2-mihail-gheorghiţă.-tratat-de-metodică-criminalistică.-p.-320-363.docx

mis organelor de drept, de asernenea, trebuie de cfectuat perchezitia corporala a persoanei retinute, in pofida faptolul ca falsificatorul putea deja sa se debarascze de probelc respective. insa acest Iucru putea fi scapat din vedere de catre infractor sau neavand posibilitatea sa arunce unele obiecte. b) Perchezitia corporala a banuitului. Persoana care a fost prinsa in momentul fabricarii banilor sau hartiilor de valoare false. prccum si 111 momentul punerii in circulatie a acestor obiecte, trebuie supusa imediat perchczitiei corporale la locul rctinerii. Scopul acestei perchezitii este depistarea asupra banuitului a banilor sau hartiilor de valoare false. precurn si a alter obiecte sau documente care au servit la cornitcrea in [ractiunii date. In aceste cazuri trebuie de arras atentic la locul unde se aflau bancnotelc false. daca se aflau imprcuna cu originalele sau in alte Iocuri (buzunare. despartituri diferire), starea !or exterioara, valoarea etc. Totodata, trebuie de mentionat daca au fost depistate locuri special amenajate pentru pastrarea banilor falsi (in imbracaminte, in genti sau alte obiecte portabile). Aceste circumstante pot dernonstra latura subiectiva a realizatorului sau falsificatorului de bani falsi. Dupa examinarea corporala $i a hainelor, obiectelor persoanei banuite de falsificarea sau punerea 111 circulatie a banilor sau hartiilor de valoare false. trebuie de cercetat si locul unde aceasta actiune a fost efectuata, ca nu cumva faptuitorul sa fi aruncat unele obiecte dernascatoare.

rn

c) Cercetarea la fata locului. conforrnitate cu a11. J l8 CPP RM, pe aceasta categorie de infractiuni pot fi efectuate urmatoarelc tipuri ale cercetarii la fata locului: cercetarea teritori ilor unde a fost retinut realizatorul de bani sau de titluri de valoare false; cercetarea lncaperilor unde se falsificau banii sau titlurile de valoare false; cercetarea locului unde se pastrau banii sau titlurile de valoare false; investigarea utilajului $i rnaterialelor consurnabile utilizate de infractor pentru falsificarea banilor sau titlurilor de valoare false; analiza bancnotelor sau titlurilor de valoare false depistate la infractor sau in diverse locuri de pastrare a lor; cercetarea diverselor obiecte, rnijloacelor de transport special amenajate cu ascunzisuri in cle pentru transportarea productiei false etc. La efectuarea oricarei din aceste tipuri de cercetari trebuie sa participe specialisrul crirninalist, iar in siruatie de caz - si specialisrul in dorneniul poligrafiei, tehnici i de calcul, programarii si altii. Anume ei pot acorda ajutor ofiterului de urmarire penala �i pot asigura cercetarea calificata a locului, imprejurarilor, obiectelor, utilajului �i materialelor in scopul depistarii si ridicarii probelor, De exemplu, in 320

cadrul examinarii locului (incaperilor) unde posibil se falsificau ban ii falsi, trebuie de stabilit: daca putea f folosita incaperea concrete pcntru falsificarea banilor �i ce fel de urme, imprejurari confirms acest fapt; daca au acccs in incaperea data persoanele straine sau este special amenajata pentru a falsifica bani �i nimcni nu poate intra acolo: care este sistemul incuietorilor �i izolarea peretilor. Totodata, se examineaza obiectele. utilajul poligrafic, daca este. matritele. semifabricatele, bancnotele originale de pe care se copiau rechizitele: diferite chimicale si coloranti: hartie pregatita pentru falsificarca banilor �i titlurilor de valoare false etc. Examinarea tchnicii de calcul va fi efectuata in mod obligatoriu cu participarea specialistului in domcniul tchnologiilor computerizate. prograrnatorului �i proprietarului sau utilizatorului acestei tehnici. La examinarea tehnicii de calcul se <listing cateva etape specifice: examinarea exterioara a tehnicii de calcul; examinarea unor blocuri, picse-componerue din ansarnblul tehnicii cornpurationale in scopul depistarii urmelor materialc - reflectarilor, imaginilor; examinarea si analiza mijloacelor de prograrnare si documentatici din mcmoria calculatorului, precum si a purtatorilor de inforrnatie: dischete, stick-uri etc. Concomitcnt cu examinarea exterioara a tehnicii de calcul trebuie de intreprins masuri pentru dcpistarea urmelor materiale - arnprcntelor digitale ale utilizatorului calculatorului (pe uncle blocuri, tastatura, mouse etc.). Dupa exarninarea exterioara se trece la vizionarea, cautarea �i extragerea (ridicarca) informatiei, care prezinta interes pentru cercetarca cauzei din fi$ierele calcu latorului. In astfel de situatii, ca si la cercetarea infractiunilor in domeniul informaticii, specialistuJ participant la examinarea tehnicii de cakul trebuie sa poscde un complet de tchnica speciala, care Ti da posibilitatea de a citi �i pastra informatia din calculatorul supus examinarii. Varietatile urmelor materiale, care pot f dcpistate la cercetarea locului faptci, 111 cazurile cercetarii falsificatorilor de bani sau harti i lor de valoare, sunt cele mai diferite. Acestea pot fi urme de reflectare (imagini), unne de obiecte, urme de substante. Cele mai des intalnite din ele sunt urmcle de obiecte si urmele de substante. Mai rar sc depisteaza urmele de reflectare. Examinarea obiectelor si documentelor presupune, Intai de toate, studierea bancnotelor descoperite si dispozitivelor, substantelor (acizilor, vopselelor) utilizate la falsificarea banilor sau hartiilor de valoare, precum si examinarea documentelor (imaginilor) pe purtatorii rnagnetici, Banii sau hartiile de valoare false se exarnineaza imediat dupa depistarea lor, cu participarea obi igatorie a specialistului �i cu respectarea rnasurilor de precau321

tie, care exclud posibilitatile de nimicire a urmelor pe aceste obiecte. La incepu-

rul examinarii banilor sau hartiilor de valoare ele trebuie fotografiate in ansamblu si apoi, in mod separat, fiecare bancnota conform regulilor fotografiei de detaliu. Dupa aceasta, specialistii respectivi vor evidentia falsurile existente �i vor depista $i ridica posibilele unne de pe obiectele examinate. Urmele depistate. de asemenea, trebuie fotografiate inainte de ridicarea lor de pe bancnotele sau hartiile de valoare. Pe parcursul examinarii trebuie folosite iluminatie suplirnentara, mijloace tehnice (optice de marire, in radiatii invizibile etc.) care permit detectarea indicilor de falsificare ce nu pot f observati in conditii obisnuire. f n procesul-verbal de examinare trebuie de indicat: cantitatea si calitatea banenoielor ( hartii lor de valoare) false: valoarea acestora: seria �i numarul fiecareia: dimensiunile ]or; particularitatile imaginilor $i ornarnentului: calitatea inscriptiilor. inclusiv a celor mai marunte, culoarea si nuanta imaginii aversului si reversului: existenta sernnelor de protectie, culoarea si particularitatile acestora; calitatea, proprietatile hartiei: existents �i particularitatile filigranului. altor semne de securitate (protectie); gradul de uzura si rnurdarie a bancnotelor: prezenta sau lipsa unor defecte ale hartiei etc. d) Pe1·chezitia la domiciliul �i locul de munca al banultului. Pe aceasta categorie de infractiuni, perchezitiei pot fi supuse incaperile unde locuieste sau munceste falsificatoru] sau realizatorul de bani sau de hartii de valoare false. precum �i incaperile rudelor, cunoscutilor cu care el mentine relatii bune si se poate folosi de serviciile acestora. Scopul acestor percheziti i consta in depisrarea si ridicarea obiectelor, dispozitivelor. materialelor, substantelor ce pot continua falsificarea sau punerea in circulatie a banilor sau hartiilor de valoare false. 1n calitate de obiecte care certifies fapta falsificarii, pot fi: - bancnote falsificate sau semifabricate (hartie taiata dupa dimensiunile bancnotelor. vopsele, acizi etc.): bancnote, hartii de valoare cu semne de razuire. radiere, corodare. spalare, numere, serie taiata; bancnote originale de bani, care se foloseau ca mostre de falsificatori (de obicei. ele au aceeasi serie �i numere ca �i banii falsificati); - tehnica de multiplicare $i calculatoare folosite in scopul falsificarii banilor si hartiilor de valoare; rechizite cu ajutorul carora se falsificau banii, hartiile de valoare (forme metalice, matrite, uumaratoare, garnituri, zat etc.):

322 323

consumabile, utilizate in scopul falsificarii banilor si hartiilor de valoare false (vopsea tipografica, acizi, tus, lacuri, clei etc.):

322 323

diverse obiectc cu urme si pcte, aparute in procesul falsificarii banilor sau hartiilor de valoarc (haine, lncaltaminte. carpc ale banuitului); literatura c.lin domcniile tipografiei. fotografiei, galvanizarii etc.: caiete, carnete de note. agende cu inscrisuri, calcule. inrcgistrari, care pol confirma activitatca ilicita; corespondents persona la scrisa, diverse inrcgistrari audio. v idco cu caracter instructiv sau rczultatc in activitatca de falsificare!", e) Audierea marto,-ilor. in calitate de rnartori pe accste categorii de cauze pot f audiaie: pcrsoancle carora li s-au realizat bani sau hartii de valoare false: persoanelc care au fost martori oculari la punerea in circulatie a banilor falsi �i la retinerea banuitului; pcrsoancle care au retinut rcalizatorul banilor sau hartiilor de valoare false; pcrsoanele din institutiile, organizatiile care au depistat banii sau hartiile de valoare false; proprietarii sau adrninistratorii cdificiilor. incapcrilor unde a fost aranjata falsificarea banilor sau pastrarea acestora: rudele, colegii, cunoscutii lalsificatorului sau realizatorului de bani falsi �i altc pcrsoane. Persoanele carora li s-au rcalizat bani falsi pentru cumparare de la ele a unor obiecte, produse sau prin schirnb valutar neoficial si care au depistat falsitatea bancnotelor primite trebuie audiate in primul rand. Ele au de, enit , ictime ale infractiunii. Cu ajutorul accstor martori trebuie stabilite informatii cat mai ample despre realizatorul banilor Ialsi: sernnalmentcle exterioare ale persoanei banuite si posibililor cornplici, prccum $i date despre locul, timpul si alte circumstantc ale operatiuni i savarsite: nurnarul de bancnote false primite si suma totala a lor: seria si nurnarul fiecarei bancnote; ce fcl de maria a procurat banuitul: era el singur sau imprcuna cu alte persoane; cc prezinta insotitorii infractorului: cu ce se ocupau acestia in timpul cand banuitul procura rnarfa sau schirnba banii: daca nu curnva ei supravegheau imprejurimca din locul dat sau se ocupau cu distragcrea atentiei celor prezenti etc. La audicrea pcrsoanclor din randul martorilor oculari ai cazului de punere in circulatie a banilor falsi sau retinerii acestora, trcbuie de stabilit unde se aflau acestca si cc concret au vazut sau auzit, cc prezinta persoana sau persoanelc care au incercat sa puna in circulatic bani i sau hartii de \ aloare false (numarul $i semnalmentele lor exterioare), in ce directie a disparut sau de cine �i cum a fost retinuta. daca a intreprins insusi martorul anumitc actiuni in cazul dat sau daca ar putea sau nu sa-l recunoasca pe banuit dupa unele sernnalrnente, voce, mers etc. Dupa datele obtinute din audierile martorilor norninalizati mai sus trebuie de intocmit portretul vorbit al persoanei banuite de punerea in circulatie a banilor 111

Kp11M11Ha_,11cT11Ka: ) •1e6H11K 1-ui CT).1e11 ros B) 100

Ilo.i

pea,

A.. Bonuucxoro.

B.n. Jlaapoaa. 2 ma-e. nepepafi. 11 non. Mocxsa: IOHI fTll-.[lAHA. 3aKoH II npaso, 2013.

c.

703-70-L

322 323

sau hartiilor de valoare false, cand ea a disparut de la locul faptei, pentru a organiza cautarea sa operative. precum si verificarea acesteia dupa evidentele crirninalistice respective. in cazul in care banii falsi au fost depistati de lucratorii instirutiilor bancare sau intreprinderilor, indiferent de forma lor de organizare, in calitate de martori se audiaza persoanele care ncmijlocit au primit si descoperit banii falsi. La audierea lor trebuie de clarificat: cand �i cum au descoperit falsul banilor, de unde au fosr ei primiti, cantitatca si suma banilor falsi, starea exterioara a acestora si cine sau cum se poate confirma fapta data. Cand falsificatorul de bani sau hartii de valoare false a fost retinut in mornentul fabricarii obiectelor date, ln anumite locuri inchiriate de infractor, 111 calitate de martor trebuie audiat proprietarul sau administratorul acelor edificii, incaperi unde a avut loc infractiunea. La audierea acestor martori trebuie de stabilit: de cat timp martorul ti cunoaste pe banuit: in ce relatii se afla cu el: de cand si In ce baza falsificatorul de bani se foloseste de edificiul, incaperea data: ce cunoaste martorul despre activitatile banuitului; daca acesta lucra in orele de noapte, zile de odihna; avea el careva angajati sau activa singur; daca a observat ceva suspicios (conspirariv) in comportamentul sau activitatea banuitului; daca achita anumite plati in casieria institutiei sau nemijlocit proprietarului etc. In toate cazurile trebuie de identificat si audiat colegii, vecinii, cunoscutii, rudele banuitului in privinta unor sau altor circurnstante ce necesita a ti clarificate in caz. Unii dintre ei pot cunoaste anumite fapte importante care direct sau indirect ar confirma activitatea falsificatorului sau realizatorului de bani sau hartii de valoare false. f) Audierea banuitului. in calitate de banuit poate ft audiata persoana care (nemijlocit) se ocupa cu falsificarea banilor sau hartiilor de valoare false, precum �i persoana care le punea in circulatie (realiza). In unele cazuri. aceasta poate ti una si aceeasi persoana, iar in altele - persoane diferite, Cand in flagrant a fost retinut falsificatorul in momentul fabricarii banilor sau hartiilor de valoare false, in cadrul audierii acestuia se clarifica urmaroarele circumstante importante: - rnotivul aflarii lui la locul unde a fest retinut; d\ti bani sau titluri de valoare au fost fabricate de el sau de alte persoane Ill cazul concret �i in ce scop; daca au mai avut loc astfcl de cazuri anterior; - prin ce metode au fost fabricati banii, valorile respective sau titlurile de valori:

324

325

ce mijloace tehnice, utilaje, consumabile au fost utilizate pentru fabricarea banilor sau titlurilor de valoare false;

