu aceste fişe, în funcţie de natura disciplinei, evaluarea pe parcurs are o pondere care variază între 30% şi 50% din nota finală; excepţie fac disciplinele „Practica de specialitate” (anul II) şi „Proiect” (anul III) pentru care se acordă doar notă finală la colocviul de prezentare a activităţii desfăşurate, respectându-se Metodologia de evaluare a performanţelor profesional ştiinţifice ale studenţilor, aprobată în şedinţa Consiliului Facultăţii de Matematică şi Informatică din 24 Mai 2011. Lucrările (testele) de laborator/seminar reprezintă 20-30% din nota finală, în timp ce temele (proiectele) de laborator/seminar reprezintă 10-20% din nota finală. Cerinţele minimale privind sarcinile de laborator sunt: 2 proiecte cu termen de predare în cursul semestrului sau teme date pe parcursul a 60% din şedinţele de laborator sau o lucrare (un test) de laborator susţinut(ă) cu cel puţin 3 săptămâni înaintea sesiunii de examene. Cerinţele minimale privind sarcinile de seminar, pentru disciplinele care nu au laborator sunt: teme date pe parcursul a 60% din şedinţele de seminar sau o lucrare scrisă susţinută cu cel puţin 3 săptămâni înaintea sesiunii de examene. Pentru disciplinele prevăzute cu ambele tipuri de evaluări (evaluare pe parcurs şi evaluare finală), evaluarea cu pondere mai mare se realizează numai prin lucrare scrisă (conţinând teorie şi aplicaţii) prin care se verifică nivelul competenţelor profesionale şi transversale dobândite de student prin parcurgerea activităţilor înscrise în fişa disciplinei. În sesiunea de credite şi diferenţe, studenţii fără activitate pe parcurs sau notată cu mai puţin de 5(cinci) vor susţine alături de evaluarea finală (în condiţiile aliniatelor 2, 3 şi 4) şi o probă practică (aplicaţii seminar/laborator). Formarea notei finale are la bază proporţiile din fişa disciplinei pentru care se face evaluarea.

 

                         

ANEXA 7 Examenul de licenţă

                         

ANEXA 8 Activitatea profesională a studenţilor

REGULAMENT PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONALĂ A STUDENŢILOR CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art.1. Prezentul Regulament este elaborat în temeiul prevederilor Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, Legii nr.87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei, Cartei Universităţii Spiru Haret şi hotărârilor Senatului universitar, precum şi altor dispoziţii legale. Art.2. Regulamentul stabileşte modalităţile de organizare şi desfăşurare a activităţii profesionale a studenţilor din Universitatea Spiru Haret, având ca obiectiv asigurarea derulării procesului de învăţământ în sistemul bazat pe credite. Art.3. Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor categoriilor de studenţi înscrişi la studiile universitare de licenţă. CAPITOLUL II ADMITEREA Art.4. Admiterea în anul I de studii universitare la Universitatea Spiru Haret se realizează pe domenii de licenţă, pe baza Metodologiei proprii, aprobată de Senatul universitar, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Art.5. (1) Domeniile de studii sunt definite prin cunoştinţe şi competenţe generale şi de specialitate şi cuprind una sau mai multe specializări universitare. (2) Specializările/programele de studii concretizează oferta educaţională a Universităţii Spiru Haret, fiind modalităţi de a dobândi cunoştinţele şi competenţele definitorii pentru un domeniu de studii. Art.6. (1) Pot candida la admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta. (2) Candidaţii cetăţeni ai statelor din Uniunea Europeană, din Spaţiul Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi ai altor state vor fi admişi pe baza reglementărilor legale în vigoare la data admiterii. (3) Înscrierile pentru admitere se fac, de regulă, la facultăţile organizatoare de programe de studii/specializări. Art.7. (1) Candidaţii trebuie să depună un dosar de înscriere. (2) Dosarul se poate depune în următoarele locaţii (la alegerea candidaţilor): secretariatele facultăţilor, la sediul central al Universităţii şi în alte spaţii ale Universităţii unde este organizat serviciul de secretariat. (3) Dosarul de înscriere trebuie să conţină următoarele acte: - diploma de bacalaureat, în original; - în cazul în care candidatul este student şi la altă facultate, iar diploma de bacalaureat se află la facultatea respectivă, depune o copie legalizată a acesteia, însoţită de o adeverinţă, în care se menţionează facultatea pe care o urmează şi

