Dd Epi C Stud .pdf

Epi

Curs

AB

1

Bibliografie
A. Ivan (sub red.) - Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
I. S. Bocsan, A. Radulescu, I. Brumboiu, O. Suteu, A. Achimas – Epidemiologie practica pentru medicii de familie, Ed. Medicala Universitara I. Hatieganu ClujNapoca, 1999;
David Heymann, Manual de Management al bolilor transmisibile (Control of Communicable Diseases Manual), editia 19, Ed. Amaltea, Bucuresti 2012
M. Burlea (sub red.) – Recomandari de vaccinare in pediatrie, Ed. Medicala Amaltea, 2012
D. Pitigoi, C. Ciufecu – Ghid de vaccinari pentru medicii de familie, Ed. National, 2007.
Caplan Dana Magdalena, Valentina Florea, Constantin CiufecuImunoprofilaxie-Imunoterapie - Ghid Practic, Ed. Ex Ponto, ConstanŃa, 2001
I. Brumboiu, I. S. Bocsan – Vaccinuri si vaccinari in practica medicala, Ed. Medicala Universitara I. Hatieganu Cluj-Napoca, 2005
D. Buiuc, M. Negut – Tratat de microbiologie clinica, editia 3-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 2009. 2

Control of Communicable Diseases Manual, 20th Edition, 2014 Edited by David L. Heymann, MD; Publisher: APHA Press

http://www.cdc.gov/osels/scientific_edu/SS1978/SS1978.pdf Principles of Epidemiology in Public Health Practice, Third Edition An Introduction to Applied Epidemiology and Biostatistics, 2011

http://www.eurosurveillance.org/ Europe’s journal on infectious disease epidemiology, prevention and control

http://www.cdc.gov/mmwr/ Morbidity and Mortality Weekly Report (MMWR)

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed PubMed (Medline) 3

• Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Atlanta, USA - www.cdc.gov

• European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) Stockholm, Sweden - www.ecdc.europa.eu

• World Health Organization (WHO), Geneva (Copenhaga – biroul pentru Europa) - www.who.int

• Institutul National de Sanatate Publica, Bucuresti - www.insp.gov.ro

= Centrul National pentru Supravegherea si Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT)

4

• Institutul National de Cercetare Cantacuzino –www.cantacuzino.ro

• Institutul National de Boli nfectioase Prof dr Matei Bals –www.mateibals.ro

• Ministerul Sanatatii –www.ms.ro

5

Definirea noŃiunii de sănătate • individuala • factori condiŃionali • sanatate publica / comunitară • functii ale sanatatii publice Prevenirea imbolnavirilor • niveluri de preventie

6

“Sanatatea este starea de bine complet din punct de vedere fizic, fizic, mental si social, nu numai absenta bolii sau infirmitatii” infirmitatii” (Organizatia Mondialå a Sånåtåtii, 1948)

psihologic

Termeni pozitivi

biologic

>

Termeni negativi

• persoana este sanatoasa in masura in care este capabila sa activeze  fizic  psihic  social • fara suportul sistemului de asistenta a sanatatii 7

Determinantii Sanatatii

Politici si Interventii

Comportament Mediul Fizic

PERSOANA

Mediul Social

Biologie

Acces la Ingrijiri de Sanatate de Calitate

8

Sanatatea publica Eforturi organizate de societate

proteja

promova restaura

sanatatea populatiei

Maintenance Collective

Improvement

Social

of the health

actions

of all the people

Sciences Skills Beliefs 10/21/2015

JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001

9

Valorile sociale se schimba

Tehnologia se schimba

Activitatile sanatatii publice se schimba

Tintele raman aceleasi: a reduce morbiditatea, mortalitatea prematura, discomfortul si handicapul produs de boala in populatie 10/21/2015

JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001

10

Sanatatea comunitara

Decizii si actiuni la nivel • guvernamental • organizational • individual

Sanatatea publica

Efortul societatii de • a promova • a mentine • a imbunatati sanatatea populatiei

11

Ingrijirea medicala este vitala pentru fiecare din noi

uneori

dar sanatatea publica este vitala pentru fiecare din noi tot timpul. 12

Trei Functii Centrale Ale Sanatatii Publice • Evaluarea si monitorizarea sanatatii  comunitatilor si populatiilor la risc  pentru a identifica probleme si prioritati de sanatate • Formularea politicilor publice  proiectate sa solutioneze probleme si prioritati de sanatate  la nivel local si national • Asigurarea ca toate populatiile au acces la ingrijiri  corespunzatoare si cost-efective  incluzand  promovarea sanatatii  servicii de prevenire a bolilor  evaluarea efectivitatii acelor ingrijiri

13

10/21/2015

14

Prevenirea îmbolnăvirilor

continut

istoria naturala a bolilor respective

strategie aplicare

individ

• în perioada de sănătate • în momentul expunerii la factori cauzali

Masuri fata de populatie

• după expunere 15

Prevenirea îmbolnăvirilor

• eradicarea Actiuni care urmaresc

• eliminare

impactului

• minimalizarea

• incetinirea

bolii sau incapacitatii progresului

JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001

16

NIVELURI DE PREVENTIE

Preventia primordiala

Preventia primara

Preventia secundara

Preventia tertiara JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001

17

Patru etape ale preventiei

preventia primordială • previne  apariŃia şi  consolidarea

actiuni si masuri care inhiba aparitia si stabilirea conditiilor de mediu, economice, sociale si comportamentale precum si modele culturale de viata etc. cunoscute ca cresc riscul bolii JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001

• unor factori  etiologici sau  de risc

• inexistenŃi anterior

Este sarcina • politicii de sanatate publica • promovarii sanatatii 18

Patru etape ale preventiei

preventia primară • păstrarea sănătăŃii prin  preîntâmpinarea expunerii • la un factor  etiologic sau  de risc • existent în comunitate.

eforturi • personale • comunitare

• urmăreşte scăderea incidenŃei cazurilor imbunatatirea statusului nutritional, imunizarea impotriva bolilor transmisibile si eliminarea riscurilor din mediu cum ar fi furnizarea de apa potabila contaminata

Este sarcina • sanatatii publice

JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001

19

preventia secundară • depistarea precoce a abaterilor de la starea de sănătate • a persoanelor

expuse deja la factori  etiologici sau  de risc “screening si counseling” • urmăreşte scăderea prevalentei

 bolii  incapacităŃii temporare

• interventie prompta terapeutica curativa prin scurtarea duratei

Este sarcina • medicinei preventive.

20 JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001

preventia terŃiară • ameliorarea suferinŃei • incetinirea cursului natural al unor boli progresive

• prin tratament  paleativ  simptomatic  recuperator

• prevenirea sau intarzierea multor complicatii asociate cu boli cronice • recuperarea capacităŃilor funcŃionale

Se adresează

• bolnavilor  în perioada de stare  mai ales cronici • sechelarilor

urmareste limitarea incapacitatii si complicatiilor

Este sarcina • reabilitarii 21

JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001

PREVENTIA TERTIARA

≠

Preventia primordiala Preventia primara Preventia secundara

tratament

DSP

clinicieni 22

PREVENTIA POATE PREZENTA DOUA ABORDARI Abordare bazata pe populatie



Masura de preventie se aplica intregii populatii – • • • •



Masura de preventie se aplica unui grup la risc – E.g. • screeningul colesterolului la copii
se limiteaza la cei care provin din familii cu risc crescut • screeningul gravidelor pentru infectia cu HIV

E.g. dieta pentru prevenirea CIC sfaturi impotriva fumatului evitarea partenerilor multiplii sex protejat

Necostisitoare  Neinvaziva  Implica sanatatea publica 

Abordare bazata pe grupuri la risc

Costisitoare  Mai invaziva / incomoda  Necesita actiune clinica pentru a identifica grupul tinta 

Idealul este o combinatie a celor doua abordari. 23

EPIDEMIOLOGIA este stiinta care formeaza baza pentru actiunea de sanatate publica si uneste profesiunile de snatate publica.

