Conspect Crim.docx

Tema.2 “ Identificarea criminalistica” Sub.1 ‘Notiunea si premisele stiintifice ale identificarii in crim’ Investigarea cauzelor penale este stabilirea elementelor constitutive ale acestora reclama in mod necesar determinarea la nivel individual a tuturor persoanelor si obiectelor legate cauzal, intr-un mod sa altul, de fapta savirsita. Astfel daca la fata locului au fost gasite urme de miini, de instrumente, de mijloace de transport s.a, stabilirea factorilor creatori de urme, in cazul dat, a persoanei concrete, a instrumenului aplicat sau a mijlocului de transport folosit este o conditie indispensabila cunoasterii adevarului. In justitie, determinarea obiectelor si a fiintelor la nivel individual se realizeaza prin intermediul identificarii. Categoria de identificare- este aplicata cu semnificatia de activitate umana intreprinsa in vederea stabilirii identitatii fiintelor si a obiectelor materiale. La baza acestei activitati se afla, pe de o parte, principiul identitatii tuturor fenomenelor lumii material si relative lor stabilitate, iar, pe de alta parte, reflectivitatea acestora, respective capacitatea lor de a reflecta obiectele ce constituie ambianta mediului in care exista si de a fi reflectate de cele cu care vin in contact, de unde posibilitatea recunoasterii retroactive si identificarii de fiinte, obiecte si fenomene. Identitatea obiectelor material nu este contradictorie conceputului dialectic despre miscarea universala si continua a materiei, evolutiei inerente a tuturor lucrurilor, fiintelor sau a fenomenelor reale. Dialectica confirma sistemul universal de echilibru , potrivit caruia schimbarile lente cantitative nu afecteaza considerabil proprietatile calitative ale obiectelor material, acestea, pastrindusi caracteristicile individuale, ramin relative stabile. Identificarea unui obiect, persoana sau fenomen material consta in relevarea caracteristicilor care le deosebesc de cele similar, astfel spus, in cunoasterea acestora in complexitatea caracteristicilor lor.

Identificarea criminalistica se deosebeste prin ceea ca, in majoritatea cazurilor se efectueaza in baza examinarii reflectarilor obiectelor de identificat. Dupa natural lor, reflectarile cu semnificatie de identificare criminalistica se impart in doua grupe :  In forma de reflectari memorial  In forma de reflectari material-fixate, figureaza :  In forma de urme transeologice ( urme de miini, de picioare, de instrumente, mijloace de transport);  In forma de impresiuni ale mijloacelor de sigilare (stampile metalice, plumb sau material termoplastice).  In forma de urme ale meanismelor armei de foc pe munitie;  In forma de elementele functional –dinamice materializate care reproduce trasaturile caracteristice ale deprinderilor, in special, ale celor de a scrie, de a merge etc.  In forma de imprimari ale mijloacelor tehnice utilizate la intocmirea unui document;  In forma impresiunilor de stampile applicate ca mijloc de certificare a continutului si a anumitor rechizite ale documentelor;  In forma de imprimari fotografice sa sonore (fotografie, film, banda magnetica);  In forma de fragmente de obiecte;  In forma de substante moleculare olfactive umane. Identificarea criminalistica in al doilea rind, reprezinta mijlocul cel mai efficient de stabilire a faptuitorului, precum si a altor persoane implicate, dupa urmele produse de miini, picioare, dinti, de imbracaminte etc. In final, prin identificare criminalistica intelegem determinarea instrumentelor, armelor si mijloacelor de exploatare intr-un mod sau altul in timpul savirsirii faptei ilicite, aceasta prezentind importanta pentru stabilirea posesorului si, prin urmare, a subiectului infractiunii, precum si pentru precizarea datelor ce se refera la latura obiectiva a infractiunii, in special a locului, timpului si a modului de operare.

Sub.2 ‘ Rolul identificarii criminalistice in probatoriul judiciar’ Probele adunate intr-o cauza penala trebuie sa asigure constatarea cu certitudine a celor trei componente fundamentale ale obiectului probatiunii: Existenta sau inexistenta infractiunii si in caz afirmativ, natura juridical a acestuia; identitatea pesoanei care a savirsit-o, calitatea, vinovatia si responsabilitatea acesteia; imprejurarile de timp, loc si mod in care s-a activat in vederea atingerii scopului infractional. Administrarea probelor, depistarea, fixarea si interpretarea lor tin de competenta organelor de urmarire penala, care folosesc pentru aceasta procedeele probatorii pe care le pune la indemina legea, si anume, audierea persoanelor care detin informatie cu privire la fapta savirsita si la autorul acesteia, cercetarea si perchezitionarea unor spatii sau persoane asupra carora se pot afla urme si obiecte- probe material ale infractiunii, ridicarea de obiecte si documente cu continut relevant pentru solutionarea cauzei, confruntarea, reconstituirea faptei si verificarea anumitor imprejurari de fapt pe cale experimentala. Putem afirma ca identificarea criminalistica contribuie in mod direct la stabilirea existentei faptei penale, a naturii si consecutivitatii savirsirii acesteia, precum si a persoanelor implicate. Sub.3 ‘ Genurile identificarii criminalistice ‘ Acele doua tipuru de reflectari la care ne-am referit anterior, memorial si material-fixata, determina doua genuri de identificare criminalistica: identificarea fiintelor si obiectelor material dupa reflectarile senzoriale si identificarea acestora pe baza reflectarilor material-fixate.