anul de studiu, precum şi faptul că la dosarul acelei facultăţi se află diploma de bacalaureat în original; - absolvenţii promoţiei curente prezintă în dosar, până la eliberarea diplomei de bacalaureat, adeverinţe de absolvire cu examen de bacalaureat, în original sau copie legalizată, candidaţii declaraţi admişi urmând să depună diploma în original până cel târziu la data începerii cursurilor; - foaie matricolă, în xerocopie; - certificatul de naştere, în xerocopie; - certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în xerocopie; - buletinul sau cartea de identitate, cu CNP (pentru cetăţenii străini paşaport), în xerocopie; - adeverinţă medicală; - trei fotografii color, mărimea ¾. Art.8. (1) Admiterea se organizează în perioada iulie-septembrie. (2) Programul, modul de organizare şi alte informaţii privind admiterea sunt aduse la cunoştinţa celor interesaţi de către conducerea Universităţii şi a facultăţilor prin pliante, presa centrală şi locală, postul de Televiziune TVH 2.0, postul de Radio HFM2.0, revista Opinia Naţională, Internet sau prin afişare la fiecare facultate şi în spaţiile Universităţii. Art.9. (1) Admiterea în anul I se face, prin concurs în principal, pe baza diplomei de bacalaureat, a fişei-chestionar şi a unui interviu realizat de comisia de admitere. (2) În fişa-chestionar, completată de candidat, se consemnează date personale, informaţii despre preferinţe şi performanţe şcolare, motivaţiile care stau la baza deciziei de a opta pentru o anumită specializare/program de studii etc. (3) Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru, muzică, educaţie fizică şi sport, limbă şi literatură, facultăţile pot include în structura admiterii şi teste de cunoştinţe, teste de limbă, teste de aptitudini şi vocaţionale, probe practice etc. (4) Pentru testarea capacităţilor artistice sau sportive examenul de admitere va conţine obligatoriu şi o probă practică eliminatorie, susţinută anterior celorlalte probe, care va fi notată cu Admis/Respins. (5) Metodologiile proprii ale facultăţilor vor stabili modalităţile concrete de susţinere a examenului de admitere. Art.10. Studenţii pot urma concomitent cel mult două specializări/ programe de studii, indiferent de instituţiile de învăţământ care le oferă, dacă îndeplinesc condiţiile de admitere cerute şi achită taxa de şcolarizare stabilită pentru cele două specializări/programe de studii. Art.11.(1) Absolvenţii cu diplomă de licenţă sau diplomă echivalentă pot urma a doua specializare, în condiţiile legii. (2) Comisia de echivalare poate echivala examenele promovate la prima specializare absolvită dacă programele analitice şi fişele disciplinelor respective corespund planului de învăţământ al specializării. Art.12.(1) Absolvenţii cu diplomă de absolvire a învăţământului superior de scurtă durată (colegii universitare, institute pedagogice) pot continua, cu aprobarea decanului facultăţii, studiile în ciclul universitar de licenţă, potrivit profilului studiat iniţial sau înrudit. 2

(2) Absolvenţii respectivi pot fi înscrişi în anul al II-lea dacă prin echivalarea unor examene cumulează minimum 30 de credite, cu susţinerea examenelor de diferenţă şi plata taxei corespunzătoare, stabilită de consiliul administrativ al Universităţii. (3) Cererile se depun la secretariatele fiecărei facultăţi împreună cu o copie legalizată după foaia matricolă/suplimentul la diplomă pentru realizarea procesului verbal de diferenţă şi a aprobării de către decan. Art.13. (1) Înmatricularea studenţilor în anul I se face pe baza deciziei Rectorului Universităţii, la propunerea conducerii facultăţii, în conformitate cu rezultatele sesiunilor de admitere, un număr matricol unic, valabil pentru întreaga perioada de şcolarizare. (2) Numerele matricole se accordă succesiv, în continuare, pentru fiecare serie de studenţi. CAPITOLUL III ÎNSCRIEREA ÎN ANII DE STUDII Art.14. (1) Înscrierea studentului în anul I se face, în maximum 10 zile de la data la care a fost declarat admis, dacă are dosarul complet, a achitat integral sau prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere, contractul de şcolarizare pentru întreaga periodă de şcolarizare şi contractul anual de studii. (2) Fiecare student este înscris în Registrul Matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare în cadrul programului de studii respectiv. Art.15. (1) Pe baza înscrierii în anul I de studiu, conducerea facultăţi eliberează fiecărui student un carnet de student, care se vizează anual. (2) Carnetul serveşte ca act de identitate la intrarea în Universitate, pentru prezentare la examene şi colocvii, pentru acces la biblioteci, cluburi, baze sportive, precum şi pentru alte activităţi, unde se cere să se facă dovada calităţii de student. (3) În situaţia în care studentul pierde carnetul, se eliberează duplicat, după anunţarea în presă a pierderii documentului respectiv şi achitarea taxei aferente. (4) În caz de transfer, retragere şi exmatriculare, carnetul de student se depune la secretariatul facultăţii la care studentul a fost înscris. Art.16. (1) Înscrierea studentului în anul al II-lea şi în următorii ani se face pe baza rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. (2) Pentru a fi înscris, studentul este obligat să completeze şi să semneze contractul anual de studii şi fişa de înscriere, în care se consemnează şi numărul chitanţei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau prima rată a acesteia. (3) Contractul anual de studii şi fişa de înscriere, completate la fiecare început de an universitar, constituie dovada că studentul a luat la cunoştinţă de Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor şi că s-a angajat să-l respecte. (4) Înscrierea se face până la începerea anului universitar. Art.17.(1) Studentul care are dreptul să se înscrie în anul de studii următor, dar nu depune cerere de retragere sau de întrerupere motivată a studiilor, este scos din evidenţă. 3