324

325

- cui apartinc tehnica, utilajul $i consumabilcle respective. de unde si cand elc au fost procurate. prirnite sau inchiriate: cine csie stapanul (proprictarul) incapcrii unde se fabricau banii ctc.: cine �i cui transmitea banii sau titlurilc de valoarc false pcntru punerca )or in circulatic; - daca se aflau anumiti bani sau titluri de valoare false depozitate, transmise sau pregatite pcntru punerca acestora in circulatie. in caz pozitiv, unde anume se pasireaza; - in ce locuri si cum anume se puneau in circulatic banii sau titlurile de valoare false. La audierea banuirului rctinut in flagrant in momentul punerii in circulatie a banilor sau hartiilor de valoare false, trebuic identificata, in primul rand, personalitatea realizatorului, iar apoi, clarificate urmatoarelc circumstante escntiale: - de unde. de la cine �i cand a primit banii sau titlurilc de valoare false: de unde provin banii sau titlurile de valoare false: cine a fabricat banii sau titlurile de valoare pe care banuitul le punca in circulatie; daca a primit de la cine, a ban ii falsi pcntru punerea lor 111 circulatie: care au fost conditiile acestei activitati: arc sau nu complici realizatorul banilor sau titlurilor de valoare false, daca da, atunci cine sunt ei si undc se afla la moment, cum intretin legarurile lntre ei: ce suma de bani sau titluri de valoare false a primit, cand �i unde, in ce bancnote, cine poate confinna acest fapt: ce suma de bani Ialsi a realizat deja si daca are bani sau hartii de , aloare false depozitate; are sau nu fixata Intalnirc cu fumizorul de bani falsi. daca da, atunci pe cand �i unde. cu cine anume: care sum datele sau semnalmcntelc exterioare ale furnizorului de bani sau titlurilor de valoare false: - daca anterior a mai pus in circulatie bani sau titluri de valoarc false: in caz pozitiv. cand, unde, in ce surna �i cu cine: ce masuri de precautie a intreprins pentru a masca activ itatea sa infractionala etc. g) Examinarea corporala a banuitului. La actiunile initialc de urmarire penala, pe aceasta categorie de infractiuni, se atribuie si examinarea corporals a banuitului. atunci cand cl a fost retinut in flagrant in mornenrul fabricarii banilor sau hartiilor de valoare false. Accasta actiune. indeosebi. poate da rezuliate pozitive in cazurile in care falsificarea de bani sau a harriilor de valoare se cfectueaza prin metoda poligrafica, prin fotografiere sau picrura. 324

325

in astfel de situatii, trebuie de atras o deosebita atentie hainelor �i corpului banuitului, depistarii si constatarii urmelor utilizarii de catre acesta a materialelor �i substantelor (vopselelor, acizilor, reactivilor, diluantilor). h) Prezentarea spre recunoastere a banuitulul. in cazurile in care banuitul incerca sa puna in circulatie sau a pus in circulatie bani, hartii de valoarc false �i a disparut dupa accasta, martorii sau victimele acestor actiuni, dupa audierea respectiva privind semnalmentele exterioare ale infractiunii, pot recunoaste faptuitorii dupa fotografie sau in natura, daca el cste retinut. Pentru aceasta trebuie de obtinut �i acordul martorului sau victimei de a participa la recunoastere. i) Examinarea bancnotelor sau hartiilor de valoare false. Aceste obiecte ale infractiuni i date, de obicei. se examineaza imediat dupa depistarea lor. cu respectarea stricta a regulilor criminalistice pentru a nu nimici posibilcle amprente pe bancnote ale infractorilor. Totdeauna, la inceputul examinarii, banii sau hartiile de valoare suspectc de fals trebuie fixate dupa regulile fotografiei de detaliu. in accstc situatii, trebuie de atras specialistuJ criminalist �i de aplicat rnijloace tchnice de mare capacitate, care permit relevarea indiciilor (semnelor) de falsificare, precum 9i prelevarea amprentelor infractorului. Nuse exclude ca. pe parcursul cercetarii, poate aparea necesitatea efectuarii unei examinari repetate, mai meticuloase a bancnotelor sau hartiilor de valoare false, depistate 9i ridicate in urma perchezitiilor, ridicarii de obiecte si documcnte sau retinerii banuitului. Trebuie de avut in vedere ca, in cadrul cercetarii la fata locului, retinerii banuitului. perchezitiei sau ridicarii de obiecte si documente, nu sunt conditii necesare de a examina atat de meticulos obiectele depistate $i tehnica respective la indemana. Scopul exarninarii repetate a bancnotelor sau bartiilor de valoare false este tocmai acela de a releva $i prelev a urmcle de refiectare a infractorului $i de a evidentia indicii de falsificare. in procesul-verbal se introduc toate acele date despre bancnotele sau hartiile de valoare examinate, dupa cum este indicat in pct. ,,c'' al prezentului paragraf La expertiza, bancnotele sau hartiile de valoare suspecte de fals pot fi indreptare doar dupa examinarea lor de catre ofiterul de urmarire penala.

j) Experimentul in procedura de urmarire penala. La cercetarea infractiunilor de categoria data, poate aparea necesitatea efectuarii diferitelor cxperimente in procedura de urmarire penala. Scopul acestor expcrimente consta 'in verificarea si precizarea declaratiilor obtinute de la banuit, invinuit despre modul si conditiile fabricarii bancnotclor sau harti i lor de valoare false. Deseori experimentul se efectueaza cand apar suspiciuni in posibilitatile persoanei concrete, pentru a verifica daca intr-adevar banuitul poseda anumite dex-

326

327

teritati practice si abilitati de fabricare a banilor sau harti ilor de valoare false prin contrafacere sau prin alterare, fapt despre care el a declarat.

326

327

Prin efectuarca experimenrului in procedura de urrnarire penala, se mai poate verifica daca persoana in cauza, in anumite conditii �i cu materiale. mijloacc concrete, este capabila sa produca bani sau hartii de valoare false. in unele cazuri, experimentul poate dura �i cateva zile, cand banii sau hartiile de valoare false au fost fabricate dupa tehnologia clasica de marcare a hartiei (materiel prime), prin uscare, pictare, scriere cu cemeli sau vopsele, din nou uscare si imbunatatire etc. in realitate, timp de o zi falsificatorii nu reusesc toate aceste operatii, de aceea si in cadrul experimentului trebuie de acordat banuitului, invinuitului atara timp cat el solicits pentru a demonstra si confirma cele relatate anterior la audieri. Din aceste considerente. este foarte irnportanta etapa de pregatire a experimentului in procedura de urmarire penal a, pentru ca odata inceputa aceasta actiune, sa poata fi efectuata in conditi i asemanaroare cu cele reale. in cazul in care rezultatul experimentului s-a dovedit a fi pozitiv, banuitul sau invinuitul a fabricat bancnote sau hartii de valoare false, cu aceasta actiunea se finalizeaza. Atunci cand banuirul, invinuitul n-a reusit sa produca falsificarea in conditiile �i cu materialele respective puse la dispozitia Jui, de obicei, el incepe a se emotions. a se revolta, fi indca in realitate nu el a falsificat ban ii, de exemplu. in asa situatie, dupa experiment, persoana respectiva trebuie audiata 111 scopul stabilirii celui care totusi a falsificat banii sau hartiile de valoare. Banii sau hartiile de valoare false confectionate ca rezultat al experimenrului trebuie trimise la expertiza pentru exarninarea comparativa a lor!" cu cele depistate la retinerea banuitului sau 111 unna altor actiuni de urmarire penala, similare dupa modul de confectionare. Procesul-verbal al experimentului in procedura de urmarire penala se intocmeste indiferent de rezultatul acesruia. T n afars de aceasta, este foarte important �i util ca insusi procesul derularii experimentului sa fie documentat si prin fotografiere a celor rnai importante mornente, operatii sau prin inregistrare video. k) Dispunerea si efectuarea expertizelor iudiciare. La depistarea banilor sau hartiilor de valoare false, dupa examinarea lor, imediat urmeaza dispunerea si efectuarea expertizei bancnotelor sau hartiilor respective. Aceasra expertiza poarta un caracter complex si se efectueaza, de obicei, de expertii Ministerului Afaceri lor lnterne. Pentru solutionarea sarcinilor de diagnosticare �i identificare se cer cunostinte speciale ale expertilor criminalisti, dar �i chimistilor, biologilor si altor specialisti. 1

�"

Kypc Kp1t.\111Ha,1ncT1tK11. To» III. KpHMJ1Ham1cT11
326

MCTO.D.IIKa: MeTO..lHKa f1 KOMnhroTepHblX

paccne-

11peCTya.J1e-

IOp1111H'tecK11ii uerrrp

Ilpecc,

327

1.

2. 3. 4. 5. 6.

7.

8. 9. I 0. 1 I. 12. 13. 14.

15. 16.

17. 18.

19.

2.4. Probleme pe care trebui sa le lamureasca cercetarea cauzei Cercetarea cauzei trebuie sa lamureasca urmatoarele probleme: Daca a avut loc fapta fabricarii in scopul punerii in circulatie a banilor falsi, a valutei straine, a valorilor mobiliare de stat sau a altor titluri de valoare false sau daca acestea au fost aduse in Republica Moldova din afara tarii; Cate bancnote, monede sau valori mobiliarc de stat sau titluri de valoare au fost contrafacute (aduse), in ce sums si cand; Unde a avut loc fabricarea banilor, valorilor, titlurilor; Cine a fabricat concret banii, valorile rnobiliare sau titlurile de valoare; Au mai avut loc ori nu alte fapte de fabricare a banilor si titlurilor de valoare false; Ce metode de fabricare a banilor, valorilor sau titlurilor au fost utilizate in cazul dat: Ce mijloace tehnice, utilaje, consumabile au fost folosite de infractori pentru contrafacere sau alrerare a banilor, valorilor mobi I iare sau titlurilor de valoare; De unde si cum infractorii au acaparat tehnica respectiva, utilajul si consumabilele necesare; Cui apartine incaperea si tehnica, utilajul folosit pcntru fabricarea banilor, valorilor mobiliare sau titlurilor de valoare; Cine a fost initiatorul fabricarii si cand a fost crcata prirna partida a banilor, valorilor sau titlurilor de valoare false: Cine a participat la fabricarea banilor, valorilor mobiliare sau titlurilor de valoare si 111 ce consta rolul fiecarui complice; Unde �i in ce mod sc pastrau banii, valorile, titlurile false: Cine �i cum concrct punea sau trebuia sa puna in circulatie banii, valorile sau titlurile de valoare false; Cum se caracterizeaza fiecare individ (infractor) �i care a fost aportul sau in activitatea de fabricare sau punere in circulatie a banilor falsi. valorilor mobiliare sau titlurilor de valoare false; Care este caracterul relatiilor dintre mernbrii grupului criminal: In cazul in care fabricarea banilor, valorilor mobiliare sau titlurilor de valoare avea loc 111 afara tarii, cum s-a efectuat introducerea acestora In Republica Moldova. pe ce cale, cu ce transport. prin care puncte vamale sau sectoare ale frontierei; Daca anterior au mai avut loc cazuri de contrabanda cu bani falsi; Cine dintre lucratorii mijloacelor de transport intemationale, ai serviciului vamal sau politiei de frontiera a fost irnplicat in reteaua de contrabands cu ban ii, valori le si titluriJe false; Ce circumstante au generat sau favorizat savarsirea infractiunii date!".

328

329

l-4.i

IIILK

Aeepnaaosa TB.. Ge.'lKHH P.C, Kopyxos lO.f.. PocctLHCK,UJ E.P. Kprn11rna.111crnKa. Y<1e60y100. Mocxsa: HOPMA. 1007. c. 738.

.u.rrn

328

329

§ 3. Cercetarea contrabandei 3.1. Modelul criminalistic al contrabandei

Contrabanda ca infractiune este determinata in arl.2�8 din Codul penal �i art.244 din Codul varnal al Republicii Moldova si prezinra fapta prejudiciabila de trecere peste frontiera varnala a \arii noastre a rnarfurilor, obiectelor si a altor valori in proportii mari �i deosebit de mari, cludandu-se conrrolul varnal ori tainuindu-le de el, prin ascundere in locuri special pregatite sau adaptate in acest scop, ori cu folosirea frauduloasa a documentelor sau a mij loacelor de identificare varnala, ori prin nedeclararc sau dcclarare neautentica in docurnentele \ amalc sau in alte documente de trecere a frontierei. Totodata, este considerata ca contrabands trecerea in orice volurn in acclasi mod pestc frontiera varnala a RM a substantelor narcotice, psihotropc, cu efecte putcmice. toxice, orravitoarc, radioactiv e �i explozive. precum �i a deseurilor nocive si a produselor cu destinatie dubla (alin.(2) al art.248 CP RM). Trecerea peste frontiera vamala a Republicii Moldova a armamenrului, a dispozitiv elor exploziv e !?i muniti ilor in acelas mod. indiferent de cantitatea lor, constituie, de asemenea. infractiunea de contrabands (alin.G) al art.248 CP). Tot ca contrabanda se considcra treccrea peste frontiera \ arnala a Ry1 a valorilor culturale, evitand controlul varnal ori tainuindu-le de cl prin ascundere in locuri special pregatitc sau adaptate in acest scop, precum si ncreturnarea pe tcritoriul \ amal al Republicii Moldova a v alorilor culturale scoase din tara. in cazul in care intoarccrea Jor este obligatorie (alin.t-l) al art.248 CP R\,1 ). in asa mod, contrabanda tcnicaza la relatiilc socialc prix ind sccuritaiea sau regimul vamal al tarii $i relatiile sociale pri\ ind circulatia Iegala a substantelor narcoiice, psihotrope, cu cfecte puternicc. toxicc, otravitoare. radioactiv e sau explozive ori a deseurilor nocix e, a armamentului, a dispozitiv elor exploziv e, a rnunitiilor $i valorilor culturale. Practicarea contrabandei constituic o amenintare atar pentru economia Republicii Moldova. cat si penrru securitatea publica a tarii, Ea poate fl sa\'ar:;,ita atat de persoane fizice, cat si juridice. Persoancle fizice savarsesc contrabanda in interese personale sau cornerciale. in interese personale. ele intcntioncaza sa rreaca ilegal pestc frontiera , arnala unele marfuri, obiecte sau alte , alori in proportii mari sau deosebit de rnari. iar in scopuri comcrciale, sih 8$CSC diverse opcratiuni cu rnarfuri de contrabands. inclusiv cele interzisc prin lege.

328

329

Persoanele juridice in interese cornerciale. de asernenea, sa, arsesc di, erse operatiuni de contrabanda cu marfuri, obiecte sau v alori in proportii deosebit de mari, precum si interzise prin lege.

328

329

lnfractiunea darn poatc fi depistata in timpul efecn.arii controlului vamal sau controlului ulterior (pct.21 ), 21 II) al art.I din Codul vamal al RM). in unele cazuri. contrabanda se depisteaza �i ca rezultat al activitatii spcciale de investigatic. La cercetarea contrabandci totdeauna trebuie sa se tina cont de modelul crirninalistic al acestei infractiuni, care ofera date ce au rol practic important in depistarea. ccrcetarea si prcvcnirea faprelor de contrabands. La baza elementclor modelului criminalistic al contrabandei stau procesc obiective ale activitatii criminale de acesr gen. procese care determina legitatilc rcflectarii indiciilor infractiunii date, precum �i practica organelor de drept �i specialc, care lupta cu contrabanda. Modclul criminalistic al contrabandei include urrnatoarele elernente componcnte:

I. Date despre caile (canalelc) �i modul de trecere a contrabandei peste frontiera vamala, Frontiera vamala nu intotdeauna coincide cu frontiera de stat a Republicii Moldova. Frontiers de stat este linia ce desparte pc uscat si pe apa tcritoriul Rcpublicii Moldova de teritoriile statelor vecine, iar in plan vertical delimiteaza spatiul acrian $i subsolul Rcpublicii Moldova de spatiul aerian $i subsolul siatclor vecine. Frontiera vamala este frontiera de stat a Republicii Moldova, perimctrul zonclor libere $i al depozitelor vamale libere. Notiunea de frontiers varnala estc mai larga decat frontiera de stat Contrabanda poate fi savar�ita trecaud obiectele infractiunii prin punctele de control vamal (frontiera vamala) si ocolind controlul vamal prin trecerea ilegala a frontierei de stat. Deci, infractiunea de contrabands poaie fi sa,·ar$ita pe caile (canalele): tcrestra, aeriena sau navala. Controlul varnal se efectucaza la frontiera varnala toideauna dupa trecerea frontierei de stat. La iesire din tara, prin punctele stabilitc de control, frontiera vamala conventional se regaseste dupa frontiera de stat, atunci cand la intrare in tara frontiera varnala se afla in interiorul teritoriului tarii. Si la iesire, �i la intrare. intai de toate sc efecrueaza controlul documentelor la frontiera de stat. apoi urmeaza controlul vamal al persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor si obiectclor la frontiera vamala. Frontiera teresrra contrabandistul o poate trece pe jos, cu masina, cu trenul, cu caruta sau pe anirnale. Bineinteles ca, in asa mod. el poate trece personal �i obiectclc de contrabands pestc fronriera vamala sau ocolind punctele de control. Contrabanda poate fi trecuta peste frontiera varnala cu mij loacele de transport $i fara insotirea lor. in cazul in care infractorul a trecut cu obiectele de contrabanda frontiera de stat ilegal, este prezent cumulul de infractiuni: lrecerca ilegala a frontierei de stat si contrabanda.

