Solurile Factori climatici Fauna Flora Importanta Impactul omului asupra mediului geografic ecuatorial Cascada Angel Realizatori
Solurile ecuatoriale sunt diverse, de la soluri vulcanice la nisipuri, deşi jumatate din totalul zonei ecuatoriale este compusă din soluri roşii. Clima caldă şi precipitaţiile bogate în zonele ecuatoriale umede duce la o puternică acţiune a climei asupra solulilor.
Factori climatici Umezeala este factorul principal care influenţeazǎ distribuţia pǎdurilor ecuatoriale. Precipitaţiile anuale sunt în medie între 1500 4000 mm, şi temperatura medie este între 25 - 35° C.
Pădurile ecuatoriale sunt cele mai diverse ecosisteme de pe Pământ datorită numărului de specii de animale. Majoritatea sunt insecte, dar sunt şi multe vertebrate. O regiune mare de pădure, cum ar fi bazinul Amazonian, poate avea mai mult de zece milioane de specii, deşi multe dintre acestea nu au fost înregistrate ştiinţific. În contrast cu pădurile temperate, majoritatea animalelor din pădurea ecuatorială se află în arbori. Chiar şi unele vertebrate masive, cum ar fi urangutanul, a evoluat astfel încât să-şi petreacă majoritatea vieţii în copaci. Marea diversitate a mutor grupuri de animale, cum ar fi păsările, poate fi explicată în mare parte prin faptul că multe combinaţii unice de specii tind să ocupe straturi diferite ale pădurii.
Maimute Colobus Rosii
Maimute Colobus alb cu negru
Dendrobates tinctorius
Okapi
Cimpanzeu
Lenes
Anaconda
Aye-Aye
Kobi Uguandez
Broasca testoasa galbena de rau
Pelicani roz
Fluture Vivarium
Malachite Kingfisher
Flora în pădurile ecuatoriale este dominată de angiosperme sau plantele cu flori. Majoritatea speciilor sunt lemnoase. Într-un hectar de pădure ecuatorială matură se găsesc de la 80 la 200 de specii lemnoase. Datorită naturii predominant lemnoase a pădurii speciilor le ia mult timp să înflorească. Multe specii ating maturitatea în 30 sau mai mulţi ani.
Guzmania
Azorele
Croton
Ficus macrophylla
Papaya
Barnadesia spinosa
Befaria resinosa
Bleeding Heart
Geranium
Gloxina
Iarba Pampas
Iarba Puna
Inirida
Limba vacutei
Lupine
Begonia
Coca
Poinsettia
Sabana
Urechea pisicii
Importanta Acum este acceptat de oamenii de ştiinţă, că pădurile ecuatoriale sunt de o valoare mai mare ca resurse susţinute pe o mare perioadă de timp când sunt lăsate intacte decât când sunt convertite la păşuni sau la alte habitate simplificate. Pădurile ecuatoriale au construit cea mai mare biomasă de pe Pământ, şi au făcut asta aproape independent de condiţiile solului prin evoluarea reciclării substanţelor hrănitoare. Pădurile ecuatoriale administrate pot astfel să furnizeze cantităţi uriaşe de lemn valoros şi să stabilizeze clima locală.
Sunt un mare număr de factori naturali şi introduşi de oameni care afectează pădurile ecuatoriale. Ciclonii, focurile forestiere, bolile, alunecările de teren, şi alţi factori naturali au acum o influenţă minimă în comparaţie cu defrişările, cum ar fi cele cauzate de prelucrarea lemnului, construirea de drumuri, minărit, obţinerea păşunulor şi a recoltelor. Societăţile tradiţionale au practicat cultivările “taie-şi-arde” unde au fost defrişate mici zone pentru a cultiva plante. Când mineralele din sol s-au consumat după doi sau trei ani, terenul a fost abandonat şi altul a fost defrişat. Zonele defrişate sunt atât de mari încât ar trebui sute de ani de recuperare naturală pentru a reface vegetaţia originală.
Pierderea biodiversităţii, şi încălzirea globală devin subiecte de dezbatere globale care se învârt în jurul distrugerii pădurilor. Este clar, totuşi, dispariţia speciilor este de departe cea mai importantă grijă. Se ştie încă atât de puţin despre diversitatea şi ecologia pădurii ecuatoriale încât distrugerile în masă pot avea loc datorită activităţilor umane înainte ca să se poată facă ceva pentru a înţelege consecinţele, şi cel mai important, de a le preveni. Din fericire, un număr de organizaţii naţionale şi internaţionale au fost înfiinţate din 1970 pentru a se ocupa în special cu schimbarea şi conservarea pădurilor. S-au găsit numeroase alternative economice prin defrişarea în masă. Aceasta va fi principala provocare pentru păstrarea unei părţi importante din pădurea ecuatorială în noul mileniu.
Un loc salbatic, de o frumusete rara, Cascada Angel este mai putin faimoasa decat alte cascade ale lumii. Totusi, este cea mai inalta de pe glob, cu o cadere de apa de aproape un kilometru, din varful unui munte abrupt si stancos. Cascada Angel sau Salto Angel, se afla in parcul national Canaima, o padure ecuatoriala din sud-estul Venezuelei, chiar la sud de raul Orinoco.
Ioana Dabija Andreea Asavei