(2) Studiile de licenţă se pot relua, cu aprobarea decanului facultăţii. Art.18. (1) În cazul disciplinelor opţionale şi al celor facultative, opţiunea studenţilor se exprimă în scris în primele două săptămâni de la începerea anului de învăţământ universitar. (2) Depăşirea acestui termen conduce la repartizarea aleatorie. Art.19. (1) Taxa de şcolarizare se stabileşte anual de Consiliul de Administraţie al Universităţii Spiru Haret şi se achită fie integral, la începutul anului universitar, de regulă, fie în trei rate. (2) Ratele taxei de şcolarizare se achită conform contractului anual de studii. (3) Studentul care nu achită ratele, conform contractului anual de studii, nu poate participa la sesiunea respectivă de examene. (4) Întârzierea în achitarea ratelor taxei de şcolarizare se penalizează, conform prevederilor Contractului anual de studii. Art.20. (1) Studentul nu poate participa la procesul de învăţământ dacă nu achită integral sau prima rată din taxa de şcolarizare până la începerea anului universitar. (2) Celelalte taxe se stabilesc anual de către Consiliul de Administraţie. CAPITOLUL IV. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE STUDENŢILOR Art.21. În perioada studiilor, studentul are următoarele drepturi: a) să utilizeze, conform programului de studii, amfiteatrele, sălile de curs şi de seminar, laboratoarele, bibliotecile, bazele sportive, cluburile şi celelalte dotări puse la dispoziţie de către Universitate; b) să participe, în cadrul facultăţii şi al Universităţii, la cercetarea ştiinţifică, inclusiv la unele contracte de cercetare, la activitatea formaţiilor artistice şi sportive, a cenaclurilor literare etc.; c) să fie reprezentat în Consiliul facultăţii şi în Senatul Universităţii, în condiţiile stabilite de Carta Universitară; d) să locuiască în căminele studenţeşti, în limita locurilor disponibile şi în condiţiile stabilite prin Regulamentul de funcţionare a căminelor studenţeşti; e) să se bucure de acces gratuit la cluburile studenţeşti proprii, precum şi la Complexul sportiv; f) să servească masa în cantina proprie, cu subvenţionare de 30% ; g) să obţină manualele şi cursurile apărute în Editura Fundaţiei România de Mâine, cu 30% reducere faţă de preţul la care se vând în librării; h) să acceseze biblioteca virtuală a Universităţii; i) să comunice direct, prin INTERNET, cu titularii disciplinelor de studii şi să primească informaţiile şi orientările solicitate; j) să urmeze, concomitent, două specializări/programe de studii, dacă este declarat admis la fiecare dintre ele şi achită taxele de şcolarizare aferente; k) studenţii pot beneficia de burse de merit, potrivit Regulamentului privind acordarea burselor studenţeşti, în limita fondurilor alocate;