330 331

Frontiera aeriana de stat, care nu coincide cu frontiera varnala, infractorul o poate trece cu aparatele respective de zbor (a, ion, elicopter, delroplan), in

330 331

mod legal sau ilegal. insa la intrarea in tara. dupa trecerea frontierei de stat in mod legal, urrneaza frontiera vamala si controlul varnal. Dar daca infractorul a trccut frontiera aeriana de stat ilcgal, atunci el nu poate f supus $i controlului vamal. Practica a inregistrat si cazuri cand infractorii aruncau pe calea aerului obicctelc contrabandei de rnici dirnensiuni, fara ca singuri sa treaca froruiera de stat. Frontiera navala de stat, de asemenca. nu coincide cu fronticra vamala, lnsa de aceasta cale (canal) contrabandistii deseori se folosesc in scopuri criminale. Obiectcle de contrabanda sunt trecutc pe calea navala atat personal de infracrori, cat si f5ra insotirea 1or. Deci, contrabanda poate r, sa, ar!;iita prin caile (canalele) indicate mai SU!: rel="nofollow">. uiilizand doua procedec: a) trecerea obiectclor de contrabanda concomitcnt cu traversarea frontierei varnale a Republicii Moldova de catre contrabandist (cu insotirea acestora) si b) trecerea obiectelor de contrabands pcste frontiera varnala a RM fara insotirea lor, cand ele au Jost ascunse in locuri special pregatite sau adaptatc In acest seep, in bagaje. mijloace de transport, colete etc. sau. pur $i simplu, au fost aruncate peste frontiera de stat a RM pe teritoriul tarii vecine. 2. Date despre obiectul (obiectele) atentatului criminal. in calitate de obiectc ale contrabandci, legca numeste, in primul rand, marfurilc. Codul varnal al RM (art. I) prezinta notiunea de rnarfuri, adica orice bun mobil: obiecte $i alte valori, inclusiv , alori valutare (valuta strains si moneda nationala in numerar, instrurnente de plata $i valori mobiliare materializate exprimate in valuta straina $i moneda nationals ). gaze naturale, energie electrics. energic termica, alt fcl de energie, precurn $i mij loace de transport, care fac obiectul unei tranzactii econornice extcme. cand acestea sunt rrecute in proportii mari. 1 n al doi lea rand, obiectc ale contrabandei sunt: substantele narcotice. psihotrope, cu efccte puternice, toxice, otra» itoarc, radioactive �i exploziv e, precum $i deseuri le nocive si produscle cu destinatie dubla, in orice cantitate. in baza Lcgii RM cu privire la circulatia substantelor narcotice si psihotrope $i a precursorilor, adoptata de Parlarnentul \ari1 la 06.05.19991+1. notiunile mentionate supra trebuie intcrprctate in felul urrnator: - substantele narcotice sunt substantele de origine naturala sau sintetica sau preparatele cc contin astfel de substante, care provoaca dereglari psihice si dependenta fizica la consumul lor abuziv (criteriul medical) si care sunt nominalizate in mod exhaustiv in Lista nr. I a Tabelului nr. I. in lista nr.l a Tabelului nr.Z, in lista nr. l a Tabelului nr.3, aprobate prin Hotararea Cornitetului permanent de control asupra drogurilor (CPCD, proces-verbal nr. 7 din O 1.12.19881 �' (criteriul 1 1 �

l\1onitorul Oficial al Rcpublicii Moldov a. 1999. nr, 73- 77.

330 331

14

'

'vlonirorul Oficial al Rcpublicii Moldov a. 1999, nr, 16-18.

330 331

juridic)). Ca substante narcoticc foarte raspandite pot f nominalizate: canabisul, heroina, opiul, cocaina, morfina etc.; substantele psihotrope sunt substantele de origine naturals sau sintetica sau preparatele ce contin astfe1 de substante, care provoaca dereglari psihice $i dependents fizica la consumul lor (criteriul medical) si care sunt nominalizate in mod exhaustiv in Lista nr.2 a Tabelului nr. I, in Lista nr.2 a Tabelului nr.2. in Lista nr. 2 si 3 a Tabelului nr.3, aprobate prin aceeasi Hotarare a CPCD ( criteriul juridic). Ca substante psihotrope pot fi norninalizate: mescaline, psilocibina, amfetamina, fenciclina etc.; prin substante cu efecte puternice se au 10 vedere mijloacele medicamentoase �i alte mijloace, a caror utilizare. fara prescriptia medicului sau cu lncalcarea normelor de dozare, poate cauza daune grave organismului urnan (criteriul medical) $i care suut nominalizate in mod exhaustiv In Lista nr.2 a Tabelului nr.5, aprobata prin aceeasi Hotarare a CPCD (criteriul juridic). Ca exemple de substante cu efecte puternice pot fi norninalizate: clofelina, cloroformul, diazepamul. eterul pentru narcoza, spirtul etilic sintctic etc.; substantele toxice sunt acele subsiante a carer utilizare de carte o persoana, chiar �i in conditiile unei neinsernnate depasiri a dozei, poate provoca moartea acesteia (criteriul medical), $i care sunt nominalizate axhaustiv in Lista nr.l a Tabelului nr.S, aprobata de CPCD (criteriuljuridic). Ca exempJe de substante loxice pot fi nurnite: fenolul, cianura de potasiu, veninul de albina purificat. spirtul metilic, sarinul, veninul de sarpe purificat etc. Substantele orravitoare prezinta acele substante care nimerind in organism (in cantirati relativ reduse) provoaca prin actiunea Jor chimica tulburari importante, leziuni grave etc. si uneori moartea. Ele pot fi de distrugere in masa, care contin combinatii chimice de inalta toxicitate. prevazute pentru vulnerarea fortei vii in timpul actiunilor militate (de exemplu, iperita, luizita, fosgenul etc.). Prin substante radioactive se au in vedere substantele care contin radionuclizi in concentratii superioare limitelor admise, atomi grei (radiu, uraniu, mercur etc.), cu proprietatea de a emite, prin dezagregare spontana, unele radiatii corpusculare �i radiatii electromagnetice. Substantele explozive sunt niste cornbinatii chimice sau amestecurile de substante capabile sa declanseze o reactie chimica rapida si violenta, care este insotita de degajarea unei mari cantitati de energie termica, lumina si de formarea de gaze, provocand o crestere mare a presiunii la locul exploziei.

332 333

Deseurile nocive sunt substantele, materialele. obiectele. resturile de materii prime provenite din activitati economice, menajere si de consum, care si-au pierdut integral sau partial valoarea initiala de intrebuintare, dintre care unele sunt

332 333

utilizabile dupa prclucrare, si care. venind in contact cu organismelc \ ii. le pot cauza prejudicii .ui_ In al treilca rand, ca obiect al contrabandei sc considera oricc tip de armament. dispozitive exploziv c si rnunitiile. indifercnt de cantitatca $i costul lor. Prin armament se subintelcge toralitatea mijloacclor de lupta: div ersc arme, tehnica militara $i utilaj militar, Arma prezinta un obiect, unealta, aparat. ma;,ina care serveste in lupta impotriva inamicului. la \ anar, in unele probe sponiv e etc. Dispozitivcle explozive sum mijloacclc tehnicc destinate efcctuarii exploziei sau dirigarii ei in scopuri militare. industriale. hidrologice etc. Munitiile prczinta denumirea generics data cartusclor pcntru armamentul de infanteric. grenadelor de tot fclul, proicctilelor de artilcrie, bornbelor de av iatie etc. in al patrulea rand, obiccte ale contrabandei sum si \ alorile culturalc. indiferent de costul lor. Prin valori culturale se au in \ edere \ alorile cu caracter religios sau laic, pc care ficcare stat le considers ca prczentand intercs pentru arheologie, pcrioada preistorica, istorie. literatura, arta $i $tiin\a (de exernplu. colectiile rare �i mostre ale florci si faunei, mineralogiei. anatornici. precum $i obiectclc care prezinta intcres pentru paleontologi: comorilc arheologice $i descopcririle arheologice: incunabulele �i manuscrisele rare. cartilc, docurnentele srravechi $i publicaiiilc care prczinta un intercs deosebit; arhivelc, inclusiv arhivcle de fonograme. de cinema si de fotografii etc.!"), Acesre obiccte pot apartine persoanei fizice, care urmeaza sa treaca frontiera, sau cu consimtarnantul sau i-au fost inmanate. mcredintate pentru treccrea lor peste frontiera vamala de catre alte personae. organizatii. Provenienta obiectclor de contrabands pentru aceasta infractiune nu are 111scmnatate. dar in caz de sesizare a furtului obiectelor sau altor incalcari. aceste fapte urmeaza a fi stabilite $i calificaie suplimentar, 3. Date despre metodele de s�h ar�ire �i procedeele de ascundere (camuflare) a obiectelor de contrabands. De regula. etapelc contrabandci constau in pregatirea ci (alegcrea obiectului atentatului. determinarca cailor, modului de sav arsire a infractiunii, ascunderea sau carnuflarea obiectelor de controlul , arnal) si treccrea ilcgala a marfurilor, obicctelor peste frontiera varnala a Republicii Moldova. Potrivit Codului penal $i Codului \ arnal al RM. infractiunea de contrabands se produce prin doua metode: 1) trecerca marfurilor, obiectelor si al tor \ alori peste frontiera vamala prin punctele de control, tainuind, prio ascundere in locuri special pregatite sau 141

'

Brinza S .. Ulianovsc'ii X. s.a. Drept penal. Panea speciala, vol.ll. p.362-363. r1.

332 333

•�- Ibidem. p.471--472.

332 333

adaptate. ori cu folosirea frauduloasa a documentelor sau a mijloacelor de idcntificare vamala, ori prin nedeclarare sau declararc neautentica in documentele vamale sau in alte documentc de trecere a frontierei: 1) trecerea peste Ironticra vamala a marfurilor, obiectelor �i alter valori in proportii rnari si deosebit de rnari. eludandu (ocolind) punctele de control vamal sau prin acestea, in afara orelor de lucru. La trecerea marfuri lor, obiectelor sau alter valori prin punctele de control vamal, infractorii din tirnp Intreprind anurnite activitati, masuri, procedee de ascundere, carnuflare a obiectelor de contrabanda. pentru ca acestea sa nu fie depistate si retinute. In accst scop, ei folosesc uncle ascunzisuri si alte modalitati (documente false, nedeclarare a obiectelor sau declarare neautenrica in documentc etc.) care ingreuncaza identificarea obiectelor de contrabands. Este cunoscut ca, dupa cc infractorul a ales obiectcle contrabandei, a determinat calca �i modul de savarsire a acestei infractiuni, el purcedc la ascunderea, camuflarea marfurilor, obiectelor pentru a nu fi obsev ate. descoperite la controlul vamal, si in asa mod le trece ilegal peste fronticra varnala. Pentru accasta el poate pregati, amenaja locuri speciale in imbracarninte. incaltaminte. obiecte portabile (valize, genti, mape), mijloace individuale sau comune de transport etc. sau poate folosi (adapta) anumite spatii, locuri goale constructiv existente. De exemplu, practicii sunt cunoscute urmatoarele modalita]i de ascundere a obiectelor de contrabanda: camuflarea lor in spatiile goale constructiv, cu pereti dubli, ale mijloacelor de transport; in captuseala interioara a vagoanelor, avioanelor, elicopterelor, autovehiculelor; in rezcrvoare de alimentare cu apa, benzina, motorina; in pneuri; in bagaje, colete, in diverse recipiente; 10 haine, incaltaminte cu Jocuri special amenajate: pe corpul uman si in cavitatile fizioJogice ale acestuia etc. Ca procedee de ascundere a obiectelor de contrabanda (sernne ale infractiunii prevazute de art.248 CP RM), la trecerea !or prin punctul de control vamal, pot f numite: a) iainuirea obiectelor de controlu] vamal, prin ascunderea )or in locuri special pregatite sau adaptate in acest scop; b) folosirea frauduloasa a documentelor sau a mijloacelor de identificare va-

mala: c) nedeclararea obiectelor care trebuie obligatoriu declarate; d) declararea neautentica in documentele vamale sau in alte documente de trecere a frontierei. In cazurile savarsirii contrabandei, oco1ind punctele de control vamal sau prin acestea, 111 afara orelor de lucru, prin trecerea ilegala a frontierei de stat si vamale,

334

335

unele procedee de ascundere a obiectelor infractiunii date nu au nici o irnportan-

334

335

ta. fiindca acolo nu sc prevcde nici un control varnal al documentelor sau mijloacelor de transport utilizate de contrabandisti. 4. Date despre locul �i timpuJ savar�irii contrabandci. Stabilirea locului unde a fost savar$ita contrabanda prezinta importanta din mai multe considerente. in primul rand, in locul savarsirii infractiunii rotdeauna pot f depistate urme si altc rnijloace materiale de proba. in al doilea rand. cunoasterea locului unde a fost saviir$ita contrabanda constituie punctul de plecare in deierminarea cercului de persoane banuite de infractiunca concreta si a martorilor acesteia. Locul comirerii contrabandei este locul irecerii obiectelor infractiunii date peste frontiera vamala a Republicii Moldova: l) prin biroul sau postul vamal concret: 2) trecerea acestora ocolind punctele de control , amal - prin trecerea ilegala a frontierei de stat. in prima varianta, cand marfurile in cantitati mari sau deosebit de mari, sau obicctele respective interzise prin lege au fost depistate in punctul de control al trecerii frontierei de stat. unde se afla si biroul sau postul vamal, este \ orba doar de infractiunea de contrabanda, Atunci cand rnarfurile sau obiectelc interzise prin lege au fosr retinute la trecerea ilegala a frontierci de stat, este deja o alta situatie si contrabandisrul trcbuie sa raspunda pentru cumulul de infractiuni, Birourile si posturile vamale concrete, ca unitati ale Serviciului Varna! al Republicii Moldova. indeplinesc formaliratile prevazute de reglamentarile vamale si anumc asigurarea si respectarea reglementarilor vamale la treccrea pcrsoanelor, marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera varnala a RM. Cunoasterea timpului savarsirii contrabandei da posibilitate reala organului de urmarire penala de a stabili corect cercul de martori ai infractiunii date si de a verifica declaratiile acestora, precum si ale complicilor contrabandistului, iar prin activitatile procesuale si speciale de investigatie - sa administreze probele necesare in vederea inlaturarii alibiurilor invocate de unii infractori, mai cu seama. cand contrabanda a fost sih ar�ita prin trecerea ilegala a frontierei de stat. 5. Date despre tipologia criminalistica a contrabandistilor, in calitate de subiect al infractiunii de contrabanda poate f orice cetatean al Republicii Moldova, inclusiv persoane cu functii de raspundere, cetatean strain sau apatrid. Contrabanda poate f practicata de persoana in mod individual sau in grup. in afara de aceasta. ea poate fi savar$ita si de persoane juridice care practica activitatea de intreprinzator, Acestea pot forma �i anumite grupuri organizate de contrabandisti. Cercetarile efectuate au stabilit doua tipuri mai frecvente de contrabandisti: infractori inveterati �i infractori situativi 14�. 14 '

334

Feopnnrs M. Me10..wxa paccnenoeauua Ko1:1rpa6aH.JbJ. Y•1e6Hoe 11oco611e .J.:u1 rrpasruse-

335

cKJ1x pa6oTHHKOB. Mocssa. 1989. c.82.