24


Epidemiologia • istoric • definiŃie • scopuri si obiective
Metoda epidemiologică şi metoda clinică • raŃionamentul epidemiologic
Secventele metodei epidemiologice
Bazele epidemiologiei practice

25

EPIDEMIOLOGIA Epi • deasupra • peste

Demos • popor • grup

Logos • vorbire • stiinta

Stiinta care studiaza procese la nivel populational (colectivitate, comunitate). 26

Scurt istoric Biblie Egipt – epidemie de Anthrax Carnea de porc interzisa – Trichineloza Leprosul “impur” izolat inafara comunitatii

Talmud – Diphteria Scrieri Chinezesti – cazuri de gonoree
Grecia Hipocrate a scris o lucrare “Despre aer, ape, locuri” ~ anul 400 IC. • prezinta o descriere a simptomelor pacientilor dar si • observatii legate de sezonalitate • de conditiile de trai ale pacientilor  dieta  ingestia de lichide  miscare Epidemiology and biostatistics secrets, R. Nordness (JLKane)

27

Scurt istoric
Romani Epidemie de antrax (Virgiliu) Prima pandemie de pesta 541 – 544 AD - inceputa in Pelusium, Egipt, - raspandita spre Orientul Mijlociu si Bazinul Mediteranian - ½ din populatia Imperiului Roman a murit, inclusiv imparatul Justinian


Europa Secolul XIV : a doua pandemie de pesta (Moartea Neagra)  a inceput in Sicilia in 1347 si s-a terminat in 1351  aproape o treime din populatia Europei a murit  in timpul pestei bubonice a fost scris “Decameronul” Boccacio 1348 Secolul XVII : epidemie de antrax – 60.000 decese Secolul XIX : Pasteur, Koch, Yersin, Calmette, Ramon, Behring Epidemiology and biostatistics secrets, R. Nordness (JLKane)

28

Scurt istoric
Orient - secolul XIX • A treia pandemie de pesta a inceput in 1855 in provincia Yunnan din China si s-a raspandit in restul lumii - a afectat in special India si China - numai in India au murit 12.5 milioande de persoane

• Epidemie de holera extinsa din China si Japonia in Persia-Rusia-zona Mediteraneana-Europa-Irlanda-SUA si Canada (1817-1829, prima pandemie de holera)

Epidemiology and biostatistics secrets, R. Nordness (JLKane)

29

Scurt istoric
Anglia • Marea epidemie de Pesta – 7.000 decese in doua luni  Daniel Defoe “A journal of the plague year” (1665) • John Graunt a inceput la 1620 colectarea si anliza unor date  demografice, de morbiditate si mortalitate  “Weekly Bills of Mortality”  aratand valoarea unui sistem de supraveghere al bolilor • James Lind 1747 a efectuat un experiment randomizat controlat pentru a stabili cauza scorbutului • Edward Jenner – prima vaccinare (antivariolica 1796) • Josef Lister – asepsie si antisepsie (fenol – 1865) • John Snow – epidemie de holera, investigatia epidemiologica

Epidemiology and biostatistics secrets, R. Nordness (JLKane)

30

31

32

EPIDEMIOLOGIA DEFINITII Stiinta care se ocupa cu manifestarile extensive ale bolilor contagioase (Ch. Dopter, 1925).

Stiinta manifestarilor de masa ale bolilor infectioase sau a istoriei naturale a acestora (W.H. Frost, 1927).

Stiinta care studiaza din punct de vedere cantitativ distributia si frecventa determinantilor problemelor de sanatate si boala intr-o populatie (Mac Mahon, 1960).

Stiinta medicala care se ocupa cu studiul frecventei si repartitiei bolilor, atat transmisibile cat si netransmisibile, cu decesele si invaliditatile determinate in grupuri populationale umane, ca si cu factorii care influenteaza aparitia bolilor si tendintele de morbiditate in colectivitati (OMS, Bruxelles, 1967). 33

EPIDEMOLOGIA

aplicarea rezultatelor in controlul problemelor de sanatate publica

• distributiei si • determinantilor

Studiul

• starilor sau • evenimentelor legate de sanatate

JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001

in populatii specificate

34

EPIDEMIOLOGIA Stiinta care se ocupa cu studiul distributiei si determinantilor starilor legate de sanatate sau al evenimentelor legate de sanatate in populatii specificate si aplicarea rezultatelor acestui studiu in controlul problemelor de sanatate publica. (J. Last, 1988)

Studiul include ● Observatie

• Supraveghere • Testarea ipotezelor • Cercetare analitica • Experimente

Distributie se refera la analiza in functie de: • timp • loc • persoana

caracter descriptiv



model 35

Determinanti sunt toti factorii care influenteaza sanatatea: • fizici • biologici • sociali • culturali • comportamentali

caracter analitic

Stari legate de sanatate si evenimente legate de sanatate includ: • boli • cauze de deces • furnizarea si folosirea serviciilor de sanatate • evenimente epidemice

Populatii specificate Sunt acelea cu caracteristici identificabile ● comunitate , colectivitate • numere precis definite (indicatori de morbiditate, mortalitate, incapacitate)

Aplicarea rezultatelor pentru control • face explicit scopul epidemiologiei de a  promova  proteja  restaura sanatatea

36

Epidemiologia • stiinta de sinteza si complexa • utilizeaza metododologii proprii dar si tehnici si metodologii din alte domenii  biostatistica  sociologie  toxicologie  microbiologie • instrument de orientare a politicii medico-sanitare a unei natiuni.

(Terris, 1981) 37

Epidemiologia

Stiinta fundamentala a sanatatii publice

Epidemic Intelligence Service

Disciplina in care practicianul • numara persoane sau evenimente • determina rate • compara aceste rate  pentru a identifica factori de risc (sau cauze)  care pot fi controlati sau eliminati prin interventie de sanatate publica

Tyler CW Jr. 1996 38

Epidemiologia

Bolile nu apar din intamplare

De ce ?

Axiome fundamentale

Urmeaza modele predictibile

Cine ? Ce ?

Cand ?

Cum ?

Unde ? Ce urmeaza ?

Bolile au factori cauzali si prevenibili • care pot fi identificati prin investigatie sistematica • a diferitelor populatii sau subgrupuri • in variate locuri • in diferite perioade de timp Epidemiology and biostatistics secrets, R. Nordness (JLKane)

39

Obiectivele Epidemiologiei Identificarea factorilor etiologici sau de risc - care duc la aparitia unei conditii de sanatate
Cunoasterea lor facilitaeaza  intelegerea cailor de transmitere  reducerea sau eliminarea expunerilor  diminuarea morbiditatii sau mortalitatii  dezvoltarea programelor de preventie

Determinarea extinderii bolii si aprecierea poverii ce o reprezinta pentru comunitate
utile pentru  planificarea - serviciilor de snatate - a structurilor aferente (facilitatilor)  pregatirii viitorilor furnizori de ingrijiri de sanatate

L.Gordis. Epidemiology. 5th edition, 2014

40

Obiectivele Epidemiologiei Studierea istoriei naturale si a prognosticului bolii


Istoria naturala

toate stadiile de evolutie ale unei boli de la expunere pana la final luate in consideratie impreuna

“epidemiologie descriptiva a bolii”. se dezvolta moduri noi de interventie  terapeutica  preventiva
definirea modelului de baza al istoriei naturale a bolii in termeni cantitativi

se compara

noile abordari au avut efectul scontat

rezultatele

41

Obiectivele Epidemiologiei Evaluarea  masurilor preventive  masurilor terapeutice  modurilor de furnizare a ingrijirilor de sanatate

• existente • nou concepute

e.g., • programe noi de supraveghere bazate pe teste screening • sisteme noi de furnizare a serviciilor de sanatate • sisteme noi de asigurari de sanatate au efect asupra starii de sanatate si calitatii vietii pacientilor 42

Obiectivele Epidemiologiei Asigurarea informatiilor de baza pentru dezvoltarea politicii de sanatate publica  tinand cont de conditii ale mediului inconjurator  caracteristici genetice  aspecte privind prevenirea bolii si promovarea sanatatii

e.g. • riscuri profesionale • riscul contaminarii unor factori de mediu • intensitatea radiatiilor • intensitatea campurilor electromagnetice • poluarii chimice

43

Schimbarea modelului problemelor de sanatate ale comunitatii

44

Metoda clinica vs. Metoda epidemilogica CLINICIAN

EPIDEMIOLOG*

Persoana

Populatie (unitate de studiu) • toti locuitorii unei regiuni geografice • grup de persoane, care au cel putin o caracteristica prezenta la toti membrii grupului • esantioane reprezentative pentru intreaga populatie

Anamneza, istoric

Ancheta epidemiologica • anamneza epidemiologica

Foaie de observatie

Fisa de ancheta

Diagnostic • examen fizic obiectiv

Definitie de caz / fenomenelor de sanatate • inregistrarea cazurilor • descrierea cazurilor in functie de - timp, loc, persoana • determinarea populatiei la risc (calcularea si compararea unor indicatori specifici)

* Rationament epidemiologic

45

Metoda clinica vs. Metoda epidemilogica CLINICIAN

EPIDEMIOLOG

Diagnostic diferential

Comparatii • deductia interrelatiilor dintre  evenimente de sanatate si  factori  cauzali  care tin de gazda  de mediu

Teste diagnostice • paraclinice • laborator

Supraveghere Studii observationale • teste de screening

Tratament

Interventie • prevenire • control • evaluare

Rezulta ca in completarea metodei epidemiologice se folosesc metode de investigare din clinica, microbiologie, imunologie, patologie, demografie, sociologie si statistica.

