Niciodata N-am Fost Prieten Cu Puterea-a.losonczy

Niciodat n-am fost prieten cu puterea! de admin | 22 Septembrie 2008 Discu ii cu preotul reformat pensionar Nagy Géza.

s fi i preot?

- Dumneavoastr de unde proveni i i de ce a i ales

- Întrebare dificil . Am fost elev în Cluj, teologia am terminato tot acolo, i p rin i mei se odihnesc în cimitirul Házsongárd din Cluj. De fapt m-am n scut la Murge ti (Nyárádszentbenedek), unde tat l meu era preot reformat, acolo am i copil rit pân la vârsta de apte ani. - Deci a i c lcat pe urmele lui… - Nu este chiar a a de simpu. Alegerea carierei din partea mea a fost un sacrificiu din recuno tin . Am fost doi fra i. i fratele mai mare i eu am avut necazuri. Fratele meu suferea de un cancer incurabil. Eu la vârsta de dou zeci de ani am ajuns în închisoare unde am stat trei ani i dou luni în condi ii foarte grele. Tata a fost profesor de teologie la Cluj i a primit un semn de la Domnul c î i va pierde unul din copii. Fratele meu, dup cea de a cincea opera ie, la vârsta de 28 de ani a murit la Debre in. Eu pe 13 februarie 1953 m-am eliberat din închisoare. Am sim it atunci c , din recuno tin fa de Dumnezeu i p rin i, trebuie s m prezint la teologie. Înainte de a fi arestat eram student la pedagogie-psihologie. La închisoare am fost mutilat atât fizic cât i psihic. - Ce p cate a i avut la douz ce de ani? - Nu toat lumea tie c în Ardeal chiar i înainte 1956 au existat organiz ri aticomuniste i represalii comuniste. În perioada 1949-1950 am devenit membru într-o organiza ie anticomunist de tineret, unde numai doi eram studen i. Ceilal i erau muncitori i rani. Securitatea a f cut din ân ar arm sar. În octombrie 1949 am intrat în leg tur cu organiza ia, iar în Decembrie eram deja arestat. Când prin bun voin a CNSAS mi-am putut consulta dosarul, am realizat c totul a fost defapt o provocare a poli iei politice. Principalul provocator a fost un individ pe nume Leitz György, care a tr it în Cluj i a murit în 1993. El însu i a scris c a fost provocator înc din 1946, dar poate c totu i a

încercat s -i salveze pe cei care îi ademenea, deoarece în final el a primit cea mai mare pedeaps , 20 i mai apoi 15 de deten ie. - Câ i tineri au fost aresta i pe motiv c s-au organizat? - aptesprezece. Doisprezece dintre noi au fost condamna i. Pe mine m-au condamnat la mai mult de apte ani, dar am efectuat, dup cum am mai spus, numai 3 ani i 2 luni. În leg tur cu asta pot s spun c în urm cu patru ani am editat o carte la Editura Polis, cu titlul “Ha túlélted, hallgass!” (Dac ai supravie uit, taci!). În carte este vorba despre cum a fost reeducarea prin tortur de la Pite ti i Gherla. Maghiari tiu pu ine despre a cest fenomen. În spa iu i timp metoda a fost folosit numai în România i între anii 19501951, cu scopul de a reeduca intelectualii, elevii i studen ii s devin solda i ai partidului comunist. Autori români au scris 35 de c r i despre acest fenomen, de exemplu Virgil Ierunca are o carte ce a fost tradus i în limba maghiar . În limba maghiar numai eu am scris despre asta. A fost un lucru însp imât tor. De inu i au fost tortura i cu de inu i, care anulându-se spiritual au devenit din tortura i, tor ionari. Slav Domnului pu ini tineri maghiari au experimentat metoda, din grupul amintit numai patru. Eu am suferit acest experiment în închisoarea din Pite ti. Unii autori români sus in c metoda a fost inventat de sovietici sau de scriitorul rus Makarenko, dar nu este adev rat. Dup aceea au încercat s demonstreze c comunistii evrei unguri au pus la cale totul. Este adev rat c cel ce a supervizat întregul sistem era un colonel din Oradea pe nume Czeller Lajos. Procesul a fost în final stopat chiar de c tre autorit i. Mai târziu totul a fost pus în seama G rzii de Fier, care prin aceast metod încerca s î i înt reasc rândurile. Declara ii absurde au urmat una dup alta. Conduc torii reeduc rii au fost judeca i i în decembrie 1954, la Jilava, 17 din ei au fost executa i. Czeller Lajos s-a împu cat în cap cu pu in înainte. - Deci dup eliberarea din închisoare v-a i prezentat la teologie? - Exact. A fi preot mi-a devenit crez. La început pentru un an i jum tate am fost preot auxiliar la Cluj dup care am ajuns la Icland (Ikland) i C lu eri (Székelykál). Am g sit condi ii mizere i suflete demoralizate. Parohia nu era locuibil . Diavolu a încercat de toate ca s m abat de la voca ia mea. Dar pân la urm am ajus s iubesc Icalndul. Dup un an i jum tate, în vara lui 1959 am ajuns la Dumbr viaora (Sáromberke), prin concurs, am participat 19 candida i i procesul de selec ie a durat un an i jum tate. - Timp de patruzeci de ani a i slujit la Dumbr vioara. Cum sunt oameni din Dumbr vioara? - Sunt oamnei buni, dar nu umbl foarte des la biseric . Î i respect foarte mult pastorul, e drept c în ultimi o sut de ani au avut preo i deosebi i, adev ra i p stori. În acela i timp oameni de acolo sunt foarte mândri, se sup r repede. Eu am considerat c principalul meu obiectiv este s continui munca predecesorului meu. Nu vroiam s schimb lumea. Pentru rela ia dintre noi este definitoriu, urm torul exemplu. Deja eram preot de dou zeci i cinci la Dumbr vioara, când în 1979 am fost ales al doilea preot la Biserica din Calea