334

335

Contrabandistul inveterat cornite actiuni ilegale si se caracterizeaza printr-o orientarc infractionala cu caractcr pronuntat de acaparare si cu un grad inalt de pericol social. El crecaza singur premise si cauia posibilitati pentru savarsirea contrabandci, participa personal, activ la pregatirca infractiunii (selectarea �i procurarea rnarfurilor, obiectelor, amenajarea ascunzisurilor, executarea documentelor false etc.), atragerea altor persoane in activitaica criminala si dcseori conduce grupe criminale de contrabandisti. Oricntarca antisociala pronuntata a acestor contrabandisti, care constituie aproximatix 63° o din numarul infractorilor gruparilor criminale de contrabandisti, :,,C manifesra in savarsirea sisternica a infractiunilor date, in conducerea unor grupc permancnte de infractori, Aceasta categoric de contrabandisti inrotdeauna srudiaza minutios imprejurarile in care 1$i , or desfasura operatiunca de trccere peste fronticra vamala a marfurilor, obiectelor sau altor valori, analizand profund factorii obiectiv i si subicctiv i la un anumit moment, precum $i conditiile concrete 111 punctul de trecere a frontierei, apreciind posibilitatile realc si invocand propria expericnta criminala in aces, sens. in mornentul rctinerii, contrabandistii invcterati pot opunc rezistensa fcrma urmaririi pcnalc, inclusiv annatci 111 cazul trccerii ilegale a frontierei de stat. Pe parcursul cercctari i cazului, aceste persoane se cornporra nesincer, incercand in tot fclul sa se eschiveze de la raspunderc. Ei depun dcclaraiii doar sub presiunea unor probe incontestabi le, iar uneori neaga chiar �i ceca cc cste ev ident. Contrabandistul situutiv se caracterizcaza prin abaieri ternporare. dar pozitivc din punctul de vedere al personalitatii. El savarseste acre de conirabanda episodic sau intr-un anumit concurs de circumstante, fiind adernenit de dorinta de a obtinc uncle bunuri rnateriale in scopuri personale sau din dorinta de a-i acorda cuiva un sen iciu. Decizia de a incalca legea are la baza motive de profit personal, rara anumitc prejudicii, ca rezultat al situatiei obicctiv c fav orabile. Fiind rctinut in flagrant ori in baza alter materiale. de rcgula, de la inceputul cercctarilor, contrabandistul situativ i$i recunoaste , ina �i da declaratii sincere despre imprejurarile pregatirii si comiterii infractiunii, cercul de persoane implicate si profitul obtinut.

6. Date despre parricularitattle urmelor contrabaudei. lndifcrent de metodelc savarsirii contrabandci, canalele trecerii rnarfurilor, obiectelor si a altor valori peste frontiera , amala a Republic ii Moldova, procedcele de ascunderc a acestora de controlul vamal sau in cazurile trecerii contrabandei prin ocolirea controlului varnal, la toate etapele acestci infractiuni raman anumite urmc tipice. Mai intai de toatc, insesi obiectele conrrabandci sunt urme materiale ale

336

337

infractiunii date. Apoi, pc obiecicle infractiunii se pot depista urmc de maini ale contrabaudistilor, altor persoane care i-au ajutat la selectarea. ascunderea si tre-

336

337

cerea peste frontiera a marfurilor, obiectelor sau altor valori. De asemcnea, unne pot rarnane pe mijloacele de transport, utilajele folosite la camuflarea obiectelor. pe docurncntele prezentatc de contrabandist la controlul vamal etc. In afara de acestea se pot depista si urme ideale ale contrabandei savarsite, care se regascsc in constiinta martorilor care. intr-un fel sau alrul, au perceput pregatirea si/sau comiterea infractiunii de contrabands de anumiie persoane, in anumite locuri $i tirnp, cu anumite rnijloace, prin anumite metode si procedee etc. 7. Date despre cauzele �i cenditiile savar�irH contrabandei. La savarsirea acestor infractiuni contrabandistii, de obicei, au un singur rationament - de a obtine un anumit profit material in urma trecerii peste frontiera a obiectelor de contrabanda, costul carora in diferite tari cste alrul. in mai purine cazuri, contra- banda poate f savar$ita pentru satisfactia intereselor nemateriale. Aceasta cauza principals de profit genereaza contrabanda cu diverse obiecte, care 111 anurnite perioade sunt solicitate intr-o masura sau alta. Conditiile contrabandei depind de anumiti factori obiecrivi si subiectivi. La primii se refera existenta libera a unor rnarfuri, obiecte sau valori pe piata unei tari si pretul lor rezonabil, atunci cand acestea se regasesc in alta tara cu o diferenta esentiala de pret sau prezinta un deficit de oferta. Factori i subiectivi ai contrabandei se formeaza In constiinta persoanelor care intampina disconfort sau greurati materiale si cred ca prin activitatea de contrabands vor reusi sa redreseze

siruatia sau sa obtina profit in proportii mari $i deoscbit de rnari. La acestca sc pot adauga si neindeplinirea constiincioasa a obligatiilor de seviciu ale reprezentantiler organelor vamale si politiei de frontiers, ba chiar $i interesele lor meschine ln sustinerea contrabandistilor, ei devenind, in unele cazuri, cornplici la infractiunile de contrabanda. Clarificarea cauzelor si conditi ilor care au determinat si favorizat savarsirea faptelor de contrabands este de natura sa ofere organelor de urmarire penala si speciale de investigatie posibilitatea realizarii sarcinilor preventive in anumite perioadc de timp $i locuri concrete de trecere a persoanelor, mijloacelor de transport si marfurilor peste frontiera vamala a Republicii Moldova. Aceste elemente ale modelului criminalistic au, de regula. legatura directs cu problemele solutionate pe parcursul cercetarii oricarei cauze penale cu privire la contrabanda. Constatand un caz concret de contrabanda, ofiterul de urmarire penala studiaza si evalueaza urmele �i informatia stransa in legarura cu cazul dat. Analizand datele obtinute. el le colationeaza cu totalitatea elementelor modelului criminalistic al contrabandei, evalueaza suficienta �i valoarea probelor adunate. De exemplu, dateJe ce caracterizeaza anumite tipuri de coutrabandisti, urmele lasate de acesria

336

337

in diverse siruatii concrete permit, deja la etapa initiala a cercetarilor, sa se de-

336

337

terminc cercul persoanelor printre care ar trebui sa fie cautat infractorul, iar daca contrabandistul este identificat. trebuie aleasa tactica corecra de efecruare a actiunilor de urmarire penala, a masurilor speciale de investigatie �i de solutionare a altor probleme de cercetare a infractiunii. 3.2. Siruatiile tipice, versiunile generale si actiunile Initiale de

urmarire penala

Sarcinile ce urmeaza a fi indeplinite pe parcursul cercetarii cauzelor cu privire la contrabanda, totalitatea actiunilor procesuale si a altor masuri ce trebuie intreprinsc 111 acest scop la etapa initials a cercetarii, depind in mod direct de situatiile de urmarire penala. in calitate de punct de pomire. avern, de regula, urmatoarele si ruati i tipice de urmarire penala: I) exista date irecuzabile despre o contrabands deja savarsita (semnele acesteia sunt constatate la trecerea unei persoane concrete a controlului vamal sau a celui de frontiera sau pe parcursul instrumenrarii administrative a cazului cu privire la incalcarea normelor varnale): 2) exista date despre fapta care contine semnele unei contrabande. sadr$ita prin eludarea controlului varnal (inclusiv prin trecerea ilegala a frontierei de stat), despre persoana contrabandistului. insa locul aflarii acesruia nu este cunoscut sau el se afla peste hotare: 3) exista date care contin semnele unei contrabande. insa informatia despre persoana vinovata fie ca lipseste, fie ca este insuficienta pentru a o identifica (avem de a face cu asa-zisa contrabanda ..anonirna"). in fiecare din situatiile indicate de urmarire penala (in fond, la prima etapa a cercetarilor), exista o serie de particularitati care sunt determinate de obiectul si de caracterul datelor primare referitoare la contrabands. Sarcinile principale ale cercerarilor in prima situatie tipica sunt urmatoarele: constatarea si documentarea faptei savarsite de contrabands de catre persoana concreta: - identificarea etapei de pregatire a contrabandei (locul procurarii sau primirii si ascunderii, camuflarii obiectelor de contrabands, persoanele implicate in aceasta etc.); colectarea, examinarea si analiza tuturor probelor infractiunii: clarificarea motivelor si scopurilor contrabandistului; constatarea vinovatiei banuitului (invinuitului): stabilirea masurii preventive fata de infractor, Versiunile de urmarire penala decurg din sarcini le enumerate mai sus $i tin de

338 339

motivele, scopurile $i de posibilii complici la contrabanda etc.

338 339

Pentru indcplinirea sarcinilor etapei initiale a ccrcetarilor, in prima situatic trcbuic planificatc si cfcctuate urmatoarelc actiuni de urmarire penala: I) ascultarea martorilor din randul pcrsoanelor care au dcpistat contrabanda sau care au asistat la accst fapt (lucratorii vamei, politic] de frontiers. lnsoiitori de , agon, sofcri de autobuze, pasageri etc.): 2) audierea banuitului de savar$irca contrabandci: 3) cxarninarca ascunzisurilor $i a mijloacelor
5) pcrchezitia corporala a pcrsoanei banuite; 6) pcrchezitii la domiciliul banuitului si al rudclor $i cunosiintelor acestuia: 7) examinarea obiectelor $i documentclor retinutc $i ridicate in urma perchezitiilor: 8) dispunerea cxpertizclor neccsare; 9) ridicarea de obiectc si documcnte pe cazul cercctat; I Ojinterceptarea $i inrcgistrarca comunicarilor: 11) sechestrarca corcspondentci etc. Totodara, la aceasta etapa initiala de ccrcctare trcbuie de solutionat problerna aplicarii masurii preventive fata de banuit (una din masurilc prevazutc in art.175 CPP. dupa caz). prccum si a altor masuri procesuale de constrangerc. Sarcinile principale pe parcursul cercetarii in cazul celei de a doua situatie tipica de urnuirire pcnald (cand exista date despre fapta care contine sernnele unei contrabande si despre persoana , inovata, al carei loc de aflare nu esic cunoscut sau ea sc afla pcstc hotare) sun t: - colcctarca informatiilor necesare despre contrabandist, desprc rudele sale �i despre alte cunostinte apropiatc, despre unii posibili complici, identificarea locului aflarii contrabandistului: - clarificarea ctapei de savarsire a contrabandei, identificarea locului de pastrarc a obiectelor contrabandei: idcntificarca martorilor infractiunii: exarninarea obiectelor contrabandei, inregistrarea urmclor ei in calitatc de probe ale activitatii infractionale a contrabandistului care se ascunde: - colectarea alter probe de vinovatie a banuitului, clarificarea motivelor �i scopurilor infractiunii, a caracterului si marimii prejudiciului cauzat: - constatarea imprejurarilor care au favorizat plccarea banuitului de la locul permanent de trai pcste hotarc, a cauzelor si conditiilor care au favorizat savarsirea contrabandci si posibilitatea de a se ascunde de urmarirea penala. Io aceasta situatie, ofiterul de urmarire penala trebuie sa foloseasca activ posibilitatilc organelor speciale de investigatic, precum si relatiile stabilite cu orga338 339

nele de drept de peste hotare. El va trebui sa realizeze, fiira participarea persoanei

338 339

vinovate, toate actiunile procesuale si masurile speciale de investigatie pentru documentarea infractiunii. Jntru indeplinirea sarcinilor situatiei date, estc necesar de a efectua: I) cercetarea la fata locului undc a fost savar$ita contrabanda: 2) audierca martorilor respectivi; 3) efectuarea perchezitiilor la domiciliul contrabandistului. al rudelor si al apropiatilor lui ( acolo ar putea Ii gasite atat probe de contrabands, cat $i persoana cautata); 4) dispunerea �i efecruarea unor expertize criminalistice �i de alta narura; 5) prezentarea spre recunoastere a unor obiecte si mijloace de contrabands banuitului etc.: 6) interceptarea �i inregistrarea cornunicarilor; 7) sechestrarea corespondentei A treia situatie tipica de urmarire penala, in care contrabandistul nu este cunoscut (contrabanda ,,anonima''), este cea mai cornplicata. Particularitatea acestei categorii de cauze penale consta in faptul ca la etapa initiala nu intotdcauna este clar daca fapta cercetata este sau nu un rezultat al unor actiuni infractionale ;;i daca ea contine cornponentele unei infractiuni, Sarcina principala in astfel de situati i consta in aflarea persoanei care a savar�it acesre actiuni. La depistarea unei contrabande .anonime'', in primul rand, se inainteaza versiuni cu privire la cercul persoanelor implicate in ea. la locul aflarii acestora, la motivele si scopurile contrabandei, la sursele de obtinere a bunurilor de contrabanda, la modalitaiile de camuflare si de deplasare a lor, la locurile de pastrare si de comercializare a bunurilor de contrabanda. la existents complicilor, la legaturile faptei de contrabands cu alte delicte. Verificarea versiunilor se efectueaza atat pe cale procesuala, cat �i speciala de investigatii, pentru prirnirea unor raspunsuri la urrnatoarele intrebari: 1. Care a fost cauza principals ce a determinat producerea evenimentului cercetat? 2. in ce mod contrabanda .anonima" este legata de actiunile sau de inactiunile anumitor persoane? 3. Cine sunt aceste persoane? Exists in actiunile lor elemente constitutive ale infractiunii? 4. Care au fost imprejurarile de descoperire a contrabandei? 5. Ce evenimente au precedat aceasta descoperire? 6. Ce s-a intamplat dupa descoperirea faptei de contrabanda? 7. Unde trebuie sa fie cautate urmele infractiunii? 8. Care subiecti dispun de informatii importante sub aspect criminalistic privind fapta de contrabands?':"

340

341

,�� Hw.eHKO E.IT., Tonopsoa A.A.

Mccxsa.

Kp11MMHan11cT11Ka:

Y4e6mnJ Ilon pea. Efl.l lruenno.

2003,

c.585-586.