46

47

EPIDEMIOLOGIA SI PRACTICA CLINICA

Concepte si date bazate pe populatie

Diagnostic sustin procese critice ale practicii clinice

Prognostic Selectarea terapiei

Medicul aplica • la pacientul pe care il examineaza • un model probabilistic • fundamentat populational I.S. Bocsan. Epidemiologie practica. 1999.

48

Secventele metodei epidemiologice

• Observatia • Numararea cazurilor sau evenimentelor de sanatate • Corelarea cazurilor sau evenimentelor cu populatia la risc • Compararea ratelor • Formularea ipotezei cauzale • Verificarea ipotezei prin studii epidemiologice adecvate • Elaborarea deductiilor stiintifice asupra cauzalitatii fenomenului de sanatate studiat

• Verificarea deductiei prin studii experimentale • Interventia epidemiologica • Evaluarea interventiei I.S. Bocsan. Epidemiologie practica. 1999.

49

BAZELE EPIDEMIOLOGIEI PRACTICE Mijloace de aplicare in practica a metodei epidemiologice

Supravegherea epidemiologica Investigarea epidemiologica Analiza epidemiologica Evaluarea epidemiologica

I.S. Bocsan. Epidemiologie practica. 1999.

50

BAZELE EPIDEMIOLOGIEI PRACTICE Mijloace de aplicare in practica a metodei epidemiologice sunt:

Supravegherea • colectare • analiza • interpretare • diseminarea

datelor de sanatate • planificarea • aplicarea • evaluarea

masurilor de santate publica

Informatiile supravegherii se folosesc la actiunile de control a bolilor (infectioase si neinfectioase). S.B. Thacker in S.M. Teutch & R.E. Churchil. Principles and Practice of Public Health Surveillance. 1994

51

BAZELE EPIDEMIOLOGIEI PRACTICE

Investigarea epidemiologica O problema de sanatate • acuta sau • cronica se ancheteaza in urma unei informatii obtinute

din supraveghere din reteaua medicala din mass media din alte surse

52

BAZELE EPIDEMIOLOGIEI PRACTICE Analiza epidemiologica

Se bazeaza pe • observarea • descrierea  atenta si  amanuntita • prelucrarea statistica

a fenomenelor de sanatate studiate

observatiile trebuie sa fie cuantificabile analiza se face comparativ

Analiza se concentreaza pe • persoanele afectate de conditia de sanatate • mediul de viata

• factorii de risc semnificativi • factorii cauzali posibilii • perioda de timp 53

BAZELE EPIDEMIOLOGIEI PRACTICE

Evaluarea epidemiologica Se face pentru probleme bine definite. Presupune aprecierea masurii in care problema este rezolvata e.g. • actiunea unui medicament • a unui vaccin • a unei modalitati de depistare • a unei modalitati de control

Problema de rezolvat Actiunile care se spera sa o rezolve

trebuie cunoscute detaliat

54

Alte mijloace importante • Comunicarea informatiei epidemiologice catre  personalul medical  autoritati  populatia generala • Managementul, adica abilitati in  planificarea actiunii  alcatuirea echipei  conducerea actiunii  evaluarea manageriala finala • Consultarea cu alti colegi de diverse specialitati sau cu alte grupuri de persoane;  necesita capacitati si metode de comunicare adecvate situatiilor concrete;  presupune uneori adunarea unor informatii, discutii, chiar o prezentare; • Mijloace de prezentare a datelor epidemiologice in fata altor grupuri profesionale si a populatiei.  poate fi adesea unica ocazie de discutare si prezentare a problemei epidemiologice in fata unui public mai larg in asa fel incat sa aiba impactul necesar si scontat • Relatiile umane complexe implicate in utilizarea mijloacelor anterioare. I.S. Bocsan. Epidemiologie practica. 1999.

55

Relatiile cu alte specialitati din domeniul sanatatii publice • Biostatistica  compararea datelor  esantionarea  analiza  interpretare etc. • Laborator  identificarea agentilor cauzali sau  factorilor de risc etc. • Politica de sanatate si managementul serviciilor de sanatate  alcatuirea unor standarde,  a unor scheme de aplicare etc.

I.S. Bocsan. Epidemiologie practica. 1999.

56

Epidemiologia bolilor infectioase Diferente majore

• Un caz poate fi de asemenea o expunere (SI) • Infectiile subclinice influenteaza epidemiologia • Modelele (patterns) de contact joaca un rol major • Imunitatea • Uneori este nevoie sa se actioneze de urgenta

57

Epidemiologia bolilor infectioase

Epidemiologia bolior netransmisibile

Epidemiologia bolilor infectioase



Se ocupa de o populatie

 Doua sau mai multe populatii



Factori de risc ➨ caz

 Un caz este un factor de risc



Evidentiaza cauzele

 Cauza este adeseori cunoscuta

58

Epidemiologia bolilor infectioase

 Doua sau mai multe populatii • Oameni • Agenti infectiosi helminti, bacterii, fungi, protozoare, virusuri, prioni • Vectori tantari (protozoare-malaria), melci (helminths-schistosomiasis) muste (microfilaria-onchocerciasis, bacterii) • Animale caini, oi/capre – Echinococcus soareci si capuse – Borrelia 59

Epidemiologia bolilor infectioase

 Un caz este un factor de risc Infectia de la o persoana poate fi transmisa la altele.

60

Epidemiologia bolilor infectioase

 Cauza este adesea cunoscuta • Un agent infectios este o cauza necesara pentru o boala specifica • o cauza

un efect

BNT determinanti / favorizanti simultan / succesiv

Factri de risc

efect

ponderi diferite 61

Utilitatea epidemiologiei bolilor infectioase

• Identificarea cauzelor infectiilor noi,  emergente e.g. HIV, vCJD, SARS  reemergente • Supravegherea bolilor infectioase • Identificarea sursei de infectie • Studierea cailor de transmitere • Descrierea istoriei naturale a bolii • Identificarea unor noi interventii

62


Procesul infectios (PI) • definitie • factor cauzal • factori conditionali (principali) •

factori secundari


Focar epidemiologic • definitie • caracterisitici

63

Procesul infectios (PI) Rezultatul interelatiei dintre agentul infectios, gazda si mediu intr-un sistem dinamic.