4

l) studenţii de la forma de învăţământ cu frecvenţă (IF), cu vârste de până la 26 de ani, pot beneficia de legitimaţie de transport, conform legislaţiei în vigoare, pentru transportul în comun de suprafaţă sau subteran; m) să beneficieze de protecţie, în timpul activităţii profesionale, în spaţiul universitar; n) să solicite ori de câte ori este necesar cadrelor didactice, atât la orele de curs, la seminar, cât şi la lucrările practice, clarificarea problematicii ce necesită un grad sporit de aplicabilitate practică; o) studenţii beneficiază de credite transferabile la şi de la alte facultăţi din ţară şi străinătate, în condiţiile sistemului european de credite ECTS; p) studenţii de la facultăţile de profil care practică şi sport de performanţă au dreptul la reducere de frecvenţă de 50% şi la sesiuni deschise, pe toată durata anului universitar. Decanatul facultăţii va aproba aceste facilităţi pe baza cererii scrise a studentului, însoţită de o adeverinţă eliberată de clubul sportiv la care este legitimat sau de federaţia sportivă naţională de specialitate. r) să beneficieze de condiţii de securitate şi sănătate în spaţiile unde se desfăşoară procesul de învăţământ şi alte drepturi conferite de Codul uiversitar al drepturilor şi obligaţiilor studentului. Art.22. Studentul are următoarele obligaţii: a) să respecte normele de disciplină şi de etică universitară, prevederile Cartei Universităţii şi ale Codului universitar al drepturilor şi obligaţiilor studentului, precum şi cerinţele regulamentelor interne şi dispoziţiilor care reglementează activitatea în Universitatea Spiru Haret; b) să îndeplinească, în bune condiţii şi la timp, îndatoririle care îi revin, potrivit planurilor de învăţământ şi programelor analitice ale disciplinelor de studiu; c) să frecventeze toate activităţile de instruire: cursuri, seminarii, laboratoare, activităţi practice, stabilite de Consiliul facultăţii şi departamentul de studii şi prevăzute cu frecvenţă obligatorie, care se aduc la cunoştinţa studenţilor prin afişare, odată cu planul de învăţământ, la începutul fiecărui an universitar; Modul de frecventare a activităţii didactice se stabileşte de către Consiliul facultăţii, în funcţie de specificul disciplinelor, la propunerea titularului de disciplină; Nerespectarea prevederilor referitoare la frecvenţă poate fi sancţionată cu neprimirea studentului la examen; În cazuri întemeiate se pot motiva absenţele de la activităţile didactice prevăzute cu frecvenţă obligatorie de către decanul facultăţii, pe baza actelor justificative şi a cererii individuale a studentului; d) să respecte ordinea şi disciplina în spaţiul universitar, precum şi în afara acestuia, manifestând respect, politeţe şi decenţă în relaţiile cu cadrele didactice, cu personalul tehnic şi administrativ, cu ceilalţi studenţi şi cu persoanele cu care vine în contact în Universitate şi în afara ei; e) să folosească cu grijă, să întreţină şi să păstreze bunurile din dotarea universităţii/facultăţii; în caz contrar, studentul/studenţii culpabili de degradarea sau distrugerea acestora vor fi obligaţi la acoperirea pagubelor cauzate; f) să respecte integral, dacă locuieşte în cămin, Regulamentul de funcţionare a căminelor studenţeşti; 5

g) să achite taxele şcolare în termenele la care s-a angajat prin semnarea Contractului de şcolarizare şi a Contractului anual de studii; h) să folosească în mod corespunzător dotările existente în sălile de curs şi de seminarii, biblioteci, în complexul sportiv, cluburi, discotecă etc., conform destinaţiei stabilite; i) să respecte normele şi regulile de securitate, sănătate şi protecţia muncii instituite la nivelul Universităţii Spiru Haret; j) să consulte avizierele şi să urmărească site-urile facultăţii unde este înmatriculat pentru a lua cunoştinţă de informaţiile curente şi să-şi verifice situaţia şcolară după fiecare evaluare şi la sfârşitul fiecărui an universitar; k) să-şi achite la timp obligaţiile financiare dacă sunt cazaţi în căminele studenţeşti ale Universităţii. Art.23. (1). Încălcarea de către studenţi a obligaţiilor stabilite prin prezentul Regulament atrage aplicarea următoarelor sancţiuni: a) atenţionare; b) avertisment scris; c) exmatriculare din Universitate. (2) Sancţiunile de la punctele a) şi b) sunt aplicate de către decani, iar cea de la punctul c) de Rectorul Universităţii, la propunerea Consiliului facultăţii. (3) În funcţie de gravitatea abaterii, studenţii făptuitori pot fi exmatriculaţi cu sau fără drept de reînmatriculare în Universitatea Spiru Haret. (4) Pentru următoarele fapte, studenţii vor fi exmatriculaţi fără drept de reînmatriculare în Universitatea Spiru Haret: a) substituire de persoană la evaluare (vor fi exmatriculaţi studentul înlocuit şi cel care înlocuieşte, dacă este student în Universitatea Spiru Haret); b) plagiatul; c) fraudarea examenelor; d) exercitarea de acte de corupţie asupra personalului didactic sau auxiliar; e) manifestarea unui comportament agresiv de natură de a tulbura buna desfăşurare a activităţii universitare. f) atitudinea ireverenţioasă faţă de personalul didactic şi auxiliar. CAPITOLUL V PROMOVAREA EXAMENELOR ŞI A ANULUI DE STUDII Art.24. La începutul anului de învăţământ universitar, conducerea facultăţii aduce la cunoştinţa studenţilor ghidul universitar, care cuprinde: disciplinele prevăzute în planul de învăţământ în anul respectiv de studii, formele de evaluare a cunoştinţelor (examen, colocviu, verificare pe parcurs etc.), structura anului universitar, criteriile de promovare pe baza sistemului de credite transferabile, etc. Art.25. Anul universitar este format din două semestre. Durata unui semestru este de 14 săptămâni, cu excepţia anului terminal, care, poate avea o durată mai scurtă, stabilită de Consiliul facultăţii şi aprobată de Senatul Universităţii (dar nu mai puţin de 10 săptămâni). 6

