Proiect Inflatia.docx

Baloi Sorin Alexandru Grupa 1758 ID MKT ANUL I SEM I

INFLATIA

„Inflația¹este proces¹de creștere¹a nivelului¹general al¹preturilor de¹consum, mecanism care provoacă variații multiple de lunga durata, generalizează el însuși cauzele permanentei sale si exprima prin majoritatea cea mai mare parte a preturilor”. Articolul „Deficitele bugetare si inflația „redactat de Silviu Cerna si publicat pe site-ul revistei „contributors.ro” ne¹arata ca deficitul¹bugetar determină creşterea aşa-numitei ,,baze¹monetare’’ care este principalul¹factor care determină crearea¹de monedă de către sectorul bancar chiar¹şi în condiţiile în care legea¹interzice creditarea directă a statului de¹către banca centrală, deoarece titlurile¹de stat (datorie publică), emise de¹guvern în prima fază pentru a-şi¹finanţa cheltuielile, sunt preluate¹în faza¹a doua de¹la deţinători¹şi înlocuite cu monedă “primară”. Tema¹articolului se regăsește in suportul de curs al disciplinei de Microeconomie, UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2 COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI - constrângerea bugetară. Autorul începe articolul prin a evidenția ca statul este un agent economic ca oricare altul, unul din¹principiile de baza ale¹elaborării bugetului de¹stat (ca de altfel¹a oricărui tip de buget) este¹echilibrul bugetar, acesta din urma nu¹se realizează, de cele¹mai multe ori, in mod¹automat, prin acoperirea cheltuielilor bugetare¹cu niturile bugetare. in astfel de¹situații spunem ca bugetul se elaborează¹cu deficit de finanțare, care poarta¹numele de deficit de bugetare. Aceasta¹înseamnă ca cheltuielile publice sunt¹mai mari in anul respectiv¹decât incasarile fiscale¹(din impozite si taxe) din¹acel an. Deficitul¹bugetar este opusul surplusului bugetar¹care are¹loc atunci când¹niturile fiscale depășesc¹cheltuielile publice. Deficitul¹care se bazează pe¹diferența dintre suma cheltuielilor¹publice ocazionate cu¹platile prin transferuri si¹cele pentru cumpărare de¹bunuri si servicii publice¹si suma niturilor¹fiscale este considerat deficit primar. Bugetul¹de stat cuprinde achiziţiile¹guvernamentale, transferurile bugetare¹şi impozitele¹şi taxele.¹Modificarea oricărei¹aceste componente a¹bugetului are efecte asupra¹cererii agregate. În general,¹nu se face o¹distincţie clară între achiziţii guvernamentale şi¹transferuri bugetare. De¹fapt, achiziţiile

Baloi Sorin Alexandru Grupa 1758 ID MKT ANUL I SEM I

guvernamentale de¹bunuri şi servicii şi transferurile¹bugetare apar împreună¹sub numele¹de cheltuieli guvernamentale. Autorul¹arata ca evoluţia¹veniturilor bugetare ale României¹în ultimii ani arată o¹tendinţă de¹reducere a acestora. Deficitul¹bugetar a fost la 13%din PIB în anul 1991 şi s-a menţinut în jur de 8% din PIB în anii următori. Explicaţia acestei scăderi¹constă în caracterul incomplet¹al ajustării sistemelor de¹impunere şi de administrare a¹impozitelor în condiţiile¹dificile ale transformării¹economice. O altă problemă legată¹de dimensiunea deficitului bugetar¹constă în posibilităţile¹de finanţare ale¹acestuia. Finanţarea deficitului¹se poate face¹doar prin împrumuturi¹(interne sau externe) şi prin¹emisiune suplimentară de monedă.¹Finanţarea deficitului prin¹împrumuturi interne măreşte¹presiunile pe piaţa monetară asupra¹ofertei de fonduri împrumutabile,¹ceea ce duce la creşterea dobânzilor¹şi la eliminarea¹sectorului neguvernamental de¹pe piaţa creditului. În condiţii¹de inflaţie ridicată,¹finanţarea deficitului prin¹împrumuturi externe întăreşte anticipaţiile¹inflaţioniste ale agenţilor¹economici. Aceştia anticipează că¹orice împrumut extern¹va trebui preschimbat¹în monedă naţională şi,¹astfel, masa monetară¹va creşte. Chiar şi¹în cazul în care¹BNR ar steriliza¹intrările de capital, acest¹lucru ar diminua¹volumul creditului neguvernamental. Autorul¹vorbește si despre¹perioada comunista, anii¹1990 când România a cunoscut o inflaţie ridicată, determinată în¹principal de politica bugetară¹şi monetară a¹primelor guverne postcomuniste,¹care au încercat¹să menţină în funcţiune¹sistemul economic construit¹în epoca comunistă.¹Dezechilibrele majore ale¹acestui sistem (dezechilibrul structural¹între cerere şi¹ofertă; deficitul extern;¹deficitul public) mascate¹anterior de preţurile fixe, stabilite în mod administrativ,¹au început să¹iasă la iveală pe¹măsură ce preţurile¹au fost liberalizate. La¹aceste cauze ,,moştenite’’, s-a¹adăugat dezechilibrul între venituri¹şi productivitatea muncii¹creat prin politica de¹creştere a¹salariilor nominale dusă¹de autorităţi pentru a¹pacifica societatea românească traumatizată de evenimentele politice din decembrie 1989 şi¹din primul deceniu¹de după căderea¹comunismului (mineriadele). În felul¹acesta, inflaţia ascunsă¹din timpul comunismului a devenit¹inflaţie deschisă, manifestată¹în forma sa clasică:¹creșterea generalizată¹a prețurilor bunurilor¹și serviciilor. Conjugată¹cu scăderea producţiei,¹determinată de dezorganizarea¹aparatului de producţie comunist şi de lipsa reformelor¹de natură să¹transforme economia planificată¹în

