C2 - Scolioze

Tehnici de creştere a forţei şi rezistenţei musculare în deviaţiile axiale ale coloanei Scoliozele Dr. Suciu Oana

Scoliozele CLASIFICARE ETIOPATOGENICĂ:  Scolioză posturală  



Scolioza secundară 



curbură corectabilă complet în flexie, decubit sau prin suspendare clinic sau radiologic, fără anomalii structurale ale vertebrelor sau toracelui. scolioza de compensare a unui dezechilibru pricinuit coloanei vertebrale de către asimetria pelvisului osos, inegalitatea membrelor inferioare, anchiloze articulare în poziţii vicioase ale articulaţiei coxofemurale ,etc.

Scoliozele structurale    



persistenţa rotaţiei vertebrale şi a deformărilor costale la flexia anterioară a coloanei vertebrale. corijabile doar chirurgical. Radiologic, corpii vertebrali apar rotaţi spre convexitatea curburii, iar procesele spinoase, spre concavitate. După un timp modificări structurale ale vertebrelor (vertebre trapezoidale, oblice) sau vertebre modificate chiar la început (cuneiforme, hemivertebre). Se împart în:    

Idiopatice: infantile, juvenile, de adolescenţă, ale adultului Congenitale Neuromusculare Posttraumatice

ÎN FUNCŢIE DE VALORILE RADIOLOGICE ALE CURBURII   

Uşoare < 20-30º unghi Cobb Medii = 25-50º unghi Cobb Severe > 50º unghi Cobb

ÎN FUNCŢIE DE CARACTERISTICILE CLINICE  





GRADUL 0: spate normal (curburi fiziologice) GRADUL I: curbură mică, suplă, corectabilă în flexie anterioară a trunchiului GRADUL II: rotaţia vertebrelor curburii, care devine incomplet reductibilă în flexie şi la care se adaugă curburile compensatorii GRADUL III: curbura principală este ireductibilă, apar rotaţia şi ireductibilitatea parţială a curburilor compensatorii

DIN PUNCT DE VEDERE AL ECHILIBRULUI  

Echilibrată: fir de plumb occiput-şanţ interfesier Dezechilibrată: fir de plumb occiput-lateral de şanţ interfesier

După numărul curburilor:  

O sing curbură – scolioza în C Dublă curbură – scolioza în S

După orientarea curburii  

Sinistroconvexe Dextroconvexe

După localizare:  

Cervico-dorsale Toracice (dorsale): 



Toracolombare: 



Curbe minore, nu afect sever CV

Lombare: 



dau gibozitate mare, curbe compensatorii, afectare cardiovasculară

Nu dau diformitate mare

Dublă curbură: în “S”

Examinare 

Posterior:     



Nivelul umerilor, scapulelor Crestele iliace, mai ales când un membru inferior este mai scurt Plici subfesiere asimetrice Firul de Pb de la occiput la şanţul interfesier Gibozitate de partea convexă

Anterior     

Denivelare umeri (partea convexă e mai sus) Stern deviat Mamela de partea convexă e mai ridicată Partea convexă – hemitorace înfundat Partea concavă – hemitorace bombat

Tratament

 

Depistare precoce <30° - kinetoterapie



30°-50° - corset +recuperare



>50° intervenţie chirurgicală (13-15 ani ♀, 15-17 ani ♂± tratament

Tipuri de corsete

Tratament Obiectivele kinetoterapiei:  Ameliorarea poziţiei coloanei  Creşterea mobilităţii coloanei  Creşterea forţei musculare  Ameliorarea respiraţiei Partea concavă: muşchii=scurtaţi⇒ trebuie alungiţi Partea convexă: muşchii=alungiţi ⇒ trebuie scurtaţi

Ameliorarea posturii 

Posturare: 

Posturi fixe corectoare şi hipercorectoare:  



DL, pernă sub convexitate Corectare cifoze, hiperlordoze asociate

Exerciţii de corectare posturală:  

Poziţionări pentru corectarea curburilor, cu ruperea poziţiei şi repoziţionare corectoare Ex:     



ortostatism, braţ ridicat de partea concavit Patrupedie, ridicare mb super DD, DV înclinare laterală mb inf Genunchi, trunchi oblicizat Scaun, ridicare genunchi la piept de partea convexit