Agent

Mediu • Clima

• Infectivitate • Patogenitate • Virulenta

• Locuinta/sanitatie • Factori geografici

boala

• Ocupatie/servicii

• Imunogenitate

• Calitatea aer/apa

• Stabilitate antigenica

• Alimentatie

• Supravietuire

• Factori genetici • Varsta

Gazda

• Gen • Comportament • Status nutritional • Statusul sanatatii

64

expusi susceptibili infectivitate infectati bolnavi decedati

patogenitate

Toate depind si de factorii gazdei

virulenta


Infectivitate (abilitatea de a infecta)

(numar infectati / numar susceptibili) x 100
Patogenitate (abilitatea de a cauza boala)

(numar persoane cu forma clinica / numar infectati) x 100
Virulenta (abilitatea de a cauza deces) - fatalitate

(numar decese / numar bolnavi) x 100

65

Masura de baza a infectivitatii este rata de atac

Rata de atac (attack rate) este  incidenta cumulata a infectiei  intr-un grup observat  pe perioada unei epidemii

Rata poate fi determinata  empiric identificand cazuri clinice si/sau  prin mijloacele seroepidemiologiei Rata de atac a unei boli (aceeasi definitie cu riscul)

numarul de cazuri = numarul susceptibililor expusi Rujeola

Varicela

Oreillon

Nr. Copii expusi la un frate bolnav

251

238

218

Nr. bolnavi

201

172

82

201/251 = 0.8

172/238 = 0.72

82/218 = 0.38

Rata de atac bolnavi/expusi

66

Exemplu • 7 cazuri de hepatita A • au aparut printre cei 70 de copii ai unei gradinite • fiecare copil infectat provenea dintr-o alta familie • numarul total de persoane apartinanad celor 7 familii afectate a fost 32

Rata de atac (Attack rate) in gradinita: x = cazuri de hepatita A printre copii din gradinita = 7 y = numarul copiilor din gradinita = 70 Rata de atac = x / y x 100 = 7 / 70 x 100 = 10% CDC. Principles Of Infectious Diseases Epidemiology.

67

Rata de atac secundar (Secondary attack rate) • numarul de cazuri ale unei infectii • care apar printre contacti • in perioada de incubatie • dupa expunerea la un caz primar • in relatie cu numarul total al contactilor expusi;  numitorul este restrans la contactii susceptibili cand pot fi determinati. C2

C3 incubatie

Rata de atac secundar este
o masura a infectivitatii (contagiozitatii)

C4 Caz Primar


utila in evaluarea masurilor de control Contact infectat

C1

C5 Contact neinfectat

C7 C6 68

Exemplu • 7 cazuri de hepatita A • au aparut printre cei 70 de copii ai unei gradinite • fiecare copil infectat provenea dintr-o alta familie • numarul total de persoane apartinanad celor 7 familii afectate a fost 32 Dupa perioada de incubatie • 5 membrii ai familiilor carora le apartineau cei 7 copii infectati • au facut hepatita A Rata de atac secundar: x = cazuri de hepatita A printre contactii in familie ai copiilor cu hepatita A = 5 y = numarul persoanelor la risc in familii (numarul total al membrilor familiilor – copiii deja infectati) = 32 – 7 = 25 Rata de atac secundar = x / y x 100 = 5 / 25 x 100 = 20%

69

Masuratori ale Morbiditatii Frecvent Utilizate Masura

Numarator (x)

Numitor (y)

Exprimate per Numar la Risk (10ⁿ)

Rata Incidentei

cazurile noi ale unei anumite boli raportate intr-un interval de timp dat

Media populatiei in intervalul de timp

Variaza: 10ⁿ unde n = 2, 3, 4, 5, 6

Rata de Atac

cazurile noi ale unei anumite boli raportate intr-o perioada epidemica

Populatia la inceputul perioadei epidemice

De regula procentual: 10ⁿ unde n=2

Rata de Atac Secundar

cazurile noi ale unei anumite boli aparute intre contactii cazurilor cunoscute

Marimea populatiei de contacti la risc

De regula procentual: 10ⁿ unde n=2

CDC. Principles Of Infectious Diseases Epidemiology.

Relatiile microorganism - gazda unu

severa

Parazitism

beneficiu

afectarea gazdei

• beneficiu unilateral • boala

Comensalism • adapost si hrana • fara prejudicii • fara beneficii

Mutualism • beneficiu reciproc

ambii

de loc partiala

dependenta

totala

71

Proces infectios anterior

Procesul infectios existent la un moment dat

Proces infectios ulterior

Procesele infectioase Factorii procesului infectios

• se reproduc continuu in natura • in mod stabil si specific

• Factor cauzal  agentul patogen • Factori conditionali (principali)  abordarea gazdei de catre mo. patogen  susceptibilitatea sau rezistenta gazdei • Factori secundari  conditii de mediu 72

Expunerea la un agent infectios

Fara infectie

Deces

F.Clinica

Putator

F. Sub-clinica

Imunitate

Purtator

Fara imunitate

Rezultat J. Giesecke. Modern infectious disease epidemiology.1994.

73

Intervalul seriei / timpul generatiei

Dinamica bolii / dinamica infectiozitatii

Momentul infectant debut

Pacient 1

Perioada de incubatie Perioada de latenta

Perioada simptomatica

Perioada de contagiozitate

Remisiunea bolii timp

Ne contagios

debut Perioada de incubatie

Perioada simptomatica

Pacient 2 Perioada de latenta

Pacient 3

Perioada de contagiozitate

Ne contagios

Remisiunea bolii timp

Focarul epidemic (FE) Locul unde se afla sursa de infectie • cu teritoriul din jurul ei • in limite in care aceasta gaseste conditii favorabile • sa transmita agentul patogen si • sa dea nastere unei noi imbolnaviri.

75

Focar epidemic Focar epidemic

Un focar nu duce totdeauna la aparitia de noi focare.

Desfasurarea tempopro-spatiala a focarelor nu este identica cu cea a cazurilor de boala

• cazuri de infectie subclinica intercalate cu cele manifeste • purtatori • agenti infectiosi care supravietuiesc mult timp in mediul extern 76

Focarul epidemic Cazuri  Primar

– cazul care aduce infectia in populatie

 Secundar

– infectat de la un caz primar

 Tertiar

– infectat de la un caz secundar

 Index

– primul caz identificat

T S Susceptibil Imun Sub-clinic

P S S T

Clinic 77


Procesul epidemiologic • definitie • factori determinanti • factori favorizanti • forme de manifestare

78

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC INFECTIOS (PE)

FE PI

FE PI

PI

PI

FE

Fenomenul complex • extindere a infectiei in masa populatiei • bazat pe un lant continuu de PI • exprimate natural sub forma de FE. 79

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC INFECTIOS (PE) Factori determinanti • Sursa de infectie • Calea de transmitere • Populatia receptiva

Factori favorizanti • Naturali • Economico-sociali

80

PE

FACTORI FAVORIZANTI

FACTORI ECONOMICO-SOCIALI • ocupatia • locuinta • alimentatia • igiena individuala si colectiva • asistenta medicala • cultura si educatie pentru sanatate • aglomeratie: nivel micro/macro • perturbari economico-sociale

FACTORI NATURALI • meteo-climatici • cosmici • geografici • telurici

FACTORI DETERMINANTI SURSA DE INFECTIE

CAILE DE TRANSMITERE

POPULATIA RECEPTIVA 81

PE

FACTORI FAVORIZANTI

FACTORI ECONOMICO-SOCIALI

FACTORI NATURALI

FACTORI DETERMINANTI

SURSA DE INFECTIE Omul • Bolnav • Infectat inaparent • Purtator Animale • domestice  mamifere • salbatice  pasari • sinantrope  artropode  acvatice

CAILE DE TRANSMITERE Directa Indirecta • aer • apa • sol • alimente • obiecte • mana • vectori

POPULATIA RECEPTIVA Susceptibilitate Rezistenta • nespecifica • specifica

82

SURSA DE INFECTIE
organismul viu uman sau animal • care adaposteste sau • creeaza conditii de dezvoltare si inmultire agentului patogen si
de unde pe o cale de transmitere se infecteaza indivizii receptivi

Rezervorul de infectie
toate speciile vii si mediile • in care agentul patogen traieste, • se reproduce si
de unde se propaga la o gazda susceptibila

habitatul uzual in care agentul traieste si se multiplica SI genereaza FE care dau infectiei caracter epidemic. FE poate contine mai multe SI • Cazul primar • Cazuri secundare  bolnavi  purtatori

83

SI are 2 elemente principale

• • •

completa activa epidemiogena

Localizare epidemiologica specifica a agentului infectios

Calea de eliminare

84

Localizare epidemiologica specifica a agentului infectios • Situsul anatomic din organismul gazda • Unde are loc inmultirea cea mai semnificativa a agentului infectios • Care permite apoi eliminarea mo. in mediul extern • Uneori  coincide cu localizarea patologica  infectii acute respiratorii  diarei acute infectioase  infectii urinare  nu coincide cu localizarea patologica
Poliomielita  localizarea epid este intestinala  localizarea patologica este la nivelul coarnelor anterioare ale maduvei spinarii
Rabie  localizarea epid este parotidiana  localizarea patologica cornul lui Amon
Encefalita de capuse  localizarea epid este sanguina  localizarea patologica este encefalul