340

341

Pentru solutionarea operative si efcctiva a sarcinilor accstci situatii
341

dexteritatile sale profesionale si daca a aplicat anumite tertipuri pentru a-si realiza intentiile criminale. Daca de la savarsirea contrabandei a trecut nu prea rnult timp, iar la examinarea locului faptei si a obiectelor de contrabands a fost obtinuta o inforrnatie suficienta pentru a stabili directia deplasarii infractorului, trebuie organizata urrnarirea Jui ,,pe urme proaspete", precum si organizate actiuni de cautare tn ca lea unei eventuale retrageri a contrabandistului de la locul faptei. Daca toate actiunile de urmarire penala $i masurilc speciale de investigatie, care sunt posibile in lipsa banuitului, vor fi indeplinite, iar contrabandisrul va ramane neidentificar, cercetarea cauzei va trebui suspendata. in momentul identificarii contrabandistului, acesta trebuie retinut si perchezitionat corporal. Dupa aceasta trebuie efectuata audierea lui in calitate de banuit, indeplinindu-se 9i celelalte actiuni procedurale. In acest caz, situatia de urmarire penala examinata se va transforma in una dintre varietatilc celei dintai. in practica cercetarii cauzelor cu privire la contrabands se intalncsc cazuri in care sunt combinate elemente din situatiile despre care am vorbit rnai sus. in aceste circumtante, ofiterul de urrnarire penala trebuie sa tina cont de lmprejurarile concrete. Dupa clarificarea situatiei respective de la care trebuie de pornit, succesul va depinde, in mare partc, de interactiunea stransa cu subdiviziunile operative ale organelor vamale �i altor organe de drept, inclusiv din afara tarii. 3.3. Interactiunea in cadrul cercetarli cauzelor de contrabanda

Pcricolul economic si social al contrabandei. precum si dificultatile de care deseori este legata descoperirea �i cercetarea ei, ccr ca cforturile organelor de urmarire penala $i ale serviciilor speciale de investigatie sa fie coordonate intre ele, uneori si cu alte organe de drept, cu politia de frontiera. chiar �i cu cele ale organelor de drept din alte stale. Prin coordonarea eforturilor trebuie sa intelegem nu doar simpla unire a fortelor acestora, ci interactiunea functionarilor cu delimitarea clara a drepturilor si obligatiunilor de serviciu ale acestora, prevazute de Jege. Potrivit Codului de procedure penala (art.253) 111 vigoare, Serviciul vamal al Republicii Moldova este organ de urmarire penala. in cauzele cu privire la contrabanda �i eschivarea de la achitarea platilor varnale, Serviciul vamal, prin inlermediul subdiviziunii sale de urmarire penala, efectueaza pe deplin urmarirea pcnala �i transmite cauza in judecata, Organele de urmarire penala si speciale de investigatie ale Serviciului vamal desi au sarcioi comune in lupra lor impotriva contrabandei. le solutioneaza inde-

342

343

pendent unele de altele, prin mijloacele specifice lor. �i exclud inlocuirea unora

342

343

cu altele sau dublarea lor. Drept baza juridica a interactiunii ofiterului de urmarire penala cu reprezentantii al tor subdiviziuni ale Serviciului vamal, inclusiv cu alte organe de drept, serveste legislatia procesual-penala 'in vigoare, precum si actele normative departamenrale, interstatale si internationale. in corespundere cu practica stabi lita a organelor de urmarire penala �i speciale de investigatie, interactiunea poate fi efectuata pana la pornirca cauzei penale pe fapta retinerii contrabandei, in timpul cercetarii infractiunii date si dupa terminarea urmaririi penale si rrimiterii cauzei in judecata. Initiator al interactiunii la cercetarea contrabandei poate fi: la prima etapa - lucratorul operativ al organului vamal, la a doua etapa - ofiterul de urmarire penal a, iar la a treia etapa, in aceasta calitate pot evolua ori unul, ori altul. Codul vamal punc ln sarcina organelor varnale ale Republicii Moldova lupta impotriva comrabandei, a incalcarii reglernentarilor varnale $i legislatiei fiscale, care se refera la treccrea marfurilor peste frontiera varnala, curmarea trecerii ilegale peste frontiera vamala a substantelor narcotice, armamentului, obiectelor de arta, obiectelor de valoare istorica $i arheologica, obiectelor proprietate intelectuala, speciilor de animate $.i pl ante (derivate si piil1i ale lor) pe cale de disparitie. a altor marfuri, contributia la prevenirea $i combaterea spalarii banilor, precum si a terorismului international. Organele vamale pot indeplini aceste sarcini avand competenta nu numai de exercitare a controlului varnal, dar si de urmarire penala $i speciala de investigatii (Legea RM nr.59 din 29.03.2012). Potrivit acestor comperente. organcle varnale, in corespundere cu legislatia procesual-penala a Republicii Moldova, acordurile inrerstatale la care tarn noastra este parte, precum si traratele internationale pe linia Organizariei Mondiale a Varnilor, au suficiente posibilitati de a interactions in orice caz nu numai ct1 diferite institutii din Moldova, dar $i cu organele de drept $i similare din strainarate. Nurnai 111 colaborare stransa si coordonare, organul de urmarire penala $i birourile vamale pot asigura starea corecta de lucruri. De aceca, ofiterul de urmarire penala care s-a autosesizat de fapta concrete a cauzei cornise de contrabands. trebuie sa studieze materialele acesteia si sa clarifice daca ele contin probe $i acte de care dispun organele vamale, iar in caz de necesitate, sale solicite suplimentar de la sectia de contracarare a fraudelor vamale a biroului unde a fost retinuta contrabanda. De obicei, in astfel de cazuri, ofiterul de urmarire penala trebuie sa constate existenta actului de control fizic al mijlocului de transport, al marfurilor $i alter probe in cauza. O forma deja verificata a interactiunii la cercetarea cauzelor complicate sau voluminoase de contrabands este crearea grupului operativ de cercetare, in care se includ ofiteri de urmarire penala, lucratori operativi si angajati din sectia contracarare a fraudelor vamale. in asrfel de cazuri. conducator al grupului de cerce342

343

tare este numit un ofiter de urmarire penala care intocmeste planul de cercetare, dirijeaza si controleaza activitatea grupului de lucru. Planul de cercetare, de rand cu fabula cauzei, trebuie sa contina lista actiunilor de urmarire penala si cea a masurilor speciale de investigatie, termenele $i persoanele responsabile pentru efectuarea celor planificate. E de retinut ca fiecare dintre subiectii interactiunii solutioneaza problemele pe care le au doar in limitele cornperentei lor $i cu mijloacele de care dispun: ofiterii de urmarire penala si ofiterii de investigatii indeplinesc actiuni procesuale si masuri speciale de investigatie respective, lucratorii operativi realizeaza anumite masuri speciale de investigatie in scopul identificarii pe cale operative a complicilor contrabandistilor, martorilor infractiunii, stabilirii locurilor dobandirii sau realizarii marfurilor de contrabands etc. Din momentul preluarii 111 procedura a cauzei penale. initiatorul ;;i organizatorul interactiunii este in exclusivitate ofiterul de urmarire penala. Evaluand permanent situatia de urmarire penala creata, el va detennina formele, rnodaliratile si alte aspecte ale interactiunii. Luand in calcul rezultatele acesteia. el va introduce rectificari $i completari in planul de cercetare a cauzei, va adopta decizii cu privire la efectuarea unor sau altor actiuni de urmarire penala suplimentare sau repetate (perchezitii, ridicari de obiecte si documente, retineri, audieri, expertize etc.). precum si efectuarea unor masuri speciale de investigatie. Analiza practicii interactiunii ofiterului de urmarire penala cu lucratorii operativi ai organelor si cu politia de frontiers demonstreaza ca cele mai frecvente forme ale acestei interactiuni sunt urmatoarele: informatii prezentate reciproc despre faptele de contrabanda, despre modalitatile noi de ascundere a marfurilor de controlul vamal, aplicate de catre infractori, despre efectuarea unor operatiuni de curmare a activitatii infractionale a contrabandistilor, despre indeplinirea unor dispozitii �i solicitari ale ofijerului de urmarire penala atat 10 interiorul tarii, cat $i peste hotarele ei. lnteractiunea cu organele de drept din alte state se cere in cazurile in care o cauza penala necesita verificarea faptului existentei unor firme straine. a contractelor cornerciale incheiate intre acestea si unii subiecti economici, precum �i 'in situatia 111 care in cauza penala exista materiale ce dernonstreaza incalcarea normelor vamale de catre unii furnizori din strainatate. in astfel de cazuri. interactiunea cu organele de drept de peste hotare se efectueaza prin intermediul Procuraturii Generate a Republicii Moldova prin expedierea unor comisii rogatorii privind acordarea. de ajutor in legarura cu cercetarea cauzei penale respective. Totodata, ofiterii de urmarire penala ai Serviciului vamal al RM au si posibilitatea reala de a verifica mai operativ unele date pe cauzele cercetate in strainarate si prin intermediul servicii lor vamale ale tarilor respective. adresandu-se nemijlocit la colegi prin telefon, fax sau posta electronica. 344

Eficienta luptci impotriva contrabandci dcpindc de informarca la timp a organclor vamale respective, a procuraturii, a politici dcspre contrabanda �J\ar$ilfi sau desprc cca in stadiu de prcgatirc. in cazul in care la procuratura sau la politic au parvenu informatii referitoare la o contrabanda in stadiu de pregatirc. despre accasta, in mod obligatoriu vor A scsizaie organele vamale (in punctele de control vamal) $i pol itia de frontiera. Accstea , or lua, in mod oficial. masuri in , ederca depistarii sernnclor de ccntrabanda $i de contracararc a ei. Pe parcursul cercctarii contrabandei, deseori sunt descoperite diverse modalita\i mai putin obisnuite de tainuire a unor obiecte. de falsificare a actclor �i alte tcrtipuri ale contrabandistilor, in cadrul inieractiunii despre care am vorbit mai sus, organcle de urmarire penala trebuic sa informcze in mod operativ despre accst lucru structuri le varnale �i punctclc de control vamal, precum $1 cele ale politiei de frontiera, Eficienta actiunilor coordonaie reciproc de idcntificare si de curmarc a contrabandei cste mai cvidcnta in cazurilc in care estc descopcrit un lot mare de marfuri de contrabands Iara stapan (contrabanda anonima) in rnijloace de transport in comun cu de.. . tinatie internationala. Pentru combaterca unor ascrnenea fapte de contrabanda, pentru acurnularea de probe, identificarca , inov atilor si apl icarea fata de ei a rnasuri lor prcvazute de lcgc, sunt ncccsarc eforturi comune ale reprezentantilor organelor de drept din diverse state in cadrul com entiilor internationalc existcnte cu priv ire la acordarea asistentei juridice. De cxemplu, ccrcetarea cauzelor pcnale legate de contrabands a unor particle mari de marfuri cere o verificare obligatorie a actelor , amale perfeciate in Rcpublica Moldov a prin confruntarea cu actele \ amale analogice perfectatc pentru acelcasi rnarfuri in statele din care elc au fest irnportate sau in cele in care vor ti exportatc, sau in statele de tranzitie. 3.4. Particularitatl tactice de efectuare a unor actiuni de urmarire penala

Cauzele cu privire la contrabanda. in cazurile prczcntei unor informatii suficicnte despre savarsirea infractiunii. trcbuie pornite imediai dupa ce s-a luat cunostinta de date le primarc. Aceasta asigura luarea tuturor masuri lor pre" azure de lege cu privire la procedura pcnala pcntru identificarea �i documentarca irnprejurarilor care unncaza sa fie probate. Daca. insa. informatia primara nu estc suficienta, vor fi vcrificate materialele primare in vcderea stabilirii temciurilor Jegale pentru pornirea cauzei pcnale.

Ofiterul de urmarire penala trebuie totdeauna sa analizeze informatia parveniinfractiunea respective si sa poata ev alua �i inregistra semnele. proprietatile 9i starea obiectclor de contrabanda pe care le examincata.

ta desprc

346

345

Printre actiunile initialc de urmarire penala pot fi nominalizate: 1. Audierea martorilor. 0 importanta deosebita pentru descoperirea contrabandei o arc anurnc audierca ncintarziata a martorilor. 0 mare parte dintre martorii implicati in cauzc de acest fel sunt cunoscuti din materialcle ce au servit ca temei pentru pornirea cauzei penale. 0 alta parte este identificata in urma activitatii specialc de investigatii, iar cea de a treia parte - pc parcursul actiunilor initiale de urmarire penala si masurilor speciale de investigatie. Audierca martorilor, de regula. perrnite obtinerea datelor desprc un potential infractor, despre semnalmentele acestuia, dcsprc alti martori ai contrabandei. Aceasta inforrnatic trcbuic transmisa in mod operariv organului care ii urmarcste pc contrabandist.

Prim ii sunt audiati martorii care au descoperit obiectele de contrabanda si care au fest prezenti la cele intamplate. Acestia sunt inspectorii varnali, lucratorii politiei de frontiers, angajatii din transporturi, membrii grupurilor turistice sau ai delegatiilor in a carer components se afla banuirul. Audierea acestor martori, de obicei, se deruleaza 111 situatie tara de conflict, deoarece ei nu au anumite interese personale in cauza, Sarcina ofiterului de urrnarire penala, in siruatia data, cstc de a stabili si mentine pe tot parcursul audierii contaciul psihologic respectiv cu martorul si de a obtine inforrnatii veridice si dcplinc pc cazul ccrcctat, De la acesti rnartori se poate afla in ce imprejurari a fost descoperita contrabanda, cu ajutorul carer mijloace iehnice, cum au fost verificate actele. bagajele contrabandistului si ale altor persoanc, cums-a comportat banuitul pana la controlul vamal si in acel moment, cand a fest depistata contrabanda, cum a cxplicat acesta prczenta obicctelor de contrabands descoperite la el, ce obiecte anume au fost depistate. in ce loc, cum erau ele camuflate etc. In cazul 111 care a fost descoperita o contrabanda .anonima", vor fi audiati responsabilii de expedierea si de perfectarea incarcaturii, soferii automobilului, mcmbrii echipajelor vaselor maritime �i fluviale. personalul de deservire al trenurilor internationale. De la ei se vor afla imprejurarile descoperirii obiectelor de contrabanda. momcntul posibil al tainuirii lor, angajatii care au acces la acest loc etc. Audierea acestor persoane poate avea loc �i 111 situatii de conflict. in unele cazuri, 111 savarsirea contrabandei .. anonime" pot fi implicate unele persoane din categoria indicate mai sus, de aceea ele nu sunt dispuse sa dea depozitii veridice in cazul dcpistarii contrabandei si ofiterul de urmarire penala este pus in situatia care trebuie sa le demascheze. Ca martori pot fl identificate si audiate si persoanele care au achizitionat de la contrabandisti anumite obiecte, marfuri. Lor Ii se propune sa povesteasca daca le sunt cunoscuti si alti cumparatori (vanzatori), modul de introducere si caile de comercializare de catre banuiti a obiectelor si marfurilor de contrabanda. in unele