Corectarea cifozei, hiperlordozei asociate

Creşterea mobilităţii coloanei   

Mobilizarea generală duce la mişcări în zonele neafectate Se efectuează exerc din posturi care blochează segmentele de coloană Metoda Klapp Principii: coloana vertebrală este menţinută paralel cu solul, astfel se elimină acţiunea nefavorabilă a gravitaţiei putându-se mobiliza în acest fel mai uşor;  în poziţia partrupedă coloana vertebrală se poate decontractura semnificativ permiţând obţinerea mai uşor a înclinărilor laterale corectoare şi pe o amplitudine mai mare;  efectul corector al mişcării poate fi localizat la nivelul dorit al rahisului. Poziţii lordozante şi cifozante:  Poziţii lordozante: din genunchi, înclinare trunchi 



3 poziţii redresate:   

 

Hiperredresată- L4-L5 Redresată – L1-L2 (20 °) Semiredresată: T11-T12 (40°)

1 poziţie orizontală – T8-T10 (90°) 2 poziţii coborâte:  

Semicoborâtă: T6-T7 (100 °) Coborâtă: T3-T5 (115 °)



Poziţiile cifozante Klapp:  



  

5 poziţii Poziţii redresate mobilizează coloana dorsală iar cele coborâte coloana lombară

Pentru musculatura cervicală: poz cea mai bună coborâtă cu braţele înainte Pentru musculatura dorsală: orizontală cu mâinile la ceafă Pentru musculatura lombară: aceeaşi ca pt cervicală Mersul Klapp:  

Mers încrucişat: scolioza simplă Mers buestru (cămilei), cu braţ picior de aceeaşi parte: scolioza în “S”, de partea scoliozei lombare

Tehnica Cotrel  

Extensie-derotaţie-elongaţieflexie laterală În decubit ventral, MS întinse pe lâng urechi şi MI întinse complet 



Din genunchi: 





Fese pe taloane, trunchi aplecat înainte, braţe pe lângă urechi, mâini pe sol Înclinare laterală cu degetele păşind pe sol în direcţia scoliozei

Pt scolioze lombare, decubit ventral pe masă:  



Se întinde corpul, extindere membre, lordozare, se duce un MS în spate, spre şold, celălalt spre ureche

Măini pacient prind marginea mesei pt blocare torace FKT trage MI în direcţia scoliozei

Exerciţii târâre: 



Elongaţia Cotrel  





autotracţiune: pentru redresarea scoliozei DD, căpăstru cu tracţiune cervicală, o coardă peste un scripete, deasupra capului spre picioare, de care se fixează Întindere membre duce la întindere coloană, mobilizare stg, dr pentru corectare

Exerciţiile în spirală ale trunchiului

Tonifiere musculară   

Tonifierea musculaturii abdominale Tonifiere musculatura fesieră Tonifiere musculatură paravertebrală 

 



DV, ridicare cap, umeri, MS - tonifiere m dorsală superioară Ridicare MI – tonifiere musc lombară Ridicare membre ipsilaterale – tonifiere m unilaterală paravertebrală Din genunchi cu truchiul plecat se execută extensii

Reeducare respiratorie 

Reeducarea inspirulului   

 

Pentru expirul oral putem folosi tehnica numită “respiraţie cu buzele strânse”, cântatul Reeducarea respiraţiei costale 





Principiul reeducării respiraţiei costale este contrarea mişcării costale, ce poate fi realizată prin mai multe mijloace: fiziokinetoterapeut, săculeţi cu 8-12 kg, chingi, aparatură a face conştient pacientul asupra mişcării analitice a principalelor zone toracale: superioară, medie, inferioară.

Reeducarea respiraţiei diafragmatice. 

    



inspir pe o nară, cealaltă fiind presată cu degetul; inspiruri sacadate ca în “mirositul florilor"; inspiruri pe nas, cu bătăi ritmice ale aripioarelor nasului.

Respiraţia abdominală se învaţă la început din decubit dorsal (fenomenul este mai accentuat în această poziţie), apoi din şezând, iar în final din ortostatism şi mers. Tonifierea musculaturii abdominale jocul musculaturii abdominale în inspir (bombare) şi expir (sugere) jocul viscerelor asupra diafragmului (pat frenocinetic Maccagno) tonifierea transverşilor abdominali din patrupedie tonifierea diafragmului contra rezistenţă

Controlul şi coordonarea respiraţiei: