Schitul Roata Catunu

Schitul Roata C tunu - Monument arhitectonic de art medieval de Constantin St nescu | Februarie 17, 2008 BISERICA SADINA cum mai este cunoscut Schitul Roata Catunu cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este monument arhitectonic de arta medieval . Comuna Roata de Jos este a ezat în extremitatea de nord vest a jude ului Giurgiu, pe malul stâng al pârâului Dambovnic, fiind una dintre cele mai vechi i dinamice a ez ri. Prima men iune documentar , 5 august 1451, când Vladislav al II-lea Voievod, înt re te prin hrisov st pânirea lui Costea cu fii s i Manea i Radu peste ROTA (ROATA). Numele este legat de organizarea militar a rii, pentru c cuvântul slavon ROTA – cum este scris în hrisov – înseamn unitate de osta i c l ri (roata de c l re i) . Biserica aceasta este tot ce a mai ramas dintr-o m n stire de c lugari, infiin at în anul 1668, pe timpul domniei lui Radu Leon Voievod. Ctitorii ei sunt : Mo ul Serafim i bogatul negutator Iani Popa din Bucure ti, originar din Pogoniana (Epir) , inut în bu it sub st pânire turceasc – el g sise, ca i al i compatrio i ai s i, drumul c tre o ar bogat , unde ortodoxia era l sat în pace de Islam. Nicolae Iorga d ca dat a înfiin rii bisericii anul 1632. În jurul ei au fost odinioara chilii i acareturi care au disp rut. M n stirea a avut mo ii de la ctitori i de la al i donatori din Dr ghine ti, Cartojani i Gratia, precum i satul Sadina, unde se afla igania m n stirii. Când a început s decad din cauza neîngrijirii, nepo ii citorilor au închinat a ez mântul la m n stirea Stavropoleos din Bucure ti, în anul 1729, pentru motivul c arhimandritul Ioanichie, stare ul de acolo este din „patria noastr ”. Din momentul închin rii m n stirea de la Roata a devenit metoc la m n stirea Stavropoleos. C lug rii u parasit-o i aici nu mai era decât un c lug r, îns rcinat cu administrarea bunurilor. Într-adev r, c i Iani Popa, Ioanichie era din satul grecesc Ostan ia, eparhia Pogoniana, iar în 1733 m n stirea Stavropoleos (inclusiv schitul Roata) era închinat la m n stirea Gura din Pogoniana. Începând cu anii urm tori anului 1800 aici slujesc preo i de mir, ca popa Ivan Mosteanu, apoi fiul sau Zamfir, hirotonit la 8 februarie 1825. Biserica ridicat pe culmea unui deal, în margine de p dure, pe malul stâng al Dambovnicului, la jumatatea distan ei dintre Sadina i Roata Catunu, din locul ales domina întreaga a ezare. Ea are un plan triconc, precedat de un scurt pronaos, iar deasupra naosului se ridic sprinten o turla octogonal cu baza p trat . Forma ei ini iala se poate vedea pe o machet zugr vit în tabloul votiv al ctitorilor, pe care o in în mân Mo ul Serafim i Iani Popa.