,n

346

345

cazuri apare ncccsitatea de a ridica de la accsu rnartori obiecte de contrabands procurate de la banuiti, invinuiti pentru a efectua anumitc expertize sau peutru a le prczenta sprc rccunoasterc etc. Expeditorii si brokerii pot ofcri informarii dcspre imprejurarile legate de incarcatura $i perfectarea actclor vamale ale marfurilor. In calitaie de martori pot f $i rudele, vccinii contrabandistilor, colegii lor, functionari si altc persoane care produc si cornercializcaza marfuri. 2. Audierea banuitului. in cauzele din accasta categorie, esrc efcctuaia ncintar7iat audierea banuitului retinut in flagrant in momentul 111 care incerca sa trcaca obiectcle de contrabanda peste fronticra vamala. in accasta situatie. obiectul audieri i este deterrninat de imprejurarile retinerii, de caracterul obiectelor de contrabanda gasite la banuit, de cantitatea lor, de modalitatea de trecerc, de prezenta ascunzatorilor $i complicilor la infractiune etc. La prima audiere trebuie stabilit in detalii: de unde si in ce directic traversa contrabandistul frontiera Republicii Moldova: cu ce scop: cand a ap5rut intcntia de a savar�i contrabanda: care a fost sursa procurarii obiectelor de contrabanda: locul si circumstantele procurari i sau primirii obiectclor retinute; existents compl ici lor la pregatirea infractiunii; undc ci locuiesc �i care a fost rolul fiecaruia la pregatirea �i savarsirea contrabandei: circumstaruele descoperirii obiectelor infractiunii: modalitatile de carnuflare pentru a le trece ilcgal peste Irontiera vamala: de unde contrabandistul stia despre metoda aplicata de savdrsire a contrabander; daca in trecut a mai savaq;it astfel de cazuri: cum intentiona sa real izeze obiectele de contrabands �i unde; daca nu curnva obiectele retinute au fost comandate de persoane torte. daca da, atunci cine sum acestea: are sau nu uncle legaturi banuitul cu anumiti functionari care au ajutat la indeplinirea operatiilor i legate etc. Luand in considerate ca pe aceasta categoric de infractiuni. in unele cazuri, la raspundere penala sunt trase $i persoane din randul lucratorilor varnali sau politiei de frontiers. subiecti speciali, la audierea accstora 111 calitate de banuit, Invinuit, trebuie de stabilit: ce functie ocupa banuirul si care sunt reglementarile nonnative al activitatii sale 'in cadrul organului respectiv: care sunt drepturile si obligatiunile banuitului la trecerea persoanelor si marfuri lor peste frontiera Republicii Moldova: ce norme ale regulamentelor sau altor acte normative au fost incalcate de el �i 111 legatura cu ce: daca au rnai avut Joe astfel de incalcari din partea banuitului si pentru cine anumc: in ce conditii s-au comis accste incalcari; care a fost remunerarea dernnitarului etc. Pe tot parcursul cercetarii cauzei, la audierea contrabandistilor trebuie de scos la iveala carentele $1 scaparile in efectuarea controlurilor documentelor $i , amale la biroul respectiv, faptele de negl ijenta sau abuz de serviciu, de coruptie din partea lucratorilor respectivi. 348

347

3. Cercetarea la fata locului. In cazurile de contrabanda ,,anonima" sau trecere ilegala a frontierei de stat cu obiectelc de contrabands, trebuie efectuata, incontcstabi I, cercetarea la fata locului sau examinarea mij loacelor de transport. incaperilor (care nu prezinta locul faptei). in examinarea obiectelor, mijloacelor do transport $1 locului faptei lrebuie implicati specialisti din domeniul respectiv, tinandu-se cont de obiectul �i de rnodalitatea ascunderii contrabandei: rnerceologi. giuvaiergii, experti in arte. criminalisti. economisti. angajati ai serviciilor vamale, lucratori bancari, ingineri, chirnisti, biologi etc. In cazul exarninarii la fata locului vor fi luate masuri in vederea descoperirii unor instrumente, actc, mijloace. cu ajutorul carora a fost savar$ita contrabanda. Principalele obiecte ale examinarii in cazul in care contrabanda a fost savar$ita prin trccerea ilcgala a frontierei de stat si trecerca obiectelor in asa mod, sum cele care demonstreaza urrnele materiale ale conrrabandistului: urmele de incalrarninte, amprentele de rnaini, de dinti. precurn si diverse secretii (saliva, transpiratie, odorologice etc.). 4. Examinarea obiectelor de contrabands presupune. de obicei, si cercetarea locului 111 care ele au fost gasite. Cel mai frecvent este vorba de diverse bagaje, haine, incaltaminrc. de containere, platfonne de transport, sectii ale unor mijloace de transport etc. Deseori sunt examinate cabine. sectii ale unor automobile. camioane, cornpartimentc de serviciu si de pasageri ale vagoanelor si altor mijloacc de transport, precum $i corespondents postala internationala. Pentru descoperirea obicctelor de contrabanda, in tirnpul examinarii este neccsar sa fie utilizate diverse mijloace tehnice: apararura roentgen, dispozitive de ecolocatie, detectoare de metale, dispozitive semnalizatoare, endoscoape, sonde, dispozitive pentru determinarea volumului materiei prime de importanta strategics. mijloace de deschidere a ambalajelor. lazilor, containerelor si alte dispozitive speciale. Cercerarea cu succes a unei contrabande depinde de abilitatea ofiterului de urmarire penala de a gasi si de a cerceta obiectele de conrrabanda. in special atunci cand participantilor la exarninare nu le este cunoscuta denumirea lor, provenienta, destinatia functionala. in astfel de cazuri este necesar sa fie aplicate posibilitatile organelor vamale de a efectua o analiza express a acestor obiecte la locul descoperirii lor. De obicei, ulterior se efectueaza investigatii de expertiza. in procesul cxaminarii diverselor obiecte de contrabanda, ofiterul de urmarire penala nu poate stabi Ii cu exactitate natura lor. Acestea pot fi substante otravitoare. narcotice, psihotrope. toxice, explozibile �-i alte substante care, de regula, sunt declarate cu nurne false sau in general nu sunt indicate in declaratii. De aceea, ele trebuie examinate numai cu participarea specialistilor din laboratoarele vamale care dispun de aparate si dispozitive. de detectori, de dozimetre si de alta tehnica 348

347

speciala. In acelasi tirnp, asernenea obiecte trebuie izolate, iar accesul oamenilor spre zonele in care se afla ele trebuie limitat. Prelevarea unor probe de materiale $i substante cunoscute pentru a f cercetate trebuie sa o faca numai specialistul. Tn aceasta calitate pot f angajatii din laboratoarele vamale sau specialisti din altc organe de drept. Exarninand obiectcle de contrabanda, ofiterul de urmarire penala este obligat sa ia toate masurile necesare de protectie pentru asigurarea securitatii celor prezenti. 5. Rldicarea de obiecte si documente. in cazul contrabandei. deseori este nevoie sa fie ridicate o serie de acte. Lista si caracterul documentatiei ce trebuie ridicata depinde de obiectul contrabandei, caile si metodele de trccere a obiectelor, marfurilor peste frontiera vamala a Republicii Moldova. De exernplu, in cazurile contrabandei savarsite de pasageri, vor fi ridicate si examinatc biletele acestora. Aceasta va perrnite sa aflam ruta de deplasare a marfurilor de contrabanda, locul achizitionarii sau primirii lor, Daca peste frontiers a fost trecut prin contrabanda un automobil, vor trebui ridicate: actul care confirms dreptul de proprietate (contractul de vanzare-cumparare sau de donatie, bonul nominal al marfii); pasaportul tehnic de tranzit al automobilului cu mentiunea de scoatere de la evidents a acestuia sau o adeverinta analogica; declaratia vamala care confirma trecerea frontierei etc. 6. Examiuarea �i studierea actelor se va face sub aspectul legalitatii si plinataJii operatiilor vamale, reflectandu-se in totalitate faptele reale. Actele vor fi examinate in locul in care au fost depistate. Daca pentru examinare sunt necesare timp indelungat si cunostinte speciale sau mijloace tehnice stationare, aceasta se va face la locul cercerarii ca o actiune de urmarire penala aparte sau prin dispunerea unei expertize necesare. in procesul examinarii va fi, mai intai de toate, verificata prezenta urmatoarelor acte: denumirea actului, data si locul emiterii Jui; denumirea celor care au facut afacerea (firma-exportator/furnizor. firrna-importator/beneficiar, adresele lor, numerele de telefoane si de faxuri; numarul contractului sau cornenzii, data semnarii acestuia, numarul bonului de livrare, numarul specificarii marfii; denumirea �i descrierea marfii, cantitatea ei, tipul arnbalajului si a] marcajului). Examinarea actelor, de obicei, permite de a clarifica si raspunde la o serie de intrebari importante, solutionate in procesul ccrcetarii contrabandei. De exemplu: corespunde sau nu marfa descoperita cu datele din actele de trecere peste frontiera vamala; ce fel de obiecte, marfuri au fost trecute prin contrabands; care sunt conditiile reale de trecere a marfurilor peste frontiera vamala; care este itinerarul lor, cercul de persoane implicate in contrabanda, cercul de martori etc. Pentru a stabili caracterul actelor false (falsificare totala sau partiala), va ti dispusa si efectuata expertiza for tehnico-criminalistica.

350

349

7. Retinerea banulmlul. in cazurile depistarii contrabandei in proportii deosebit de mari sau trecerii peste frontiera vamala a substantelor narcotice. psihotrope. cu efecte puternice, toxice, otravitoare. radioactive si explozive, a armamentului si munitiilor, se efectueaza retinerea procesuala a contrabandistului. Acesta poate fi retinut imediat in sediuJ biroului vamal pentru a exclude eschivarea sa de raspunderea penala si comuuicarea cu complicii infractiunii. Ultimii pot fi retinuti la domiciliul lor sau in alte locuri. in dependents de personalitatea contrabandisrului si faptei savarsite, se individualizeaza tactica acestei actiuni de urmarire penala si se determina componenta echipei de retinere, 8. Examinarea corporals a banuitului, La retinerea contrabandistului este necesar de a examina corpul, apoi hainele si incaltamintea persoanei respective. Trebuie de atras atentia, in primul rand, asupra locurilor deteriorate, petelor, asupra unor sernne de pe portiunile descoperite ale corpului, asupra masurii 1n care imbracamintea si incaltamintea corespund constirutiei fizice a persoanei supuse identificarii �i auotimpului, asupra unor deteriorari ce pot f gasite pe ele. Dupa aceea, in mod succesiv, vor fi scoase piesele vestimemare care vor fi examinate, inregistrandu-se locurile deteriorate. petele si depunerile de particule straine. De pe portiunile corpului persoanei examinate, care puteau sa se atinga de obiectelc de contrabanda. precum si de pe cingatori, de pe diverse legatori vor fi luate probe. In cazul suspectarii de transport de contrabands. in cavitatile naturale ale corpului, pot ti facute radiografii sau iuvestigatii ultrasonografice. Astfel de examinari sunt efectuate cu implicarea medicului. 9. Efectuarea perchezttiilor, in primul rand. la retinerea contrabandei, perchezitiile se efectueaza 'in mijloacele de transport in scopul de a descoperi si a ridica toate obiectele de contrabanda, mijloacelc adaptate sau executate pentru pastrarea acestora si trecerea lor peste fronriera. In al doilea rand, perchezitiilor trebuie supuse domiciliul contrabandistului, rudele acestuia $i complicii sai, Aceste perchezitii pot fi efectuate In scopul depistarii si ridicarii obiectelor $i instrumentelor folosite pentru amenajarea unor ascunzisuri; materialelor de ambalaj; documentatiei ce contine caracteristicile marfurilor: aparaturii audio, video si fotomaterialelor legate de contrabanda; banilor �i valorilor adunate pe cale ilegala; bunurilor contrabandistilor pentru asigurarea repararii prejudiciului cauzat de infractiune sau eventua1a confiscare speciala a bunurilor ori a contravalorii bunurilor utilizate la savarsirea infractiunii, ori rezultate din infractiune, in cauzele din aceasta categorie, la perchezitii pot f depistate �i ridicate si alte

350

349

obiecte de conrrabanda, mij loacele de tainuire a lor $i de trecere peste frontiera vamala, bunurile care se afla 111 depozitele vamale, in lombarduri, in camerele de pastrare, in consignatii, la rude, la cunoscutii contrabandistilor.

350

349

10. Experimentul in procedura de urmarire penala. in cauzele cu priv ire la contrabands deseori apare necesitatea de a efectua $i expcrimentul respectiv pentru verificarea marturiilor clepuse de banuiri, invinuiti, rnartori despre modalitatile de pastrare, dcspre posibilitatile si procedeele de treccrc ilcgala peste frontiera varnala a obiectelor de contrabanda. Experirncnrul in procedura de urrnarire penal a este necesar, de exernplu, pentru constatarea posibilitatii folosirii ascunzisurilor, a spatiilor goale sau a altor locuri de pastrarc care fac dificila descoperirea marfurilor, creand conditii favorabile de luare a unor rnarfuri drept altele. pentru a constata modul de falsificare a actelor sau a rnij loacclor de identificare \ amala, pentru a clarifica prezenta anumitor dexieritati ale banuitului (invinuitului) de a executa/realiza acre, mijloace de idcntificare $i ascunzisuri in anumite locuri. obiecte etc. IJ. Dispunerea �i efectuarea expertizelor, In cauzcle penale cu priv ire la contrabanda sunt absolut necesare expertizele. Ele permit sa se construe care obiecte au fost trecute peste frontiera Republicii Moldova �i care sunt caracteristicile lor cantitative �i calitative. in asemenea cazuri sunt posibile expertize rncrceologice. econornice. contabile, criminalistice. de cercetare a metalelor. chimice. de certificare, tebnologice, ecologice. in maierie de arte, fizice, hemologice (expertize de metale nobile), de rnedicina legala, de psihiatrie judiciara $i de alte tipuri. Prelevarea de probe necesare pentru efectuarea cxpertizelor ii este incrediruata specialistului. Obiectele de cercetare, impreuna cu probele �i cu mostrcle sunt transmise la expertiza, iar actele dubioase sunt insotite de modele originale de blanchete, stampilc si sigilii. Sunt expediate si rezultatele verificarii preliminare a obiecrelor, inclusiv in baza evidcntelor existente. In cauzele cu privire la contrabanda. deseori este necesara urnuirirea infractorului. Una dintre functiile importante ale ofiterului de urmarire penala este cautarea contrabandistilor, al carer loc de afiare este necunoscut. Aceasta functie rezida 111 efectuarea, lmpreuna cu subdiviziunile speciale de investigatie, a actiunilor de urmarire si a celor organizatorice. Latura faptica a cautarii consta in verificarea informatiilor cu privire la eschivarea banuitului, invinuitului de la urmarirea penala; ln adunarea informatiilor procedurale si operative despre invinuit $i despre relati ile acestuia; In pomirea cercetariii si incredintarea acesteia organelor corespunzatoare; in planificarea masurilor de urmarire etc. In procesul cercetarii cauzelor cu privire la ccntrabanda apare necesitatea de cautare a bunurilor infractorului, bunuri pe care acesta le-a obtinutpe cale ilegala, pentru a pune sechestru pe ele. De asernenea, trebuie cautate obiectele de contrabands si probele rnateriale. Cautarea este determinata de metodele, de parametrii, de volumul, de particularitatile obiectelor cautate. Cautarea marfurilor de contrabands se efectueaza �i prin perchezitie. 352

351

In cauzele cu privire la contrabanda, una dintre sarcinile functionale ale ofiterului de urmarire penala consta in a acorda asistenta organizatiilor vamale internationale, organelor vamale straine si politiei de combatere a operatiilor de contrabanda, precum �i in alte chestiuni prevazute in conventiile internationalc la care Moldova este parte. Daca toatc actiunile de urmarire penala si masurile speciale de invcstigatie, care sunt posibile in lipsa banuitului, vor f indeplinitc, iar contrabandistuJ va ramane neidentificat, cercetarea cauzei va trebui suspendata. in practice cercerari i cauzclor cu privirc la contrabanda se intalnesc situatii in care sunr combinate elemente din situatiile despre care am vorbit mai sus. In aceste cazuri, ofiterul de urmarire penala trebuie sa \ina cont de imprejurarile concrete. Dupa clarificarea situatiei respective de la care trebuie de pornit, succesul va depinde, in mare parte, de interactiunea strsnsa cu subdiviziunile operative ale organelor vamale si a altor organe de drept, inclusiv din afara tarii.