Identificarea dupa reflectarile memorial, asa cum am mentionat deja, se realizeaza in cadrul prezentarii pentru recunoastere, actiune preconizata de legislatia procesula penala (art.-116-117) in cadrul careia persoane si obiecte necunoscute sunt infatisate martorului, victimei sau altei persoane in scoplu identificarii lor ca fiin aceleasi, ce au fost percepute de catre aceasta persoana in conditiile savirsirii infractiunii sau in diverse alte imprejurari anterior sau ulterior acesteia. In cee ace priveste identificarea persoanelor, ea poate fi efectuata pe baza semnalmentelor exterioare,a caracteristicilor vocii si vorbirii si dupa particularitatile mersului. Daca imprejurarile cauzei nu piermit prezentarea nemijlocita a obiectelor ce trebuie identificate, recunoasterea poate fi efectuata dupa fotografiile si inregistrarile video ale acesteia. Indentificarea dupa reflectarile material-fixate se obtine prin cercetarea stiintifica de comparare a acestora cu obiectele suspecte a le fi creat, efectuata de catre specialist in cadrul expertizei criminalistice sau constatarii tehnico-stiintifice. In teoria si practica criminalistica se disting mai multe genuri de identificare dupa reflectarile material- fixate.predomina urmatoarele: 1. Identificarea persoanei (faptuitorului, victimei) in viata sau a cadavrului dupa urmele lasate la fata locului sau in alte imprejurari, drept rezultat al contactului cu diverse obiecte ale mediului. Potrivit datelor generalizate ale institutiilor de expertiza, in present sunt mai frecvente cercetarile in vederea stabilirii identitatii pesoanelor dupa

urmele produse de miini si picioare. Urmele produse de miini constituie una dintre cele mai utile categorii de probe judiciare privind implicarea unor persoane concrete in activitatea infractionala. Urmele produse de picioare sunt date, din perspectiva criminalistica, sub doua variante: a plantei piciorului descult sau imbracat in ciorap (orice alta tesatura) si create de incaltaminte. Criminalistica a pus evidenta si a sistematizat elementele de individualizare a talpii plantei piciorului uman si a obiectelor de incaltaminte in baza carora specialistii pot identifica cu usurinta persoana sau incaltamintea care sau cu care au fost create urmele in cauza. Persoana faptuitorului ,precum si victim pot fi identificate si dupa urmele de dinti, daca la locul faptei acestea au lasat resturi de alimente (fructe, ciocolata, cascaval) din care au muscat. Urme sub forma amprentei aparatului dentar se pot lasa sip e corpul uman insituatia infractiunilor violente, fiind provocate de agresor prin muscarea victimei sau, dimpotriva de victima care se apara. 2. Identificarea uneltelor si instrumentelor dupa urmele create, ca urmare a utilizarii lor in procesul savirsirii actiunilor infractionale. Instrmentele (uneltele) de uz casnic sau de profesie applicate la savirsirea operatiilor de patrundere ilicita in locuri inchise lasa urme care redau forma, structura si dimensinile partilor de contact, adica elementele caracteristice care dau specialistului criminalist posibilitatea

stabilirii naturii instrumentului aplicat, iar in situatia prezentei unor instrumente de genul respectiv- chiar si identificarea acestuia. 3. Identificarea mijloacelor de transport dupa urmele lasate la fata locului, drept rezultat al utilizarii acestoraca mijloace de transport sau al unui accident de circulatie. 4. Identificarea armelor de foc dupa urmele acestora create prin impuscatura pe suprafata tubului si proiectilului. 5. Identificarea scriptorului dupa elementele grafice materializate in manuscris sau semnatura, bazata pe examinarea comparative a reflectarilor steriotipului dynamic exteriorizate in elementele grafice ale documentului in litigiu cu manifestarile acestora in modelele scrisului persoanei banuite. 6. Identificarea mijloacelor