Planul bisericii din Roata este de dimensiunile bolni ei de la Cozia (1542) . Un cutremur, probabil cel din 26 octombrie 1802 i-a d rîmat cupola. La repara ia f cut în 1807 cupola a fost înlocuit cu o calot din zid. O transformare mai serioas s-a facut în anul 1861, din ini iativa preotului Stancu Duhovnicul i cu ajutorul s tenilor. Cu aceast ocazie s-a f cut un nou acoperi din tabl ro ie i s-a ad ugat un advon în prelungirea pronaosului pentru a ob ine spa iu interior mai înc p tor. În jurul anului 1936 a fost nevoie de restaurare complet . Biserica fiind monument istoric, lucr rile s-au f cut sub supravegherea Comisiei Monumentelor Istorice, dup planurile arhitectului Emil Costescu. Cu aceast ocazie s-a inut seama de macheta de pe tabloul votiv i biserica a fost refacut dup modelul ei, cu scopul de a o aduce la forma ini ial . I s-a ref cut cupola central , s-a invelit cu tabl galvanizat i s-a sp lat pictura. Totu i, advonul i-a p strat din utilitate, îns ref cut din temelie i adaptat la construc ie. Construc ia este executat din cararmid ars , cu mortar foarte tare, caracteristic construc iilor vechi, netencuite. Planul este în form de cruce cu abside semicirculare în interior, iar în afar cu muchii. În interior are bol i concave de zid rie. Împ r irea este clasic : advon, pronaos, naos i altar. Tâmpla este de lemn, f r valoare artistic , lucrart în 1936. Edificiu mic, delimitat de ziduri, dispropor ionat de groase, înaltate în unele p r i cu u oare stâng cii de trasare, s-au adoptat solu ii simple, realizate cu rusticitate, dar f r cazn . Altarul este acoperit cu o semicalot f r decrosuri, continuat cu un semicilindru. Proscomidia larg i scund , s pat în grosimea zidului, are deasupra un arc lat în plin centru i luminat de o ferestruic , la est flancat de o mic ni , la sud ni a diaconiconului acoperit tot cu un asemenea arc lat. Naosul este desp r it de pronaos dup sistemul tradi ional printr-un zid plin, gros de aproape un metru, str b tut de o singura deschidere îngust , boltit în semicilindru. Deasupra naosului se înal o turla octogonala la exterior, circular la interior, sprijinit pe pandantivi. Turla se sprijina la nord i sud direct pe arcele de cap ale absidelor, la est pe arcul transversal care m rgine te boltirea altarului, iar la vest pe îngustul semicilindru care prelunge te lungimea naosului. Pronaosul este acoperit cu o calot cu pandantivi, sus inut de arce în consol lipite pe pere ii înc perii. Spa iul interior, cuprins ca un miez în coaja groasa a zidurilor este luminat de ferestre înguste cu glaful adânc. În altar în afar de fereastra minuscul din proscomidie se mai g se te o fereastr pe axul bisericii. Biserica privit dinspre miaz zi apare zvelt , înal at de turl . Monumentul se echilibreaza într-o perfect armonie ca un suport solid pentru o turl puternic . Pictura este cea original , a a cum s-a p strat sub tempera din 1861, care a fost executat de zugravul local Dimitrie Negoescu zis Dimitrie Zugravul, tempera ce a fost înl turat la restaurarea din 1936. Pictura a fost executat în fresc , în stil bizantin, de me terii zugravi Dumitru si R ducu, semna i mai jos la marginea scenei „Prezentarea la templu”. Se aseaman perfect cu pictura bisericii brâncovene ti de la Mogo oaia, zugr vit cu 20 de ani mai tarziu. Se observ lucratura celor doi me teri: unul mai stângaci lucreaz bol ile i scrie slavone te, cel lat foarte talentat lucreaz în p r ile de mai jos, zugr ve te artistic i scrie grece te. Cu toat suprafa a redus a pere ilor programul iconografic al bisericii este destul de bogat.

Pisania a I-a, în naos, pe peretele din vest: „S-a ridicat din temelie aceast vestit si preapl cut biseric în numele Adormirei Preacuratei St pânei noastre N sc toarei de Dumnezeu i pururi Fecioara Maria, cu cheltuiala mo ului Serafim, a cinstitilor si de bun neam boieri Iane Popa din Pogoniana, pentru sfânta i sufleteasca mântuire a lor, domnind credinciosul i luminatul domn Io Radu Leon Voievod… aceast preaplacut i dumnezeiasc biseric i s-a ispravit în (8?) iulie, în anul 7176 (1668)”. În acela i an, în hrisovul dat la 3 februarie pentru scutirea m n stirii de dajdii, Radu Leon Voievod îi d lui Iani Popa calificativul de „boierul domniei mele” iar mo ului Serafim de „nastavnic (ingrijitor) al sfântului loca ”. Pisania a II-a, la u a de la intrare în advon dup renovarea din 1861: „Aceasta sfânt biseric , fiind foarte veche acum s-au împreînoit i s-au înfrumuse at dup cum se vede prin sârguin a i cheltuiala preotului Stancu Duhovnicul care a zidit acest advon din nou i cu ajutorul dumnealor Oana, Dobre, Mihalcea, Matei, Ioan, Ion, Voica leat 1861”. În ceea ce priveste arta bisericeasc din veacul al XVII–lea biserica Roata C tunu – parohia Sadina este reprezentativ pentru monumentele medievale de art i cult i ar trebuii s se bucure de aten ia cuvenit din partea oamenilor de cultur i a speciali tilor în domeniu, mai ales c în jude ul Giurgiu sunt pu ine asemenea monumente. Cutremurul din 4 martie 1977 a avariat turla care s-a retezat i deplasat în plan orizontal sub cupola pe care la interior este picat icoana lui Iisus Hristos Pantocrator, avînd un grad ridicat de risc seismic. Un nou seism ar putea pr bu i turla, ceea ce ar provoca stric ciuni ireparabile. Pictura s-a deteriorat de fum i de condens. Biserica Sadina are nevoie urgent de restaurare. Este ignorat probabil nefiind ctitorie domneasca i nici a vreunui boier de vaz . Bibliografie: Bisericile din comuna Roata de Jos, Autori: Constantin St nescu - Gheorghe Marinic , Editura Printeuro Ploie ti, 2003. ROATA str veche a ezare din ara Vlahilor Monografie, Autori: Constantin St nescu, Marin St nescu, Ion St nescu -cordonator Gheorghe Marinic , Edi ia lll-a, Editura Printeuro Ploie ti, 2007. Topice: Descrieri | Edit |