§ 3.5. Probleme pe care trebuie sa le lamureasca ccrcetarea cauzei Cercul de circumstante care trebuie stabilite la cercetarea contrabandei in mare rnasura depinde, la concret. de obiectele care se tree ilegal pcste frontiera varnala a Republicii Moldova, in general, acestea fiind: J. Fapta de trecere ilegala peste frontiera vamala a Republicii Moldova a mar-

2.

3. 4. 5.

6.

7.

352

furilor, obiectelor sau altor valori si depistarea acestora de catre lucratorii varnali sau politia de frontiera: Obiectele de contrabanda: denumirea exacts si indicii acestora; caracteristicile cantitative si calitative ale lor: evaluarea lor materiala: Locul �i timpul trecerii ilegale a obiectelor de contrabands peste frontiera vamala sau in afara ei, inclusiv locul depistarii �i retinerii acestora: CanaluJ (calea), metoda si procedeul de trecere a obiectelor de contrabanda peste frontiera vamala, modalitatile de tainuire a tor de controlul vamal; Locul si modul de depistare a obiectelor de contrabanda. Daca in scop infractional au fost folosite locuri special pregatite sau adaptate, atunci trebuie documcntate aceste ascunzisuri �i srabilite particularitatile lor constructive si Iunctionale. In cazul 111 care in scop de contrabanda au fost folosite fraudulos anumite docurnente sau mijloace de identificare vamala, atunci trebuie dernonstrata falsitatea acestora: Personalitatea contrabandistului §i trecerea lui legala sau ilegala a frontierei de stat precum si complicii infractiunii, daca exists: Provenienta §i destinatia obiectelor de contrabands: cand, unde, cum si de catre cine au fost procurate sau primite, de la cine si cu ce conditii. In caz de

351

depistare a contrabandei savarsite de persoane juridice, trebuie de stabilit:

352

351

in baza carer documente se efectua activiratea de import-export a agentului economic, Jegalitatea documentelor de transportare a rnarfii, obicctelor sau valorilor; cine a expediat $i cine este adresatul marfii, obiectelor; cine $1 unde a efcctuat incarcarea marfurilor $1 daca este responsabil de transportarea acestora: cine este proprietarul rnarfurilor $i al rnijlocului de transport: 8. Motivul $1 scopul savarsirii conrrabandei: 9. Cauzele ce au favorizar savarsirea infractiunii de contrabanda. intrebari pentru autopregatire �i control: I. Care sunt tipurile de infractiuni economice? 2. Ce prezinta modelul criminalistic al fabricarii sau punerii in circulatie a banilor sau hartii lor de valoare false si care sunt elementele acestuia? 3. Ce metode de falsificare a banilor folosesc infractorii? 4. Determinati situatiile tipice. 5. Elaborati versiunile generate $1 particulare in cauzele si situatiile de depistare a fabricarii sau punerii In circulatie a banilor sau hartiilor de valoare false. 6. Evidentiati actiunile initialc de urmarire penala in cazurile depistarii fabricarii sau punerii in circulatie a banilor sau hartiilor de valoare false. 7. Ce masuri speciale de invcstigatie pol f cfectuate pe categoria data de infractiuni? 8. Pot fi utilizate datele evidentelor, criminalistice la cercetarea acestor infractiuni? Daca da, care anume? 9. Ce expertize judiciare sunt caracteristice acestei categorii de infractiuni? 10. Care sunt elernentele sistemului probator in cazul Iabricarii sau punerii in circulatie a banilor sau hartiilor de valoare false?

353

Capitolul XIIT. 1\1ETODICA CERCETARII lNFRACTIUNILOR SAVAR�ITE DE PERSOANE CU FUNCJII DE RASPUNDERE

§ 1. Aspecte generale ale lnfractiunilor de corupere Unul din genurile de infractiuni care atenteaza la relatiile sociale cu prix ire la activitatea legala a organclor administratiei publice. precum si a intreprinderilor, institutiilor $i organizatiilor de stat este coruptia - coruptia pasiva, coruptia activa $i traficul de influenta (art.324. 325. 326 CP RM). Continurul acestor infractiuni presupune darea, primirea si mijlocirea asa-nurnitei ..mite" sub forma de bani. hartii de valoare, alte bunuri sau beneficii legate de bunuri materiale pentru actiunile (inactiunile) savarsite in favoarea datatorului de mita, daca asemenea actiuni (inactiuni) intra in obligatiunile de serviciu ale persoanei cu functii de raspundere sau daca aceasta persoana, 111 virtutea functiei pe care o ocupa. poate contribui la astfel de actiuni sau poate oferi protectie sau manifesta toleranta excesiva. Coruptia si-a facut aparitia odata cu primele forrne de organizare statala si tot de pe atunci se luau rnasuri de combatere �i reprimare a acestui flagel. Caracteristic viciului dat este ca acesta nu dear ca a supravietuit de-a lungul veacurilor, dar si a progresat, capatand noi forme si manifestari. De aici observam ca acest ftagel discrediteaza foarte serios aparatul de stat atingand astfel autoritatea acestuia, avand ca consecinta o inechiiate sociala, ceea ce contravine principiilor unui stat de drept. Deci, daiorita cornplexitatii acestui fenomen, cerceiarea infractiunilor de coruptie, din punct de vedere criminalistic, are o importanta deosebita. Organele care se ocupa de combaterea acestui flagel trebuie sa actioneze prompt, operativ �i cu maxima prudenta. Pentru a asigura reprimarea si investigarea corecta a infractiuni lor de coruptie este necesar de atras o deosebita atentie asupra metodicii criminalistice de cercetare a actelor de coruptie. Specificul cercetarii infractiunilor examinate in calitate de nucleu al coruptiei se explica prin urmatoarele: a) cornplexitatea elucidarii. Coruptia se atribuie la infractiunile bilaterale, in care lipseste victima cointeresata de stabilirea adevarului si de pedepsirea vinovatilor, Dimpotriva, ambele parti sunt infractori, de aceea sum interesate de tainuirea infractiunii nu numai de catre organele de drept, dar si de catre martori; b) nivelul slab de lupta cu aceasra infractiune. Practica demonstreaza ca lupta impotriva coruptiei este concentrata la nivelul de jos al ierarhiei societatii 354

noastre (despre acest lucru marturisesc datele staturului social al cclor con-

damnati pentru coruptie): c) lipsa egalitatii reale dintre persoane in fata legii (rnajoritatea persoanelor cu functii de raspundere au imunitate fata de tragerea la raspundere penala): d) cresrerea nivelului ..profesionalismului infractional" al persoanelor care practica coruptia; e) toleranta cetatcnilor fata de acest fenomen: f) stabilirea contactelor stranse dintre reprezentantii capitalului criminal si functionarii de stat care ocupa functii de raspundcre: g) existents relatiilor de rudenie, cumatrism. precum si a intereselor de partid, de clan erc., dintre persoanele care miruiesc si persoanele respective cu Iunctii de raspundere, Acest fenomen criminal deosebit de periculos se caracterizeaza prin fapte unice sau fapte permanente de .vanzare" a atributiilor de serviciu de catre per- soanele oficiale de diferit rang in schirnbul unei recompense ilegale (sub forma de valori materiale, servicii, bunuri, beneficii si privilegii, inclusiv a celor cu caracter nepatrirnonial). in acelasi timp. acest fenomen social actioneaza (nu actioneaza), conduce la protejarea. la tolerarea excesiva. la acoperirea unor persoane sau a structurilor criminale si la alte actiuni 'in interesul propriu al persoanei care da mita sau in beneficiul structurii juridice pe care o reprezinta, inclusiv al unei structuri criminale. Fenomenul coruptiei este foarte periculos pentru societatc. deoarece el nu numai ca duce la degradarea. la discreditarea aparatuJui de stat §i submineaza autoritatea acestuia in societarca noastra, dar si exercita o influenta nefasta asupra tuturor celorlalte aspecte ale \ ietii ( economice, financiar-bancare, politice. sociale, juridice etc.). Sub aspectul continutului, coruptia este un fenomen cu caracter sistemic, fiind mult mai grav decat o luare de mita, care reprezinta doar una dintre manifestarile mai frecvent intalnite ale coruptiei. Ea presupune mituirea sistematica a persoanelor oficiale ale puterii legislative, executive si judecatoresti, care atragc dupa sine adoptarea de catre acestea a deciziilor care incalca Jegea sau normele nescrise ale societatii $i aplicarea lor In beneficiul unei structuri corupte, punerea acestora in dependenta structurii aratate. Ca urmare. infractiunile de coruptie, intr-o masura mai mica sau mai mare, atenteaza la autoritatea puterii de stat, inclusiv a celei locale. Tn general, coruptia porneste de la defonnarea realitatii, cu scopul de a obtine rezultate la care nu se poate ajungc promovand adevarul, �i continua prin introducerea unui sistem de clientela, de promovare a rudelor, prietenilor, aliatilor politici 150. 150

Dobrinoiu Y. Coruptia in dreptul penal

roman. Bucuresti. 1995. p.50 l.

355

Dat fiind faptul ca fenomenul coruptici a ajuns deja la scara socials si constituie o problema foarte grava In societate. organele de drept, la moment, nu sunt in stare sa se descurce in mod onorabil cu el. Pentru aceasta ar lrebui ca starul si socictatea sa actioneze de comun acord, iar 111 acest sens, Jupta impotriva coruptiei necesita luarea unor masuri radicale in refonnarea organelor menite sa asigure aceasta directie, apoi si o legislatie mai severa referitoare la faptele de coruptie, pana si confiscarea averii coruptionerilor etc. Necesitatea intensificarii pe toate directiile a luptei cu coruptia in Republica Moldova se impune mai ales din cauza impactului negativ foarte puternic pe care acesr fenomen ti are asupra tuturor paturilor si categoriilor sociale!".

§ 2. Modelul crlminallstic al infractiunilor de corupere La cercctarea acestor infractiuni deosebit de complicate si periculoase pentru societate, cunoasterea modelului criminalistic are un avantaj important. Ca elemente ale modelului criminalistic al actelor de corupere, pot fi nominalizate: l. datele referitoare la subiectii actului de corupere: 2. datele cu privire la obiectul infractiunii: 3. datele cu privire la modalitatile de savar�ire a coruptiei; 4. clatele despre urmele infractiunii de coruptie; 5. datele cu privire la locul si timpul savarsirii actului de coruptie; 6. datele cu privire la cauzele si conditiile savarsirii actului de coruptie. l. Datele referitoare la subiectii actului de corupere, Subiecti ai infractiunilor legate de coruptie pot fi persoane cu functi i de raspundere care iau mita, persoane care dau mita si, in unele cazuri, persoana care intermediaza darea/luarea de mita. Persoanele care iau mita (coruptii) sunt acele care permanent. temporar, sau avand imputerniciri speciale, indeplinesc functii de reprezentant al puterii sau functii organizationale de dispozitie, sau administrativ-economice in organele de stat sau organele adrninistratiei publice locale, ill institutiile, intreprinderile, organizatiile de stat. Executarea functiilor enumerate presupune ca ele sunt atribuite persoanelor respective prin lege, prin actele normative legale. prin ordin sau prin dispozitia persoanei cu functii de raspundere ierarhic superioare. Astfel de functii pot fi realizate pe parcursul unei anumite perioade de timp sau o singura data. sau pot fi cumulate cu locul de munca de baza (de exemplu, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, membrii Consi]iului Superior al Procurorilor, membrii Colegiului Ministerului etc.). La reprezentantii puterii urmeaza sa fi atribuite persoanele imputernicite, ill ordinea stabilita de lege, cu atributii de conducere (in raport cu persoanele care 1' 1

356

Brinza S, U lianovschi X si altii. Drept penal. Partea speciala. vol.fl. p.618.

nu sunt in dependents de serviciu fata de acestea) sau cu drcptul de a lua decizii obligatorii pentru executarea lor de catre cetateni $i de catre organizatii, indifcrent de apartcnenta lor departamentala. Functiile organizationale de dispozitie includ conducerea colectivului, selectia $i rcpartizarca cadrelor, organizarea muncii subalternilor, mentinerea disciplinei, aplicare rnasurilor de stimulare, de pedeapsa etc. La functiile administrativ-economice se atribuie lmputcrnicirilc de conducere si distribuire a mijloacclor banesti de care dispune organizatia, institutia respectiva de stat, anumite fonduri materiale la bilantul intreprinderii, si de ele depind deciziile privind calcularea salariului, a premiilor, controlul circuitului bunurilor materiale etc. De regula, persoanele indicate supra au studii superioare si un inalt nivel profesional. Persoancle care dau mita (corupatorii) de cele mai multe ori ocupa functii inalte sau au anumite succesc in business. Acestea pot fi $i reprezentanti ai lumii interlope sau oameni de rand. Multi dintre cei ce dau mita sunt buni psihologi. care pot descifra motivarea actiunilor persoanei cu functii de raspundere si care pot conferi mitei o forma exterioara legala (de exemplu, sa-i propuna un .comision" sau .reduceri speciale"). Subiecti ai coruptiei sunt si intennediarii (traficantii de influenta) sau mijlocirorii, adica persoanele care negociaza primirea, darea valorilor materiale sau acordarea de servicii etc., apoi transmit nemijlocit banii sau bunurile matcriale persoanelor cu functii de raspundere. primesc de la persoana corupta si transmit persoanei corupatoare documentele respective, informatia etc. in cazul unor infractiuni de acest gen, un element independent al modelului lor criminalistic poate fi existents unui grup destul de organizat de persoane care iau mita, care i$i desfasoara activiratca Intr-o perioada desrul de Indelungata. in aceste cazuri, o importanta criminalistica majors o au datele despre componenta si legaturile gruparii, despre caracterul intelegerii dintre membrii ei, despre repartizarea rolurilor, cu luarea in calcul a atributiilor fiecaruia, despre rnasurile de neutralizare a organelor de control si de urmarire etc. Deseori, luarea de mita este legata $i de alte infractiuni (furtul, evaziunea fiscala, escrocheria etc.) $i de activitarea unor grupari criminale organizate. De aceea, cand se face evaluarea criminalistica a unor asemenea cauze, trebuie de studiat daca in ele exista semne criminalistice proprii alter infractiuni sau daca nu exista cumva niste relatii de corupere cu anumite grupari criminale. Aceasta este foarte important pentru a viza nu doar scopurile criminale cele mai apropiate ale infractorilor, dar si pe cele mai indepartate si, respectiv, pentru descoperirea cu succes a tuturor episoadelor activitatii criminale $i pentru aplicarea masurilor de profilaxie.