Art.26. (1) În Universitatea Spiru Haret se organizează anual 3 sesiuni de examene: sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. (2) Volumul şi nivelul cunoştinţelor cerute la examene şi colocvii se stabilesc în concordanţă cu programa analitică /fişa disciplinei. (3) La solicitarea facultăţii, Senatul Universităţii poate aproba organizarea unor sesiuni suplimentare. Art.27. (1) Secretariatul facultăţii afişează, cu două săptămâni înaintea sesiunilor de examene, programarea acestora ţinând seama şi de propunerile studenţilor, avizate de cadrele didactice şi aprobate de decanul facultăţii. (2) Intervalul între examene trebuie să fie de minimum două zile. Art. 28. (1) Formele de evaluare a cunoştinţelor sunt: examene, verificări pe parcurs, colocvii, probe de verificare, conform planului de învăţământ al fiecărui program de studiu. (2) Evaluările se susţin, fără taxă, în sesiunile stabilite pentru anul de studiu respectiv, conform structurii anului universitar. (3) Colocviile şi verificările pe parcurs se programează în presesiuni. Art. 29. Studenţii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacă şi-au îndeplinit toate obligaţiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referate etc.) stabilite prin fişa disciplinei şi au achitat toate obligaţiile financiare (taxa de şcolarizare, taxa de examen-restanţă/diferenţă, cazarea la cămin etc.). Art.30.(1) Evaluarea cunoştinţelor la disciplinele prevăzute în planul de învăţământ se desfăşoară sub formă de: examen scris sau oral, text grilă pe calculator şi probă practică. (2) Examinarea orală se face pe baza biletului de examen extras de student din totalul biletelor întocmite, semnate de examinator şi aprobate de directorul departamentului. (3)Rezultatul la examenul oral se comunică studentului imediat. Art.31.(1). Nota finală se compune din media ponderată între: - nota obţinută la verificările pe parcurs, care are o pondere de maxim 20%, este stabilită de consiliul fiecărei facultăţi; - nota obţinută la evalaurea semestrială, care are o pondere de 80% din nota finală. (2) Pentru calcularea mediei ponderale a notei finale studentul trebui să aibă la examenul semestrial cel puţin nota 5. Art.32 Pentru toate tipurile de evaluare, facultăţile vor afişa tematica şi bibliografia, pe discipline, din care vor fi realizate subiectele. Art.33. (1) La specializarea „Arhitectură”, pentru disciplinele vocaţionale „Proiectare de Arhitectură”, „Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”, „Proiect de specialitate”, „Proiect opţional”, evaluarea se face pe baza lucrărilor practice elaborate de studenţi pe parcursul semestrelor. (2) Acordarea notelor se face după criterii specifice, precizate în Regulamentul de evaluare şi promovare la disciplinele „Proiectare de Arhitectură”, „Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”, „Proiect de specialitate”, „Proiect opţional”, aprobat de Consiliul facultăţii. (3) Proiectele elaborate pe parcursul semestrelor se realizează sub îndrumarea cadrelor didactice. 7

(4) Proiectul de verificare şi schiţele de schiţă sunt lucrări realizate de studenţi în facultate, fără îndrumare din partea cadrelor didactice, dar sub supravegherea acestora, într-un interval de timp dat (1-2 zile). Art.34. Tematica şi lista subiectelor pentru fiecare examen/colocviu se afişează la avizierele facultăţilor, cu cel puţin 20 de zile înainte de data începerii sesiunii de examene. Art. 35. (1) Examenele/colocviile se susţin în zilele şi sălile stabilite prin programare, în prezenţa a cel puţin două cadre didactice, unul dintre acesta fiind obligatoriu titularul de disciplină. (2) Rezultatele evaluăruilor prin probă scrisă vor fi comunicate în termen de 5 zile de la data susţinerii examenului. (3) Lucrările trebuie păstrate de către titularul de disciplină până la rezolvarea eventualelor contestaţii, care pot fi depuse individual în maxim 24 de ore de la comunicarea rezultatelor. (4) Nota obţinută în urma contestaţiei rămâne definitivă. (5) Nu se admit contestaţii pentru probele orale, de aptitudini sau artistice. Art.36. (1) Evaluarea cunoştinţelor studenţilor (examene, colocvii, probe de verificare, proiecte, practică etc.) se face cu note de la 1 la 10. (2) În cazul mediilor ponderale, unde rezultă numere întregi şi mediile cu zecimale, notele finale se rotunjesc astfel: - dacă zecimalele reprezintă 50% mai mult nota se rotunjeşte în ordine crescătoare; -dacă zecimalele reprezintă mai puţin de 50% nota se rotunjeşte în ordine descrescătoare. (3) Cadrele didactice răspund exigenţa evaluărilor şi de corectitudinea desfăşurării acestora. Art.37. (1) Notele obţinute la examen/colocviu se înscriu în catalog, completându-se toate rubricile. (2) Pentru studentul care nu s-a prezentat la examen/colocviu în sesiunea curentă, în catalog se trece absent şi se semnează. (3) Orice modificare pe care cadrul didactic examinator o operează în catalog se face cu precizarea datei şi sub semnătură, cu menţiunea „rectificat de mine”. (4) Cataloagele vor fi depuse la secretariatul facultăţii, de către titularul disciplinei, în cel mult 5 zile din momentul primirii pentru semnare. Art.38. (1) Pentru studenţii înscrişi la disciplinele facultative, prezentarea la examene/colocvii este opţională. (2) Notele obţinute la aceste discipline se trec în documentele de evidenţă a situaţiei şcolare (catalog, registru matricol) şi pot fi luate în considerare în calculul mediei anuale, pe baza opţiunii scrise a studentului. (3) Creditele obţinute la aceste discipline nu se iau în calcul la promovarea anului universitar. Art.39. Înscrierea studentului în anul următor de studiu se face, la cerere, cu condiţia obţinerii de către acesta, în anul universitar precedent, a cel puţin 30 de credite prevăzute în planul de învăţământ al anului respectiv de studii (disciplinele obligatorii şi opţionale). 8

