Fata Cu Ochii De Aur Cap6 P2

Capitolul 6:Tristete Mama s-a napustit asupra ei. Am auzit cum dintii ii perforau pielea si am simtit mirosul intepator al sangelui. Apoi, a lasat-o pe Claire si a iesit atat de repede din camera, inca nici nu am apucat sa o vad. Numaram secundele. Se auzea ticaitul unui ceas in camera si inimile lui Jacob si Quil, insa nimic altceva. Am mai asteptat. Liniste. Pana la urma, m-am apropiat de Claire. In aer inca se mai simtea mirosul sangelui.Un firisor ii curgea pe gat. I-am atins obrazul. Era rece. Mana. La fel. Si nici o alta inima batand. "Haide,Claire,haide!" imi spuneam in gand. Lacrimile au inceput sa imi curga iarasi pe obraji. Ma uitam la ea. Parea ca doarme cel mai dulce somn. Un somn vesnic. Am facut cativa pasi inapoi. Quil s-a apropiat de pat, iar Jacob a venit si m-a luat in brate. Mi-am lasat capul pe umarul lui, patandu-i tricoul de lacrimi. -A murit, nu-i asa?am intrebat incet. Atunci Quil s-a prabusit. Dupa ce si-a revenit, am parasit camera. Jacob m-a urmat. -Lasa-ma putin singura, te rog. Stai langa Quil.Are nevoie de tine. Mi-am sters lacrimile si am pornit spre plaja. Acolo am gasit-o pe mama. Statea pe nisip, cu capul in maini.Am imbratisat-o si am ramas mult timp asa. Daca ar fi putut sa planga, ar fi plans si ea, cu siguranta. In cele din urma, se uita la mine. -A murit, i-am spus. M-a imbratisat din nou. -Poate, daca m-as fi grabit.... -Mama! am spus aproape rastit. Ai facut deja prea multe! Si...imi pare rau...ca am insistat...e mai bine.... -Ca s-a intamplat asa, continua ea in locul meu, pentru ca eu nu puteam sa rostesc cuvintele. Mi-am pus capul pe picioarele ei si m-a mangaiat pe par. Am stat asa minute, ore in sir, fara sa spunem nimic. Nu stiam ce se intampla in casa, nu vroiam sa stiu nimic. Eram atat de obosita si de trista. Daca imi mai permiteam sa imi doresc ceva in momentele alea, imi doream sa merg acasa. Am vazut-o pe Emily venind spre noi.Ne-am ridicat de pe nisip. -Bella....Renesmee.... -Cum se simte Quil?am intrebat. -Pai,el...nu se stie ce va fi cu el. Pana acum, nu s-a intamplat ca sufletul pereche al cuiva sa... A tacut. Stiam ca nu poate rosti cuvantul. Emily era foarte apropiata de Claire. Numai cand ma gandeam, simteam parca o durere in inima si cum lacrimile incep iarasi sa imi curga. Am tras aer adanc in piept, ca sa nu incep sa plang. -Unde e Jacob?intreba mama.Mergem acasa. -Bella, te rog, mai stati macar o zi. Quil are nevoie de Jacob. -Quil are toti prietenii langa el. Si daca Jacob vrea intr-adevar sa ramana, nu il opreste nimic. Insa noi mergem acasa. Era suparata pe Quil pentru ceea ce ii facuse. El probabil nu stia-sau poate nu ii pasa- ca era pe cale sa ne condamne pe toti. Caci daca am scapat o data de Volturi, a fost o minune. Si, de regula, minunile se intampla doar o singura data. Am pornit spre casa. Jake era in sufragerie.Avea o mana pe umarul lui Billy. -Plecati, nu-i asa?intreba cel din urma.