M n turului din Cluj, ceea ce nu înseamn preot auxiliar, ci c parohiile mari au doi preo i. Autorit ile de stat i cele biserice ti nu mi-au permis s ocup acel post. Am documente edificatoare în acest sens. Sigur au fost împotriv , Nagy Gyula - episcopul de atunci, Székely Károly - consilier la protopopiat, Tankó Árpád - inspector ef la culte în jude ul Mure i Hoin rescu - inspector ef la culte la jude ul Cluj. Când au aflat, cei din Dumbr vioara au întrebat: care sunt motivele? Nu m simt bine aici? Le-am explicat c eu m consider clujean i a dori s m întorc acas i c mama mea v duv tr ie te tot acolo. Au în eles motivul i l-au acceptat. Iar dup aceea când nu am mai plecat, nu s-au sup rat i nu au mai adus vorba niciodat . - În interdic ia de a sluji la Cluj, a contat i faptul c a i fost la închisoare? - Nu, acelea s-au întâmplat în cu totul alte timpuri. Motivele trebuie c utate, probabil, în criticile pe care le aduceam în leg tur cu problemele biserici i a ve ii satului, eu întotdeauna a fost de partea adev rului. P rerile opuse erau cosiderate comportament du m nos. Niciodat nu am fost prieten cu puterea. Din acest motiv nu eram considerat un preot “loial”. Nici “poli ia bisericeasc ”, nici Securitatea nu m-au privit cu buni. elul lor, nu era ca preotul s “construiasc ”. Îmi pl cea foarte mult s lucrez cu copii. Nici acesta nu era pe placul inspecorului ef de la culte Tankó Árpád, care era un dur al partidului. - Probabil din acela i motiv, unii nu s-au bucurat, c a i avut grija de cavoul familiei Teleki. Câ i din membri familiei Teleki sunt înmormânta i acolo, i în ce stare se afl monumentul? - Dumbr vioara are trei monumente: Castelul Teleki, Biserica Reformat i Cavoul familiei Teleki, care de afltfel nu se afl în proprietatea biserici. Când am ajuns acolo, cavoul era o ruin , acoperi ul era pr bu it. Mormintele au fost r scolite de mai multe ori de “c ut torii de comori”. În cavou sunt înmormînta i 16 membri ai familiei Teleki, cel mai faimos este contele Teleki Sámuel, fostul cnacelar care a murit în 1822, respectiv nepotul s u contele Teleki Samu, exploratorul Africii, înmormântat în 1916. Atât am tot trimis cereri c tre a a numita Direc ie a Protej rii Monumentelor, pân când pe banii statului cavoul a fost practic reconstruit. A costa foarte mult, 65 de mii de lei în 1963. Au f cut treab bun . Acoperi ul de indril dup ani s-a pr bu it din nou, vr biile s-au cuib rit cu sutele în cl dire, iar excrementele nu sunt tocmai benefice pentru pietrele de mormânt din calcar. Prin anii optzeci inginerul chimist Fülöp Géza, m-a îndrumat c tre IFET-ul din Gheorgheni, unde directorul mi-a dat o mul ime de indril pentru bani pu ini, s repar m din nou acoperi ul. Dar de atunci s-a deteriorat din nou. Dup p rerea mea, ar fi timpul s se acopere cu igl , acest monument deosebit. *** Nagy Géza S-a n scut pe 13 decembrie 1929, la Murge ti (Nyárádszentbenedek). Tat l lui Nagy András, a fost profesor de teologie reformat . Géza, între ani 1950 - 1953, a stat în

închisoare ca de inut politic. În 1956 a absolvit Institutul Teologic Protestant din Cluj, dup care a slujit tot acolo ca preot auxiliar. Dup aceia a fost preot în jude ul Mure la Icland timp de un an i jum tate, iar mai târziu timp de 41 de ani pân la retragerea la pensie a fost preot la Dumbr vioara tot în jude ul Mure . Momentan tr ie te la Târgu Mure . În 2004 la Editura Polis i-a ap rut o carte cu titlul “Ha túlélted, hallgass!” (Dac ai supravie uit, taci!). Autor: Máthé Éva surs : Revista Krónika, www.kronika.ro/nd.php?name=Sh&what=24039 traducere de Losonczy Alexandru