Art.40. (1) Pentru specializarea „Arhitectură”, din cele min. 30 credite necesare înscrierii în anul următor de studii, cel puţin 14 credite trebuie să fie obţinute obligatoriu după cum urmează: - în anii I-III la disciplinele “Proiectare de arhitectură ” (12 credite) - şi “Reprezentări în arhitectură” (2 credite ); - în anul V la disciplinele “Sinteze de arhitectură” (12 credite) şi “Proiect de specialitate” (2 credite). (2) Pentru domeniul „Arhitectură”, studiile universitare sunt structurate într-un program unitar - licenţă şi masterat - pe durata a 6 ani, corespunzător a 360 credite ECTS, diplomele de arhitect obţinute având nivelul de master. (3) Începând cu anul universitar 2012-2013 (promoţia înmatriculată în anul I în anul universitar 2008/2009), înscrierea în anul V, specializarea „Arhitectură”, se face, la cerere, cu condiţia obţinerii de către student a tuturor celor 240 de credite aferente anilor de studii I-IV - discipline obligatorii şi opţionale prevăzute în planul de învăţământ. (4) Studenţii care nu au acumulat 240 de credite sunt declaraţi repetenţi şi se pot reînscrie (la cerere ) în anul IV. Art.41. Studenţii care nu au obţinut numărul de credite necesar promovării anului de studiu, respectiv 30 de credite de studiu transferabile sunt declaraţi repetenţi şi pot repeta, la cerere, anul de studii respectiv, cu plata taxelor de şcolarizare aferente. Art.42. Studentul care nu promovează anul I de studii este exmatriculat. Acesta se poate reinscrie în anul I doar dacă participă la o nouă admitere şi achită taxele aferente. Art.43. Examenele/ colocviile/ schiţele de schiţă/ proiectele de verificare restante din anul sau anii de studiu anteriori se pot susţine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea conducerii facultăţii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau în presesiuni special organizate pe parcursul anilor universitari următori, cu plata taxei stabilite de Consiliul de administraţie. Art.44. (1) Pentru studenţii ultimului an de studii situaţia şcolară se încheie la 30 iunie a anului respectiv. (2) Studentul care la încheierea anului terminal nu a promovat toate examenele este declarat repetent şi se poate reînscrie în anul universitar următor pentru definitivarea studiilor cu plata taxelor de şcolarizare aferente. Art.45. (1) Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăţii, studentul poate susţine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen de mărire a notei la una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în anul respectiv de studiu, cu plata taxei stabilite de Consiliul de Administraţie. (2) Examenul de mărire de notă se susţine la disciplinele din anul de studiu în care studentul este înscris. (3) În situaţia în care studentul dovedeşte o pregătire superioară, profesorul examinator consemnează, în catalogul disciplinei, nota mărită obţinută şi menţionează: mărire de notă. (4) La acordarea bursei de merit se ia în consideraţie prima notă de promovare obţinută şi nu cea mărită. 9