Baloi Sorin Alexandru Grupa 1758 ID MKT ANUL I SEM I

economie de¹piaţă, această inflaţie¹rampantă a dat¹naştere fenomenului numit ,,slumpflaţie’’: Slumpflaţia s-a perpetuat¹până în preajma¹aderării la UE, incitându-i pe¹conducătorii politici să¹încerce să reintroducă controlul¹preţurilor şi să dea¹prioritate politicii de¹creştere a veniturilor¹nominale. La rândul¹lor, ratele dobânzilor¹reale pe termen¹scurt (ajustate cu¹rata inflaţiei) au¹devenit puternic negative,¹ceea ce a¹dus la dezorganizarea creditului¹şi, în general, a sistemului¹de finanţare¹a economiei. O altă posibilitate spune¹autorul, de finanţare a deficitului constă¹în emisiunea de obligaţiuni pe¹pieţele internaţionale de¹capital sau în¹împrumuturi directe¹de la bănci¹şi de la instituţii financiare¹internaţionale. România a¹recurs în ultimii ani la¹aceste metode. Problema¹este însă că¹finanţarea deficitului prin împrumuturi¹internaţionale poate să devină¹foarte costisitoare. De fapt,¹în acest fel stau¹lucrurile astăzi. Aflat în¹situaţie de explozie¹a deficitului, guvernul nu¹mai are decât¹o soluţie de ieşire:¹să înceapă să monetizeze¹deficitul, adică să¹îl finanţeze prin¹crearea suplimentară de bani.¹Iar aceasta reprezintă formula¹clasică pentru inflaţie ¹prea mulţi bani pentru¹prea puţine bunuri şi¹servicii pe piaţă. Prin¹urmare, monetizarea deficitului transformă¹deficitul exploziv în inflaţie¹explozivă. Datoria de astăzi¹a guvernului este echivalentă¹cu taxe şi impozite¹în viitor, iar în¹cazul în care consumatorii¹sunt suficienţi de raţionali,¹taxele şi impozitele din¹viitor sunt echivalente cu¹cele de astăzi.¹Implicaţiile acesteia constau în¹faptul că în¹cazul în care guvernul¹reduce presiunea fiscală,¹dar nu are nici¹o intenţie să reducă¹şi cheltuielile, finanţarea reducerii¹nivelului taxelor şi impozitelor¹presupune acceptarea creşterii¹deficitului bugetar. La un¹moment dat în viitor,¹guvernul va trebui să¹mărească presiunea fiscală pentru a¹plăti datoria acumulată; iar acest lucru¹înseamnă că, de fapt, venitul¹consumatorului nu este decât temporar¹mai mare, iar pe¹o perioadă mai lungă, acesta¹nu se modifică.¹ Cu toate¹că guvernul ia măsuri¹de prevenire a întârzierilor¹în colectarea taxelor și indexează¹taxele și impozitele,¹încă planifică cheltuieli¹la o rată¹a inflației previzionată¹de regulă mai mică¹decât cea reală astfel¹că cheltuielile reale vor¹fi mai mici¹decât cele programate¹inițiat. Odată ce¹inflația dispare situația¹se echilibrează, cheltuielile¹ajungând la un¹nivel apropiat de¹cel planificat¹inițial.

Baloi Sorin Alexandru Grupa 1758 ID MKT ANUL I SEM I

BIBLIOGRAFIE:

http://www.contributors.ro/economie/deficitele-bugetare-șiinflația/ Alte surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Inflație http://ecol.ro/old/content/deficitele-bugetare-și-inflația https://www.rfi.ro/economie-100282-analiza-economia-2018prapastia-macro-micro http://www.stiucum.com/finante/banci-siburse/Inflatia12478.php