• Poate fi - unica sau - multipla  una principala  altele secundare 85

Calea de eliminare • cale naturala • leziuni produse de microorganisme

este determinata de

localizarea epidemiologica specifica

• Infectiile localizate  daca sunt insotite de tablouri clinice septicemice  au si alte cai de eliminare. • Poate fi  unica sau  multipla  una principala  altele secundare 86

Calea de eliminare • Este determinata de localizarea epidemiologica specifica  Tractul respirator  expectoratie (virusul gripal, Mycobacterium tuberculosis).  Tractul digestiv  saliva (virusul rabic)  fecale (HAV, agenti ai bolilor enterice)  Tractul genito-urinar  urina (Leptospirae se gasesc in urina animalelor infectate)  secretiile tractului genital (ITS)  Pielea  mo. din leziunile superficiale pot fi eliminate usor - impetigo, sifilis, varicela  alte mo. (e.g. plasmodium, HBV) ies din organism pe cale percutanata (leziuni ale pielii, intepaturi de insecte, ace)  prin placenta in timpul sarcinii,  e.g.: rubeola, infectia cu virus citomegalic, sifilis - transmise de la mama la fatul in dezvoltare - rezultand un lung sir de anormalitati

87

Exemple TBC ● Localizare principala  respiratorie ● Alte localizari  renale  intestinale  genitale  osoase  subcutanate

 

● Eliminare principala  prin sputa ● Alte eliminari  urina  fecale  puroi

Febra Tifoida  ● Localizare principala  digestiva ● Alte localizari   renala  osteo-cartilaginoasa

● Eliminare principala  fecale ● Alte eliminari  urina  puroi

Enteroviroze ● Localizare principala  intestinala • Alte localizari  respiratorie

● Eliminare principala  fecale ● Alte eliminari  secretii respiratorii



88

SI se clasifica dupa calea de eliminare Complete (propriu-zise) • poseda  localizare epidemiologica specifica  cale de eliminare • active, epidemiogene

Incomplete (inchise, criptice) • lipsite de calea de eliminare • inactive, neepidemiogene

Pot deveni active, in anumite situatii, creand probleme in controlul bolilor infectioase. 89

Dupa sursa primara de infectie Bolile transmisibile ANTROPONOZE • boli ale omului

Rj Rb Sc Sif Gon FT

ZOONOZE • boli ale animalelor • accidental la om Zooantroponoze (zoonoze active)

Animal

Animal

Om

Om

Animal

Om

Animal

Om

Ra Gr FQ Tul

Animal

Animal

Animal

Zoonoze pp zise (zoonoze pasive) Atx Brc Lpt TT

Om

Animal 90

SURSA DE INFECTIE

Omul • Bolnav cu forma manifesta  tipica  atipica • Infectat inaparent • Purtator

Animale • Domestice • Salbatice • Sinantrope


Mamifere
Pasari
Artropode
Acvatice

91

SURSA DE INFECTIE IZVORUL EPIDEMIOGEN

BOLNAVI

INFECTATI INAPARENT

PURTATORI AGENTI PATOGENI

Perioada de incubatie purtatori excretori precoce

Fosti bolnavi

Sanatosi

Perioada de stare bolnavi cu manifestari clinice

Perioada de convalescenta purtatori convalescenti

Purtatori Temporari ● Durata  scurta  lunga

Purtatori cronici

92

• ctg. variaza de la o boala la alta Bolnavii sunt SI pe durata perioadei de contagiozitate

BOLNAVI

Perioada de incubatie purtatori excretori precoce

 cu limite oarecum fixe in bolile fara stare de purtator  durata de ani in bolile cronice: Diz, TBC, Lpr. • gradul de contagiozitate depinde si de cantitatea de mo.

Perioada de incubatie • inaintea prinelor semne de boala • FT, Ho, TC, Po, HV, Rj, Rb, • purtatori excretori precoce

Perioada de stare bolnavi cu manifestari clinice

Perioada de convalescenta purtatori convalescenti 93

BOLNAVI

Perioada de stare Perioada de incubatie purtatori excretori precoce

Perioada de stare bolnavi cu manifestari clinice

Perioada de convalescenta purtator convalescent

• Bolnavi cu manifestari clinice  tipice: Gr, vir resp,  atipice: Po, Str, Dif, TE, Mng • Elimina agenti patogeni  virulenti  in cantitate mare  continuu  perioada lunga • Mobilitate redusa  consultati/diagnosticati  depistati precoce  izolati/tratati  masuri fata de contacti/mediu • Numar redus (in epidemii mare) • FT, TE, Va 94

BOLNAVI

Perioada de incubatie purtatori excretori precoce

Perioada de stare bolnavi cu manifestari clinice

Perioada de convalescenta Perioada de convalescenta purtatori convalescenti

• purtator convalescent • Sc, Dif, Po, Diz, FT, MNI

95

Primoinfectati inaparent • suporta PI fara manifestari clinice decelabile

INFECTATI INAPARENT

• cu restructurari imunologice specifice asemanatoare trecerii prin boala • elimina agentul patogen  in cantitate mica  timp mai putin

Mobilitate crescuta • necunoscuti • neizolati • netratati • fara masuri fata de contacti / mediu

Numerosi Depistati intamplator • ctrl angajare • ctrl periodic • sectoare de risc • casatorii • contacti in focare

Importanta epidemiologica • asemanatoare cu cea a bolnavilor HA, Po, Str, Dif, TE, Mng, MNI

96

PURTATORI PURTATORI DE AGENTI PATOGENI

Fosti bolnavi

Sanatosi

Purtatori Temporari (convalescenti)

● Durata  scurta  lunga

Purtatori cronici

• orice persoana  sanatoasa sau  aparent sanatoasa • care adaposteste in organismul său agenti patogeni • pe care îi elimina in mediul extern  intermitent  continuu

97

Purtatorii sunt persoane

PURTATORI

• colonizate cu un mo. • fara a avea semne de boala infectioasa activa (chiar daca aceasta a existat in antecedente)

• rezistente la infectie  fosti bolnavi  fosti infectati inaparent  vaccinati

Microorgamismul • se cantoneaza si se multiplica  pe tegumente  pe mucoasele unor cavitati deschise  in locuri care scapa actiunii Ac umorali  frecvent exista modificari patologice in aceste zone • poate fi identificat 98

PURTATORI Precoce (preinfectiosi) • persoane in perioada de incubatie • bolnavi in stadiul incipient al bolii • temporari  cateva zile inaintea debutului bolii  TC, Po, Ho, FT, HV, Rj, HIV

99

PURTATORI

Fosti bolnavi • Persoane vindecate clinic care continua sa elimine agenti patogeni  temporari (p. convalescenti)  2-8 saptamani – 6 luni  Dif, Sc, Diz, TIA, FT, Po  cronici > 6 luni  intermitenti  permanenti (eliminare continua)  Dif, TBC, Diz, FT, HB

Prezinta in majoritatea cazurilor procese patologice • Generale  distrofie  hipovitaminoze • Locale  colecistite cr  FT  colita cronica  Diz  amigdale criptice  Str  faringite cronice  inf mng  otite  Sc

In functie de localizarea ag. ptg. se clasifica in ● p. nazofaringieni: Dif, Sc ● p. intestinali: Diz, FT, Po, HA ● p. biliari: FT

● p. urinari: FT, alte Sal, Lpt ● p. medulari: FT ● p. sanguini: HB

100

Sanatosi (de contact, ocazionali) Persoane • care au fost tot timpul sanatoase si • care fiind contaminate nu s-au imbolnavit • avand o stare de imunitate

PURTATORI

Imunitate conferita de • trecerea prin infectii manifeste • trecerea prin infectii inaparente • contactul cu doze mici si repetate de germeni slab virulenti (imunizari oculte naturale) • imunizari artificiale active (vaccinari)
Daca starea de imunitate dispare, p. sanatosi pot prezenta boala manifesta. Numarul • variaza dupa natura infectiei • depaseste nr. cazurile manifeste (Po, Sc, Dif, Mng) 101

Sanatosi (de contact, ocazionali)

PURTATORI

Starea de purtator sanatos • dureaza de obicei atat timp • cat individul este in contact • cu un izvor de infectie (bolnav sau purtator)

Temporari (in general, in multe BI) • 1-3 sapt • Po, Ho, Diz, Dif, Sc, HV, Mng Cronici (foarte rari, cand exista un focar cronic predispozant) • luni • Stf, HB 102

CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICA A PURTATORILOR DE AGENTI PATOGENI

IN FUNCTIE DE ANTECEDENTELE CLINICO-EPIDEMIOLOGICE

IN FUNCTIE DE LOCALIZAREA GERMENILOR IN ORGANISM

IN FUNCTIE DE MODUL DE ELIMINARE

• Purtatori – fosti bolnavi • Purtatori – sanatosi

• Purtatori: intestinali, biliari, nazo-faringo-amigdalieni, urinari, sanguini, cutanati

• Purtatori excretori  intermitenti  permanenti • Purtatori criptici 103

CLASIFICAREA EPIDEMIOLOGICA A PURTATORILOR DE AGENTI PATOGENI

IN FUNCTIE DE DURATA PORTAJULUI SI EXCRETIEI

IN FUNCTIE DE PERIOADA DE EVOLUTIE A BOLII

• Purtatori temporari  de scurta durata  de lunga durata • Purtatori cronici

• Purtatori precoce  la sfarsitul perioadei de incubatie • Purtatori convalescenti  in primele zile sau saptamani dupa vindecarea clinica 104

Importanta epidemiologica a purtatorilor depinde de urmatorii factori • Proprietatile agentului etiologic  virulenta  toxigenitate  invazivitate • Eliminarea de agenti patogeni  cantitate  durata  alternanta eliminarii • Gradul de raspandire al purtatorilor  in colectivitate/comunitate  functiile, relatiile lor • Categoria de purtatori • Receptivitatea populatiei • Conditiile socio-economice, sanitare • Gradul de educatie  a purtatorului  a masei receptive

105

Purtatorii sunt SI care: • Pot genera noi purtatori sau cazuri de boala • Intretin endemic o boala transmisibila intr-un anumit areal • Se afla frecvent la originea unor epidemii (hidrice, alimentare) • Sunt legatura ascunsa dintre cazurile de boala aparent independente (o veriga in istoria naturala a bolii)

Metode de diagnostic pt depistarea purtatorilor • Clinice • Epidemiologice • Laborator (cele mai importante):  izolarea  identificarea ag ptg

Masuri impotriva starii de purtator • Depistarea • Luarea in evidenta • Supravegherea • Izolarea (uneori) • Asanarea – sterilizarea bacteriologica (uneori) 106

Zoonoze In lume > 90 zoonoze In Europa 10 – 15 zoonoze

Etiologie Bacterioze Viroze Rickettsioze Micoze Protozooze Helmintiaze

Contaminare • Direct • Indirect  apa  alimente  vectori

Zoonoze in Romania • Antrax • Leptospiroza • Tuberculoza • Bruceloza • Tularemie • Rabie • Ornitoza • Listerioza • Salmoneloze • Encefalita de capuse • Coriomeningita limfocitara

• Febra aftoasa • Febra Q • Febra butonoasa • Micoze  Aspergiloza  Histoplasmoza  Sporotrichoza  Tricofitia • Protozooze  Toxoplasmoza  Leishmanioza • Helmintiaze

107

Categorii de SI animale • Bolnave • Infectate inaparent • Purtatoare

In functie de mediul de viata • Domestice • Sinantrope • Salbatice • Acvatice • Artropode

108

Domestice • Ingrijite de om • Sanatoase • Accidental SI pt om Sinantrope (peridomestice) • In apropierea asezarilor umane • Introduc ag ptg pe care i-au preluat de la vietuitoare salbatice • e.g., rozatoare (soareci, sobolani, lilieci), porumbei

Salbatice (xenantrope) • Departe de asezarile umane • Au rol primordial in focalitatea naturala • Rezervoare pt multe zoonoze (e.g., Ra, Trc, Tul) 109

Acvatice • Chiar daca sunt poichiloterme • Pot elimina agenti potentiali patogeni • e.g., salmonele minore altele decat Sal typhy, Sal paratyphy

Artropode • Unele insecte sunt SI secundare, complementare pentru diverse BI antroponoze sau zoonoze  gazduiesc ag ptg  permit inmultirea lui  il elimina  unele il transmit transovarian descendentilor cateva generatii (capuse) • Este necesara reinfectarea periodica a insectelor (e.g., capuse, tantari) de la SI primare reprezentate de homeoterme 110

Principalele animale SI

Cabaline (solipede)

Atx, Lpt, Ra, Enc, Morva

Cornute mari si mici

Atx, Lpt, Sal, Tbc, Brc, F Aft, FQ, Ra

Porcine

Atx, Lpt, Sal, Trc, Brc, TBC, Teniaze

Rozatoare (sobolani, soareci, popandai, harciogi, veverite, iepuri)

Lpt, Sal, Pesta, Tul, Brc, FQ, TBC

Pisici

Ra, Tox

Cainii

Lpt, Ra, TBC, F But, Lsh

Lupii si vulpile

Ra

Ursii si mistretii

Trc

Pestii si scoicile

Sal, Ho, HV, Bot, Bcf

Pasarile

Lpt, Sal, Orn, FQ

Artropode (capuse)

FQ, Tul, F But, F Rec, Enc 111

Focar natural si Focalitate naturala Focarul natural (FN) Ecosistem pe al carui biotop exista o biocenoza ce cuprinde la o lalta:  animalul donator  animalul primitor  vectori  agentul patogen

Focare naturale • Salbatice • Domestice • Sinanatrope

Boli cu focalitate naturala (BFN)  BI care evolueaza in aceste focare naturale  independent de om 112

rickettsii

helminti

bacterii

ANIMALUL REZERVOR

protozoare

virusuri

Vectori capuse tantari flebotomi purici

ANIMALUL RECEPTOR

Infectarea omului • Vectorul paraseste focarul (puricele transmite pesta) • De la animalul rezervor (cadavru, jupuire piele: Tul, Pesta) • Omul patrunde in focar (defrisare, destelenire, expeditii, vanatoare) BFN devin boli ale comunitatilor umane rurale sau urbane

113

Notiunea de focar  Restransa  o vizuina de rozatoare  Larga  in functie de mobilitatea
Animalelor rezervor
Animalelor receptor
Vectorilor • mobili  tantari, flebotomi,  se deplaseaza la distante mari  e.g. transmit FG, F papatacci • putin mobili  capuse, purici, paduchi  folosesc ca vehicul animalul rezervor

114

INFLUENTE

Contractarea afectiunii

FOCAR NATURAL

OM Rarirea FN • Defrisare  reduce focarele de encefalita de capuse • Lucrari agrotehnice  suprima rozatoare Iradierea FN • Asezare om + FN  rozatoare sinantrope

115

BOLI CU FOCALITATE NATURALA

virusuri

coriomeningita limfocitara, F papataci, encefalita de capuse, FG, ornitoza, rabia

bacterii

leptospiroze, tularemie, listerioza, pesta

rickettsii

protozoare

helminti

FQ, F butonoasa, tifosul murin

malaria, leishmanioza, toxoplasmoza, balantidioza, coccidioza

trichineloza, teniaze, hidatidoza, botriocefaloza 116

Calea de transmitere

Drumul agentului patogen de la sursa de infectie la persoana receptiva pentru a o contamina si a produce eventual o noua imbolnavire.

117

SURSA DE INFECTIE (izvor epidemiogen)

MODALITATI DE TRANSMITERE A AGENTILOR PATOGENI

cale de transmitere cale de transmitere

INDIRECTA

fara factori intermediari de transmitere

CUTAN SARUT SEX TRANSPLACENTAR NEONATAL ALAPTARE-SUPT MUSCATURA lichide biologice contaminate frecvent implicate

SANGE SALIVA SPERMA

in prezenta sau absenta sursei de infectie

APA AER SOL ALIMENTE OBIECTE MANA VECTORI

SOL + APA SOL + ALIMENTE STAFETA FECAL- ORALA

Populatia receptiva 118

Aer B cu transmitere prin aer (B eruptive, Gr, Dif, Mng, TC, TBC, adenoviroze) B cu alte cai de transmitere printre care si aeriana (Enteroviroze, Atx, Pesta, FQ, Tul, Ornitoza)

Mod de contaminare SI

Direct  picaturi de secretie (Flügge) Indirect  nuclei de picatura (nucleosoli) Stf, C dif, BK <10µ  particule de praf Stf, C dif, BK, Str, Brucele, B atx, Fr tul, Cox Bur, fungi

Ap resp Tegumente - plagi

119

Sol Contaminat de la • Excrete  umane  animale • Produse  puroi  placenta (FQ, Brc)  sange (Atx) • Apa contaminata

Contamineaza omul • Direct • Indirect  apa  zarzavat • Poarta Intrare  Aparat digestiv  Enterobacterii  Enterovirusuri  Helminti  Tegumente  B anthracis  Cl perfringens  Cl tetani  Leptospire

• flora saprofita + • mo ptg / cond ptg  supravietuiesc  nu se inmultesc • F vegetative (3-30 zile)  Enterobacterii, BK, vPO,  Leptospire, Cox b • F sporulate (ani)  B anthracis, Cl tet, bot, per

120

Apa Contaminata • Sol • Dejecte  umane  animale • Cadavre • Reziduri • Scaldat • Adapat

Meteorica Suprafata Adancime Retea Fantana Bazine nat

Contamineaza omul • Direct • Indirect  alimente  obiecte  sol • Poarta Intrare  Aparat digestiv  Enterobacterii  Enterovirusuri  Helminti  Tegumente  Leptospire

Factori chimici Factori fizici Factori biologici (flora) 121

Viabilitatea microorganismelor in apa Salmonella typhi

30 zile

Febra tifoida

Shigella flexneri

30 zile

Dizenterie

Vibrio cholerae

3 zile – luni

Holera

Leptospire

30 zile

Leptospiroza

Virusuri polio

30 zile – 6 luni

Poliomielita

VHA

3 luni

Hepatita A

Brucela

30 – 60 zile

Bruceloza

Helmintii au un ciclu de dezvoltare in apa. Gheata !!!

 FT, Diz, HA 122

Alimente Animale

Alimente animale

Vegetale Mixte

Contaminate Intravitam • Animal  bolnav  purtator Secundar • Animale  urina  fecale • Sol • Vectori • Manipulare

Lapte Str Stf Cox bur BK Brc Sal Shi V Ho B ant Cor dif

Carne Sal B ant BK Tric Brc Cox bur V F aft

Oua Sal 123

Alimente vegetale Contaminate • In cultura  Irigare  Ingrasamant • Manipulare  Cules  Transport  Prelucrare  Distributie  Spori Cl bot  Oua de helminti  Leptospire  Salmonella typhi  Shigella disenteriae  Vibrio cholerae  VHA  Vir Polio

Alimente mixte • Creme • Maioneze • Salate • Prajituri • Bauturi • Inghetate

 Sal typhi  Sh dis  VHA

Alimente • Vehicul • Inmultire mo  produse de degradare  exotoxine 124

Contaminate

Bolnavi Purtatori

• Direct  murdarire  secretii  excretii • Indirect  fact de transmit aer, apa, sol, muste

Obiecte

Contamineaza Persoane

medicale domestice

Mediul

Mo rezistente in mediul extern Stf Str B ant Cor dif

Sal tiph E coli Proteus Ps aer

Cl per Cl tet Cox bur Ric prow

VHA Enterovirusuri Adenovirusuri V variolic V febrei aftoase 125

Contaminate

Contamineaza

• Autocontaminare  propriile prod • Direct  animal  om • Indirect  fact de transmit

• Transmitere simpla  mana in nas  mana in gura • Transmitere complexa  apa  alimente  obiecte

Maini

Se pot transmite Str Stf BK Cor dif B ant Fr tul

Sal tiph Sh diz VHA Vir Polio helminti 126

VECTORI • factori de transmitere • surse de infectie  capuse  inmultire si  transmitere trans-ovariana

pasivi • mecanici • transmitator • ag. ptg. nu se multiplica in orgs. artropodului D.p.d.v. biologic

Dpdv al specificitatii transmiterii • Monovalenti (specifici)  1 sg. agent cauzal • Polivalenti  mai multi ag. cauzali paduchele, musca

activi • hematofagi • rezervor + transmitator • gazda intermediara  se inmultesc  trec printr-un ciclu de dezvoltare 127

VECTORI PASIVI • Muste • Gandaci • Furnici • Viespii

Contact Dejecte Regurgitare

Dif, TBC, FT, Diz, Ho, Atx, Tul, Pesta, Br, E coli, Stf, Py Stf, BK, oua helminti, germeni enterici

Depun germenii pe • alimente • obiecte

Se contamineaza de la • dejecte • secretii Prin • obiecte • alimente • apa

Contact Alimentare Sugere

Deoarece ag. ptg. nu se inmulteste in orgs. vectorului, transmiterea depinde de capacitatea de supravietuire a microbului sau parazitului. 128

VECTORI ACTIVI

• Paduchi • Purici • Tantari • Flebotomi • Capuse

129

VECTORI ACTIVI PADUCHELE

Pediculus vestimenti

• R. Prowazeki  TE • R. Quintana  febra de transee • Spirocheta Obermeyer  febra recurenta europeana (tifosul recurent)

Suge sg de la bolnav  intestin paduche  crote (dejecte)  grataj/strivit

PURICII • Ctenocephalus canis • Xenopsylla cheopis (sobolan negru) • Ceratophylus fasciatus (soarece, sobolan cenusiu) • Pulex iritans (om)

• Yersinia pestis  pesta (ciuma) • R. Mooseri  tifos murin • Fr. Tularensis  tularemia • Viermi (Hymenolepis diminuta, Dipylidium caninum)

Suge sg. (pesta)  tub digestiv (dop esofag)  regurgitat la un nou supt 130

VECTORI ACTIVI Tantarii • Anopheles maculipenis • Culex • Aedes

• Plasmodium  malaria  Vivax  Falciparum  Malarie  Ovale • Virusuri encefalitice  encefalita • Fr. Tularnsis  tularemia • Helminti (nematode)  filarioza • V. febrei galbene  FG, Denga

Prin intepare ag. ptg. din glandele salivare patrunde cu saliva in sg.

Flebotomii • Phlebotomus papatacii

• V. febrei papatacii  F. pap. (f. de 3 zile)  Leishmanioza

Inmultire si transmitere transovariana 2-3 generatii. 131

Tularemia VECTORI ACTIVI FQ F butonoasa Capusele F rec de capuse F patat a munti stancosi F fluv de Jap Ex.: Encefalite de capuse • Rhipicephalus sanguineus  F. butonoasa • Rhipicephalus bursa  F. butonoasa • Dermacentor  FQ, Tul • Hyaloma  FQ • Haemophysalis  FQ Permit inmultirea ag. ptg. dar si transmiterea transovariana Se comporta ca SI pastrand ag ptg in orgs 9-20 zile (in cazul Tul, FQ, F rec afric) Altele • Musculitele gen. Simulium  filarioze  onchocercoza • Muste hematofage  Chrysops, Tabanus  Fr. tularensis  tularemia • Musca tze-tze (Glossina)  Tripanosoma gambiense  tripanosomiaza africana (boala somnului) 132

Rezistenta in mediul extern Microorganismul trebuie sa supravietuiasca temporar pe diferite elemente din mediul extern.

Clasificare in functie de rezistenta in mediul extern • mo cu rezistenta scazuta  supravietuieste in med ext 1 zi • mo cu rezistenta medie  supravietuieste in med ext 1 luna • mo cu rezistenta mare  supravietuieste in med ext luni sau ani

Inglobarea in produse patologice le mareste rezistenta fata de actiunile de decontaminare si sterilizare. 133

Poarta de intrare (Pi) Cu 1 poarta de intrare

Boli

Cu 2 porti de intrare • principala • accesorie

Cu 3 porti de intrare

Locul pe unde agentii patogeni patrund in organism.

Rj TC Gr FT

Po • resp • dig Atx • resp • dig • cut

Brc • dig • cut

microorganisme • patogene pe 1 Pi  boli digestive • boli diferite functie de Pi  Str  amigdale  angina  piele  erizipel 134

Boli Pi cutanata • Erizipel • Stafilococii • Tetanos • Antrax • Rabie • Tularemie • Leptospiroza • Tifos exantematic • Febra Q Pi digestiva • Febra tifoida • Dizenterie • Holera • Poliomielita • Hep A • Geohelmintiaze

Pi mucoasa (conjunctiva oculara) • Tularemie • Leptospiroza • Adenoviroze • Rickettsioze

Pi respiratorie • Febre eruptive • Gripa • Adenoviroze • Parotidita epid • Meningita • TBC • Difterie • Angine • Pneumopatii 135

Mecanismul de transmitere include • Localizarea epidemiologica specifica a mo in SI • Calea de eliminare • Modalitatea transmiterii • Poarta de intrare (Pi)  Nivelul la care agentul infectios abordeaza organismul gazda in finalul transmiterii • Poarta de patrundere (Pp)  Nivelul la care agentul infectios abordeaza organul tinta din organismul receptiv pt care are tropism electiv

Pi poate fi identica cu Pp 136

Mecanismul de transmitere Calea de eliminare

Poarta de intrare Organismul receptiv

Sursa de infectie

Modalitatea transmiterii Localizare epidemiologica specifica

Poarta de patrundere

Pi poate fi identica cu Pp

137

Receptivitatea Proportia subiectilor dintr-o populatie susceptibili de a fi afectati de o anumita infectie.

Receptivitatea

Receptivitatea naturala • Receptivitate la infectie • Receptivitate la boala

Rezistenta

Rezistenta antiinfectioasa • Rezistenta nespecifica • Rezistenta specifica

138

Receptivitatea la infectie Receptivitatea naturala • fata de infectia cu agenti patogeni • este generala • constituie un atribut de specie.

Rezistenta naturala • caracter de specie • in conditii obisnuite se manifesta constant.

Omul = rezistent • SIV (virusul imunodeficientei simiene) • FIV (virusul imunodeficientei felinelor) • Virus jigodios 139

Receptivitatea naturala la boala infectioasa Proportia persoanelor care suporta infectia clinic manifesta din totalul celor infectati cu un anumit m.o.

Indice de receptivitate este procentul infectatilor care fac boala.

1. B. cu receptivitate generala / absoluta 2. B. cu receptivitate partiala / incompleta 3. B. cu receptivitate scazuta / redusa 4. B. cu receptivitate conditionata / potentiala

140

1. B. cu receptivitate generala / absoluta • toti primoinfectatii fac boala • cine nu a venit in contact cu ag. ptg. este susceptibil • ex. Rj Va TE FT 2. B. cu receptivitate partiala / incompleta • o parte din primoinfectati fac boala • restul infectie subclinica • toti infectatii indiferent de forma clinica  sunt la fel de contagiosi  se imunizeaza specific natural activ • ex. HacV Sc Dif 3. B. cu receptivitate naturala scazuta / redusa • o mica parte din primoinfectati face boala • majoritatea infectie inaparenta • toti infectatii indiferent de forma clinica  sunt surse de infectie (contagiosi)  se imunizeaza specific natural activ • ex. Po minora (4-5%) majora ( 1%) Meningita meningococica (< 1%) Encefalita de capuse (< 0.2%)

141

4. B. cu receptivitate conditionata sau potentiala • obisnuit nu se manifeasta rec. naturala fata de m.o. oportuniste • se realizeaza conditionat de existenta unor factori suplimentari de ptg  doza infectanta foarte mare  cale de patrundere larga, neprotejata  rezistenta naturala compromisa Receptivitatea fata de inf cu m.o. oportuniste • este generala ~ m.o. patogene • se declanseaza restructurari imunologice specifice in orgs. gazda • interactiunea gazda – m.o. oportunist este in echilibru • se pastreaza sanatatea gazdei datorita patogenitatii reduse, potentiale a m.o. Nu se pot stabili valori exacte ale indicilor de receptivitate pentru bolile infectioase cauzate de m.o. oportuniste.

142

Valoarea receptivitatii colective fata de o boala inf. • permite estimarea epidemiologica • a numarului persoanelor receptive si rezistente fata de boala • in comunitatea/colectivitatea respectiva.

Estimarile se pot verifica in unele boli prin metode biologice: • serologice • teste de receptivitate

143

Rezistenta nespecifica

Mecanismele

Totalitatea factorilor si mecanismelor nespecifice de aparare care reactioneaza fata de orice agresor.

• sunt functionale de la nastere • nu sunt dependente de recunoasterea specifica a elementelor straine • se declanseaza in mod repetitiv si identic ori de cate ori intervine o agresiune indiferent de natura sau structura agresorului • o singura bariera poate oferi protectie impotriva mai multor agenti potential patogeni diferiti

Factorii rezistentei nespecifice • Factori tisulari  bariere mecanice si factori fizici fiziologici  inhibitori chimici si biochimici ai agentilor infectiosi la poarta de intrare  flora normala (de la nivelul tegumentelor si mucoaselor) • Mecanisme serologice de aparare nespecifica  factori celulari 144  factori umorali

Rezistenta specifica Din perspectiva eficientei epidemiologice

1. Rezistenta ferma, integrala, de lunga durata 2. Rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata 3. Rezistenta de scurta durata 4. Rezistenta cu instalare tardiva 5. Rezistenta incompleta 6. Rezistenta disociata

145

1. Rezistenta ferma, integrala, de lunga durata, chiar definitiva • nu permite a doua imbolnavire • ex. Rj, Par ep, FT

2. Rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata (ani) • permite a doua imbolnavire • ex. Vc, TE 3. Rezistenta de scurta durata • ex. Febra papataci

4. Rezistenta cu instalare tardiva • cu evolutie cronica indelungata • cu recidive • imunitatea postinfectioasa nu este oportuna, asananta • prognosticul depinde de depistarea precoce, tratamentul prompt si corect • ex. Br, Mal, F. rec 146

5. Rezistenta incompleta • stricta specificitate de tip, varianta, tulpina • persoana face infectii repetate  cu acelasi tablou clinic  dar cu alta tulpina  pana cand devine rezistenta fata de tulpinile circulante in zona • ex. Gr, Rinovir, Diz, Enterovir, Lep

6. Rezistenta disociata • rezistenta diferita fata de diferiti factori de agresiune ai m.o. • ex. Dif, Sc  imunitate antitoxica protectoare de lunga durata  nu imunitate antibacteriana (antiinfectioasa)  nu se repeta imbolnavirea produsa de toxina  se poate repeta tabloul clinic produs de acelasi microorganism sau se instaleaza starea de purtator. 147

Particularitati

In Gr, Rj, TC • in convalescenta se instaleaza  imunitatea fata de ag. inf. dar si  o stare de anergie post infectioasa care favorizeaza grefarea unor noi infectii precum TBC, Stf, Str

In alte infectii • nu se instaleaza imunitate specifica protectoare • ci se constituie o stare de hiperreceptivitate specifica fata de imbolnavirea produsa de acel m.o. • se produc infectii cu repetitie • ex. ag. oportunisti Stf, Pnc => furunculoza, otite, mastoidite, sinuzite, pneumonii 148

FORME DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

SPORADICA

ENDEMICA

• numar mic de cazuri • diseminate teritorial • la intervale neregulate • fara legatura aparenta

• incidenta moderata • constanta in teritoriu • fara filiatie aparenta • aspect  sporadic sau  mici focare epidemice • dispare daca se suprima cauza

R - imunizata • natural • artificial SI - numar redus CT - limitate

R - partiala SI - putine CT - limitate FF - prezenti, intretin mo - agresivitate mica

149

EPIDEMICA

• cazuri multe, I > 10 ori • teritoriu sau colectivitate • perioada de timp variabila

R - mare, > 80% SI - numeroase CT - optime FF – mediu modificat mo – dezechilibru gazda-microorganism

Epidemie hidrica Epidemie alimentara Epidemie de contact

PANDEMICA

• majoritatea populatiei • I > 100 ori • arie geografica intinsa • perioada de timp variabila

R - generala SI - multe, mobile CT - optime FF - prezenti mo - nou, reapare

150

151

“The art of epidemiological reasoning is to make some reasonable conclusions starting from imperfect data”. George W. Comstock

152