357

2. Darelc cu privire la obiecrul infractiunii, Obicciul aciului de coruptic ii constituie, de obicci, oricc valori materiulc si scrv icii care prczinta Lill bcneficiu material pentru persoana care ii obtine. Cunoasterea caracterului �i a particularita\ilor acestuia ajula la stubilirea dircctiei si rnodalitatilor de dcscoperirc a acestor infractiuni. Totodata, cunoasterea particularitatilor obiectului actului de corupcre perrnite de a patrundc in detaliile mccanisrnului ncestci infractiuni, in cxistenia anumitor lcgaturi lntre subicctii coruperii pasivc �i coruperii active si intelegcrea prealabila dintre ci sau a cazului estorcarii �i modalitatii acestuia. Un subicct corupt poatc sa nu aiba nici un interes material pentru scrviciile sale. dar poate actiona in baza altor intercse sau obligatii care au unportanta pentru o persoana ierarhic supcrioara sau o structure corupta. Practice dernonstreaza ca obiccte ale corupcrii pot fi: banii, valuta straina, titlurile de valoare, altc bunun matcriale; oferirea diversclor servicii (deschidcrea conturilor �i obtinerea creditelor in banci): vanzarea fictiva sau transmiterea imobilului, actiunilor in diverse socie-

ta\i: ofcrirca unor facilit5ii, grade. titluri, distinctii; sprijinul acordat in crearea intrcprinderilor-fantoma. lichidarea accstora $i tainuirea veniturilor: - eliberarca ( ilegala) de la raspundcre adrninistrativ a, pcnala si a Ila raspunderc: organizarca plecarilor 'in strainatatc: aranjarca la . . tudii in institutii de Inva\amant pregatitoare: - aranjarca, numirea in functie, a\ ansarea pc linie de sen iciu: elaborarea �i adoptarea proicctelor de legi convcnabile pentru structurile cointcresate: falsificarea materialclor controlului de audit. a rev izici documcntare sau concluziei expertului;

ajutorul oferit la cumpararca marfurilor .angro" prin intcrmediul magazinelor de flnna ale intreprindcrilor producatoarc la preturile stabilitc pentru angajatii acestor intreprinderi: - acordarea ajutorului la obtincrea corncnzilor de stat. la castigarca tendurilor, proiectelor: acordarea sprijinului 111 desfasurarea companiei preelcctorale (procurarea hartiei pentru editarca productiei publicitarc, plasarca tirajului la tipografie, contribuirea la difuzarea lui, obtinerea tirnpului de eter gratuit, achitarca unor conturi, punerca la dispozitic a mijloacelor de transport sau a unor cantitati de benzina. motorina etc.). 358

3. Datele cu privire la modalitatile de savar�ire a coruptiei, Modalitatile de savarsire a actului de corupere, ca §i a altor infractiuni comise de persoane oficiale, dcpind, in mare masura, de domeniul de activitate in care accsrea sunt s�i\ arsite, de functia persoanei care pretinde, primeste sau accepts mita si de atributiile acesteia, de arnbianta generals care s-a stabilit in stat. intr-o regiune, rarnura sau institutie concreta, de obiectul mitei, precum si de calitatilc persoanclor corupte. Din punct de vedere criminalistic, dupa modalitatea savarsirii acestuia. luarea de mita poate fi divizata in mai multe tipuri, in functie de particularitatile transmitcrii mitei. de existenta vreunei presiuni asupra persoanei care da mita din partea persoanei care ia mita si de caracterul actiunilor (inactiunilor) de sen iciu ale persoanci care primcste mita. de prczenta unei intelegeri prealabile intre un grup de persoane, de intelegerea cu un grup criminal organizat etc. Mita poate f transmisa in mod direct sau prin intermediari (mijlocitori). Ea poate f data prin cstorcare (prin presiune) si fara estorcare (fiira presiune). Pornind de la caracterul actiunilor de serviciu. am putea vorbi dcsprc mita lcgata de comiterea unor actiuni (inactiuni) ilegale in beneficiul corupatorului si de savarsirea unor actiuni (inactiuni) legale in beneficiul persoanei care da mita. Pomind de la alta clasificare (prezenta Intelegerii prealabile). putem vorbi despre mita savarsita cu intelegere prcalabila privind primirea ei inrr-o anumita forma de la o persoana concreta �i mita cu intelegerea prealabila de obtinere a ci in diverse forme pe parcursul unei perioade. de la un anumit cerc de persoane: mita primita In mod sisternatic in diverse forme. de la o grupare organizara. In functie de timpul de transmitere a mitei, de efectuare a anurnitor actiuni (inactiuni) de carre persoana corupta, se <listing doua forme de coruptie: I) coruperea conditionata (transmiterea obiectului coruptiei precede efectuarea actiunilor care 'ii intereseaza pe eel ce ia rnita): 2) coruperea-recompensa (rasplatirea sau transmiterea banilor, a bunurilor. care se realizeaza deja dupa efectuarea de catre persoana cu functii de raspundere a actiunilor in favoarea persoanei corupatoare). Exista si alte clasificari ale modal itati lor de coruptie. Astfel, in functie de particularitati le de transmitere a mitei �i de cercul de participanti. se <listing luarea de mita :rara ajutorul intermediarilor �i luarea de mita cu ajutorul intermediarilor, Intermedierea in luarea-darea de mita poate fi conventional divizata in doua tipuri: I) intennedierea simpla (transmirerea obiectului mitei persoanei corupte) prin intermediul unui mijlocitor: 2) intermedierea complicata (complexa) (care se exprima in diviziunea functiilor intre cativa mijlocitori).

360

359

in functic de cxistcnta sau incxistcnta anumuor conditii, presiuni din partea persoanci corupte fa\a de pcrsoana corupatoarc, se disting: I) cxtorcarea de mita: 2) luarea dc mita fara santaj. in Iunctic de caracterul actiunilor de sen iciu ( mactiunilor) ale pcrsoanci corupte, sc disting: I) savar�irea actiunilor ( inactiunilor) legalc de catrc corupt: 2) savarsirea actiunilor (inactiunilor) ilegalc in Iok.sul persoanei corupatoare. in oricarc dintre cazuri. pcrsoanele corupre, de rcgula, sc straduiesc sa creeze aparcnta unei actiuni lcgale: clc aleg locul transmucrn banilor �i modalitatea de a-i transrnitc; fac tot posibilul ca sa rcspecte confidentialitatea. sa asigure lipsa martorilor oculari. Nu rarcori actul de coruptie c:::.t� ma...cat de primirea asa-numitului ,,ajutor din partca sponsorului" sau a unui imprumut etc. in afara de aceasta, persoanele coruptc intreprind toate masurile posibile ca si:I ascunda urmelc infractiunii se straduiesc sa schirnbe cat se poate de repede banii primiti in calitate de rnita, sa procure pc acesti bani o oarecare av ere: di-trug documcntatia, noritele pcrsonale. blanchctcle, urmelc de maini rarnase pc probelc matcriale etc. Activitatca persoanelor corupatoarc in ceea ce pnvestc tainuirea infractiunii poate consta in dcschiderca conturilor bancare la purtaror: rnascarea mitei prin oferire .,reclucerilor speciale.. persoanci corupte sau mcrnbnlor familiei accsteia la achitarea marfurilor �i a sen iciilor; acordarea ajutorului material sau inrnanarea bilerului castigator al tombolei. lotcriei. 4. Darele despre urmele infractiunii de coruperc. L rme ripice ale coruptici, de cele mai multe ori, sunt: banii, valuta straina. bunurile materialc, cardurile bancare din plastic, chitantelc. documcntele de contabiluate �i de lnregistrare: conturile personale ale deponentului, faciurile scrv iculor acordate, cecurile de plata, biletele de transport. etichctcle rnarfurilor, fotografule acestora etc. De a erncnea. urmcle tipicc pot f reprczentate de urme ale mainilor pe bani. pe obicctcle primiic in calitatc de mita, ale incaltarmntei. ale automobilului. ale unor substunte chimice spcciale pe corpul si pc hainele pcrsoanei corupte, urme formate sub actiunca contactului cu obicctul mitei. Printrc urmele ideate ale infractiunii date. importanta au informatiilc parvenite de la colcgii de sen iciu ai persoanei corupatoare. corupie sau care intermediaza accst fapt, de la membrii familiilor lor, precum �i de la martori inramplatori. Pentru cercetare. relevanta sub aspect crirninalistic cste informatia (urmele) referitoare la datelc cc tin de excrcirarea intr-un mod special a obligatiunilor de serviciu de carre persoana corupta. care are anurnitc functii de raspundcre. Aceste date. de obicci, se pot referi la: incalcarea ordinii stabilite de primire �i inregistrare a documentelor. lucrarilor in instirutia respectiv a; 360

359

nerespectarca regulilor consecutivitatii de solutionarc a unor sau alter problcme (de luare a hotararii): - incalcarea regulilor existente de perfectare a documentelor; de efectuare a lucrarilor: incalcarea ordinii de prcgatirc a materialelor $i de examinare a tor: incalcarea sau simplificarea ordinii de luare a hotararilor; ncrespecrarea cerintelor In vigoare refcritoare la complexitatea prezentarii materialelor necesare pentru luarea deciziei: luarea unei decizii ilegale sau neinterneiate etc. Analiza clirnatului moral-psihologic, a disciplinei de munca, a principiilor de sclectarc �i de plasare a cadrelor inrr-o institutie de stat sau in alra, intr-un orgsan al puterii de stat poate marturisi despre gradul de coruptie a aparatului de conducere. Asupra acestui fapt pot indica, in special, selectarea si angajarea cadrelor dupa principiul relatiilor personale: cfcctuarca sisternatica a inventarierilor, controalclor fiscale, sanitate. antiincendiare, de audit de catre uncle $i aceleasi pcrsoanc sau firrne etc. In viata private a persoanei corupte, asupra luarii de mita poate indica prevalenta evidents a cheltuielilor fata de veniturile pe care le are aceasta (dispunerea de imobil, masina si altc rnijloacc de lux, obiecte de valoare mare. odihna sistematica in locuri prestigioase peste hotarcle \arii etc.).

5. Darele cu privire la locul si timpul savar�irii actului de coruptie, Locul transmiterii obiectului mitci depinde, intai de toate. de caractcrul mitei. Daca drept obiect al acesteia servcsc ban ii. valuta straina, alte bunuri de valoare sau averea (proprietati), arunci locuri ale transmiterii lor pot f biroul de serviciu. apartamentul, automobilul pcrsoanei coruptc, scara de bloc unde locuiestc aceasta. numarul de hotel, locul stabilit in strada sau in pare. transportul public, rcstaurantul, cafcncaua. barul, cazinoul etc. Persoanele implicate in actul de coruptie determina de cornun acord locul. timpul si forma transmircrii mitci, [inand cont de anumite circumstante care ar face imposibila descopcrirea infractiunii. Trebuie de rnentionat ca nu intotdeauna infractorii recurg la transmiterea nemijlocita a bunurilor de valoare, dar si realizand oferirea rnirei pe calea sernnarii unor actc de acordarc a prerniilor, a salariilor, a achitarii unei darorii, angajarii in statele de personal ale intrcprinderii, deschiderii unui cont sau oferirii creditului la banca etc. Locul si timpul savarsirii infractiunii de coruptie au o irnportanta deosebita pentru confirmarea ilegalitatii actului dat, avand in vedere ca toatc afaccrile legale se produc intr-un mod oficial, public, �i nu clandcstin. 362

361

6. Datele cu privire la cauzele �i conditiile sava1·�irii actului de coruptie, Actiunile de coruptie au un imbold constient de a-si satisface necesitatile materiale prin savarsirea unor actiuni (inactiuni) sub acoperirea functiei ocupate. Participantii la actul de coruptie totdeauna au ca scop obtinerea unui profit momentan sau ulterior. Pentru a prirni acest castig sau primindu-1 deja. persoana corupta ia o decizie sau indeplineste anumite actiuni (inactiuni) in interesele altei persoane - corupatorului. In asa mod. ambele parti (subiecti) i�i satisfac interesele materiale. O cauza principala a infractiunilor de coruptie o consrituie lipsa de control ori controalele formale asupra rnodului de indeplinire a atributiilor de serviciu de catre fiecare functionar. 0 alts cauza este nedelimitarea concrete a functiilor, posibilitatea prirnirii deciziilor sau eliberarii documentelor fara iruegistrarea acestora. De asernenea, drept cauza a coruptiei serveste dorinta demnitarilor de a se imbogati. folosind functia ocupata, Si nu in ultirnul rand, cauza a coruptiei poate fi atmosfera de lucru in institutia respectiva si implicarea in aceasta activitate infractionala chiar a conducatorilor, sefilor, Clarificarea cauzelor si imprejurarilor care favorizeaza savarsirea faptelor de coruptie este de natura sa ofere organelor de urmarire penala posibilitatea realizarii sarcinii preventive in lupta cu acest fenomen in societate.

§ 3. Situatiile tipice, versiunile generale si actiunlle initiale de urmarire penala Din punct de vedere al caracterului determinat al informatiei pe aceste categorii de infractiuni, la etapa initiala se poate vorbi despre trei situatii tipice de urmarire penala: - a parvenit declaratia unei persoaue concrete cu privire la estorcarea de la ea a unor valori, obiecte sau declaratia persoanei careia s-a incercat a i se da

mita: exists date argumentate despre un act savar�it de corupere, parvenite de la persoana care a dat mita (corupator); exista informatie referitor la un act presupus sau real de corupere (despre mai multe acre), care este stipulat in materialele altei cauze penale. In prima situatie, pe aceste categorii de cauze sunt caracteristice urmatoarele actiuni de unnarire penala si masuri speciale de investigatie: 1. Ascultarea denuntatorului in calitate de manor: 2. Orgauizarea �i efectuarea controlului transmiterii banilor sau obiectelor estorcate:

362

361

3. Retinerea in flagrant a persoanei cu functii de raspundere sau persoanei care a incercat sa corupa functionarul respectiv;

362

361

4. Perchezitia corporals, la domiciliul si la Jocul de munca al banuitului; 5. Ridicarea de obiecte si documente: 6. Ascultarea banuirului; 7. Examinarea obiectclor primite 111 calitate de mita:

8. Expertiza crirninalistica a unnelor de maini depistare pe obiectele primite: 9. Audierca posibililor martori la actiunea de corupere etc, in siruatia cand despre actul de coruptic, care deja a avut loc, informatia a parvenit in baza unei plangeri, sesizari ale persoanei coruparoarc, urmeaza de efectuat urmatoarele actiuni: audierea corupatorului $i a martorilor care dispun de inforrnatii despre actul de coruptie. identificarea faptuitorului si competentelor de serviciu ale accstuia. ridicarea de obiecte si documente la locul de munca al persoanci banuite de acrul de coruptie, efectuarca perchezitiilor la domiciliul $i locul de munca al suspecrului, audierea persoanei respective in calitate de banuit. efectuarea con fruntari lor etc. in cazul in care exists doar informatie referitor la un act (sau chiar mai multe acte) presupus sau real de coruptie, care se mentioneaza 'in materialele altci cauze penale in proces de cercetare, pe aceste materiale poate f pornita cauza respectiva si. 'in dependents de indivizibilitate sau conexitatc a cauzelor respective. urmarirea penala poate f efectuata irnpreuna cu prima cauza sau separat. lndiferent de modul cercetarii acestor cauzc de coruptie, organul de urrnarire pcnala la etapa initiala trebuie sa efectueze urmatoarele actiuni proccsuale: ascultarea denuntatorului in cal irate de manor; ascultarea altor rnartori care pot confirrna actul (actele) de coruptie; ridicarea de obiecte si documente iu care pot fi reflectate actiunile (inactiunile) faptuitorului; efectuarea perchezitiilor la domiciliul si locul de munca al banuitului, invinuitului cu scopul depistarii si ridicarii obiectelor, documentelor ce au irnportanta pentru cauza de coruptie (daca aceasta actiune n-a fost efecruata in cadrul cauzei existentc de la Inceput): prezentarea spre recunoastere a pcrsoanei banuite de coruprie. precum $i a obiectelor, documentelor ce au constituit obiectul iufractiunii date. La etapa ulterioara de cercetare a infractiunilor de coruptie se efectueaza, de obicei, urmatoarele actiuni de urmarirc penala: - audierea invinuitului: - verificarea declaratiilor la fata locului; - efectuarea confruntarilor: - efectuarea expertizelor: audierea martorilor din randul rudelor, colegilor, vecinilor. La etapa cercetarilor, versiunile de urmarire penala sunt elaborate, mai intai de 363