Art.46. (1) La Universitatea Spiru Haret, planurile de învăţământ sunt alcătuite conform sistemului de credite transferabile. (2) Creditele sunt o valoare numerică alocată unei discipline de studiu, care desemnează volumul de muncă al studentului - participarea la ore de curs, seminar, laborator, proiecte, studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii clinice etc. , suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective. Art.47. (1) Studentul obţine numărul de credite prevăzut la o disciplină prin promovarea examenului (nota minimă de promovare). (2) Creditele nu măsoară calitatea pregătirii studentului, aceasta fiind evidenţiată prin notele obţinute. Art.48. Numărul minim de credite, obligatoriu, pentru un an de studii, obţinut la disciplinele obligatorii şi opţionale, este de 60, la toate formele de învăţământ. Art.49. Sunt declaraţi absolvenţi şi se pot înscrie la examenul de licenţă numai studenţii care au promovat toate examenele din toţi anii de studiu, obţinând cele 180 de credite necesare, respectiv 240 la specializările cu durata de 4 ani şi 360 la cele de 6 ani. Art.50.(1) Practica de specialitate şi stagiul clinic sunt discipline obligatorii, care se creditează corespunzător volumului şi importanţei activităţilor practice şi se finalizează prin susţinerea unui colocviu, fiind apreciată cu note de la 1 la 10. (2) Nepromovarea colocviului conduce la refacerea integrală sau parţială a perioadei de practică/stagiu, în concordanţă cu prevederile Programei de practică şi, după caz, ale Regulamentului de organizare şi desfăşurare a practicii. (3) Creditele obţinute de student la colocviul de practică intră în condiţia de promovare a anului de studiu respectiv. Art.51.(1) Lucrările practice şi de laborator, prevăzute în planul de învăţământ, au regim de frecvenţă obligatorie. (2) Studentul care a absentat de la orele de lucrări practice/de laborator sau nu a obţinut calificativul minim necesar pentru promovare, nu se poate prezinta la examen la disciplina respectivă. (3) Studentul este obligat să recupereze integral orele de laborator şi să refacă lucrările practice, înainte de examen, conform unui program aprobat de titularul disciplinei. (4) Recuperarea orelor de laborator şi refacerea lucrărilor practice obligă studentul la plata unei taxe suplimentare stabilite de Consiliul de Administraţie. Art.52.(1) În ciclul universitar de licenţă, cu durata de 3 ani, în cursul unui an universitar, nu se pot efectua comasat, doi ani de studii într-un an universitar. (2) Prin excepţie, studenţii de la specializarea Drept pot efectua doi ani de studii într-un singur an universitar, respectiv anii II şi III, pe baza unei cereri şi cu aprobarea Consiliului facultăţii. (3) Condiţiile minimale pentru aprobarea unei asemenea cereri sunt: - studentul să fi promovat integral toate examenele şi colocviile din anul I de studii; 10

- studentul să fi obţinut în anul I de studii cel puţin media generală 9,50 (nouă şi 50%). - să nu depăşească procentul de 5% din numărul total al studenţilor din anii respectivi. (4) Conducerea facultăţii va stabili şi alte criterii suplimentare specifice, care vor fi aprobate de Consiliul facultăţii. (5) Cererea de şcolarizare a doi ani de studiu într-un an universitar se depune la secretariatul facultăţii până la începutul noului an. (6) Studentul care beneficiază de prevederile prezentului articol are obligaţia să achite taxele de şcolarizare pentru cei doi ani de studiu efectuaţi în acelaşi an universitar, conform contractului de studii şi să completeze cererile de înscriere. CAPITOLUL VI TRANSFERĂRI, ÎNTRERUPERI DE STUDII, RETRAGERI Art.53.(1)Transferul studenţilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii de învăţământ superior la Universitatea Spiru Haret, se face până la data începerii anului universitar, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenţii proprii, cu recunoaşterea perioadelor de studii efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenţă. (2)Transferul se aprobă de rectorul universităţi vizate. Art.54. (1) În cadrul Universităţii Spiru Haret, studenţii se pot transfera de la o facultate la alta, cu profiluri identice sau apropiate, de la o formă de învăţământ la alta în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. (2) Cererile de transfer se depun, până la data începerii anului universitar, la secretariatul facultăţii care urmează să primească studentul, se avizează de către decanul facultăţii de la care pleacă studentul şi se aprobă de către decanul facultăţii care îl primeşte. Art.55. (1) Conducerea facultăţii care primeşte studentul transferat stabileşte şi examenele de diferenţă, conform planului de învăţământ şi fişele disciplinelor, cel mai târziu până la data de 15 noiembrie. (2)Susţinerea examenelor de diferenţă nu este condiţionată de promovarea examenelor curente. Examenele de diferenţă se programează şi se susţin, cu plata taxei stabilite de Consiliul de administraţie. Art.56. (1) Activitatea profesională a studentului poate fi întreruptă în cazuri motivate, la cererea acestuia, fără a se considera repetenţie, cu aprobarea decanului facultăţii. (2) Situaţia şcolară a acestor studenţi se încheie cu menţiunea: întrerupere de studii. (3) Reînscrierea la studii se face în baza cererii de reluare, cu plata taxei de şcolarizare. 11

(4) Taxa de şcolarizare achitată pentru anul în care s-a produs întreruperea de studii nu se restituie şi nici nu se transferă pentru un an ulterior. (5) Studentul care nu şi-a achitat toate taxele dar a susţinut exemenele nu beneficiază de recunoaşterea acestora. Art.57.(1) Studenţii înmatriculaţi anterior , care din diverse motive nu au putut să-şi continue studiile, pot fi înmatriculaţi cu îndeplinirea obligaţiilor şcolare şi susţinerea examenelor de diferenţă, cu plata taxelor aferente, determinate de modificarea planurilor de învăţământ şi pot beneficia de recunoaşterea examenelor promovate, până în momentul întreruperii studiilor, conform Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). Art.58. Studentul care şi-a întrerupt studiile are obligaţia ca, după reluarea acestora, să susţină şi să promoveze eventualele examene de diferenţă şi să îndeplinească, în termenele stabilite de facultate, şi alte obligaţii ce-i revin potrivit planurilor de învăţământ în vigoare. Art.59. Criteriile de rambursare a taxelor de studii sunt stabilite prin Procedura: Colectarea şi rambursarea parţială a taxelor pentru programele de studii la învăţământ cu frecvenţă, astfel: a) în cazul solicitării anulării îmmatriculării în termen de 5 zile de la semnarea contractului anual de studii, dar înaintea începerii anului universitar, studentului i se va rambursa taxa de studiu plătită, din care se reţine procentul de 15% ce reprezintă cheltuieli administrative; b) în cazul solicitării anulării înmatriculării după începerea anului universitar, taxa de şcolarizare încasată nu se mai restituie. Art.60. Criteriile de rambursare a taxelor de studii sunt stabilite prin Procedura « Colectarea şi rambursarea parţială a taxelor pentru programele de studii la învăţământ cu frecvenţă redusă şi învăţământ la distanţă ». Art.61. Rambursarea taxelor de studii pentru studenţii înmatriculaţi la formele de învăţământ cu frecvenţă redusă sau la distanţă se face conform procedurilor din contractul de studii. CAPITOLUL VII EXAMENUL DE LICENŢĂ/DIPLOMĂ Art.62. Studiile la facultăţile Universităţii Spiru Haret se încheie cu examen de licenţă sau de diplomă, în conformitate cu prevederile legale. Art.63. Absolvenţii specializărilor acreditate şi ai celor cu profil similar autorizate, din cadrul Universităţii Spiru Haret, vor susţine examenul de finalizare a studiilor în cadrul facultăţilor Universităţii Spiru Haret, care au drept de organizare, în două sesiuni: de vară (iunie–august) şi de iarnă (februarie). Art.64.(1) Examenul de licenţă/diplomă se organizează pe baza Metodologiei aprobată de Senatul Universităţii. (2) Participarea la examenul de licenţă/diplomă este condiţionată de obţinerea Certificatului de competenţă lingvistică.

12

Art.65. (1) Media probelor examenului de licenţă/diplomă trebuie să fie de cel puţin 6 (şase) şi aceasta trebuie să rezulte ca medie aritmetică între cele două probe, calculată cu două zecimale, fără rotunjire. (2) Nota minimă de promovare a fiecarei probe este 5(cinci). Art.66. Tematica la proba Cunoştinţe generale şi de specialitate şi tematica lucrărilor de licenţă/diplomă/disertaţie se aduc, din timp, la cunoştinţa studenţilor, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea de a se pregăti. Art.67. Fiecărui absolvent de studii universitare de licenţă i se eliberează diploma de licenţă pe domeniul de studii, precum şi un supliment de diplomă al cărui conţinut este în conformitate cu normele europene şi în care se va menţiona specializarea/programul de studii, potrivit prevederilor legale în vigoare. Art.68. Absolvenţii care nu au promovat examenul de licenţă/diplomă primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de licenţă şi situaţia şcolară. Art.69. Rectorul poate anula, cu aprobarea Senatului universitar, un examen de licenţă/diplomă/disertaţie, un certificat sau o diplomă atunci când se dovedeşte că s-au obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie profesională universitară. Art.70.(1) Se interzice comercializarea lucrărilor de licenţă/ diplomă/ disertaţie de către studenţi sau cadre didactice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor. (2) Comercializarea lucrărilor de licenţă/diplomă/disertaţie de către cadrele didactice şi studenţi/absolvenţi atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală a acestora, după caz. (3) Îndrumătorii lucrărilor de licenţă/diplomă/disertaţie au obligaţia de a verifica originalitatea acestora şi răspund, solidar, împreună cu studenţii/ absolvenţii pentru cazuri de plagiat. (4) Cazurile privind actele de plagiat şi de comercializare a lucrărilor ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor vor fi dezbătute în consiliul facultăţii şi în Senatul universitar şi vor fi dispuse măsuri sancţionatorii ferme, în conformitate cu legislaţia în vigoare. CAPITOLUL VII DISPOZIŢII FINALE Art.71.(1) Situaţiile deosebite, neprevăzute în Regulament, care pot apărea pe parcursul unui an universitar, vor fi dezbătute şi soluţionate de către conducerile facultăţiilor şi a Universităţii, după caz, în concordanţă cu legislaţia în vigoare. (2) În eventualitatea apariţiei de noi reglementări acestea vor completa prezentul Regulament . Art.72. Prezentul Regulament a fost aprobat în şedinţa Senatului Universităţii Spiru Haret din 14.06.2012 şi intră în vigoare imediat. Art.73. Regulamentul va fi adus la cunoştinţa studenţilor şi comunităţii universitare prina afişarea la aviziere şi pe pagina web a Universităţii.

13